-

Registrul jurnal de incasari si plati Registrul de incasari si plati pentru PFA

Cum se completeaza si la ce foloseste 1. Se foloseste ca: a. Document de inregistrare a incasarilor si platilor; b. Document de stabilire a situatiei financiare a contribuabilului care conduce evidenta contabila in partida simpla; c. Proba in litigii. 2. Se intocmeste intr-un singur exemplar de catre contribuabili, facandu-se inregistrarea operatiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operatiune, fara a se lasa randuri libere; Atentie! Registrul se procura de la Administratia Financiara, contra cost se numeroteaza, se snuruieste, se parafeaza si inregistreaza de catre Administratia Financiara. Pentru fiecare asociatie fara personalitate juridica se va intocmi cate un registru-jurnal de incasari si plati. In Registrul-jurnal de incasari si plati se inregistreaza nu numai operatiunile in numerar, ci si cele efectuate prin contul curent de la banca. Important! Contribuabilii platitori de TVA vor inregistra sumele incasate sau platite, fara TVA. Operatiunile inregistrate in Registrul-jurnal de incasari si plati se totalizeaza anual. Acest registru se parafeaza de catre organul fiscal teritorial la inceperea si la incetarea activitatii. In conditiile conducerii evidentei contabile in partida simpla cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra in ordine cronologica, in functie de data de intocmire sau de intrare a documentelor. In aceasta situatie Registrul-jurnal de incasari si plati se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. Registrul-jurnal de incasari si plati parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial va fi completat lunar, prin preluarea totalului sumelor din Registrul-jurnal de incasari si plati obtinut cu ajutorul tehnicii de calcul. Asta inseamna ca puteti folosi un program cu licenta ca sa obtineti jurnalele mai simplu, iar sumele lunare rezultate le veti trece in registrul de pe format hartie.
1

Practicienii in insolventa, persoane fizice sau juridice, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, completeaza registrul jurnal de incasari si plati dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii. 3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila. 4. Se arhiveaza impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui.

In coloana 1 se inscrie numarul curent al operatiilor inregistrate incepand de la 1 ianuarie, respectiv inceputul activitatii, pana la 31 decembrie, respectiv incetarea activitatii. In coloana 2 se trece data (anul, luna, ziua) cand se face inregistrarea, care trebuie sa coincida cu ziua in care are loc efectiv operatia. In coloana 3 se trece felul documentului (factura, chitanta fiscala, bon de comanda-chitanta, bon de vanzare, borderou de vanzari etc.), precum si numarul documentului. In coloana 4 se trece felul operatiei, dandu-se explicatiile necesare in legatura cu operatia respectiva. In coloana 5 se trec incasarile de orice fel (din vanzari, imprumuturi, credite, dobanzi incasate etc.). Coloana 6 se completeaza numai de notarii publici. In coloana 7 se trec sumele platite pentru: marfuri cumparate, servicii prestate sau lucrari executate de terti, impozite, taxe, asigurari sociale etc. Coloana 8 se completeaza numai de liber-profesionisti. Citeste mai mult: http://www.faracontabilitate.ro/pfa/registrul-de-incasari-si-plati-pentrupfa/#ixzz2Ol3qgXqZ Registrul inventar

Registru inventar pfa format a4/orizontal Serveste ca document de nregistrare a bunurilor achizitionate sau realizate, pe baza documentelor justificative. Se ntocmeste la contribuabili ntr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat n coloana 1 se nscrie numarul curent al operatiunilor, de la nceputul activitatii pna la data ncetarii acesteia. n coloana 2 se nscrie denumirea bunurilor. n coloana 3 se nscrie numarul de inventar al bunurilor. n coloana 4 se trece data (ziua, luna, anul) la care se face nregistrarea bunurilor.
2

n coloana 5 se nscriu felul si numarul documentului pe baza caruia se face nregistrarea bunurilor. n coloana 6 se nscrie valoarea de achizitie sau valoarea bunurilor ramas de recuperat. n coloana 7 se nscrie data (ziua, luna, anul) la care iese din gestiune bunul respectiv. n coloana 8 se nscrie suma inclusa pe cheltuieli pna la data iesirii. n coloana 9 se nscrie valoarea de iesire (vnzare) a bunului. n coloana 10 se dau explicatii cu privire la identificarea bunului. Acest registru se numeroteaza si se completeaza fara stersaturi si fara a se lasa spatii libere. Se arhiveaza mpreuna cu documentele justificative care au stat la baza ntocmirii lui. ordinul MFP 1040/2004 Registrul unic de control DGFP declaratie 392 http://blog.contaradulescu.ro/category/contabilitate-pfa/ Am infiintat o societate comerciala sau un PFA, ce obligatii intervin din aceasta clipa? Published by Administrator on November 9, 2012 | 13 Responses Am infiintat o societate comerciala sau un PFA, ce obligatii intervin din aceasta clipa? Dorim sa incepem prin a va felicita. Dar nu zambiti inca, in spatele acestei felicitari desi sincera se ascund multe capcane care trebuiesc evitate. O afacere solida are o baza economica solida. Din momentul ridicarii certificatului de inmatriculare de la registrul comertului, aveti multe obligatii. Inca din prima secunda. Trebuiesc cumparate registrele obligatorii, trebuiesc date decizii de facturare, cumparata casa de marcat si multe altele. Totul depinde de specificul activitatii dumneavoastra. Orice obligatie omisa este pasibila de amenda. Uneori sumele sunt considerabile, si incep de la 500 lei pentru o banala declaratie nedepusa pana la zeci de mii de lei pentru nerespectarea legislatiei in vigoare, lucru ce duce la grave abateri de organizare. Incercam in urmatoarele randuri sa va schitam cele mai importante obligatii de care ar trebui urgent si negresit sa va ocupati. Pentru mai multe detalii va rugam sa urmariti editia on line a ziarului nostru. Obligatii Societate comerciala Mentionam ca toate societatile se infiinteaza din start neplatitoare de TVA, urmand sa devina platitoare de TVA in urma unei optiuni sau a depasirii unui plafon al Cifrei de Afaceri. Presupunem ca societatea pe care ati infiintat-o este platitoare impozit pe profit, si ati declarat un punct de lucru la administratia financiara. Din punct de vedere fiscal in termen de 30 zile de la infiintarea punctului de lucru sunteti obligat sa depuneti o declaratie informativa la administratia financiara. Amenda de nedeclarare in termen este de 500 lei. De asemenea pana pe data de 25 a lunii urmatoare trimestrului sunteti obligat sa va calculati impozitul pe profit, sa-l declarati si sa-l achitati la bugetul de stat. Tipul declaratiilor financiare, numaruil acestora si frecventa lor difera in functie de statutul (Vectorul) societatii, care este definit de urmatorii indicatori: impozit 16%/impozit 3%; Platitor TVA/ Neplatitor TVA; Cu salariati/fara Salariati. Daca societatea pe care ati infiintat-o este platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, in termen de 60 zile de la data infiintarii sunteti obligat sa angajati. Exista foarte multe sanse ca la data
3

