La lupta hotarata si organizata impotriva poporului roman

http://www.trilulilu.ro/imagini-arta-cultura/la-lupta-hotarata-si-organizata-impotrivapoporulu

Dupa al doilea razboi mondial, pierdut de Germania nazista, n Europa s-a creat fobia fata de dreapta, prin considerarea extremei dreapta ca ruda congestionata a partidelor de dreptei moderate. Multi intelectuali din marile capitale au trecut la stnga parca pentru a se izbavi. Pna prin anii 80 nu era la moda sa se declare nimeni de

dreapta. Anul 1989, cu toate schimbarile din tarile estice, a ntors n mod radical lucrurile. Erorile sistemului socialist de sorginte sovietica, orict de mult s-ar fi schimbat datele problemei, n una sau alta dintre tari, au fost resimtite (nu totdeauna meritat) de oamenii de constiinta din aceste tari ca vinovatii ale tuturor. S-a creat un fel de complex apasator de culpabilitate, asumat mai degraba de cei care avusesera constiinta cnd multi nu aveau dect disciplina.. Cei mai curajosi dintre nemultumitii rasariteni, iesiti la bataie cu nchistarile si dogmele regimului, au devenit, n scurta vreme, tinte. Havel a fost demascat ca om al securitatii moscovite. Oare? Walesa a fost mproscat cu noroi provenit din incubatoarele servicilor secrete. Drept? A devenit foarte lejera atacarea trecutului, dintr-o perspectiva nenuantata, de extrema dreapta. Practic nu exista valoare, n Romnia post decembrista, pe care sa nu o fi murdarit, ntr-un fel sau altul, nevertebratele lansati n arena de fabricile oculte care produc, n epubretele si cazanele lor, homunculi de toate categoriile si etichete n tiraj de masa. Daca, n anii 90, 91, 92, 93, ofensiva extremei dreapta avea o oarecare justificare, prin chiar noutatea dreptului ei de a se exprima, continua, mimetic, dupa aproape doua decenii, aceasta teroare, mpotriva tuturor valorilor existente si mpotriva ntregului esicher politic. Mitralierea valorilor N-am crezut pna acum ca, n toata aceasta dementa, e si o logica. Ma amageam ca ne asupresc niste impulsuri. Nu. Aproape ca nu a scapat nimeni de aceste atacuri insalubre. Denigrarea valorilor romnesti era si este un scenariu. Profesori si medici, scriitori si pictori, ingineri si militari, profesionisti si amatori, muzicieni si arhitecti, politicieni si scamatori, au fost murdariti, n toti acesti ani, cu metoda, ca n gfiala de a realiza un plan pentru cimitirul epocii. Profesorul medic Dorin Hociota a fost linsat sub acuzatia permanenta ca e vinovat de anii ndelungati n care a fost medicul lui Nicolae Ceausescu. Nu a mai contat valoarea medicului. El a fost deferit mortii, prin teroare psihica. Marele actor George Constantin a murit de inima rea, dupa ce a fost dat afara din casa n care locuise o viata. Omul politic comunist, Ioan Totu, eliberat din puscarie si ajuns acasa, a aflat ca trebuie sa se ntoarca n detentie, pentru ca e din nou condamnat si s-a sinucis. Au fost loviti sistematic ierarhi ortodocsi, a fost murdarita Biserica Ortodoxa, nici patriarhul Teoctist nescapnd de ofensa si de teroare. Cazuri din ntreaga nenorocire pe care fanatismul nenuantat mpotriva stngii a produs-o n Romnia. Attea alte victime s-au nscris, paradoxal, n linia veche, din timpul stalinismului, a asasinarii (metodica, si aceea), a vrfurilor societatii antebelice. Dar opera de distrugere a tot ceea ce s-a construit, material si spiritual, nainte de aceasta noua societate capitalista esuata, e n curs. Criminala ofensiva la adresa lui Piersic Iata, de curnd, s-a lansat un atac absolut criminal la adresa marelui actor care este Florin Piersic. Aceiasi baieti cinici si sfertodocti, din categoria celor ce l-au atacat pe Eminescu sau i-au laudat pe cei care l-au atacat pe Eminescu, fac si treaba aceasta mizerabila: i amarasc zilele senectutii inegalabilului izvor de buna dispozitie si umor care s-a dedicat, de 70 de ani, sufletului romnesc. Nu era nevoie sa se aduca vreo proba. De unde proba? S-a nceput ticalos cu ntrebarile, cu aluziile, cu insinuarile. S-a lansat acest miros urt, mpotriva caruia generosul haiduc nu avea cum sa se apere. Ca o scrisoare, ca unul Tomescu, ca Paris, ca stefan, ca Florin, ca de ce nu au fost implicati n proces si cei doi Piersici? Ce sa spuna acest bronz viu al teatrului romnesc? Nici nu mai conteaza adevarul. Conteaza ca s-a lansat suspiciunea. Fiul lui Piersic marturisea ca tatal sau nu a dormit de trei zile. Nevroza, care l-ar putea zdrobi pe Florin Piersic, nu conteaza. Nu are importanta nici daca i se ntmpla ceva si, scrbit, cade din picioare si moare. Baietii si-au facut datoria. Pe cea publicistica. Daca au putut ei sau altii ca ei sa descrie pe Eminescu ca bubos pe picioare si paros, urt, murdar, ce sa le poata raspunde actorul acuzat cu perfidie? Eu le-am replicat, alta data, ca daca vor sa faca experimente abjecte, cu cei batrni, nu au dect sa-si spurce mama si tatal. Pe ai lor. Sa le numere bubele de pe cur, parul din ureche si din nas, si sa le evalueze estetic picioarele cracanate flescaite si flocoase. De ce pe clasici? Niciodata atta abjectie

