D R O G U L U N P E R I C O L P E N T R U TO I !

Principalii termeni referitori la droguri: drogul - este substana licit sau ilicit al crei consum (din motive medicale sau din alte motive) determin fenomene de dependen i toleran. Ex: alcoolul, tutunul, tranchilizantele, amfetaminele, cannabis, cocaina, opiul i derivaii si, methadona, LSD, solvenii. dependena - este fenomenul caracterizat prin nevoia imperioas sau persistent de a continua utilizarea drogului, ignornd consecinele n plan fizic, psihologic i social, n scopul obinerii unei stri de bine sau pentru a evita starea de disconfort generat de ntreruperea consumului substanei respective. tolerana - este fenomenul de adaptarea a organismului consumatorului la prezena unei substane denumite generic drog. sevrajul denumit i sindrom de abstinen reprezint un ansamblu de simptome fizice i psihice, ce apare la ntreruperea administrrii unei substane psihoactive, la administrarea unei doze insuficiente din aceast substan sau dup administrarea unui medicament cu proprieti antagoniste fa de cea psihoactiv. Aspecte de ordin legislativ Sancionarea traficului i a altor operaiuni ilicite cu substane aflate sub control naional sunt prevzute n capitolul 2 al Legii Nr.143 din 26 iulie 2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI I CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI . Conform art.2 (alin1): cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea n vnzare, vnzarea, distribuirea, livrarea sub orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumprarea, deinerea ori alte operaiuni privind circulaia drogurilor de risc, fr drept, se pedepsesc cu nchisoarea de la 3 la 15 ani i interzicerea unor drepturi. Dac faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 15 ani i interzicerea unor drepturi (art.2 alin2). n art. 4 se prevede: cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumprarea sau deinerea de droguri pentru consum propriu, fr drept, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 5 ani. n art. 5 se arat c: punerea la dispoziie, cu tiin, cu orice titlu, a unui local, a unei locuine sau a oricrui alt loc amenajat, n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit n asemenea locuri se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea unor drepturi. DE REINUT!! Nu se pedepsete persoana care, mai nainte de a fi nceput urmrirea penal denun autoritilor competente participarea sa la o asociaie sau nelegerea n vederea comiterii uneia dintre infraciunile prevzute la art. 2-10, permind astfel identificarea i tragerea la rspundere penal a celorlali participani. (art.15) Conform art. 16: persoana care a comis una din infraciunile prevzute la art. 2-10, iar n timpul urmririi penale denun i faciliteaz identificarea i tragerea la rspundere penal a altor persoane care au svrit infraciuni legate de droguri beneficiaz de reducerea la jumtate a limitelor pedepsei prevzute de lege. Drogurile i alte bunuri care au fcut obiectul infraciunilor prevzute la art. 2-10 se confisc, iar dac acestea nu se gsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani. (art.17, alin1)