infiintarii sa se fi optat in mod eronat pentru indicatorul de impozit 3%. Aceasta eroare poate fi remediata prin depunerea unui formular la Administratia financiara, in cea de-a 61-a zi, prin intermediul caruia notificati neangajarea de personal, prin urmarea pierderea calitatii de platitor de 3% asupra veniturilor si obtinerea celei de platitori de 16% pe profit. Alte obligatii care intervin de la data infiintarii societatii este achizitia in termen de 30 zile a registrului unic de control. Acest registru se poate achizitiona doar de la Administratia financiara si in cazul in care omiteti achizitia in termenul legal sunteti pasibili de amenda in valoare de 500 lei. In cazul in care vindeti produse catre populatie, contravaloarea carora o incasati cu numerar, va trebui sa achizitionati o casa de marcat si sa va declarati comisionul aplicat de societate la administratia financiara. Obligatii PFA Dupa infiintarea PFA, ca si in cazul Societatilor comerciale intervin de asemenea anumite obligatii care daca nu se indeplinesc sunteti pasibil de amenda. Astfel, in 15 zile de la infiintarea PFA, sunteti obligat sa depuneti declaratia de impunere privind veniturile estimate ale PFA pentru anul curent. Achizitia registrului unic de control, este o alta obligatie, termenul careia este de 30 zile de la data infiintarii. Este foarte important sa va dobanditi o baza solida de cunostinte financiar contabile in noua dumneavoastra misiune si nu trebuie sa ignorati ajutorul specializat oferit de catre societati menite sa ofere suportul financiar contabil adecvat si personalizat nevoilor dumneavoastra. Orice secunda conteaza si nu doar in lupta specifica mediului de afaceri, ci si in evitarea oricarui pericol fiscal ce poate duce la amenzi sau contraventii deloc neglijabile.

PFA- Platitor de TVA sau neplatitor de TVA? Inainte de a intra in detalii, va oferim doua definitii: Platitor de TVA Facturi emise PFA -urile vor emite in mod normal facturile cu serviciile sau marfurile livrate, aplicand pe langa pretul de vanzare si cota de 24%. Pretul final platit de beneficiar este pretul de vanzare + TVA. Similar se procedeaza si la facturile primite de la furnizori. Valoarea TVA -ului aplicat de furnizori se va scadea din valoarea TVA-ului aplicat la facturile emise si diferenta dintre acestea doua va reprezenta TVA de plata (daca diferenta este pozitiva) /de recuperat (daca diferenta este negativa) dupa caz. Exemplu: TVA facturi emise TVA facturi primite = TVA plata / (TVA recuperat) Neplatitor de TVA Facturi emise societatile emit facturi cu serviciile oferite sau marfurile livrate, fara sa mai aplice si cota de 24%. Pretul final platit de utilizator este de fapt pretul de vanzare al vanzatorului fara cota TVA-ului. In cazul facturilor primite insa pretul final achitat furnizorilor este cel cu TVA inclus si in cazul neplatitorilor acesta nu se poate recupera niciodata, putandu-se recupera doar fiind integrat in pretul serviciilor oferite, marfurilor livrate. Concluzii:
4

De ce as alege sa fiu neplatitor de TVA? Daca intentionati sa prestati servicii catre alte societati comerciale sau persoane fizice, va recomandam sa optati pentru forma de organizare Neplatitor de TVA, deoarece cheltuielile sunt minore, si TVA ul achitat furnizorilor se poate recupera prin integrarea acestuia in pretul de vanzare al serviciilor oferite. Daca ati fi platitor de TVA, pretul serviciilor oferite ar fi din start mai mare cu 24% acest procent ajungand insa mereu la Bugetul de stat, existand obligatia platii acestuia. Nota: Serviciile oferite nu sunt cumparate de pe piata astfel incat nu aveti nici un interes sa le vindeti cu 24% mai scump. De ce as alege platitor de TVA? Daca intentionati sa desfasurati activitate comerciala sau productie si va adresati in special societatilor comerciale platitoare de TVA va recomandam sa optati pentru forma de organizare Platitor de TVA, deoarece marfurile cumparate de cele mai multe ori vor avea si TVA. Acestor marfuri la revanzare le veti aplica TVA de 24% si astfel va recuperati sumele achitate furnizorilor. Marfurile vandute sunt cumparate de pe piata avand TVA aplicat de furnizori. Daca ati fi neplatitori de TVA, acel TVA achitat furnizorilor se va pierde, si daca doriti totusi sa il recuperati va trebui sa il integrati in pretul de vanzare care este posibil sa fie mai mare decat cel al concurentei. Pentru mai multe detalii va rugam sa accesati site-ul nostru www.contaradulescu.ro

