CAP.1 SISTEME DE CALCUL 1.

1 ISTORIC

Cu totii stim ca necesitatea reprezinta mama inventicii. Acest lucru este valabil si in lumea computerelor. U.S Army a fost prima care a solicitat si a avut nevoie de puterea computerelor. Pentru inceput inginerii de la Fortele Aeriene au dorit o masina care sa poata simula zborul. In al doilea rand armata a dorit sa fie capabila sa calculeze cu precizie traiectoria balistica a proiectilelor. Acest lucru facut manual lua de obicei 1-2 saptamani, ceea ce era inacceptabil. Ca raspuns la aceste cereri Universitatea din Harward a pornit realizarea primei masini de calcul Marck I. Pentru ca nu a fost suficient de rapida aceasta masina a fost inlocuita cu un succesor in 1943. La Universitatea din Pensivania doi oameni de stiinta au pornit proiectul ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Computer) care a fost terminat 1946. El era alcatuit din 42 de cutii metalice asezate in forma de U si care ocupau peste 72 de m2. Fiecare cutie continea 18800 de lampi, 6000 comutatoare, 1500 de conectoare si 5000 de rezistente. Timpul de incalzire pentru o functionare corespunzatoare era de 30 de minute. De multe ori in timpul functionarii unele lampi electronice trebuiau inlocuite, iar pentru programarea ENIAC-ului erau necesare modificarea conectoarelor si rearanjarea unor fire de legatura. In anii 60 a fost facut un pas important in ceea ce priveste dezvoltarea acestui domeniu. Vechile lampi au fost inlocuite cu tranzistoarele. La inceput cu cele pe germaniu, mai tarziu cu cele pe siliciu. O consecinta imediata a fost reducerea dramatica a dimensiunilor computerelor. Aparitia apoi a circuitelor integrate a permis in 1970 firmei Intel sa construiasca prototipul unui microprocesor realizat pe un singur cip. Acest procesor simplu pe 4 biti a fost proiectat pentru un computer si ncorpora 2300 de tranzistori. In 1975 a fost produs primul calculator pentru utilizator individual. Apoi un tanar student al Universitatii harvard William Gates a renuntat la scoala pentru a programa calculatorul Altaire 8800. El a realizat pentru aceasta si un limbaj, foarte cunoscut in prezent Limbajul BASIC. In timp microprocesorul a devenit cea mai importanta componenta a uni calculator de tip personal. Generatii intregi de calculatoare au primit numele tipului de microprocesor in jurul careia se dezvolta intreaga arhitectura interna. Parametrii tehnici ai microprocesorului s-au imbunatatit considerabil de la o versiune la alta, ajungand sa se dubleze aproape la fiecare an si jumate. Evolutia procesoarelor Intel in timp este cea mai sugestiva: Tabel 1.1 Evolutia microprocesoarelor realizate de firma INTEL An Tip Nr. Tranzist.(mii) Frecventa (MHz) 1971 4004 2,3 0,108 1972 8008 3,5 0,2 1974 8080 6,0 2 1978 8086/88 29 10 1982 80286 134 12 1985 80386 275 33 1989 80486 1200 50 1993 Pentium I 3100 233 Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU Nr biti 4 8 8 16 16 32 32 32 1/15

1997 1998 1999 2000 2007

Pentium II Celeron Pentium III Pentium IV Pentium N

7500 7500 9500 42000 1000000

300 266 1000 1400-3000 ??

32 32 32 32 64

1.2

PRINCIPALELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE CALCUL

Principalele componente ale unui sistem de calcul, incluse in unitatea centrala sunt: - microprocesorul; - memoria interna si externa; - magistrala de date si de comenzi;

La un prim nivel simplist putem spune cs structura interna a unui calculator personal se prezinta ca in fig.1.1:

1.2.1 Microprocesorul Elementul de baz al unui sistem de calcul este reprezentat de microprocesor sau prescurtat, procesor, un cip deosebit de complex care, de obicei, este plasat pe placa de baz - motherboard, a sistemului de calcul. Dac am face o comparaie funcional ntre un sistem de calcul i corpul omenesc, rolul i funciile creierului ar fi identice cu cele ale unui microprocesor ce doteaz sistemul nostru de calcul. Microprocesorul este elementul ce asigur procesarea datelor, adic interpretarea, prelucrarea i controlul acestora, vizeaz sau supervizeaz transferurile de informaii i contro/eaz activitatea general a celorlalte componente care alctuiesc sistemul de calcul. ntr-un mod asemntor, creierul "proceseaz" informaiile (reprezentate de imagini, miros, sunete, proprieti tactile, gust, alte semnale provenite de la diverse organe interne etc.) culese i transmise de diferii senzori ai corpului uman, controleaz activitatea motorie a membrelor corpului i activitatea intern a diverselor organe, pe baza unor mesaje primite de la toate acestea.

Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU

2/15

Aproape toate deciziile ce privesc funcionarea "componentelor" corpului omenesc sunt luate n principal de creier, n functie de caracteristcile mediului nconjurator i datele culese din acest mediu, respectiv informaiile primite de la organele interne. Interaciunea fiina-mediu este necesar i este o condiie sine-qua-non a existenei. n momentul n care aceasta interaciune este perturbat, intervine degradarea biologica, deoarece procesul de adaptare la mediu este ntrerupt prin lipsa de informaii referitoare la acesta. Sistemul de calcul i componentele sale, sunt comandate de microprocesor, n funcie de modificrile mediului sau de informaiile ce-i parvin de la mediu (aici o modificare de mediu poate nsemna o tasta apasat, o cerere de citire sau scriere pe harddisc, neutilizarea harddiscului sau tastaturii un interval definit de timp, un apel oarecare lansat de un program etc.). Reactia microprocesorului este prompta si poate fi diferit de la caz la caz, n funcie de resursele hardware sau software de care poate dispune acesta n acel moment, comunicarea microprocesor-componente fiind permanent. Fiecare microprocesor este alctuit intern din mai multe micromodule, interconectate prin intermediul unor ci de comunicaie, adevrate autostrzi informaionale dotate cu mai multe benzi. Aceste ci de comunicaie sunt numite magistrale interne sau bus-uri interne i pot transfera date i instruciuni sau comenzi. Datele i instruciunile formeaz codul unui program ce este rulat pe un sistem de calcul i reprezint informaia care este procesat. Comenzile reprezint informaia ce ajut la aceste procesri, prin aciunile hard sau soft pe care le determin. Microprocesorul unui sistem de calcul joac rolul unui adevrat motor, iar arhitectura sa se bazeaz pe 3 componente eseniale i anume (vezi figura 1.2):

Fig. 1.2 Principalele componente ale procesorului - motorul de execuie, - regitrii interni, - modulul interfa Motorul de execuie reprezint componenta principal a microprocesorului, asigurnd prelucrarea instruciunilor i datelor necesare, prin intermediul unei Uniti Logice i Aritmetice ULA ncorporate, precum i furnizarea rezultatelor obinute n urma procesrilor efectuate. Regitrii interni reprezint zone de memorie interne, de mici dimensiuni, a cror accesare, de ctre ULA i celelalte module ale microprocesorului, este foarte rapid. Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU 3/15

Modulul interfa (controller-ul de bus intern) reprezint dispozitivul ce controleaz transferurile de intrare/ieire (magistralele interne microprocesorului - magistralele sistemului), lucrnd similar cu un controller extern de magistrala (vezi Ci de transfer a datelor), semaforizeaza aceste transferuri pe bus i genereaz ntr-o zone de memorie intern (buffer), o structur de tip coad pentru reinerea instruciunilor ce vor fi procesate de modulul executor. Magistralele inteme microprocesorului sunt, dupe cum am mai spus, ci de comunicaie ntre modulele ce alctuiesc intern microprocesorul, deosebit de rapide, cu limi de 8, 16, 32, 64, 128 i chiar 256 de biti, n funcie de microprocesor, realizate la nivel microscopic (s-a ajuns ca distana maxim ntre dou componente s fie de numai 0,35 microni). Simplificnd, modul de lucru general al unui microprocesor este urmtorul: sistemul de operare (SO) ncrca programul n memoria de lucru a calculatorului (memoria RAM), informnd microprocesorul, prin intermediul modulului interfaa, despre adresele la care acesta a fost plasat n RAM. Acest modul va iniializa regitrii de segment la valorile corespunzatoare, setnd totodata pointerul de instruciune la offset-ul primei instruciuni a programului respectiv, n segmentul de cod. Prin intermediul magistralelor sistemului, acest modul preia instruciunile i operanzii corespunztori secvenial, incrementnd simultan i indicatorul de instruciune, astfel nct acesta s pointeze la instruciunea urmtoare din program. Odat decodificat, instruciunea este plasat n acea coad, din care urmeaz a fi preluat de ctre motorul executor, practic de ctre ULA. Totodata i operanzii sunt transmii pe magistrala intern ctre acest modul, urmnd a fi ncrcai n regitrii de lucru. n funcie de instruciunea executat, ULA modific registrul de stare i de asemenea, plaseaz pe magistrala intern valorile rezultate prin procesarea instruciunii. Intre timp, modulul de interfa repet aciunea pentru instruciunea urmtoare, pentru asigurarea fluenei execuiei irului de instruciuni. Controller-ul de bus intern - interfaa - realizeaz i plasarea datelor de pe magistrala intern, furnizate de modulul executor, pe magistrala extern a sistemului, asigurnd protocolul general de transfer. Un microprocesor este caracterizat in mod special de : - viteza de lucru ; - capacitatea maxima de memorie pe care o poate adresa ; - setul de intructiuni pe care le poate executa ; La randul ei viteza de lucru a unui microprocesor este determinata de mai multi factori : - frecventa ceasului intern ; - dimensiunea registrelor interne si a magistralei de date ; - tipul constructiv al microprocesorului ; - memoria cache ; a)Frecventa ceasului intern. Ceasul intern al unui microprocesor este de fapt un oscilator, care trimite in calculator pulsuri la intervale de timp egale, bine determinate. Toate activitatile calculatorului sunt coordonate de aceste pulsuri periodice si in special functionarea microprocesorului. Daca ne amintim modalitatea in care era executata o instructiune (depunerea adresei pe magistrala, comanda de citire din memorie, citirea efectiva cu depunerea valorii citite pe magistrala, preluarea valorii de catre microprocesor si executarea instructiunii corespunzatoare acestei valori) constatam ca realizarea unei instructiuni de catre microprocesor reprezinta o suma de etape partiale. Fiecare din aceste etape se realizeaza in intervalul dintre doua pulsuri de ceas. Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU 4/15