Se confisc, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobndite prin valorificarea drogurilor i a altor bunuri. (art.17, alin2) Dependena de droguri Pentru c n Romnia, media de vrst a consumatorilor de droguri ilegale a sczut n ultimii ani de la 20-25 de ani la 15 ani, cea mai mare team a oricrui printe este legat de posibilitatea ca propriul lui copil s fie tentat de consumul de droguri i s devin dependent. n cursul anului 2003, sub auspiciile Consiliului Suedez pentru Informaii privind Alcoolul i Alte Droguri i ale Consiliului Europei prin Grupul Pompidou, Ministerul Sntii i Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare n Sntate au realizat un studiu privind consumul de alcool, tutun i droguri n coli. Rezultatele arat c, fa de anul 1999, consumul de tutun, droguri i alcool s-a amplificat. Conform studiului naional ESPAD 2003 efectuat pe un eantion de elevi n vrst de 16 ani, prevalena consumului de tutun este de 64%. n acelai timp, un procent de 80% dintre acetia a consumat cel puin o dat alcool. n ceea ce privete consumul de amfetamine, acesta s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat n comparaie cu anul 1999. Numrul consumatorilor de heroin este estimat la aproximativ 24.000 de persoane n Bucureti, ceea ce reprezint 1% din totalul populaiei. Foarte puini prini se ateapt ca fiii sau fiicele lor s nu consume niciodat alcool sau s nu ncerce s fumeze, pentru c aceste produse li se par mai puin nocive i nu sunt n afara legii. Tinerii de azi, ns, nu vd nici o diferen ntre consumul de tutun, alcool i cel de droguri ilegale uoare dei, ar trebui s fie contieni c, separat de efectul duntor al drogului n sine, chiar i implicarea ntmpltoare sau experimentarea acestora este o activitate ilegal i se poate solda cu dosar penal. Alarmant este faptul c sunt foarte tineri dar i c, muli dintre ei se nscriu din start n categoria greilor", studiile indicnd o trecere ntr-un timp relativ scurt, de la consumul de droguri uoare canabis, marijuana - la consumul de droguri tari (heroina i drogurile de sintez). Consumul de heroin injectabil va determina la rndul lui consecine dramatice pe termen mediu i lung asupra sntii publice prin nmulirea simitoare a cazurilor de SIDA, hepatit B,C, tuberculoz. Tinerii care devin dependeni de consumul de droguri vor deveni n scurt timp delincveni de drept comun, asta ntruct printre metodele prin care obin bani pentru o linie", pe lng furtul banilor din casa prinilor i vnzarea bunurilor de valoare de la domiciliu, se numr adesea spargerea mainilor i vnzarea ponturilor" pentru apartamente n care se poate opera". Riscurile consumului de droguri Societatea condamn cu vehemen pe consumatorii de droguri ilegale dar, manifest o relativ toleran fa de consumatorii de alcool i tutun. n realitate ns, i fumatul i consumul frecvent i excesiv de alcool pot determina toleran i dependen ducnd la afeciuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plmnilor i sistemului nervos central. Drogurile precum alcoolul, heroina i tranchilizantele consumate regulat pot duce la modificarea reaciilor biochimice normale din organism i dac nu se continu administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenei (tremurturi, transpiraii, simptome asemntoare gripei). n plus, din cauza faptului c sunt depresoare, ele ncetinesc reaciile organismului i produc o stare de somnolen, capacitatea de coordonare a micrilor este afectat iar persoana poate cdea i se poate accidenta cu uurin. Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente puternice, ducnd la o descrcare de energie care poate fi fatal n cazul celor care au probleme cu tensiunea arterial. Consumatorii de LSD sufer de halucinaii i pot fi extrem de tulburai dup administrare, capabili s comit acte periculoase, n special dac erau anxioi sau foarte suprai nainte s ia drogul.

Depistarea consumatorilor de droguri Indicii care pot sugera consumul: schimbarea brusc a comportamentului; treceri fr motiv de la veselie la tristee, uneori chiar agresivitate neobinuit, i de la agresiune la linite i chiar delsare; pierderea apetitului alimentar, ochi injectai; pierderea gradat a interesului pentru coal, munc, hobby-uri, sporturi, prieteni; stri de somnolen i apatie necaracteristice, oboseal excesiv fr o cauz aparent; cheltuieli excesive, dispariia banilor sau a unor obiecte de valoare din cas; pete neobinuite, mirosuri ciudate pe piele sau mbrcminte; schimbarea grupului de prieteni, precum i tendina de tinuire a acestor "prieteni" , folosirea unui jargou diferit de cel anterior. Msuri de prim ajutor Msurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoanele din anturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive n salvarea vieii acestuia. Dac persoana este tensionat, panicat, n urma unui consum de halucinogene, stimulente de tipul amfetaminelor, a ecstasy-ului sau a unor doze crescute de cannabis, conduita de urgen pe care trebuie s o adoptai este: s nlturai din jur privitorii curioi i s conducei persoana ntr-un loc ferit de zgomote i lumini puternice; s calmai persoana vorbindu-i ncet i explicndu-i c panica va trece pe msur ce drogul i va pierde din efect; s o ncurajai s respire adnc i rar pentru a nu se sufoca n accesele de panic; s ncercai s aflai ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de la Salvare n caz c starea de sntate se nrutete brusc. Dac persoana este foarte deshidratat sau nclzit n urma consumului de amfetamine sau ecstasy i n urma de depunerii unui efort susinut n timpul dansului, (n cazul n care consumul de droguri s-a realizat ntr-o discotec sau la o petrecere ntr-un loc neaerisit), are dure de cap, ameeli, vrsturi, are o senzaie brusc de oboseal i transpiraia este absent: se recomand odihnirea n spaii aerisite, consumul de sucuri de fructe i snacks-uri srate pentru reechilibrarea hidro-electolitic, consumul de lichide nealcoolice cam jumtate de litru pe or pentru rehidratare. Dac persoana i pierde starea de contien primul lucru pe care trebuie s-l fac salvatorul este s se asigure c persoana leinat respir normal n continuare iar dac respiraia nu este perceptibil, s-i fac respiraie gur la gur; n scop preventiv, pentru a nu-i nghii limba sau dac vars, s nu se sufoce, persoana n stare de incontien va fi poziionat culcat pe-o parte cu genunchiul uor ndoit, cu capul ntors spre lateral i braele flexate de-o parte i de alta a capului; la sosirea ambulanei se vor oferi toate informaiile n legtur cu ce a consumat i cnd, iar dac acest lucru nu se cunoate, atunci, ce recipiente sau pulberi s-au gsit lng persoana n stare de incontien - acest lucru va folosi personalului medical la stabilirea rapid a celui mai bun antidot.