ART. 48 Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla 2 Oct 2007 | Actualizat: 16 Nov 2011 | CAP. II VENITURI DIN ACTIVITATI INDEPENDENTE cheltuieli deductibile, cheltuieli nedeductibile, contabilitatea in partida simpla, deductibile limitat, registrul-inventar, registrul-jurnal, venitul brut, venitul net din activitati independente (9) 16 AC15-2 (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50. AC15-2 AC15-2 (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50. AC15-2 (2) Venitul brut cuprinde: a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii; b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta; AC29 c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, exclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii; AC29 AC29 AC15-2 c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii, cu exceptia reorganizarilor, cand se pastreaza destinatia bunurilor; AC15-2 AC29 AC15-2 c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii; AC15-2 d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana; e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta; AC22 f) veniturile inregistrate de casele de marcat cu memorie fiscala, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri in regim de taxi. AC22 (3) Nu sunt considerate venituri brute: a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia; b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice; c) sumele primite ca despagubiri; d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii. (4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente; b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite; c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;
6

d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru: 1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii; 2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul; 3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional; 4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator. (5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6); b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6); c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie; f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; AC15-2 f^1) cheltuielile reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii; AC152 AC8-2 g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru o persoana; AC8-2 AC8-2 g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana; AC8-2 AC8-2 h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 250 euro anual pentru o persoana; AC8-2 AC8-2 h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana; AC8-2 i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente; j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii; AC15-2 k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei; AC15-2 AC15-2 k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei; AC15-2 l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria rata de leasing in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing
7

financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing; m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6). n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat. (6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale. (7) Nu sunt cheltuieli deductibile: a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate; c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate; d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h); e) donatii de orice fel; f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale; g) ratele aferente creditelor angajate; AC15-2 h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;AC15-2 i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrulinventar; j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare; k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare; l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit; AC26 l^1) in perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 inclusiv, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, cu exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca; 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi.AC26
8

AC26 AC10 l^1) in perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, cu exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca; 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi. AC10 AC26 m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare. (8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie. (9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

Da ,utilajul se inregistreaza pe imobilizari corporale,stabiliti forma de amortizare iar deducerea amortizarii se face pentru perioada fiscala respectiva . Pentru PFA potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal (cod 14-1-1), Registrul-inventar (cod 14-l-2). Registrele de contabilitate se utilizeaza n stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta n mod ordonat si astfel completate nct sa permita n orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face n ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota n ordinea completarii lor. 19. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu n care se nregistreaza cronologic toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate n acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.), pot fi recapitulate ntr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza nregistrarii n Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia ncasarii-achitarii facturilor etc. Orice nregistrare n Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare n care sau nregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot nregistra n Registruljurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau n functie de necesitatile proprii. 20. Persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea n partida simpla, n conformitate cu prevederile legale, ntocmesc Registrul jurnal de ncasari si plati (cod 14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia n domeniu. 21. Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu n care se nregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate n functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrulinventar se ntocmeste la nfiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau ncetarii activitatii, precum si n alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. n acest registru se nscriu, ntr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv nscrise n Registrulinventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora la sfrsitul exercitiului financiar. n cazul n care inventarierea are loc pe parcursul anului, n Registrulinventar se nregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pna la data ncheierii exercitiului financiar. 22. Pe baza Registrului-inventar se pun de acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului. 23. Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu n care se nregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cte o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza ntocmirii 24. Registrul-jurnal, Registrul-inventar se pastreaza n unitate timp de 10 ani de la data ncheierii exercitiului financiar n cursul caruia au fost ntocmite, iar n caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite n termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fizice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora n orice moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare. Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, care utilizeaza, potrivit legii, registre si formulare specifice privind activitatea 10

financiara si contabila, reglementate prin actele normative n vigoare, procedeaza la nscrierea datelor n aceste registre si formulare potrivit normelor specifice, prezentate n actele normative respective, precum si prezentelor norme metodologice privind documentele justificative si financiarcontabile Conform Codului Fiscal cheltuielile sunt deductibile la calculul impozitului pe profit daca sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Modul in care se considera o cheltuiala ca fiind deductibila sau nedeductibila are importanta in relatia de calcul a profitului impozabil, adica a bazei la care se aplica cota de impozit pe profit de 16%. Conform art 19 alin (1) C.fiscal profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. De asemenea la calculul bazei de impozitare se va tine cont si de elementele similare veniturilor si cheltuielilor, adica a acelor sume care nu sunt inregistrate in conturile de venituri sau cheltuieli dar care din punct de vedere fiscal sunt considerate venituri sau cheltuieli. Astfel se pot observa 3 tipuri de cheltuieli: ? cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri, complet deductibile, din care amintim: o cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor o cheltuielile efectuate pentru protectia muncii, prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale o cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale o cheltuielile de reclama si publicitate o cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori o cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat o cheltuielile pentru marketing o cheltuielile pentru perfectionare o cheltuielile pentru protejarea mediului o taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale o pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate. ? cheltuieli care au deductibilitate limitata. Pentru aceste cheltuieli C.Fiscal prevede anumite cote si limite deductibile. Cheltuielile care depasesc aceste cote sunt considerate nedeductibile chiar daca ele sunt inregistrate in contul de profit si pierdere. Astfel de cheltuieli sunt: o cheltuielile de protocol o indemnizatia de deplasare acordata salariatilor o diverse cheltuieli sociale o perisabilitatile o tichetele de masa o provizioane si rezerve o cheltuielile cu dobnda si diferentele de curs valutar o amortizarea o cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative o cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate o cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu o cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice. ? cheltuieli care nu sunt deductibile. Aceste cheltuieli din punct de vedere fiscal nici nu exista: o cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat 11

