Sunteți pe pagina 1din 20

RAPORT DE EVALUARE

S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

CUPRINS

CAPITOLUL I - GENERALITATI
I.1. CERTIFICARE - Afirmatiile sustinute in prezentul raport sunt reale si corecte; - Analizele, opiniile si concluziile din prezentul raport sunt limitate numai la ipotezele si conditiile specificate si se constituie ca analize, concluzii si opinii personale si nepartinitoare din punct de vedere profesional; - Nu am nici un interes actual sau de perspectiva in firma ce face obiectul acestui raport si nu avem nici un interes personal si nici nu suntem partinitori fata de vreuna din partile implicate; - Remunerarea nu se face in functie de exprimarea unei valori prestabilite sau care ar favoriza cauza clientului, de obtinere a unui rezultat dorit sau de aparitia unui eveniment ulterior, remunerarea de fapt nu exista, lucrarea fiind cu scop didactic; - Certific faptul ca am efectuat personal inspectia firmei care face obiectul acestui raport, pastrand confidentialitatea si apeland la scenarii pentru a sluji scopului didactic; - Nimeni altcineva nu a oferit asistenta profesionala semnificativa celor care semneaza acest raport; - Prin prezenta certificam faptul ca suntem competenti sa efectuam acest raport de evaluare.

Evaluator: Miraoiu Mihai-Valentin Data: 25.04.2012 I.2. PREZENTAREA EVALUATORULUI Evaluatorul are fata de societatea comerciala "AUTOMOBILE DACIA" SA pozitia de executant. I.3. OBIECTUL, SCOPUL SI DATA EVALUARII Obiectul prezentei lucrari se refera la evaluarea societatii comerciale "AUTOMOBILE DACIA" SA, persoana juridica romana cu capital privat. Scopul prezentei lucrari este determinarea "valorii de piata" a societatii pentru garantarea unui imprumut, in vederea realizarii unei noi linii de productie. Data calendaristica la care vor fi considerate valorile determinate este 25.04.2012. I.4. BAZELE EVALUARII SI PROCEDURA DE EVALUARE Baza evaluarii realizate in prezentul raport este "valoarea de piata in conditiile continuitatii activitatii prezente" asa cum este definita in standardele de evaluare. De asemenea mentionam si recomandarea standardelor europene referitoare la evaluarea societatilor comerciale, respectiv faptul ca ipoteza de plecare este estimarea valorii in conditii de exploatare normala a activelor societatii si in concordanta cu vocatia lor Etapele parcurse pentru determinarea valorii societatii, vor fi: - documentarea pe baza unei liste de informatii solicitate la beneficiar;

- vizionarea in teren a cladirii, a mijloacelor fixe, gradul de dotare, activitatile specifice, organizare, stocuri, etc.; - discutii purtate cu membrii conducerii societatii si alti salariati autorizati de conducerea societatii; - analiza si interpretarea informatiilor culese, exclusiv in scopul propus si enuntat in subcapitolul anterior; - elaborarea analizei diagnostic structurat pe cele cinci componente de baza : = juridic; = comercial; = operational; = organizare, management si resurse umane; = economico - financiar; -intocmirea scenariilor posibile de evolutie a societatii; -determinarea unor intervale de valori aplicand metode din categoria celor patrimoniale si de randament. Procedura de evaluare este in conformitate cu standardele si recomandarile ANEVAR, si tine cont de specificul activitatii societatii. I.5. CLAUZE DE NEPUBLICARE Prezentul raport de evaluare sau orice referire la acesta, nu poate fi publicat, nici inclus intr-un document destinat publicitatii, fara acordul scris si prealabil al S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. si al evaluatorului, cu specificarea formei si contextului in care ar urma sa apara. I.6. RESPONSABILITATI FATA DE TERTI Prezentul raport de evaluare este destinat scopului precizat in subcapitolul I.3. si este intocmit numai pentru uzul beneficiarului. Raportul este confidential atat pentru beneficiar cat si pentru evaluator si nu se accepta nici o responsabilitate fata de terti, in nici o circumstanta. I.7. DECLARATIE PRIVIND CONDITIILE LIMITATIVE Acest raport de evaluare a fost elaborat de un colectiv de evaluatori mentionati la subcapitolul I.2. in calitate de executant, avand la baza informatiile puse la dispozitie de catre S.C. "AUTOMOBILE DACIA" S.A., urmand a fi folosit pentru stabilirea valorii de piata a unei actiunii. In elaborarea lucrarii au fost luati in considerare toti factorii care au influenta asupra valorii, nefiind omise deliberat nici o informatie si dupa cunostinta evaluatorilor toate acestea sunt corecte. Mijloacele fixe au fost vizionate si inspectate de catre evaluatori si a fost evidentiata eventualele situatii nefavorabile cum ar fi: deprecieri de orice natura si (in) posibilitatea inlaturarii lor. Evaluatorul nu va putea fi facut raspunzator pentru existenta unor vicii ascunse (neaparente) privind mijloacele fixe, acestia neavand competentele necesare si prin urmare nu au efectuat expertize tehnice de detaliu si nici nu a inspectat acele parti ale