Asadar, ceasul intern nu are nimic de-a face cu masurarea orei exacte asa cum ar sugera denumirea sa. El are rolul de a asigura in permanenta pulsul pe baza caruia componentele unui calculator isi coordoneaza activitatea. Frecventa cu care sunt generate aceste pulsuri se numeste frecventa ceasului intern. Unitatea de masura pentru frecventa este Hertz-ul, impreuna cu multiplii sai. 1 Kilo Hertz = 1.000 Hertz 1 Mega Hertz = 1.000.000 Hertz De exemplu, o frecventa de 200 MHz inseamna 200 de milioane de pulsuri pe secunds. Orice aciune intern a unui microprocesor (ne referim n special la preluarea datelor, procesarea instruciunilor i furnizarea rezultatelor) este guvernat de un semnal de baz periodic, stabil n frecvena, dat de un circuit special numit ceas (clock). Acest ceas reprezint elementul principal ce influeneaz viteza de lucru a sistemului n ansamblu, deoarece, crescnd frecvena acestui semnal, numrul de "aciuni-procesor" (transferuri, procesri de instruciuni etc.) ntr-o unitate de timp va crete proporional. Ceasul intern al unui calculator personal este de fapt un oscillator care transmite in calculator pulsuri la intervale de timp egale bine determinate. Acest circuit contine: - cristalul de cuar, element ce poate genera un semnal cu frecvena de ordinul MHz; - convertorui analog- digital realizat cu un cip specializat (de exemplu circuitul integrat i82284 la 80286); - divizorul de frecven, element ce asigur divizarea frecvenei primare n diverse frecvene secundare. Cristalul de cuar este component activ principal a ceasului, genernd o unda sinusoidal (deci semnal analogic), cu frecvena deosebit de stabila n timp, numit frecvena master (master frequency) sau frecvena principal. Este folosit efectul piezoelectric, care reprezinta fenomenul de apariie a unei tensiuni, n momentul n care un cristal de cuar sufer o deformare mecanic prin presarea ntre dou armturi metalice; fenomenul invers apare prin aplicarea unei tensiuni la armturile cristalului, acesta suferind o microdeformare. Semnalul analogic este preluat de circuitul convertor analog-digital, care va realiza transformarea semnalului primar analogic n semnal digital. Divizorul de frecven, n funcie de tip, mparte frecvena master n frecvene secundare cu diferite valori, folosite de microprocesor i de celelalte circuite ale sistemului. Toate componentele sistemului, funcionnd numai pe baza unei frecvene bine stabilite, vor prelua semnalele secundare de tact de la ieirile circuitului de ceas, utilizndu-le chiar la acele frecvene sau divizndu-le la valori proprii de funcionare, prevzute constructiv pentru componenta n cauz. Unele modele de plci periferice dispun de propriul sistem de ceas, lucrnd independent de ceasul sistemului, dar n concordan cu acesta. In unele cazuri, o parte din circuitul de ceas poate fi inclus n microprocesor, cu excepia cristalului de cuar, care este conectat exterior la doi pini ai microprocesorului notai X1 i X2. Microprocesoarele folosesc semnalul digital generat de ceas mprindu-l n aa-numitele cicluri instruciune, adic intervale de timp bine definite, n care microprocesorul va executa cte o instruciune. La rndul sau un ciclu instruciune este divizat n trei pri numite cicluri main. Aceste cicluri maina stabilesc timpul pentru: - preluare a codului de operaie (Op Code Fetch); - citire a memoriei (Memory Read); - scriere a memoriei (Memory Write). Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU 5/15