o dobnzile/majorarile de int rziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de int rziere datorate catre autoritatile rom ne o cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare o cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura o cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor o cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ o cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile o cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative o cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului o cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte o cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate o cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private o cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv o cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual. Venitul net din activiti independente se determin ca diferen ntre venitul brut i cheltuielile aferente realizrii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea n partid simpl, cu excepia venitului net anual din activiti independente care se stabileste pe baza normelor de venit si a venitului net anual din drepturile de proprietate intelectual. 5. Venitul brut cuprinde: a) sumele ncasate i echivalentul n lei al veniturilor n natur din desfurarea activitii; b) veniturile sub form de dobnzi din creane comerciale sau din alte creane utilizate n legtur cu o activitate independent; c) ctigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate ntr-o activitate independent, inclusiv contravaloarea bunurilor rmase dup ncetarea definitiv a activitii; d) veniturile din angajamentul de a nu desfura o activitate independent sau de a nu concura cu o alt persoan; e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plat aprute n legtur cu o activitate independent. 6. Nu sunt considerate venituri brute: a) aporturile n numerar sau echivalentul n lei al aporturilor n natur fcute la nceperea unei activiti sau n cursul desfurrii acesteia; b) sumele primite sub form de credite bancare sau de mprumuturi de la persoane fizice sau juridice; c) sumele primite ca despgubiri; d) sumele sau bunurile primite sub form de sponsorizri, mecenat sau donaii. 7. Condiiile generale pe care trebuie s le ndeplineasc cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) s fie efectuate n cadrul activitilor desfurate n scopul realizrii venitului, justificate prin documente; b) s fie cuprinse n cheltuielile exerciiului financiar al anului n cursul cruia au fost pltite; c) s respecte regulile privind amortizarea, prevzute n titlul II din Codul Fiscal; d) cheltuielile cu primele de asigurare s fie efectuate pentru: 12

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii; 2. activele ce servesc ca garanie bancar pentru creditele utilizate n desfurarea activitii pentru care este autorizat contribuabilul; 3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional; 4. persoane care obin venituri din salarii, cu condiia impozitrii sumei reprezentnd prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plii de ctre suportator. 8. Urmtoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform pct. 10; b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform pct. 10; c) suma cheltuielilor cu indemnizaia pltit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie; f) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori; g) contribuiile efectuate n numele angajailor la fonduri de pensii facultative, n conformitate cu legislaia n vigoare, n limita echivalentului n lei a 200 euro anual pentru o persoan; h) prima de asigurare voluntar de sntate, conform legii, n limita echivalentului n lei a 200 euro anual pentru o persoan; i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independent, ct i n scopul personal al contribuabilului sau asociailor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuial care este aferent activitii independente; j) cheltuielile reprezentnd contribuii sociale obligatorii pentru salariai i contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munc i boli profesionale, potrivit legii; k) dobnzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice i juridice, utilizate n desfurarea activitii, pe baza contractului ncheiat ntre pri, n limita nivelului dobnzii de referin a Bncii Naionale a Romniei ; l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentnd chiria - rata de leasing - n cazul contractelor de leasing operaional, respectiv cheltuielile cu amortizarea i dobnzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite n conformitate cu prevederile privind operaiunile de leasing i societile de leasing; m) cotizaii pltite la asociaiile profesionale n limita a 2% din baza de calcul determinat conform pct. 10; n) cheltuielile reprezentnd contribuiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, n limita a 5% din venitul brut realizat. 9. Nu sunt cheltuieli deductibile: a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; b) cheltuielile corespunztoare veniturilor neimpozabile ale cror surse se afl pe teritoriul Romniei sau n strintate; c) impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat n strintate; d) cheltuielile cu primele de asigurare; e) donaii de orice fel; f) amenzile, confiscrile, dobnzile, penalitile de ntrziere i penalitile datorate autoritilor romne i strine, potrivit prevederilor legale, altele dect cele pltite conform clauzelor din contractele comerciale; g) ratele aferente creditelor angajate; h) dobnzile aferente creditelor angajate pentru achiziionarea de imobilizri corporale de natura mijloacelor fixe, n cazul n care dobnda este cuprins n valoarea de intrare a imobilizrii corporale, potrivit prevederilor legale; i) cheltuielile de achiziionare sau de fabricare a bunurilor i a drepturilor amortizabile din Registrul -inventar; 13