mijloacelor de transport sau calculatoare, care sunt acoperite sau inaccesibile si in consecinta aceste parti au fost considerate in stare tehnica buna. Evaluatorul a obtinut informatii, estimari si opinii, ce au fost evidentiate in raportul de evaluare, de la surse pe care le considera credibile si nu isi asuma nici o responsabilitate in privinta completitudinii si corectitudinii datelor furnizate de client si terte persoane. Evaluatorul a presupus ca informatiile furnizate privind reparatiile efectuate asupra mijloacelor fixe sunt complete si corecte. Evaluatorul a presupus ca functionarea firmei se conformeaza restrictiilor impuse de lege, detine toate licentele, autorizatiile si certificatele necesare si ca acestea vor putea fi reactualizate in viitor, daca acest lucru se impune. Previziunile sau estimarile privind exploatarea mijloacelor fixe sunt bazate pe informatiile primite de la "operator" in conditiile curente ale pietei, intr-o economie considerata stabila in continuare. Prin urmare aceste previziuni se pot schimba functie de conditiile economice ce pot apare ulterior evaluarii. Evaluatorul nu are nici un interes prezent sau viitor si S.C. "AUTOMOBILE DACIA" S.A. si nici o legatura cu partile interesate in realizarea noii linii de productie. In concluzie: Evaluatorul isi asuma intreaga responsabilitate pentru opiniile exprimate in prezenta analiza diagnostic si raport de evaluare, tinandu-se seama de conditiile limitative expuse mai sus, precizand inca o data ca lucrarea este cu scop didactic.

CAPITOLUL II - ANALIZA DIAGNOSTIC


II.1. SCURT ISTORIC SI PREZENTAREA S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. Dacia a luat natere n 1966 la Colibai (astzi Mioveni), judeul Arge, avnd la baz un acord ntre autoritile comuniste i productorul francez de automobile, Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966 i s-a ncheiat ntr-un timp record de doar un an i jumtate. Pe 1 iulie 1968, ncep testele la cele 217 staii de lucru din uzin, iar pe 3 august 1968 se testeaz primul motopropulsor. Pe 20 august 1968 se ncepe producia modelului Dacia 1100, un model sub licena Renault R8; acesta era o berlin cu traciune i motor pe spate. Primul automobil ieit pe poarta fabricii a fost fcut cadou preedintelui Republicii Socialiste Romnia de atunci, Nicolae Ceauescu. Conform contractului, Renault furniza toate prile componente ale modelului, urmnd ca cei de la Dacia s le asambleze. Din 1968 i pn n 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, n 1970 aprnd o uoar modificare estetic la partea frontal. A mai fost produs, dei n numr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri i un motor mai puternic, folosite de poliie i n cursele de raliu. Puine au mai rmas n stare de funcionare.