Probabil ca niciodata nu a fost atta abjectie n cotloanele societatii romnesti. Niciodata nu a fost provocata si potentata cu atta placere moartea valorilor. Pigmeii vor sa aiba vizibilitate si decapiteaza titanii. A ajuns sa devina acuzatie si faptul ca niste oameni de valoare, aflati la o anumita vrsta, au colaborat cu regimul. Ce era sa faca? Sa fie profesori si sa nu faca orele de clasa, ca sa submineze regimul? Sa fie medici si sa lase copiii sa moara ca sa arunce n aer socialismul. Sa fie muncitori si sa nu munceasca? Perspectiva din care se discuta e a unor straini, pentru care participarea la viata acestei tari nu e obligatorie, ei netraind n ea. Printr-o extrapolare profund vinovata, se discuta despre colaborarea cu partidul sau cu regimul, ca si cnd aceasta ar fi ceva si mai rau dect colaborarea cu Securitatea. Dar a intra n partid era, n acei ani, o aspiratie populara si fatisa a oamenilor de valoare, ca sa-si poata cultiva, ntretine, promova, si impune valoarea, dorinta de mai bine. Am mai spus-o: eu am intrat n partidul Comunist Romn, n 30 august 1968, n semn de omagiu si de adeziune, pentru singurul partid din Europa care se opusese cu o istorica ndrazneala invadarii Cehoslovaciei de catre sovietici, est - germani, polonezi, bulgari si unguri. L-am iubit pe Nicolae Ceausescu cnd a riscat pentru Romnia si ne-a redat mare parte din demnitatea nationala pierduta. Nu mi-am pierdut gndurile bune pentru el, n multi din anii ct a condus Romnia, iar cnd am simtit ca s-a nstrainat, s-a nrait, s-a ndepartat de popor, am scris, m-am exprimat si n fata lui, m-am situat de partea binelui. Dupa 19 ani de suspiciune, vrtos si ticalos ntretinuta, la adresa mea, CNSAS a facut un gest corect si nobil, trimitndu-mi adeverinta ca n-am colaborat niciodata cu securitatea ci ca am fost urmarit de securitate. Dupa aproape 2 decenii! 20 de ani sub suspiciunea securitatii! 20 de ani sub suspiciunea ca am colaborat cu securitatea. n niste ziare, niste nenorociti se ntreaba daca nu cumva eu as fi vinovat ca am colaborat cu regimul. Dar nu trebuie sa va strofocati prea mult. Eu am declarat si declar ca am intrat n partid ca sa l fac mai bun si ca sa am mai multa putere, n ncercarea de a promova binele, prin revista Flacara, pe care o conduceam. Am ascuns eu vreodata mprejurarea ca ma adresam lui Nicolae Ceausescu - mai ales,n primii ani - ca unui parinte, si i sesizam relele ncercnd sa blochez si initiative sau decizii negative ale lui? Poate fi acuzat Florin Piersic ca a lucrat n regimul comunist? Unde era sa lucreze? Avea el dreptul sa se sustraga datoriei de a le aduce romnilor n scena piese de teatru, menite tocmai sa largeasca marginile posibilului si sa lumineze constiintele,eliberndu-i de presiunea dogmei? Ce trebuia sa faca doctorul Hociota, cnd l chema Ceausescu, sa-i dea tratamente gresite care sa-l omoare? Poate fi aceasta menirea unui medic? Teroarea morala lucreaza Homunculii, care ne ataca, ar fi mult mai eficienti daca relativa libertate din societatea noastra nu i-ar bloca n proiectele lor. nsa ei fierb de nerabdare, sa umple cimitirul