j) cheltuielile privind bunurile constatate lips din gestiune sau degradate i neimputabile, dac inventarul nu este acoperit de o poli de asigurare; k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a nclcrii dispoziiilor legale n vigoare; l) impozitul pe venit suportat de pltitorul venitului n contul beneficiarilor de venit; m) alte sume prevzute prin legislaia n vigoare. 10. Baza de calcul se determin ca diferen ntre venitul brut i cheltuielile deductibile, altele dect cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaiile pltite la asociaiile profesionale. 1. Venitul net dintr-o activitate independenta se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla sau pe baza normelor de venit. Ministerul Finanelor Publice elaboreaz normele care conin nomenclatorul activitilor pentru care venitul net se stabilete pe baz de norme de venit i precizeaz regulile care se utilizeaz pentru stabilirea acestor norme de venit 4. Un contribuabil care desfoar o activitate independent are obligaia s efectueze pli anticipate n contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, cu excepia urmatoarelor venituri, pentru care plata anticipat se efectueaz prin reinere la surs: a) venituri din drepturi de proprietate intelectual; b) venituri din vnzarea bunurilor n regim de consignaie; c) venituri din activiti desfurate n baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; d) venituri din activiti desfurate n baza contractelor/conveniilor civile ncheiate potrivit Codului civil; e) venituri din activitatea de expertiz contabil i tehnic, judiciar i extrajudiciar; f) venitul obinut de o persoan fizic dintr-o asociere cu o persoan juridic contribuabil, potrivit titlului IV din Codul Fiscal, care nu genereaz o persoan juridic. 15. Venitul net anual impozabil se stabilete prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate. 16. Contribuabilii care ncep o activitate n cursul anului fiscal sunt obligai s depun la organul fiscal competent o declaraie referitoare la veniturile i cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, n termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaz venituri pentru care impozitul se percepe prin reinere la surs. 17. Contribuabilii care, n anul anterior, au realizat pierderi i cei care au realizat venituri pe perioade mai mici dect anul fiscal, precum i cei care, din motive obiective, estimeaz c vor realiza venituri care difer cu cel puin 20% fa de anul fiscal anterior depun, odat cu declaraia privind venitul realizat, i declaraia estimativa de venit. 18. Contribuabilii care realizeaz, individual sau ntr-o form de asociere, venituri din activiti independente au obligaia de a depune o declaraie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pn la data de 15 mai inclusiv a anului urmtor celui de realizare a venitului. 19. Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de organul fiscal, pe baza dec laraiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv. Contribuabilii pot dispune asupra destinaiei unei sume, reprezentnd pn la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil pentru susinerea entitilor nonprofit care se nfiineaz i funcioneaz n condiiile legii, unitilor de cult, precum i pentru acordarea de burse private, conform legii. Pentru aceasta vor solicita acest lucru in cadrul declaraiei privind venitul realizat . art 24 din Codul fiscal: (11) Amortizarea fiscal se calculeaz dup cum urmeaz: h) numai pentru autoturismele folosite n condiiile prevzute la art. 21 alin. (3) lit. n). Adica amortizarea este deductibila la autoturismele folosite de persoanele cu funcii de conducere i de 14

administrare ale persoanei juridice, doar la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribuii.

Monografie: calculatia costurilor la productia agricola Particularitati privind calculatia costurilor la productia agricola expert contabil Madalina Dumitru este autor al Revistei Romane de Monografii Procesul de productie din agricultura prezinta o serie de particularitati. De aceste particularitati depinde modul de organizare a sistemului de evidenta si calculatie a costului productiei agricole. O prima problema in legatura cu determinarea costului productiei agricole se refera la termenul la care poate avea loc calculatia. La speciile si categoriile de animale pentru care se inregistreaza o sincronizare intre cheltuieli si productie, aceasta are totusi un caracter relativ, situatie determinata de particularitatile biologice ale animalelor. De exemplu, la animalele destinate pentru ingrasare, consumul de unitati nutritive pe kg spor de crestere in greutate este diferentiat in prima perioada (cand este mai mare), fata de ultima perioada (cand este mai mic), bineinteles in conditiile unei furajari rationale. Calculatia costului unitar al productiei se poate efectua si lunar, cu conditia cunoasterii atat a productiei, cat si a cheltuielilor. Calculatia se continua in mod cumulat pe intreg intervalul anului calendaristic, ulterior obtinerii productiei. Calculatia lunara a costului unitar al productiei agricole si cumulat pentru intreaga perioada scursa de la obtinerea productiei se justifica datorita necesitatilor impuse de mecanismul de conducere al entitatii agricole. Transferul reciproc de produse intre fermele vegetale si fermele zootehnice, precum si consumul de produse din productia proprie a aceleiasi subunitati constituie, de asemenea, o particularitate cu implicatii asupra calculatiei costului unitar al productiei agricole . DETALII CLICK AICI Complexitatea procesului de productie din agricultura determina un schimb de activitati intre fermele de productie sau intre ferme si sectoarele auxiliare, fiind necesara, in acest context, adoptarea unei solutii in evaluarea acestor activitati. Coordonata esentiala privind evaluarea acestui schimb de activitati care urmeaza sa fie luat in calculul costului unitar trebuie sa fie nivelul efectiv al efortului depus de catre subunitate. Intrucat, in timpul anului, costul calculat de ferme si de sectoarele auxiliare nu este un cost definitiv, cuprinderea in costul obiectelor de calculatie a consumului de produse din productia proprie sau a prestatiilor sectoarelor auxiliare se poate efectua la nivelul costurilor prestabilite. La sfarsitul anului,
15