Dup Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat n producie n august 1969, un model sub licena R12, fiind prezentat la saloane auto de la Bucureti i Paris. Modelul 1300 era o berlin cu 4 ui i traciune pe puntea fa. ntre 1970 i 1980, Dacia dezvolt o ntreag gam de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. n 1973 este lansat modelul break, iar n 1975 modelul Dacia 1302. Dacia a mai produs i un model de dub numit Dacia D6, copie a modelului Renault Estafette. Dup 1985, Dacia ncearc s produc un model pentru ora, acest model purtnd numele Dacia Lstun sau Dacia 500, fiind produs la Timioara. ns, modelul este scos din fabricaie dup 1989 datorit problemelor de calitate i a preului ridicat. La salonul de la Bucureti din 1979 a fost prezentat varianta restilizat a modelului 1300, Dacia 1310, primul model aprut dup ncetarea contractului de licen Renault 12, n 1978. Modificrile au constat n: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protecie noi i interior nou. Aceasta s-a inspirat din restilizarea fcut de Renault pentru modelul lor, R12 in 1975. Dacia s-a vndut i n Anglia sub numele Dacia Denem. Varianta de vrf inclu dea geamuri electrice, jante de aliaj i cutie de viteze cu 5 trepte. n aceeai perioad de timp s-a produs i Dacia 1310 Sport. La salonul din 1980, mulimea a admirat Braovia, un coup bazat pe modelul 1310 i creat la un atelier din Braov. Conducerea i-a dat acordul pentru nceperea produciei i din 1981, o variant n dou ui, Dacia Sport 1410. n 1985, inginerii de la Dacia ncep proiectarea primului autoturism de concepie 100% romneasc. ntre anii 1991 i 1996, Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta, cu un design provenit din cel al Daciei 1200 produs n anii '80. Dup 10 ani de ateptare (1995), Dacia lanseaz primul model 100% romnesc sub numele Dacia Nova. n 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluie a Daciei Nova. n 2003, modelul SupeRNova este nlocuit de modelul Solenza, un model ce are la baz modelul SupeRNova. n octombrie 2009, Automobile Dacia a achiziionat compania Auto Chassis International (ACI) Romnia pentru suma de 50,8 milioane euro. Compania a parcurs un amplu program de modernizare: refacerea instalaiilor industriale, reorganizarea reelei de furnizori, reconstrucia reelei comerciale, reorganizarea activitilor i formarea angajailor. Acestea s-au concretizat n obinerea a trei standarde de management al calitii, dintre care unul n domeniul proteciei mediului. Investiiile totale realizate de Renault la Dacia, de peste 1.6 miliarde euro, au contribuit la poziionarea Dacia ca una dintre cele mai importante companii din economia romneasc, cu o contribuie semnificativ la produsul intern brut i la exporturile rii. Obiectivul Dacia este acela de a produce o gam de vehicule robuste, fiabile i accesibile pentru clienii romni i strini, la standarde de calitate Renault. Calitatea produselor Dacia este recunoscut la nivel internaional. n cadrul sondajelor realizate de institute i publicaii de specialitate, clienii Dacia se declar foarte satisfcui n legtur cu calitatea mainilor Dacia.

Dacia este a doua marc a Grupului Renault, contribuind n mod semnificativ la mbuntirea imaginii Romniei n lume. Peste 90% din producia Uzinei Vehicule de la Mioveni este exportat n 37 de ri de pe patru continente. II.2. DIAGNOSTIC JURIDIC Diagnosticul societatii din punct de vedere juridic, are drept scop aprecierea situatiei actuale privind riscurile care pot apare in conditiile in care drepturile societatii sunt lezate de terte persoane juridice sau fizice. In cele ce urmeaza vor fi analizate drepturile de functionare ale societatii, drepturile de proprietate, drepturile sociale, comerciale, etc. II. 2.1. Actul de constituire si forma juridica Denumirea societatii este societatea comerciala AUTOMOBILE DACIA S.A., pe scurt S.C. DACIA S.A.. Societatea comerciala "DACIA" S.A. este persoana juridica romana, organizata ca societate pe actiuni. Conform statutului, la infiintare capitalul social al societatii este subscris si varsat integral. Societatea comerciala a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului, Municipiul Bucuresti, sub nr. J03/81/1991. Societatea comerciala are Certificatul de inregistrare fiscala cod RO 160796 II.2.2. Statutul si contractul de societate Forma juridica a societatii: persoana juridica romana avand forma de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul act constitutiv. Durata societatii este nelimitata, avand sediul social pe strada Uzinei, nr. 1, Mioveni, 115400, judetul Arges, Romania. In anul 1999, Renault a achizitionat 51% din capitalul societatii in urma procesului de privatizare, iar in prezent detine 99,43% din capitalul Dacia. Obiectivul principal de activitate consta in producerea si comercializarea de autoturisme. Ca obiective secundare putem aminti de operatiuni de import export de piese auto si accesorii pentru autoturismele proprii. II.2.3. Salariati, drepturi sociale La data evaluarii 25 aprilie 2012, societatea functioneaza cu un numar de 13.652 salariati cu contracte individuale de munca pe perioada nedeterminat. In societate nu este organizat un sindicat al salariatilor. Nu au fost inregistrate conflicte de munca intre conducere si salariati. Drepturile salariatilor au fost achitate la zi, iar salariul minim respecta prevederile legale.