Adrese utile Centrul de Prevenire, Evaluare i Consiliere sector 4: Strada Mioara Luiza, nr.1 a Spitalul Al Obregia, secia XVI, secia XVII: Sos. Berceni, nr.10-12, Tel: 6347109 Centrul de Evaluare i Tratament a Toxicodependenilor pentru tineri Sf. Stelian: Str. Ing. Cristina Pascal, nr. 25-27, sector 6, Tel: 3154961 Laboratorul de Sntate Mintal sector 4 (centrul de tratament ambulatoriu): Str. Argeelu, nr. 8, Tel:4501805

Drogul care ajuta la combaterea drogurilor neurologii au descoperit ca toate dependentele de droguri au de-a face cu actiunea unei anumite substante intr-o anumita zona din c r e i e r. a t a t p l a c e r e a g e n e r a t a d e d r o g u r i c a t s i s e v r a j u l a u legatura cu aceeasi substanta chimica. oamenii de stiinta au gasit acum un inhibitor care inlatura atat placerea obtinuta de pe urma drogurilor cat si efectele neplacute care apar atunci cand cineva se opreste din luat droguri. echipa condusa de xia zhang, un profesor asociat de la departamentul de psihiatrie al universitatatii saskatchewan, a descoperit ca o enzima naturala numita pten functioneaza intr-o zona din creier (cunoscuta ca vta), asupra careia actioneaza cele mai multe droguri, producand o senzatie de placere. cele mai multe droguri au impact asupra creierului, din cauza ca au o structura chimica asemanatoare cu structura chimica a n e u t r o t r a n s m i t a t o r i l o r. aceasta asemanare le permite sa functioneze ca si cum ar fi neurotransmitatori. atunci cand intra i n s a n g e , a j u n g i n c e l e d i n u r m a i n c r e i e r, u n d e a c t i v e a z a neuronii altfel decat s-ar activa ei in mod normal. de aceea, oamenii care folosesc droguri simt o senzatie de placere nemotivata de ceva anume, au halucinatii sau au izbucniri de creativitate. problema este ca, daca un drog este folosit in mod repetat, organismul se adapteaza la noua situatie si produce mai putini neurotransmitatori naturali. creierul incepe sa foloseasca pe post d e n e u r o t r a n s m i t a t o r i d r o g u l i n t r o d u s d i n e x t e r i o r. d e a c e e a , pentru a obtine efectele intentionate, cele mai multe droguri trebuie folosite in cantitati din ce in ce mai mari. insa atunci cand cineva renunta la droguri, organismul sau se trezeste deodata in penurie de neurotransmitatori. pana cand se readapteaza, apar efectele negative ale sevrajului.

neuronii din vta, zona care ne face sa simtim placerea, sunt sensibili la serotonina, un neurotransmitator asociat si cu procesul de invatare, cu somnul sau cu dispozitia emotionala. echipa de cercetatori a descoperit ca enzima pten actioneaza asupra receptorilor de serotonina, sporindu-le receptivitatea, si deci sporind activitatea celulelor nervoase. fara aceasta enzima, mecanismul de "recompensare" pornit de droguri nu ar functiona. prin urmare, pentru a reduce senzatia de placare pe care o are creierul fara sa fie redusa cantitatea de serotonina (sau de drog), ei au creat o molecula, o anumita peptida, care sa intre in receptorii de serotonina si sa blocheze enzima pten. testele facute cu soareci dependenti de droguri au aratat ca, atunci cand sunt tratati cu acest inhibitor de pten, nu numai procesul de "recompensa" este oprit, ci si cel care induce dorinta pentru drog si cel care genereaza sevrajul. cercetatorii au obtinut mai mult decat se asteptau. "rezultatul nostru sugereaza o eventuala strategie universala de tratare a dependentei de droguri", a spus zhang. "cele mai multe droguri actioneaza asupra neuronilor din aceasta zona." cu toate acestea, un eventual tratament care sa-i ajute pe dependentii de droguri nu va putea fi pus la punct mai repede de cativa ani, dat fiind ca mai sunt necesare teste de laborator pe animale si apoi pe oameni. inhibitorul creat de ei ar putea avea o serie intreaga de efecte secundare negative, cum ar fi depresia (dat fiind ca depresia este corelata cu problemele de functionare a receptorilor de serotonina). "noi avem peptida noastra [inhibitorul], insa o sa mai dureze pana cand va aparea efectiv aplicatia medicala." Factori favorizanti Anturajul Unii elevi sunt usor influentabili. Daca un astfel de elev intra intr-un grup care are un comportament necorespunzator, sau devine prieten cu un elev "problema", atunci sunt sanse foarte mari ca elevul respectiv sa devina, la randul sau, un elev "problema" si sa inregistreze rezultate negative la invatatura sau sa prezinte diferite tulburari de comportament. Jocurile de noroc