trecutului socialist cu toate valorile care s-au exprimat, n acel timp. Vrsta a ajuns o culpa. A nu crede ca aici a fost un pustiu e o alta culpa. Homunculii fara pic de simtire homunculii programati, ataca. E multa ceata n societatea noastra. Nu se mai da neaparat cu parul. Nu se trage cu arma. Se lucreaza cu teroarea morala. Cine e viu trebuie sa se simta vinovat. Se moare din acest atac aparent soft. Dar este el chiar soft? Ofensiva extremei dreapta are un laborator din care pleaca. Dar ea are si un teren pe care se misca relativ usor, pentru ca multi dintre noi, oameni care au avut nenorocul de a trai nainte de 1990, sunt timorati. Fiecare poate crede ca are ceva de ascuns. Fiecare cara n spinare umbra tuturor poverilor nedezlegate ale vietii sale. Examenul acesta, cu kalasnicovul ntins spre fiecare dintre noi, e greu de trecut. Reflexul crimelor din prima parte a socialismului adus de sovietici n Romnia si al erorilor, din a doua parte a socialismului romnesc, ngreuneaza mna celui care ar putea raspunde, prin pamflete distrugatoare, pngaritorilor de valori si distrugatorilor de tara. Eu ma bateam cu dogmaticii socialismului, ei au disparut din scena, iar eu trebuie sa raspund, la modul globalist, de nemerniciile lor, mpotriva carora m-am ridicat atunci, iar inocentii de astazi nu au cum sa afle pentru ca nici nu-i intereseaza. Parca ne-am afla ntr-un lagar hipnotic, n interiorul caruia putem sa ne miscam relativ liberi, dar paznicii si comisarii ideologici, cu armatele lor de homunculi, ne urmaresc, ne cenzureaza si ne ataca. Probabil ca e un anumit timp n care, pe fondul vinovatiilor stngii, noi S.S.-isti simt n ei puterea de a pedepsi pe toata lumea. Acum, cte-un politician, care nu-si ajunge nici pna la propria barbie, doritor de popularitate, face elogiul sngelui proaspat, de parca toti oamenii vrstnici trebuie exterminati. Regizorii pregatesc shimbarea de garda. si totul ar fi astfel sanctificat pentru lunga vreme, n datele cinice ale haituielii de extrema dreapta si de stnga obedienta, daca n-ar fi aparut apare criza. Ea radicalizeaza si reface socotelile. Capitalismul nsusi e internat n clinica de resort, pentru analize. Poate va iesi relativ sanatos de acolo, poate i trebuie o operatie pe inima. Deocamdata nu se stie, dar semnele mping pe multi catre o noua repozitionare istorica. Mult ocrotita extrema dreapta ncepe sa iasa din moda. Stnga se

dezmorteste. Se rediscuta despre nevoia ca statul sa se ntareasca. Reapare nevoia de meserii fundamentale. Nu se stie cine va fi calaul si cine va fi victima, n episodul de mine seara, al filmului nostru serial cu dreapta, stnga si criza. Deocamdata, la Bucuresti, homunculii sunt trimisi n popor sa caute valori si sa le compromita. Nici lumnarea nu mai are voie sa ramna verticala, n aceste timpuri, n care, n ateliere special amenajate, sirele spinarilor sunt ndoite, iar viii si mortii au aceeasi soarta: compromiterea. Atacul la Florin Piersic este ultima mizerie de care homunculii trebuiau sa se nvredniceasca, n lupta lor hotarta si organizata mpotriva poporului romn! (ADRIAN PAUNESCU).