Societatea este la zi cu plata obligatiilor catre bugetul statului referitoare la salariati. II.2.4. Registrele si evidentele contabile Societatea tine evidenta contabila in lei, intocmeste bilantul si contul de profit si pierderi, avand in vedere Normele Metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta Adunarii Generale, administratorii prezinta cenzorilor bilantul exercitiului precedent, cu contul de profit si pierderi, insotit de raportul lor si de documentele justificative. Bilantul contabil anual si contul de profit si pierderi se publica in Monitorul Oficial, partea a IV-a. Din verificarile facute prin sondaj si discutiile purtate cu responsabilii de compartimente, registrele si evidentele contabile ale societatii comerciale sunt tinute la zi. II.2.5. Situatia datoriilor si creantelor La data de 31.12.2011, societatea inregistra reante in valoare de 707.285.992 lei si datorii in valoare de 2.243.245.528 lei. Apreciem ca atat debitele cat si creditele se pastreaza in limite normale, curente si nu sunt de semnalat probleme deosebite. Societatea este la zi cu obligatiile datorate catre bugetul statului. II.2.6. Aspecte comerciale Se constata ca atat contractele obtinute ca urmare a castigarii de licitatii cat si lucrarile preluate prin incredintare directa au avut incluse clauze corecte, care nu au dezavantajat firma, nu au condus la litigii si penalitati. II.2.7. Licente, emblema, marca de comert, brevete, etc. Pana la aceasta data firma a reusit ca pe baza unor relatii corecte sa-si atraga parteneri care i-au incredintat lucrari care includ importuri, multe indirecte, iar o parte din produse au fost fabricate cu incredintarea si sub protectia de marca a unor firme din exterior. II.2.8. Litigii La data evaluarii societatea nu are litigii pe rol, nici in calitate de reclamanta, nici in calitate de parata. II.3. Diagnosticul comercial Furnizorii Exista 188 de furnizori pentru gama Dacia:

134 furnizori externi 54 furnizori in Romnia, din care 5 furnizori isi desfasoara activitatea in ZIF Mioveni (Zona Industriala Furnizori): o o o o o VALEO (cablaje) JCI (scaune) EURO APS (piese plastice si termoformate) CORTUBI (esapamente) VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire)

Clientii Avand in vedere analiza cresterii vanzarilor din ultimii ani, putem explica succesul autoturismelor construite la Mioveni prin oferirea unui raport pret/calitate/fiabilitate imbatabil. Fabrica din Mioveni produce o gama variata de modele ce se pliaza pe gusturile tuturor categoriilor de clienti. Astfel, modele precum Logan, Logan MCV si Duster se adreseaza persoanelor de rand, fiind masini dedicate familiilor, Logan Pick-Up si Logan VAN se adreseaza micilor intreprinzatori si diferitelor firme, iar Sandero este un autoturism de mici dimensiuni, adresat in special tinerilor sau oraselor cu trafic aglomerat. Concurenta Concurenta este scazuta din punct de vedere al producatorilor din Romania, singurul fiind FORD, dar in acelasi timp este acerba datorita modelelor comercializate de producatorii straini la preturi apropiate dar nu cu mult mai mari. Pretul Autoturismele au un pret standard, dar showroom-urile pot acorda discount-uri in functie de perioada anului, model sau de fidelitatea clientilor ( se acorda 5% reducere clientilor care mai au cel putin un autoturism marca Dacia). Promovarea este realizata prin contracte de publicitate cu terti, bannere, pliante, reclame online, la tv si radio. II.4. Diagnosticul resurselor umane Realizarea noii linii de productie va genera cresterea numarului de angajati ai uzinei cu 500. Fiecare persoana va beneficia de un contract individual de munca, va fi instruita cu privire la siguranta la locul de munca trimestrial. Conducerea societatii DACIA S.A. se desfasoara prin urmatoarele structuri de putere si decizie: - Adunarea Generala a Actionarilor; - Consiliul de Administratie. Consiliul de Administratie are urmatoarele atributii: a) aproba structura organizatorica, contractul colectiv de munca, functiile, atributiile si

competentele, nivelul si regimul de salarizare a personalului societatii, pe compartimente; b) aproba contarctarea de imprumuturi bancare si acordarea de garantii; c) stabilesc tactica si strategia de marketing; d) aproba infiintarea sau desfiintarea de filiale, sucursale, agentii, precum si participarea cu capital la alte societati comerciale; e) rezolva orice alte probleme stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor; f) aproba premiile trimestriale din profit pentru personalul propriu si acordarea de ajutoare sociale salariatilor; g) aproba scoaterea din uz a mijloacelor fixe amortizate integral, precum si a celor cu durata de functionare neindeplinita si modul de valorificare a acestora; Din conducerea societatii amintim: FRANCOIS FOURMONT SICOE GABRIEL ACSINTE MIHAI SERBAN GEANIN SEPCIU SILVIU HARAGA BIANCA GABRIELA COSTACHE GHEORGHE FILIP ION PODINA MIRCEA ROTARU CRISTIAN PERNIU ALINA