Toti copiii, deci si elevii, trebuie sa se joace. Prin joc elevii isi dezvolta unele aptitudini fizice si psihice. Jocurile cu diferite tipuri de carti sau alte obiecte dezvolta atentia, memoria, logica. Dar exista si jocurile de noroc, care daca sunt practicate in exces, mai ales pe bani, pot ruina nu numai "cariera" elevului sau situatia sa financiara, dar chiar si sanatatea fizica a acestuia. Fumatul Un pericol major pentru sanatatea tuturor, dar mai ales a copiilor, este fumatul. Copii au un dezvoltat simt al imitatiei si prin comportamentul nostru, al adultilor, dar si prin reclame ingenios realizate sau prin comportamentul eroilor din filme, acestia pot cadea victima acestui daunator obicei. Sa nu uitam anturajul fiecarui elev, care poate fi o cauza a transformarii unui elev intr-un fumator. Alcoolul In general la varsta elevilor de gimnaziu alcoolul nu constitue o problema. Dar exista elevi care sunt obisnuiti, uneori chiar de catre parinti, sa consume alcool. Acest lucru este privit, in mod gresit, ca un semn de maturitate. Trebuie specificat faptul ca unui copil i se pare ca berea este amara, vinul acru, tuica da senzatia de arsura dar in timp copiii se pot obisnui cu acestea si mai tarziu acesti copii sunt candidati la titlul de alcoolic. Muzica Muzica are o multime de efecte pozitive asupra omului. Dar exista si anumite genuri de muzica nepotrivite elevilor. Dintre acestea amintim: hard rock, hip hop, manele, etc. Unele texte ale melodiilor de acest gen promoveaza violenta, consumul de droguri, revolta in fata oricarui tip de autoritate. Sa nu uitam faptul ca in general copii sunt usor influentabili. Secte periculoase Un pericol major pentru copii este atragerea acestora in cadrul unor secte. Astfel exista secte satanice care, in cadrul unor ritualuri, sacrifica animale, devasteaza cimitire sau propovaduiesc violenta. Din pacate in buletinele de stiri apar, tot mai des, stiri referitoare la devastari, respectiv profanari de cimitire si morminte. Activitatea acestor grupari se manifesta si prin grafitti (imagini, texte scrise pe fatadele blocurilor). SPUNE NU DROGURILOR Drogurile sunt substante create artificial de om, fie din plante, fie pe cale chimica. Consumul periodic de stupefiante duce la aparitia tulburarilor respiratorii si a constipatiei, scaderea in greutate, iar la femei apare menstruatia neregulata. Din punct de vedere psihic pot aparea: anxietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia, oboseala

extrema, iritabilitate, depresie si insomnie grava, somn agitat si neodihnitor. Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza hepatica. Un rol important n preintampinarea consumului de droguri il au parintii, care trebuie sa-si educe copiii corespunzator din punct de vedere moral si spiritual, pregatindu-i pentru a face fata realitatilor dure ale vietii. Atmosfera sanatoasa din familie, dragostea, afectiunea, comunicarea ntre parinti si copii, constituie astfel principalul aliat n lupta mpotriva acestui flagel.