atunci cand se efectueaza calculatia definitiva a costurilor productiei agricole, se impune ca aceste consumuri interne sa fie cuprinse la nivel efectiv. O alta problema cu implicatii asupra calculului costului unitar al productiei agricole, o constituie obtinerea, de la anumite culturi si categorii de animale, atat a produselor principale, cat si a celor secundare. Obtinerea de la anumite culturi si categorii animale a doua sau mai multe produse principale determina stabilirea unui sistem de criterii pentru precizarea produsului principal si a produselor care sunt asimilate, din punct de vedere al calculatiei, ca productie secundara. Aceasta delimitare in produse principale (cu si fara calculatie) si in produse secundare impune, pe de o parte, alegerea procedeului de calculatie, iar pe de alta parte, evaluarea produselor principale asimilate productiei secundare. Calculatia costului unitar al productiei are la baza datele privind cheltuielile de productie si productia obtinuta, inregistrate si grupate in evidenta operativa a fiecarei ferme de productie. Intr-o forma generalizata, lucrarile de postcalcul, in ordinea succesiunii lor, sunt urmatoarele: A. Centralizarea cheltuielilor de productie si a productiei obtinute; B. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe obiectele de calculatie; C. Stabilirea consumurilor interne si a altor elemente de cheltuieli pe obiecte de calculatie; D. Calculul costului unitar al productiei. A. Centralizarea cheltuielilor de productie si a productiei obtinute constituie o etapa de grupare a datelor din evidenta operativa a fermei, intocmindu-se, in acest scop, o Recapitulatie a cheltuielilor de productie si a productiei obtinute . Ordonarea datelor in aceasta recapitulatie trebuie sa se efectueze in concordanta cu evidenta operativa a fermei unde au fost inregistrate in mod curent cheltuielile si productia obtinuta. B. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe obiectele de calculatie constituie o etapa complexa, fiind necesara repartizarea atat a cheltuielilor decontate fermei de catre sectoarele auxiliare, cat si repartizarea cheltuielilor cu caracter indirect efectuate de ferma. Repartizarea cheltuielilor comune ale fermei se efectueaza prin procedeul suplimentarii in varianta coeficientului unic. Ca baza de repartizare comuna obiectelor de calculatie se alege totalul cheltuielilor stabilite pana la aceasta etapa pe obiecte de calculatie. K cheltuieli comune = Total cheltuieli comune de repartizat/Suma bazei de repartizare a obiectului de calculatie Coeficientul astfel calculat se aplica la baza de repartizare a fiecarui obiect de calculatie. Prin parcurgerea etapelor prezentate, se ajunge astfel la individualizarea pe obiecte de calculatie atat a cheltuielilor directe, cat si a cheltuielilor cu caracter comun de la nivelul fermei de productie. In situatia in care se calculeaza costul complet, se repartizeaza si cheltuielile generale ale entitatii agricole si cheltuielile de desfacere. Cheltuielile de administratie si conducere ale entitatii agricole sunt repartizate pe ferme de productie in functie de o baza de repartizare comuna fermelor, care poate fi: totalul cheltuielilor directe si comune ale fermei, veniturile inregistrate pe ferme etc. Suma de cheltuieli generale ale entitatii agricole stabilita pe ferme face obiectul repartizarii pe obiectele de calculatie ale fermei prin procedeul suplimentarii in varianta coeficientului unic, asa cum s-a mentionat la repartizarea cheltuielilor comune.
16

Cheltuielile de desfacere, daca nu au fost individualizate pe obiecte de calculatie, se repartizeaza tot prin utilizarea procedeului suplimentarii. C. Stabilirea consumurilor interne si a altor elemente de cheltuieli pe obiecte de calculatie constituie tot o etapa complexa in calculatia costului unitar al productiei. Interdependenta dintre ramuri care genereaza consumul de produse cu caracter intern, posibilitatea si necesitatea de stabilire a costului productiei la animale tinere si la ingrasat care se cantaresc pentru doua unitati de calculatie (kg/spor si kg/greutate vie), existenta productiei neterminate, determina ca pe langa cheltuielile directe si cu caracter comun mentionate pana in prezent, sa se cuprinda si alte elemente de cheltuieli. Aceste elemente se refera la valoarea produselor din productia proprie consumate, cheltuielile efectuate in perioada anterioara de gestiune, valoarea animalelor tinere si la ingrasat intrate (indiferent de sursa de provenienta), respectiv: - produsele din productia proprie a fermei, consumate in aceeasi perioada de gestiune se refera, printre altele, la furaje, seminte, lapte pentru vitei etc. Includerea in costurile productiei a produselor finite consumate intern nu ridica probleme de determinare pe obiecte de calculatie, deoarece inregistrarile efectuate in evidenta fermei furnizeaza informatiile necesare. - cheltuielile efectuate in perioada anterioara de gestiune cuprind productia neterminata si cota cheltuielilor anticipate. Productia neterminata este determinata pe obiecte de calculatie (culturi, categorii de animale) ca urmare a operatiunii de inventariere si evaluare la incheierea exercitiului financiar precedent. Structura productiei neterminate in ramura vegetala cuprinde valoarea culturilor insamantate toamna pentru recoltare in anul viitor si valoarea ogoarelor de toamna, iar in ramura cresterii animalelor cuprinde existentul de animale tinere si la ingrasat si cheltuielile pentru trimestrul IV la categoria ovine de productie. - valoarea intrarii animalelor tinere si la ingrasat. La animalele tinere si la ingrasat care se cantaresc, costul productiei se determina pe kg/spor si kg/greutate vie. Productia exprimata in kg spor isi gaseste corespondent valoric in cheltuielile directe si indirecte corespunzatoare perioadei de gestiune si categoriei de animale. Productia exprimata in kg greutate vie, cuprinzand greutatea initiala, greutatea intrarilor si greutatea sporului acumulat, necesita ca la calculatia costului unitar sa fie luate in considerare si elementele valorice corespunzatoare greutatii totale. In acest caz, la cheltuielile directe si indirecte stabilite pe categorii de animale trebuie sa se adauge: - valoarea existentului de animale tinere si la ingrasat; - valoarea intrarilor din productia proprie (viteii de la vacile pentru lapte); - valoarea intrarilor de la subunitati ale entitatii; - valoarea intrarilor din mutatii de la categoria inferioara de varsta; - valoarea intrarilor din cumparari de la alte entitati economice. Includerea in volumul cheltuielilor a acestor elemente se efectueaza la preturi care variaza in functie de sursa de provenienta a animalelor. Din volumul cheltuielilor stabilite pe obiecte de calculatie trebuie deduse eventualele pierderi din calamitati naturale, rezultand astfel cheltuielile care privesc productia obtinuta.
17