DIRECTOR GENERAL DIRECTOR EXECUTIV DIRECTOR EXECUTIV JURIDIC SEF DE VANZARI SEF SERVICIU RELATII PRESA CONSILIER JURIDIC DEPARTAMENTUL DE MEDIU DIRECTOR VANZARI DIRECTOR RESURSE UMANE DIRECTOR ECONOMIC SEF SERVICIU AFACERI JURIDICE COMERCIALE

II.5. Diagnosticul tehnic Procesul tehnologic reprezinta ansamblul de operatii mecanice, fizice, chimice, care prin actiune simultana sau succesiva transforma materiile prime in bunuri sau realizeaza asamblarea viitorului model de autoturism. Pentru realizarea acestuia se va achizitiona din Franta o linie tehnologica de ultima generatie ce va permite realizarea constructiei autoturismului in proportie de 90% automat. Pornind de la material prima ce consta in foile de tabla de otel si celelalte subansamble, linia va construi un autoturism in 24 de ore, timp ce include aplicarea si uscarea vopselei.

II.6. Diagnosticul de mediu Activitatea de baza a societatii nu are un impact negativ asupra mediului inconjurator. In vederea protejarii mediului, Dacia s-a ocupat de: - Nivelul emisiilor de CO2 emis de autoturisme este mai mic de 120 g/km - Uzina are certificare ISO 14001 - 95 % din masa autoturismului se poate recicla la sfarsitul ciclului de viata - Incepand cu anul 2000 s-au redus emanatiile nocive pentru mediu cu peste 50% - Consumul de energie electric pe platforma industrial Dacia s-a redus cu 75% n ultimii 8 ani.

C. EVALUAREA S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

Metode de evaluare 1.1. Consideratii generale

Evaluarea unei intreprinderi vizeaza stabilirea valorii afacerii la un moment dat, masurarea avutiei (bogatiei) reale si a potentialului acesteia. Aceasta Inseamna ca evaluarea intreprinderii nu reprezinta doar stabilirea valorii unor proprietati sau bunuri din patrimoniul acesteia, ci si determinarea capacitatii firmei de a genera fluxuri financiare (cash-flow) la dispozitia proprietarului. Economia de piata include o multime de categorii de operatii care faciliteaza miscarea, transformarea, divizarea si mai ales formarea capitalurilor. Cea mai importanta dintre operatiunile care privesc capitalul este evaluarea marimii acestuia dupa care urmeaza profitul ce poate fi adus de un capital intr-o perioada anume.

Fie ca este vorba de totalitatea unei intreprinderi, fie ca include numai o parte din activele sale, vanzarea acestora este nu numai un transfer de proprietate insotit de o mutatie juridica de capital, ci si un proces complex de evidentiere a unor elemente de apreciere care servesc apoi la evaluarea financiara si economica a lor. Evaluarea la randul sau constituie baza negocierii sau a pretului de inceput in licitatiile organizate special pentru vanzare. Circumstantele in care se fac evaluari sunt numeroase. Intre acestea cele mai importante au ca obiective: schimbarile titlurilor de proprietate, emisiunea de titluri de proprietate noi sau de actiuni noi, pregatirea pentru participarea la bursa; cresterea intreprinderii prin elemente exterioare ei, precum si majorarea de capital, fuziunea cu alta firma, absorbtia sau cesiunea; vanzarea partiala sau a unor active apartinand firmei sau vanzarea integrala a firmei; cumpararea unor active sau a unor societati comerciale ; lichidarea firmei in cazurile cand s-a ajuns la termenele prevazute in contractuI de asociere, in cazurile de faliment sau la vointa asociatiilor. Oricare ar fi evaluarea intreprinderilor, totala sau partiala, ea nu este vazuta in acelasi mod de catre vanzator si de catre cumparator, fiecare avand un alt punct de referire la operatiunea in sine: pentru vanzator este o instrainare, o lichidare a patrimoniului sau, in timp ce pentru cumparator ea reprezinta o investitie sau mai simplu un plasament de capital de la care se asteapta un anumit profit. Drept urmare, procesul de evaluare tine si de vederile vanzatorilor si cumparatorilor nu numai de datele si informatiile existente in cadrul firmelor supuse negocierii. Prin valoare intelegem acea calitate conventionala a unui obiect care ii este atribuita in urma unor calcule sau a unor expertize. Valoarea nu este un fapt cert ci numai o opinie. Pretul sau mai exact pretul platit efectiv in urma unei tranzactii sau cursul la bursa este, spre deosebire de valoare, un fapt tangibil, un element real. Valoarea Incearca sa se aseze pe un fundament logic sau matematic si posibil riguros. Ea vizeaza obiectivitatea, neutralitatea si independenta fata de partile aflate in tranzactie, de raportul de forte pe piala , de situalia pielei. Diferenta dintre valoare si pretul platit este cauzata de contextul tranzacliei, care nu este niciodata acelasi. Elementele importante sunt urmatoarele: valoarea este estimata in sensul ca duce la prelul cel mai probabil;