Un astfel de ciclu main are o durat variabil, n funcie de numrul de tacturi ce l compun (de fapt n funcie de operaia n cauz i de ce anume necesit aceasta) i de tipul (implicit puterea i viteza) microprocesorului (vezi figura 1.1.4) Pna la apariia microprocesoarelor performante, la care preteniile privind viteza de procesare au crescut, un proces ce intervenea curent n activitatea sistemului a fost aproape ignorat. Este vorba de introducerea asa-numitelor stari de ateptare (Wait States- WS), msurate n nanosecunde, ce reprezint perioade n care, cu toate c ceasul sistemului funcioneaz normal furniznd tactul, microprocesorul nu desfaoar nici o activitate. Introducerea acestui artificiu a fost necesara deoarece un sistem de calcul nu este o main ideal, la care am putea considera ca momentul n care este necesar aciunea unei componente, coincide cu intrarea n funciune a componentei respective. Fiecare componenta a sistemului va consuma un timp anume de la lansarea comenzii i pn la intrarea efectiva n funciune, deci pna la ndeplinirea sarcinii specifice, comandate. De exemplu microprocesorul comand o citire pe discul dur i asteapt primirea datelor solicitate, date care ntrzie din cauza timpului de acces mare al harddiscului, transferului lent pe magistralele sistemului, plus intermedierea de ctre RAM. Ca atare procesorul este silit s efectueze o pauz ce va dura pna la primirea datelor cerute. Prin folosirea unui sistem hardware bine pus la punct, n care vitezele de reacie i realizare efectiv a sarcinilor specifice, pentru componentele utilizate (microprocesor- magistrale - periferice), sunt compatibile ca viteze de lucru, se pot obine procesri fluente, fra a impune pauze pentru microprocesor. Aceasta nseamn folosirea unui standard de magistral capabil s transporte datele cerute de microprocesor n timp util, folosirea unor memorii sau alte medii de stocare extrem de rapide etc. Stabilirea numrului de stari de ateptare se poate face folosind opiunile din CMOS, n meniul ntlnit n general sub denumirea Chipset Features Setup. Aceste setri trebuie fcute i n funcie de celelalte resurse hardware de care dispune sistemul, respectiv de calitatea i parametrii acestora i nu numai n funcie de microprocesorul ce doteaz sistemul respectiv. Dac vom stabili 0 WS, fortnd astfel microprocesorul s funcioneze nentrerupt n cazul unui proces ce necesit de exemplu 2 WS, acesta va ignora setarea stabilita la 0 WS folosind n acel proces cele 2 WS necesare. Doar n cazul invers microprocesorul va lua n considerare valoarea de WS stabilit. Un calcul relativ al duratei unei stari, pentru microprocesoarele i80x86, se face plecnd de la frecvena de lucru a microprocesorului, f. O stare este reprezentata de o perioada egala cu: s = 1OOO(ns)/f. De exemplu, pentru o frecventa interna microprocesorului de 1000 Mhz, s = 1000/1000 = 1,000, deci o stare de asteptare dureaza circa ~ 1 ns. Astfel se pot calcula timpii de acces optimi pe care ar trebui s-i utilizeze de exemplu memoria de lucru. n acest caz, din momentul n care microprocesorul lanseaz o aciune de citire din memorie i pna la sosirea efectiv a datelor la procesor acesta nu va astepta mai mult de 10 ns; altfel, efectueaz 1 WS. In cazul n care o aciune (precum un acces la memorie) este realizat complet n intervalul unei stri s, spunem c avem de-a face cu un proces fr stare de ateptare (zero- wait state), situaie Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU 6/15

deosebit de favorabil pentru viteza general de lucru, dar din pcate rar ntlnit n sistemele pna la 80386 inclusiv. n cazul n care acelai proces are nevoie pentru execuie de dou stri, microprocesorul va executa 1 WS. b)Registrii. Din punct de vedere fizic, regitrii sunt circuite electronice realizate dintr-un numar mare de celule basculante bistabile (explicaiile privind CBB sunt prezentate n subcapitolul Memoria) i au rolul de a primi, stoca i transfera informaia binara. n funcie de numrul de bii manevrai de un registru, acetia pot fi de 4, 8, 16, 32 sau 64 de biti. O alta clasificare a regitrilor i mparte n: - regitri serie, ce dispun de o singur intrare de date i o ieire. Stocarea biilor se face pe baza unui tact (vezi mai departe, clock), bit cu bit, prin poarta de intrare. Iniial, toate CBB sunt resetate ("stocheaz" valoarea binara 0). La primui tact se va scrie n poziia unu, bitul 1 (n figura, valoarea 1). La al doilea tact, primul bit stocat este deplasat la dreapta cu o pozitie i bitul 2 (valoarea 0) este memorat n pozitia 1. Pentru stocarea bitului 3, se repet aciunea de deplasare cu un bit la dreapta, pentru biii 1 i 2 i stocarea bitului 3 (valoarea 0) se poate efectua n prima poziie, acum eliberat. Bitul 4 (valoarea 1) este scris dup deplasarea biilor 1, 2 i 3 cu o poziie la dreapta i procesul este terminat. n funcie de mrimea n bii a registrului (8, 16...64), acest proces este repetat pn la completarea total a registrului (vezi figura 1.3 A).