Solutii Sugestii practice Pentru asigurarea succesului in munca educativa este bine sa: Cunoasteti copilul si sa va apropiati de el; Antrenati copii in luarea deciziilor pentru probleme organizatorice; Supravegheati copiii in recreatii, in vederea prevenirii si eliminarii violentei si agresivitatii; Adoptati solutia optima intre interdictie si vigilenta pentru asigurarea securitatii individuale si colective; Colaborati cu familia pentru cunoasterea, evolutia, evaluarea si adoptarea celor mai bune decizii; Natura O influenta pozitiva, atat pe plan fizic cat si pe plan psihic, asupra copiilor o are dragostea fata de natura. Astfel, putem prezenta copiilor o serie intreaga de pasiuni: Orientare turistica; Vanatoarea (deocamdata ca simpli insotitori); Excursiile in mijlocul naturii; Alpinismul; Canotajul; Dragostea fata de animale... Familia Cadrul didactic trebuie sa-si faca din familia elevului un aliat in educarea acestuia. Pentru aceasta putem (si trebuie) sa: Organizam in mod regulat sedinte cu parintii; Dezbatem diferite teme de educatie in cadrul acestor sedinte; Implicam familia in organizarea si dotarea clasei; Avem discutii individuale cu parintii elevilor problema (si nu numai)... Sport Fiecare elev ar trebui sa practice in mod regulat cate un sport. Principiul "MENS SANA IN CORPORE SANO" ar trebui sa ne fie calauza in acest sens. Copiii, mai ales cei de la oras, au o multime de posibilitati: Atletism; Fotbal; Handbal; Gimnastica; Dans modern, aerobic; Culturism; Arte martiale... Volei; Baschet; Tenis. Hobby

Timpul liber al elevilor poate fi un bun prieten al acestora, cu conditia sa fie petrecut in mod adecvat. Pentru aceasta, elevii pot avea cate un hobby, Palatul Copiilor fiind un loc in care elevii pot invata multe lucruri placute. Din aceste pasiuni amintim: Modelism; Karting; Coregrafie; Cenacluri literare; Filatelia; Computere; Electonica; Astronomia; Pescuitul sportiv...

ALEGEREA CEA MAI BUNA ESTE SPORTUL I NU DROGUL!

Un nou drog, produs din ciuperci, poate oferi experiene spirituale profunde
21 Iulie 2006

Oameni de tiin americani au condus un experiment n cadrul cruia mai multe persoane care au consumat un drog produs din ciuperci au declarat c au avut parte de cea mai profund i mai mistic experien din viaa lor, relateaz Associated Press. Potrivit sursei citate, cei mai muli dintre cei 36 de voluntari au caracterizat efectul unei singure doze a drogului - numit psilocybin - ca fiind o experien spiritual cu totul deosebit. Unii dintre ei au comparat-o cu cea de pe urma naterii unui copil sau a morii unui printe. De asemenea, autorii studiului au constatat c, dup consumarea drogului, voluntarii au prezentat modificri pozitive de comportament care au durat mai multe sptmni la rnd. Astfel, ei au nceput s dea dovad de mai mult compasiune, dragoste, rbdare i optimism. Cercettorii cred c, pe viitor, substana ar putea fi folosit la tratarea dependenilor de droguri sau a persoanelor care sufer de anxietate i depresie. De asemenea, aceasta ar putea furniza o cale de studiere a reaciilor care au loc n creier n timpul experienelor spirituale. (Rompres) <!--[if !supportLineBreakNewLine]--> <!--[endif]-->

Atitudinea fata de droguri o problema complexa <INAPOI LA PAGINA PRINCIPALA>

Drogurile reprezinta substante chimice ce prezinta actiune asupra starii fizice, psihice si comportamentale. Ele sunt folosite in scopuri terapeutice dar si in scopuri experimentale, administrarea acestora supravegheata furnizand informatii asupra modului cum lucreaza sistemul nervos central.