trebuie sa existe o piala libera ( vanzator si cumparator hotarat, marketing adecvat, tranzaclie echilibrata ); evaluarea nu are termen de valabilitate ( tranzaclia ar avea loc la data evaluarii ). Alegerea unui set de metode de evaluare pentru un anumit caz concret este conditionata atat de factori obiectivi cum ar fi : sectorul de activitate al afacerii evaluate, disponibilitatea informatiilor referitoare la tranzactii privind afaceri similare, scopul evaluarii, solicitari exprese, marimea si structura capitalului, natura activelor societatii, cat si de factori subiectivi : interesele celor implicati in tranzactie, disponibilitatea informatiilor asupra societatii evaluate, logistica evaluatorului, experienta sa, rezultatele diagnosticului.

III 1.2 EVALUAREA BAZATA PE METODE PATRIMONIALE


In cazul S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A., pentru determinarea valorii patrimoniale sa utilizat METODA ACTIVULUI NET CORECTAT.

Activul net contabil corectat se determina ca diferenta intre activul corectat si pasivul corectat.Ambele parti ale bilantului sunt supuse unor corectii datorate influentei unor factori economice ( fluctuatii valutare,regimuri de amortizare,evolutia preturilor etc.).In cazul aceste metode ,activul sufera cele mai multe corectii iar elementele de pasiv sunt foarte putin sau chiar deloc corectate(eventual datoriile).Elementele de activ care se inlatura sunt considerate nonvalori. Metoda activului net corectat se bazeaza pe intocmirea unui bilant ale carui posturi sunt evaluate in conformitate cu standardele de evaluare. In esenta, se porneste de la bilantul contabil, activele si obligatiile acestuia fiind reconsiderate in functie de data evaluarii, cu toate implicatiile asupra valorii lor. Astfe, fiecare activ si fiecare obligatie este analizata si evaluata individual pe categorii de posturi: active financiare; proprietati tangibile; proprietati imobiliare; imobilizari intangibile; obligatii curente; obligatii pe termen lung; obligatii probabile; obligatii speciale;

Suma valorii prezente a tuturor activelor, inregistrate si neinregistrate in bilantul contabil, din care se scade valoarea prezenta a tuturor obligatiilor, reprezinta valoarea prezenta a capitalului propriu a societatii . Pe langa activul net contabil, activul net corectat include diferenta de evaluare (pozitiva sau negativa), care apare din reconsiderarea valorii actuale a activelor si obligatiilor (fata de costurile istorice la care sunt reflectate in contabilitate) din bilantul contabil. Astfel, activul net corectat se poate definii prin formula: ANC = Total active nete evaluate - Total obligatii evaluate

-imobilizari necorporale: firma: 76.699.770.456lei 2% = 1.533.995.409,12lei salariati: 17.781.864.476lei 10% = 1.778.186.447,6 lei clientela: 3.393.492.834lei 5% = 169.674.641,7lei total = 3.457.852.826lei -imobilizari corporale: mijloace fixe ce au fost achizitionate inainte de 1.01.2005 neamortizate integral: 188.236.800 lei 12,078 25% = 66264748.2585 lei 578.862.179 lei 12,078 25% = 1.747.874.349,4905 lei total = 1814139097.749 lei mijloace fixe ce au fost achizitionate dupa 1.01.2005 neamortizate integral: 100.322.444 lei 80% = 80.257.955 lei 95.333.444 lei 80% = 76.266.755,2 lei total = 156524710.2 lei mijloace fixe ce au fost amortizate integral si care functioneaza inca: 15.222.111 lei 3,062 50% = 23.305.051,941lei 3.444.555 lei 3,062 50% = 5.273.613,705lei 7.000.111 lei 12,078 30% = 25.364.202,1974 lei total = 53.942.867,8434 lei total mijloace fixe = 11.647.078.470 Active circulante: -stocuri:
38

-materii prime si materiale: 3.593.582.670 lei 110% = 3.952.941.754 lei -productia in curs de executie este transformata in produse finite: 10000000 lei + 7000000 lei = 17000000 lei -produse finite: (331.092.662 lei +17.000.000 lei) 1,08 1,6 = 601.504.119,936 lei

-marfuri: 252.779.800 lei 60% = 151.667.880lei Datorii: -alte obligatii de exploatare: +499.203.340 lei