-regitri paraleli, ce au numrul de intrari egal cu numrul de CBB, adica egal cu numarul de bii simultan memorabili. Numrul de ieiri al registrului poate fi egal cu numrul de intrri. Pot exista ns i regitri de acest tip, cu o singur ieire serie. Regitrii paralel sunt mai rapizi n manipularea datelor, deoarece scrierea se face n acelai timp, pentru "n" biti (n = 4, 8, 16, 32, 64) la un singur tact i nu bit cu bit ca la cei serial) (vezi figure 1.3 B). - regitri tip mixt sau registru serie-paralel ce pot funciona n ambele moduri. O alta clasificare a regitrilor se face dup natur elementului ce realizeaz funcia de memorare efectiv (vezi celulele de memorie, Memoria) i anume: - regitri statici, la care funcia de memorare este realizat de CBB-urile circuitului, prin setarea (valoarea 1) sau resetarea (valoarea 0) acestora; - regitri dinamici, la care funcia de memorare este realizat de condensatoare, iar informaia este stocat sub form de sarcin electric pe aceste condensatoare, existena sarcinei corespunznd valorii binare 1 iar absena acesteia, valorii binare 0. Regitrii interni microprocesorului sunt clasificati i folosii de microprocesor dupa cum urmeaza:

Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU

7/15

- regitri de date sau regitri generali sunt folosii pentru manipularea datelor. n general aceti regitri sunt utilizai de instruciunile logice, i aritmetice, i pot fi de 16 bii la 8086 i 80286, 32 de bii la 80386 i 80486 i 64 de bii la Pentium; - regitri de pointer i index sunt utilizai de ctre instruciunile pentru transfer de date, adresri indexate i stiva; - regitrii de segment, folosii n accesrile de memorie i transferuri de date, conin adresele de segment pentru program, date curente, extrasegment i stiva; - registru indicator de instruciune, care indic instruciunea curent n cadrul unui program n curs de execuie; - registru de stare, prin intermediul cruia se poate verifica efectul execuiei anumitor instruciuni ori stari ale microprocesorului. c)Tipul constructiv al microprocesoarelor. Activitatea general a unui microprocesor folosete doua tehnici i anume: - tehnica pipelined, ce utilizeaz nlnuirea mai multor module ce vor prelucra n cascad o informaie: modulul curent Mi-1preia informaia de procesat (a, b, ..)Mi-2 de la modulul anterior Mi-1 (care i-a terminat sarcina de prelucrare a informatiei (x, y,...)Mi-2), o prelucreaz i o trimite modulului urrntor, Mi+1, care, daca este ultimul din cascad, va termina de procesat informaia respectiv, dac nu o va trimite modulului imediat urmtor, sub forma (p,q,..)Mi. Prelucrarea efectiv a datelor este rapid, ns metoda de adresare a memoriei i de preluare a datelor din aceasta las de dorit, existnd momente n care nu sunt efectuate citiri sau scrieri la nivelul memoriei - tehnica burst O tehnic mai nou, folosit ncepnd cu 80486, ce a impus introducerea n aceeai capsul cu microprocesorul a unei rnemorii de tip SRAM numit memorie cache. Burst-ul presupune folosirea acestei memorii pentru a putea citi nu instruciuni singulare, preluate secvenial, ci blocuri de instruciuni, care, n prealabil, au fost ncrcate din memoria de lucru Astfel, citirea din RAM nu se face explicit pentru fiecare locaie de memorie, deci pentru cte un cuvnt (de 16 bii = doi octei) ci, la o singur adresare, este efectuat o accesare simultan a patru locaii (deci 4 cuvinte-64 de bii, odat). Aadar, citirea memoriei de ctre controller-ul specializat este efectuat pentru 8 octei (4 cuvinte), folosind o singur adresare, a locaiei "de nceput" a celor 4 cuvinte. Observm c se elimin trei adresri, corespunzatoare celor trei locaii de memorie ulterioare crescnd considerabil viteza de lucru. Prezentarea general de pn acum corespunde tipului de microprocesoare CISC (Complex Instruction Set Computer), cele mai raspndite i accesibile din familia PC. Specificam existenta unui alt tip de microprocesoare destinate tehnicii de calcul i anume microprocesoarele RISC (Reduced Instruction Set Computer), concepute initial pentru a fi ncorporate n supercalculatoare (staii grafice si n general, echipamente profesionale dedicate) utilizate n domeniile tehnico-tiinifice, unde procesarea n timp real a informaiei este esenial. Datorita faptului c, la executarea codului ce formeaz un program, un microprocesor CISC foloseste intens numai aproximativ 35-40% din setul de instruciuni ce i alctuiete limbajul, prin aceasta microprocesorul nefiind utilizat la adevarata sa capacitate de procesare, s-a recurs la reducerea drastic a numrului de instruciuni din set (n funcie de tip, au ramas circa 40-60 de instruciuni). Unele tipuri noi de microprocesoare CISC (Nx586, Pentium, AMD) se apropie foarte mult de caracteristicile RISC, prin integrarea unor mecanisme ce pot simula o functionare tip RISC. Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU 8/15