Drogul reprezinta una dintre cele mai raspandite substante care dau nastere la cai de acces catre starile modificate ale constiintei. Experimentarea acestora poate fi fatala sau poate duce la o dependenta totala in sase saptamini. Fie ca admitem, fie ca nu, traim intr-o cultura a drogurilor. Adolescentii aflati in crestere pot deprinde viciul drogurilor mult mai repede decit un adult. Primii ani ai adolescentei sunt cei mai dificili, de asemenea este o perioada de stingacie, iar unii tineri aleg sa treaca prin ea anesteziindu-se cu substante chimice. Nu vor face altceva decit sa intirzie sau sa inhibe procesul de maturizare. Atunci cind avem de-a face cu o problema legata de droguri, trebuie luat in considerare copilul (tinarul) ca intreg si trebuie examinata fiecare zona a vietii lui. Nu putem sa dam pur si simplu vina pe altcineva decit pe copii, sa cautam un tratament pentru dependa fiziologica si sa consideram problema rezolvata. Problema trebuie cautata mult mai adinc decit in simpla dependenta fiziologica, iar parintii trebuie sa fie total implicati in viata copiilor, nu in sensul de a merge cu ei oriunde, dar este important sa le cunoastem prietenii, profesorii, antrenorii, liderii si indrumatorii de alte activitati extrascolare. Trebuie sa stiti ce se intimpla cu adevarat la scoala. Un mit destul de raspindit astazi este acela potrivit caruia copilul ia droguri, inclusiv alcool, sub presiunea celor de virsta lui. Acesta nu este insa raspunsul la intrebarea: DE CE ?. A descoperi de ce s-a apelat la droguri face parte din procesul de vindecare, ori problemele legate de droguri au legatura cu toate zonele vietii: emotionala, psihologica, spirituala, sociala etc. Astfel incit, pentru a ajunge la fondul problemei, trebuie atinsa fiecare zona a vietii copilului si este imperativ ca parintii sa fie implicati. Folosirea drogurilor este doar un simptom al unei probleme mult mai adinci. Spre exemplu, minia este una din cauzele folosirii drogurilor. Principala cauza a miniei multor copii este aceea ca nevoile lor emotionale nu sunt satisfacute. Copilul trebuie sa se simta iubit si sa primeasca iubire de la parintii lui pentru a se dezvolta normal. Negarea constanta a iubirii si a atentiei este foarte daunatoare unui copil, iar drogurile sunt o cale convenabila pentru un copil neiubit de a-si alina suferinta si minia. Minia reprimata are ca rezultat un comportament pasiv-agresiv, iar comportamentul pasiv-agresiv este anti-orice. Si pentru ca uzul de droguri este antiautoritate, copii care nu isi controleaza furia cum trebuie sunt inclinati spre consumul de droguri. De asemenea cu cit un copil este mai miniat, cu atit va deveni mai deprimat. Specialistii care trateaza viciul alcoolului si al drogurilor dau vina pe alcool si pe droguri pentru depresii. Acest lucru este adevarat, dar pina la un punct, caci majoritatea copiilor care iau droguri sunt deja deprimati din cauza ca nu le sunt satisfacute nevoile emotionale de baza. Drogurile ilegale, de care nu e greu sa faci rost indeparteaza repede suferinta pe care copii furiosi si deprimati o traiesc in fiecare zi. Nu e de mirare ca sunt atrasi de droguri. Depresia adolescentina este complexa pentru ca are multe cauze si efecte complicate. Este subtila si poate trece neobservata cu foarte mare usurinta. Tinerii aflati in aceasta situatie se simt mizerabil, iar suferinta mentala si fizica in aceasta stare este uneori de nesuportat. {Incep sa se izoleze de prieteni. Adolescentul va deveni foarte singuratic si poate incepe sa se asocieze cu copii neispraviti de virsta lui. Acum apare presiunea sau influenta colegilor si ea poate fi cauza initiala a incercarii drogurilor ca experienta.}(de partea asta dintre acolade nu sint prea sigura, pentru ca mai jos fac alte afirmatii si ma cam contrazic, desi este adevarat si ca exista o influenta a colegilor. Vezi si tu, daca nu suna bine poti sa stergi ce este intre acolade, continuitate exista deci nu afecteaza textul daca renuntam la cele citeva propozitii). Drogurile blocheaza durerea din depresii. Din nefericire, cind