Elemente

Valori bilant
0

Imobilizari
necorporale Terenuri Mijloace fixe Imobilizari financiare

Corectii 3.457.852.826 0 11.647.078.470 0 5.683.748.084


3.952.941.754

Valori corectate 3.457.852.826 0 14800110732 66.469.555 13087625942 7546524424 0 6205369904

0
3.153.032.262 66.469.555 7.403.877.858

Stocuri
Materii prime si materiale Productie in curs de executie Semifabricare,produse finite,produse reziduale Animale Marfuri Ambalaje Creante Furnizori-debitori Creante-clienti Alte creante Disponibil Conturi la regularizare Cheltuieli in avans Decontari in curs de clarificare TOTAL ACTIV CAPITAL PROPRIU CAPITAL SOCIAL Diferente din reevaluare Rezerve Profitul repartiza sau

3593582670 128746128 3.419.409.708

-128746128 2.785.960.196

0 252.779.800 9.359.552 10.090.592.162 245.005.228 8904602282

940.984.652 580.341.244 2.090.658.882 54.807.628 2.035.851.254 23.094.196.190 6.913.753.022 1.012.099.600 0 202.419.920 0

0 151.667.880 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13.753.500.550 13.254.297.210 0 21.330.783.390 0 0

0 404447680 9359552 10090592162 245005228 8904602282 940984652 580341244 2090658882 54807628 2035851254 36847696740 20168050232 1012099600 21330783390 202419920 0

pierderea neacoperita Profit net al exercitiului Repartizarea profitului Alte fonduri Subventii pentru investitii Provizioare pentru riscuri si cheltuieli Datorii Totale Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori si asimilate Clienti-creditori Alte obligarii de exploatare TOTAL PASIV ANc (Activ net corectat)

1.134.041.752 0 3911591750 0 0 16.190.443.168 292.696.786 7.980.400.444 0 7.907.345.938 23.094.196.190

36.768.268 0 0 0 0 499.203.340 0 0 0 499.203.340 13.753.500.550

1170810020 0 3911591750 0 0 16689646508 292696786 7980400444 0 8406549279 36847696740 20.281.304.680

Fata de corectiile de mai sus, conform tabelului de mai sus, activul net corectat este: ANc = 20.281.304.680 lei fata de ANC 15.113.795.746 lei .

3.1. EVALUAREA SOCIETILOR COTATE

Pentru aceste societi este de avut n vedere mai ales segmentul de pia pentru prile de ntreprinderi: titlurile de proprietate. Este o pia organizat, reglementat, controlat, pe care participanii acioneaz, mai ales, ntr-o optic de plasament. Piaa bursier reflect interesul i comportamentul unei clientele diverse ce poate avea o motivaie mult diferit de cea a cumprtorilorvnztorilor de ntreprinderi: plasament, diversificare de portofoliu, protejare mpotriva riscurilor (opiuni etc.).

Astfel, preul titlurilor n Burs exprim estimarea pieei pentru valoarea prilor atomice de proprietate ale unei ntreprinderi i, prin extindere, pentru realitatea material i potenialul de cretere ale ntreprinderii ca ntreg. Este de reinut c i alte elemente se pot regsi n preul titlului: calitatea pieei (transparena, eficiena, lichiditate, fiabilitatea operaiunilor), influentele conjuncturii economice, distorsiunile dintre cerere i oferta pentru titlu induse prin operaiunile de arbitraj, de asigurare sau speculative. Admiterea la cotare presupune din partea ntreprinderii ndeplinirea unor criterii de calitate pentru activitatea economic i financiar, ce pot fi considerate la rndul lor un prim test al bonitii i rentabilitii lor. Pentru titlurile negociate pe piaa extrabursier, exigenele nu sunt la fet de rigide (i deci i riscul este mai mare), dar i acestea trebuie s ndeplineasc anumite criterii de performan minime. Metodele bursiere de evaluare a titlurilor au devenit, odat cu utilizarea pe scar larg a ordinatoarelor, din ce n ce mai sofisticate. Ele au rolul de a pune n eviden elementele cu cel mai mare impact asupra nivelului preului, n momentul considerat, dar mai ales de a estima evoluia posibil a cursului n viitor. Astfel, pentru prile marginale de ntreprindere valoarea titlului este estimat prin modelele bursiere. Spre deosebire de analistul financiar i de operatorul n burs, evaluatorul de ntreprindere este mai puin preocupat de estimarea cu precizie a cursurilor, ci mai ales de evoluia, de tendina probabil a cursului n viitor. Dac nu este vorba de pri, ci de ntreprindere n ansamblul sau (deci operaie de achiziie i nu de plasament), cursul zilei sau cel mai adesea, cursul mediu al unei perioade considerate va fi luat n calcul. Pentru previziuni sunt aplicate, de pe poziia de utilizator, concluziile modelelor bursiere. Chiar pentru economiile cu o lung tradiie n activitatea bursier, cu multe ntreprinderi nscrise la cotaie i cu modele de evaluare bine dezvoltate, asistate de calculatoare puternice, cursul titlului reprezint un reper ntr-un interval de valori estimate pentru achiziiile de ntreprinderi. Modelele bazate pe valoare de randament (utiliznd fluxurile de profit sau, cel mai adesea, de cash flow) au rolul de a identifica plusul sau minusul de valoare n raport cu estimrile pieei i de a completa intervalul de valori de luat n considerare la negociere. Spre exemplu, n cazul n care cursul evolueaz pe pia n mod continuu, iar activitatea ntreprinderii cunoate i ea o deteriorare structural, evaluatorul va adopta, la rndul su, pentru valoarea calculat, o optic de severitate corelat cu previziunile. n Moldova piaa bursier n formare, numrul mic de ntreprinderi nscrise la cotaie, lipsa de experien practic a publicului larg n accesul la aceast form altemativ de plasament, dar mai ales lipsa de ncredere n performanele reale ale ntreprinderilor cotate i n lichiditatea afectiva i rapid a titlurilor a fcut ca volumul