D. Calculul costului unitar al productiei obtinute constituie etapa finala a calculatiei. Pentru determinarea costului unitar al productiei, alaturi de stabilirea completa si corecta a cheltuielilor de productie, individualizarea corecta a productiei pe obiecte de calculatie are o importanta deosebita. In fond, calculul costului unitar al productiei este legat de cei doi termeni respectiv, cheltuielile de productie si productia obtinuta. Productia vegetala se refera la productia rezultata in urma recoltarii, fiind exprimata in unitati de masura corespunzatoare (t/grau, t/porumb etc.). Determinarea productiei in zootehnie ridica unele probleme specifice generate de obiectivul vizat in calculatia costului unitar al productiei. Astfel, la animalele tinere si la ingrasat care se cantaresc trebuie cunoscuta atat greutatea sporului acumulat, cat si greutatea totala. Sporul de crestere in greutate se stabileste prin cantarirea lunara a speciilor de animale la ingrasat (bovine, ovine, porcine). In eventualitatea in care, in perioada de gestiune, nu au avut loc miscari, sporul de crestere in greutate rezulta pe baza relatiei: Sp = Gf Gi unde: Sp = sporul de crestere in greutate acumulat in cursul lunii; Gf = greutatea animalelor la sfarsitul lunii; Gi = greutatea animalelor la inceputul lunii. De principiu, in cursul lunii au loc miscari in cadrul efectivelor de animale de care trebuie sa se tina cont in calculul sporului acumulat si care, in acest caz, se determina dupa relatia: Sp = (Gf +Gis) (Gi + Gin) in care: Gis = greutatea animalelor iesite in cursul lunii; Gin = greutatea animalelor intrate in cursul lunii. La categoriile de animale tinere si la ingrasat, in afara de stabilirea sporului de crestere in greutate, este necesar sa se cunoasca si greutatea totala a animalelor pentru categoria respectiva, care se calculeaza conform relatiei: Gvt = Gi + Gin + Sp DETALII CLICK AICI Tot o particularitate in stabilirea productiei, care face obiectul calculatiei costului unitar, este si transformarea prin calcule de echivalare a unui anumit produs care se obtine de la o anumita specie de animale sau cultura. Asa de exemplu, in zootehnie, la categoria de animale porcine de productie numarul purceilor intarcati dintr-o perioada de gestiune se determina cuprinzand in calcul si purceii neintarcati. Echivalentul pentru calculul teoretic al purceilor intarcati il constituie: doi purcei neintarcati = un purcel intarcat. Cu privire la productia avicola , exista particularitatea ca pentru productia de oua se calculeaza cost atat pentru ouale destinate reproductiei (incubatoarelor), cat si pentru ouale destinate livrarii, in doua variante: cu influenta diferentelor dintre costul de inregistrare si cel de recuperare al pasarilor adulte reformate; fara influenta diferentelor respective. Aceasta inseamna ca se calculeaza doua costuri pentru fiecare categorie de oua. In costul oualor destinate reproductiei se includ si cheltuielile privind cocosii. Documentele primare utilizate includ fisa consumului de furaje, actul de cantarire a animalelor. EXEMPLU
18

O societate comerciala are ca obiect de activitate cresterea puilor in vederea comercializarii. Productia de pui se stabileste in fiecare an in functie de posibilitatile de crestere si de dotarea cu mijloacele tehnice necesare (aparatura de incubat, spatii de crestere in stare de functionare si posibilitati reale pentru valorificarea productiei obtinute intern si extern). Societatea creste pui pe baza acordurilor incheiate anterior, aplicand metoda pe comenzi pentru evidenta activitatii in contabilitatea de gestiune. In anul 200N societatea creste 1.500 de pui. Reproducatorii se procura la data de intai martie a anului de productie si sunt in numar de 150. Pretul de achizitie al puilor cumparati este de 1.000 lei/pui. Cheltuielile inregistrate in cursul exercitiului au fost: - cheltuieli cu hrana: 100.000 lei, din care: - hrana reproducatori: 20.000 lei; - hrana pui 1-45 zile: 55.000 lei; - hrana pui 46-120 zile: 25.000 lei; - cheltuieli cu utilitatile: 50.000 lei; - cheltuieli cu curatenia: - pentru hala: 20.000 lei; - pentru birouri: 5.000 lei; - cheltuieli cu salariile: - muncitorilor care lucreaza in hala: 50.000 lei; - personalului administrativ: 25.000 lei; - personalului de distributie: 15.000 lei; - cheltuieli cu amortizarea: - utilajelor din hala de productie: 12.000 lei; - imobilizarilor utilizate de personalul administrativ: 8.000 lei; - imobilizarilor utilizate de personalul de distributie: 7.000 lei; - cheltuieli cu medicamente: 30.000 lei, din care: - medicamente reproducatori: 5.000 lei; - medicamente pui 1-45 zile: 20.000 lei; - medicamente pui 46-120 zile: 5.000 lei; - cheltuieli cu combustibili: 15.000 lei; - cheltuieli cu alte servicii de la terti: 11.500 lei; - cheltuieli livrare comanda: 200 lei/comanda; - cheltuieli urmarire comanda: 100 lei/comanda. Costul unui pui de o zi este de 15 ori ratia de hrana a unui reproducator pe zi. Dupa terminarea procesului de incubatie si acoperirea necesarului privind realizarea programului de productie stabilit, ouale rezultate in plus vor fi valorificate pe piata libera pentru consumul uman. Evaluarea contabila a oualor se face la costul de productie. Acesta se considera a fi egal cu 1,5 x ratia de hrana a unui reproducator pe zi. In cursul perioadei s-au obtinut in plus 1.000 oua. Pretul de vanzare al unui ou este de 1 leu. Ouale sunt considerate produse secundare. In anul 200N s-au obtinut 1.600 pui, din care 300 au fost vanduti la 45 zile (pentru care s-au primit 5 comenzi cu aceeasi cantitate), 1.200 au fost vanduti la 120 zile (pentru care s-au primit 9 comenzi cu
19