drogurile sunt scoase din sistemul adolescentului, el se simte si mai rau si astfel are nevoie de mai mult drog. Aceasta poate fi o cale prin care drogurile devin un viciu. De asemenea, asa cum am amintit mai sus, adolescentii au parte de o perioada deosebit de dificila atunci cind isi identifica sentimentele. Ei nu realizeaza ca deprinderea de a lua droguri are de obicei motivatii inconstiente. Aproape toate deciziile pe care le luam se bazeaza in primul rind pe ceea ce simtim. Copiii se simt deprimati si plictisiti si pot sa ia droguri ca sa se simta mai bine. Ei nu trec aceasta decizie printr-un proces de gindire amanuntit si rational. Drogurile ii fac sa se simta bine, asa ca iau droguri. In realitate ei nu inteleg de ce fac asta. Oamenii incearca rareori sa formuleze o decizie corecta, nefacind altceva decit sa-si justifice sentimentele si sa se convinga pe ei insisi ca au dreptate. Acest lucru se numeste rationalizare. Rationalizarea este motivul pentru care tratamentul consumului de droguri este atit de dificil. Orice persoana nefamiliarizata cu intreaga viata a copilului si cu problemele pe care le are cu drogurile nu face altceva decit sa rationalizeze, adica e inclinat sa priveasca obiceiurile copilului de a lua droguri doar in felul in care vrea sa-l priveasca. Copilul, adolescentul, parintii si profesorii, toti pot crede ca au raspunsul si sunt inclinati sa-si dovedeasca faptul ca au dreptate. Auzim tot timpul spunindu-se ca influenta colegilor ii face pe copii sa ia droguri. Acest mesaj ii poate face pe parinti sa-i forteze pe copii lor sa nu-si mai vada prietenii, iar acest lucru poate complica situatia. Copiii au nevoie de prieteni. Influenta celor de-o seama cu ei nu joaca un rol important in experimentarea de catre copii a drogurilor. Unii parinti nu comunica cu copii lor, altii ii tin prea strins, dar nici unul dintre acesti factori, luat singur, nu sint cauza initiala a consumului de droguri. Aproape intotdeauna este vorba de o combinatie de factori si inca ceva care duce in cele din urma la situatia ca un copil sa devina dependent de droguri. Daca banuiti ca in viata copilului dvs. adolescent a intervenit o problema cu drogurile, nu asteptati sa se rezolve de la sine. Sansele ca ea sa se inrautateasca sunt din ce in ce mai mari. Iar daca nu puteti comunica cu el in nici un chip, apelati la un psihiatru sau un psiholog si cereti un sfat de la un specialist despre cum il puteti aborda pentru a-l determina sa inceapa un tratament cit mai curind posibil. Este adevarat ca o singura persoana nu poate trata copilul ca intreg. Acesta este motivul pentru care este nevoie de centre in care psihiatri, psihologi, asistenti sociali, profesori specializati si alte persoane competente sa lucreze impreuna. E nevoie de implicarea multor specialisti atenti si grijulii pentru a trata copiii si adolescentii si a-i ajuta sa-si recistige o unitate temeinica. Trafic de droguri. Drog de risc i de mare risc Cannabis sativa constituie, potrivit tabelului III anex la Legea nr. 143/2000, drog de risc i traficarea plantei se ncadreaz n prevederile art. 2 alin. (1) din lege, chiar dac la analiz se evidenieaz prezena tetrahidrocannabinolului (THC), deoarece, n raport cu factorii de sol i de temperatur, precum i de ali factori, planta biosintetizeaz n mod natural acest produs chimic. THC constituie drog de mare risc prevzut n tabelul I anex la legea menionat i traficarea acestuia se ncadreaz n prevederile art. 2 alin. (2) al legii, numai dac se prezint sub form de extract, obinut prin anumite proceduri chimice, iar nu dac se regsete n planta cannabis sativa n mod natural.

Secia penal, decizia nr. 3115 din 27 iunie 2003 Prin sentina nr. 482 din 27 mai 2002, Tribunalul Bucureti, secia I penal, a condamnat pe inculpatul C.F. pentru svrirea infraciunii de trafic de droguri prevzut n art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, prin schimbarea ncadrrii juridice din prevederile art. 2 alin. (2). Instana a reinut c, n cursul zilei de 29 ianuarie 2002, inculpatul a oferit spre vnzare unor persoane 4,04 g cannabis. Conform raportului de constatare tehnico-tiinific, n plicul gsit asupra inculpatului s-a pus n eviden cantitatea menionat de cannabis, drog ce face parte din tabelul III anex la Legea nr.143/2000. mpotriva sentinei procurorul a declarat apel, susinnd c ncadrarea juridic dat faptei este greit, ntruct n proba supus analizei a fost pus n eviden prezena THC, drog de mare risc, care atrage ncadrarea faptei n art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2002. Pentru clarificare, Curtea de Apel Bucureti a dispus completarea raportului de expertiz efectuat n cauz. n noul raport de expertiz s-a artat c planta cannabis sativa, echivalentul cnepii, n raport cu mai muli factori (temperatur, sol) biosintetizeaz un compus chimic numit THC, acesta regsindu-se n plant n mod natural. n raport se mai arat c este corect calificarea plantei cannabis ca fiind drog de risc, astfel cum este prevzut n tabelul anex III la Legea nr.143/2000, i nu drog de mare risc, deoarece produsul tetrahidrocannabinol (THC) este drog de mare risc numai dac se prezint sub form de extract, urmare a unor proceduri chimice. Curtea de Apel Bucureti, secia I penal, prin decizia nr. 769 din 28 noiembrie 2000, a admis apelul declarat de procuror pentru alte motive, meninnd ncadrarea juridic dat faptei. Critica din recursul declarat de procuror, privind ncadrarea juridic, nu este fondat. mprejurarea c la examenul de laborator a probei de cannabis deinut de inculpat s-a pus n eviden tetrahidrocannabinol, substan psihotrop nscris n tabelul I anex la Legea nr.143/2000, ca drog de mare risc, nu este de natur s conduc la concluzia c fapta ar trebui ncadrat n prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr.143/2000, deoarece, cum se arat n raportul de constatare tehnico-tiinific i n cel de completare a acestuia, THC este drog de mare risc numai cnd exist sub form de extract, obinut ca urmare a unor proceduri chimice, iar nu i n situaia n care se regsete n plant n mod natural, astfel cum este cazul n spe. Sub acest aspect soluia este, deci, temeinic i legal, recursul procurorului fiind admis pentru un alt motiv.