tranzaciilor s fie mic iar preul s fie, n multe cazuri, sub valoarea nominal a titlurilor. n aceste condiii, n funcie de poziia vnztorului dar mai ales de obiectivele urmrite acest pre joac doar orientativ rol de reper de valoare.

III.2.2. Metoda capitalizarii profitului pe durata nelimitata Se estimeaza o rata de capitalizare de 22%. Cresterea perpetua previzionata este de 8% annual. In acest caz formula ar fi: V = Pn2012/(k-g) unde: Pn = profit net k = rata de actualizare g = rata de crestere Avand in vedere evolutia profitului net in perioada 2012-2016, pentru calculul valorii prin metoda capitalizarii vom folosi profitul net mediu calculat aferent perioadei de previziune. In acest caz rata de crestere este egala cu zero, iar rata de capitalizare este egala cu rata de actualizare. In acest caz formula devine: V = Pnmediu/c unde: Pnmediu = profit net mediu c = rata de actualizare Tabelul nr. 3.7. Specificatie 2012 2013 2014 2015 2016 Profit net 4620952000 2567014000 7032736000 11647152000 10947800000 Pnmediu=36815654000 lei / 5 = 7363130800lei V = 7363130800/ 0.22 = 33.468.776.363,63636 lei

III.3.SINTEZA REZULTATELOR
Valoarea contabila neta (activul net contabil) este: 15.113.795.746 lei Valoarea calculata prin metoda activului net corectat este: 20.281.304.680 lei Valoarea prin metoda capitalizarii profitului este: 33.468.776.363lei

III.4. Concluzii
Aplicand atat metoda abordarii pe baza de venit(metoda capitalizarii profitului pe durata nelimitata) cat si metoda abordarii pe baza de active(ANC), in calcularea valorii firmei, am constatat ca metoda ANC necesita mai mult timp pentru efectuare ceea ce poate fi un criteriu important in cazul firmei S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. care inregistreaza o activitate complexa. De asemenea se observa o viziune mai optimista in cazul abordarii pe baza de venituri, valoarea firmei fiind semnificativ mai mare in comparatie cu cea obtinuta in cazul abordarii pe baza de active. Se poate considera ca adevaratul rezultat este undeva intre cele doua metode pentru o abordare cat mai exacta, insa intre cele doua, consideram ca metoda pe baza de venit este cea mai eficienta si mai rapida

SURSE DE INFORMARE
Pentru elaborarea lucrarii au fost folosite, in primul rand, raportarile oficiale ale societatii comerciale si alte date furnizate de catre societate. O alta sursa de informare a constituit-o discutarea cu facorii de conducere ai societatii.

BIBLIOGRAFIE
ANEVAR - Evaluarea intreprinderilor, curs editia 2005 ANEVAR Culegere de standarde Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Ion Anghel, Anca Tutu - Evaluarea intreprinderii Ed. Tribuna Economica, Bucuresti 2004 Sorin V. Stan, Ion Anghel Evaluarea activelor nacorporale IROVAL 2004 C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi Analiza economico-financiara Ed. Economica, Bucuresti 2001 INTERNET

S-ar putea să vă placă și