aceeasi cantitate), iar restul au fost pastrati ca reproducatori. Costul de vanzare al unui pui de 45 zile este de 150 lei, iar al unui pui de 120 zile de 250 lei. DETALII CLICK AICI NOTA! Mentionam ca cifrele utilizate in exemplul ales nu au legatura cu realitatea. Scopul exemplului este acela de a scoate in evidenta rationamentul profesional utilizat in situatia recunoasterii, evaluarii si gestionarii productiei agricole. Cheltuielile indirecte se repartizeaza in functie de numarul de pasari din fiecare categorie, ponderat cu urmatorii coeficienti: - reproducatori: 3; - pui 1-45 zile: 0,5; - pui 46-120 zile: 1. Cheltuielile de administratie se repartizeaza in functie de costul de productie, iar cheltuielile de desfacere in functie de numarul de comenzi. Aceasta monografie isi propune sa raspunda urmatoarelor aspecte: 1. Determinarea costului produselor secundare si a rezultatului obtinut din vanzarea lor; 2. Calcularea costului de productie al unui pui de 45 zile; 3. Calcularea costului de productie al unui pui de 120 zile; 4. Calcularea profitului obtinut dintr-o comanda pentru 60 pui de 45 zile; 5. Calcularea profitului obtinut dintr-o comanda pentru pui de 120 zile; 6. Reflectarea in contabilitate financiara a principalelor inregistrari contabile efectuate in perioada analizata; 7. Reflectarea operatiunilor in contabilitatea de gestiune. Costul produselor secundare Cost ou = 1,5 x ratia de hrana a unui reproducator pe zi Ratia de hrana a unui reproducator pe zi = 20.000/150reproducatori x 365zile = 0,3653 lei. Cost ou = 1,5 x 0,3653 = 0,548 lei; Rezultatul obtinut din vanzare oualor = 1.000 x (1 0,548) = 452 lei. Calcularea costului de productie Elemente Cheltuieli directe Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli Total Reproducatori Pui 1-45 Pui 45-120 indirecte administratie desfacere zile zile 1. Cheltuieli cu 20.000 55.000 25.000 100.000,00 hrana 2. Cheltuieli cu 50.000 50.000,00 utilitatile 3. Cheltuieli cu 20.000 5.000 25.000,00 curatenia 4. Cheltuieli cu 50.000 25.000 15.000 90.000,00 salariile 5. Cheltuieli cu 12.000 8.000 7.000 27.000,00 amortizarea
20

6. Cheltuieli cu medicamente 7. Cheltuieli cu combustibili 8. Cheltuieli cu serviciile de la terti 9. Cheltuieli livrare comanda 10. Cheltuieli urmarire comanda 11. Cost pui o zi 12. Rezultat vanzare oua 13. Cost reproducatori 12. Cost primar pui 1-45 zile (113) 13. Cost primar unitar pui 1-45 zile (Rd. 12/1.600 pui) 14. Cost pui 45 zile tranferati de la categoria anterioara (Rd. 13*1.300) 15. Cost primar pui 46-120 zile (1-14) 16. Cost primar unitar pui 46120 zile (Rd. 15/1.300) 17. Cost pui 120 zile tranferati de la categoria urmatoare (Rd.

5.000

20.000

5.000 15.000 11.500

30.000,00 15.000,00 11.500,00

2800 2.800,00 1400 1.400,00

-8767,2 -452 150000

8767,2

0,00 -452,00 150.000,00

83.767,20

83.767,20

52,35

68.060,85

68.060,85

0,00

98.060,85

98.060,85

81,72

8.171,74

-8.171,74

0,00

21

16*100) 18. Total 158.500 38.000 26.200222.700,00 cheltuieli indirecte (1-17) 19.Repartizare 56.607,1511.321,43 90.571,42 -158.500 0,00 cheltuieli indirecte 20. Cost 230.559,6927.027,78 180.460,53 438.048,00 productie 21. 19.328,54 3.725,09 14.946,37 -38000 0,00 Repartizarea cheltuielilor de administratie 22. 9.357,15 16.842,85 -26.200 0,00 Repartizarea cheltuielilor de distributie 23. Cost 249.888,2340.110,02 212.249,75 502.248,00 complet 24. Cifra de 45.000 300.000 345.000,00 afaceri 25. Rezultat 4.889,98 87.750,25 92.640,23 26. Cifra de 9.000 33.333 42.333,33 afaceri pe comanda 27. Cost 8.022,00 23.583,31 31.605,31 complet pe comanda 28. Rezultat pe 978,00 9.750,03 10.728,02 comanda Repartizarea cheltuielilor indirecte conform procedeului indicilor de echivalenta directi: NC Elemente Cantitate Indici de Cantitate Cost unitar Cost total echivalenta echivalenta 1. Reproducatori 250 (150 initial + 3 750 (250 x 3) 226,4286 56.607,15 100 din anul curent) (75,4762 x 3) (226,4286 x 250) 2. Pui 1-45 zile 300 0,5 150 37,7381 11.321,43 3. Pui 46-120 1.200 1 1.200 75,4762 90.571,42 zile Total 2.100 158.500 Cheltuiala indirecta pe unitate echivalenta = 158.500/2.100 = 75,4762 lei Repartizarea cheltuielilor de administratie in functie de costul de productie:
22

Cost de productie total = 230.559,69 + 27.027,78 + 180.460,53 = 438.048 lei K = 38.000/438.048 = 0,0867 Cheltuieli de administratie aferente: DETALII CLICK AICI - reproducatori = 0,0867 x 230.559,69 = 19.989,53 lei; - pui 1- 45 zile = 0,0867 x 27.027,78 = 2.343,31 lei; - pui 46-120 zile = 38.000 19.989,53 2.343,31 = 15.667,16 lei. Repartizarea cheltuielilor de distributie in functie de numarul de comenzi : Numar comenzi = 14 K = 26.200/14 = 1.871,43 Cheltuieli de distributie: - pui 1- 45 zile = 1.871,43 x 5 = 9.357,15 lei; - pui 46-120 zile = 26.200 9.357,15 = 16.842,85 lei. Reflectarea in contabilitatea financiara Evidenta valorica a efectivului de pui se tine la pretul de

23