Politistii au descoperit 24 consumatori de drog/Traficanti de hasis, dupa gratii

21 Octombrie 2005 || de Lili ADOCHITEI Procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si politistii de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog au dizolvat inca o filiera de traficanti de droguri. Timp de doua luni, Lica Vasile Corfu, in vrsta de 36 de ani, Vasile Luchian Popoaia, de 21 de ani, Andrei Cosmin Mihai, de 25 de ani si Andrei Vieru, de 24 de ani, au facut trafic cu hasis, anchetatorii depistnd nu mai putin de 24 de consumatori fideli. Cei patru traficanti au fost demascati de doi politisti, care au lucrat sub acoperire.Lica Vasile Corfu a fost cel care a pus pe roate afacerea. In lunile aprilie- mai, el a inceput sa caute clienti pentru rezina de cannabis (hasis) si nu a intmpinat foarte multe dificultati in gasirea acestora. Pentru ca, la un moment dat, comenzile il depaseau, Lica i-a cooptat si pe Vasile Luchian Popoaia, zis pompier si Andrei Cosmin Mihai, zis Ceausescu. Dnd dovada de calitati de lider, incetul cu incetul, Corfu a transferat sarcinile celor doi parteneri, el raspunznd doar de incasarea si contabilizarea banilor. Totodata tinea si legatura cu clientii. Lica insa avea grija doar de consumatorii cu vechime, cei ocazionali fiind directionati la ajutoarele lui, Popoaia si Mihai. Hasisul era vndut in casete (0,6 0,8 grame), din acestea putnd fi confectionate 3-4 tigari. Pretul de vnzare era de 500.000 de lei pentru fiecare pachetel. Comercializarea se facea acasa la Corfu sau in apropierea locuintei acestuia. Anchetatorii au descoperit ca cei trei aveau nu mai putini de 24 de clienti fideli, care cumparau periodic droguri, pentru consumul propriu sau pentru comercializare. Pentru a-i prinde in flagrant pe Corfu si partenerii lui, doi politisti de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog Bacau au lucrat sub acoperire. Unul dintre ei l-a apelat telefonic pe liderul retelei, solicitndu-i o portie de hasis. Tranzactia s-a facut acasa la Lica Vasile Corfu, pentru 0,52 de grame de rezina de cannabis, ofiterul platind 500.000 de lei. De indata ce a intrat in posesia drogului, politistul a dus proba la o examinare fizico-chimica. Specialistii au stabilit ca este vorba de TCH ( o substanta psihotropa biosintetizata din planta cannabis) care intra in categoria drogurilor de risc. Cnd au avut proba la mna, procurorul de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si politistii de la BCCOA Bacau i-au retinut pe Corfu, Popoaia si Mihai. La perchezitia corporala a celor trei, ofiterii au descoperit intr-o punga de plastic, ambalate in folie de staniol, 34 de doze de hasis (19,66 grame), o tigara cu hasis confectionata artizanal si 110.000 lei. Organele de ancheta insa nu s-au multumit cu att. La perchezitia domiciliara a liderului grupului au descoperit 18,5 milioane de lei, o suta de dolari si 10 euro, bani poveniti din traficul cu droguri. Tot la Corfu au gasit si agenda in care acesta tinea evidenta consumatorilor. Nu a scapat de potera nici Andrei Vieru. Desi acesta era un client fidel al traficantilor si, initial, anchetatorii au crezut ca face parte din grup, dupa extinderea cercetarilor s-a ajuns la concluzia ca individul are reteaua lui de comercializate a hasisului. In consecinta a fost retinut sub aceeasi acuzatie: trafic de droguri. In prezent, Lica Vasile Corfu, Vasile Luchian Popoaia, Andrei Cosmin Mihai si Andrei Vieru se afla in arestul Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Astazi instanta va decide daca ei vor fi judecati in stare de libertate sau ramn dupa gratii si in urmatoarele 30 de zile.