Acest lucru a dus, n principal, la accelerarea general a procesrii, dar i la reducerea problemelor legate de programarea unui microprocesor. Microprocesoarele RISC au ncorporate, n acelai cip, unitatea logic aritmetic, unitatea de virgul flotant i o unitate grafic, memoriile cache i managerul de memorie, fapt ce le face deosebit de rapide. Ele pot prelucra minim dou instruciuni per ciclu, posibilitate datorat arhitecturii superscalare a acestor microprocesoare. Revenind la microprocesoarele CISC, un element care poate sugera complexitatea acestora este numrul de tranzistoare integrate n microprocesor, numr care n prezent a crescut foarte mult. Doi factori ce influeneaz direct numrul de componente integrate la un microprocesor, ar fi cantitatea mare de cldur ce se disip n mediu i problemele tehnologice ce apar la dezvoltarea structurilor de componente pe plcuele de siliciu. n primul caz, de nivelul emisiei calorice depinde chiar durata de via a cipului, deoarece o disipare necorespunzatoare a energiei termice dezvoltate de tranzistoarele integrate poate duce la distrugerea cipului. n capsulele ceramice ce nglobeaz plcuele de siliciu pot apare microfisuri din cauza fenomenelor de dilatare sau contractare. De aceea, microprocesorul (de fapt ntregul sistem de calcul) trebuie ferit de orice variaie de temperatur ce ar putea apare la pornirea acestuia (temperatura componentelor sistemului trebuie s fie egal cu temperatura ambientului). Ca soluii tehnice de rcire, sunt indicate mini-ventilatoarele montate deasupra capsulei microprocesorului (cooler-e - ncepnd cu 80486), i/sau radiatoare. Periodic, este recomandat verificarea funcionrii cooler-ului, defectarea sau decuplarea acestuia nefiind semnalat de calculator. Cea de a doua problem ine chiar de construcia efectiv a cipurilor, deoarece o dat cu creterea complexitii unui cip prin creterea numrului de componente integrate, crete i numrul erorilor de producie. In ceea ce priveste noile produse aparute pe piata in domeniul procesoarelor, lucrurile au luat o dinamica accentuata in ultimul timp, modelele noi succedandu-se unul dupa altul. Cei mai puternici jucatori pe piata de procesoare sunt compania Intel: fondata in 1968 in Santa Clara, California cu vanzari in jur de $26.6 miliarde si compania AMD (Advanced Micro Devices) fondata in 1969 cu baza in Sunnyvale, California, cu vanzari in jur de $3.9 miliarde in 2001. Facand o analiza a pietei mondiale de procesoare firma Intel detine peste 78 % din vanzari, iar AMD numai 21%. Paradoxal cand vine vorba despre piata romaneasca de procesoare procentele se schimba: AMD detine 74%, Intel 24,5% iar alte firme 1,5%. Acest lucru este explicabil prin structura pietei noastre si raportului foarte bun pret/performanta al procesoarelor AMD. d)Memoria CACHE. O ultima caracteristica ce influenteaza viteza de lucru a unitatii centrale o reprezinta dimensiunea memoriei cache (memoria de prindere"). Respectiva memorie este o memorie tampon foarte rapida, intre microprocesor si memoria interna, conceputa pentru a fi mai apropiata microprocesorului decat memoria interna. Memoria CACHE contine datele din memoria interna care au o mai mare probabilitate de a fi apelate, evitand astfel asteptarea microprocesorului la citirea din memoria interna (vezi fig. 1-4).

Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU

9/15

Memoria cache

Memoria interna

Magistrala de date

Magistrala de comenzi

Fig. 1.4 Citirea din memoria interna utilizand memoria cache Microprocesorul comunica mult mai rapid cu memoria cache (dat fiind modul constructiv special al acesteia), iar daca programul pe care il are de executat se afla in aceasta memorie cache, el va functiona mult mai rapid. Memoria CACHE este de doua feluri: de nivel unu (interna) si de nivel doi (externa). Cea interna este integrata in microprocesor si are dimensiuni de 8 pans la 16 Kb. Marimea memoriei CACHE externa variaza de la un calculator la altul, valorile uzuale fiind de 256 sau 512 Kb. O exemplificare a principiului de functionare este urmatoarea: initial, microprocesorul cauta informatiile necesare in memoria CACHE interna; in cazul ca nu le gaseste, le cauta in memoria CACHE externa si, numai daca lipsesc si de aici, va citi memoria interna. Fara memorie CACHE, viteza microprocesorului poate scadea cu 25%. Capacitatea maxima de memorie adresabila. In principiu, un microprocesor nu poate adresa o cantitate infinita de memorie, ci numai cantitatea maxima impusa de procesul sau constructive (tehnologia pe 16, 32, 64 biti). De ce este importanta aceasta valoare maxima a memoriei adresabile ? In primul rand pentru ca microprocesorul lucreaza mult mai rapid cu memoria interna decat cu cea externa, iar in al doilea rand un program nu se poate executa decat daca se afla in memoria interna. Setul de instructiuni. Microprocesoarele din familia Intel 80x86 permit cuplarea, extern sau intern, cu unitti specializate n operaii matematice n virgul mobila - asa numitele coprocesoare matematice (notate i80x87), programabile prin propriul lor set de instruciuni. Prin folosirea unui asttel de tandem microprocesor - coprocesor matematic se obin sporiri ale vitezei de lucru sesizabile mai ales n situaia rulrii unui program ce prelucreaz date n virgul mobil, deci calcule matematice ce se doresc foarte precise. Odat cu apariia microproprocesorului 80486, conceptul de unitate matematic n virgul mobil cuplat exterior la microprocesor, a fost Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU 10/15

modificat prin integrarea lui n aceeai capsul. Toate microprocesoarele i80x86 au corespondentul propriu n ce privete coprocesorul matematic. Avantajul integrarii n aceeai capsul a coprocesorului matematic este sporul de viteza obinut prin eliminarea transferurilor pe magistralele externe microprocesorului, mult mai lente dect cele interne acestuia. Microprocesoarele Intel ncepnd cu Pentium (microprocesorul 80586), nglobeaz coprocesorul n aceeasi capsul, renunndu-se, se pare definitiv la variantele cu coprocesor separat. Primul microprocesor ce a putut prelucra n paralel minim dou instructiuni a fost Pentium care, este capabil de o astfel de procesare datorit faptului c dispune de doua ULA ncorporate n acelai cip. Toate instruciunile pe care un microprocesor le poate executa (interpreta) formeaz setul de instruciuni al microprocesorului. Acest set este proiectat i optimizat pentru fiecare microprocesor n parte. Toate microprocesoarele Intel 80x86, au setul de instruciuni complet compatibil "n jos", cu versiunile inferioare (Pentium IV - Pentium III - Pentium II - Pentium - 486 - 386 - 286). Instruciunile limbajelor evoluate (C, Pascal, Prolog, Lisp etc.) necesit transformarea lor de ctre compilator n instruciuni simple, interpretabile de ctre microprocesor. Astfel, pentru fiecare instruciune a limbajului de nivel nalt, se genereaz mai multe instruciuni apartinnd setului de instruciuni al microprocesorului ce reprezint paii executai de procesor pentru execuia efectiv a instruciunii limbajului. Setul de instruciuni pe care un procesor le poate executa i care formeaz limbajul de programare la nivel sczut al microprocesorului, formeaz limbajul main sau codul main. In limbaj main fiecare instruciune este codificat ca un numr organizat binar i este evident faptul c programarea n acest mod este deosebit de dificil i cronofaga, motiv pentru care programatorul folosete un compilator ori asamblor, sisteme software ce sunt capabile s transforme instruciunile ce compun un limbaj de nivel nalt, n instruciuni tip main. i coprocesoarele matematice dispun de un set propriu de instruciuni, clasificate n ase categorii; trei categorii sunt folosite n operaii generale de control coprocesor, transfer de date i comparri de date, iar celelalte trei tipuri, pentru instruciuni pur matematice: instruciuni-constante, pentru furnizarea unor constante larg folosite (de exemplu, Pi), instruciuni pentru functii netranscendente (+, -, x, :' radicalul etc.) i instruciuni pentru funcii transcendente (funcii logaritmice i trigonometrice). Tendinte actuale in dezvoltarea microprocesoarelor In afara de aparitia noilor procesoare ce lucreaza pe 64 biti este din ce in ce mai sigur ca sistemele noastre vor ajunge in curand sa utilizeze procesoare dualcore. Acest lucru presupune existenta fizica a doua procesoare in unul singur. Pe masura ce suprafata pastilei procesoarelor scade, aceasta idee are din ce in ce mai mult suport fizic. Intel a pregatit terenul pentru multicore prin lansarea procesoarelor Pentium 4 cu HiperThreading.

Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU

11/15

Aceasta tehnologie face ca sistemul sa vada doua procesoare virtuale si ajuta procesorul sa lucreze mai eficient. Din 2005 cele doua procesoare nu mai sunt doar virtuale. Cipurile dual-core, proiectate pentru a sustine doua nuclee distincte, ofera practic doua unitati centrale de procesare integrate intr-o singura bucata de silicon. Primul pas a fost facut de Procesorul AMD Athlon 64 X2 4800+, ce lucreaza la o frecventa de tact de 2,4 GHz pe o arhitectura de 90 nm, are 1 MB de memorie cache L2 pe fiecare nucleu. Magistrala sistemului functioneaza la 2.000 MHz datorita tehnologiei HyperTransport. Procesorul consuma maximum 110 W, beneficiind si de tehnologia Coolnquiet, care ajusteaza puterea consumata in functie de activitatea desfasurata de procesor. Lansate in iunie anul curent, procesoarele Athlon 64 X2 pe 64 biti propulseaza deja serverele dual-core Opteron si statiile de lucru. Intel nu s-a lasat mai prejos si a lansat procesorul Intel Pentium 840 Extreme Edition. Este implementat pe o arhitectura de 90 nm, functionand la o frecventa de tact de 3,2 GHz. Ca si competitorul direct, are cate 1 MB de memorie cache L2 pe fiecare nucleu. Front Side Bus-ul acestui procesor atinge 800 MHz. Interesant este ca pe langa tehnologia Dual-Core, acest model este dotat si cu functia Hyper Threading. Astfel, avand in vedere ca fiecarui procesor fizic dintre cele doua de pe capsula ii sunt alocate doua procesoare logice prin HT, rezulta ca noul model de la Intel poate executa nu mai putin de patru procese in paralel. Computerele cu procesoare dual-core au inceput sa apara deja pe piata in diferite variante. Pentru o mai usoara trecere intre generatiile de procesoare, la platformele AMD exista posibilitatea de upgrade a existentului Athlon 64 din PC doar printr-un simplu upgrade de BIOS. Pe de alta parte, Intel nu ofera aceeasi flexibilitate, pentru trecerea la tehnologia Intel Dual-Core fiind necesara achizitia unei noi placi de baza. Tehnologia Dual-Core Intel Un procesor dual-core Intel are doua nuclee de executie separate pe acelasi cip care ruleaza la aceeasi frecventa. Ambele nuclee impart aceeasi package fizic si aceleasi interfete cu chipset-ul si memoria. Totusi, ele pot opera ca nuclee distincte de executie. Procesarea dual-core este una dintre metodele de a furniza performanta in timp ce se balanseaza cerintele de putere si consta in adaugarea mai multor resurse procesorului si nu in cresterea frecventei acestuia. O statie de lucru bazata pe un procesor dual-core Intel extinde capabilitatile PC-ului si asigura un mai mare grad de procesare simultan, un utilizator putand, de exemplu, sa randeze si sa editeze o secventa video in acelasi timp. Ca o analogie, imaginati-va o autostrada cu patru benzi: pe ea trec pana la de doua ori mai multe masini fara a obliga fiecare masina sa mearga de doua ori mai repede.

Procesorul Intel dual-core este o evolutie a tehnologiei Hyper Threading. Atat tehnologia HT, cat si un procesor dual-core permit rularea mai multor aplicatii concepute pentru a exploata procesele multiple, dar dual-core aduce mai multe resurse si putere de procesare in cadrul PC-ului. In alte

Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU

12/15

cuvinte, procesarea dual-core face acelasi lucru ca si Hyper Threading, doar ca mai repede, avand o putere de calcul mai mare. In viitor, Intel va lansa procesoare ce vor imbina cele doua tehnologii, Hyper-Threading si DualCore, pentru a asigura rularea in paralel a unui numar maxim de patru procese diferite. Acest lucru va duce, pe langa dublarea teoretica a vitezei, la o explozie a numarului aplicatiilor concepute sa ruleze pe sistemele multi-core.

Tehnologia Dual-Core AMD AMD continua drumul inovatiilor introducand tehnologia dual-core (dual socket) pentru piata PC. Procesoarele dual-core Opteron pentru statii de lucru extind arhitectura Direct Connect a AMD, conectand doua unitati centrale de procesare (CPU) intr-un singur circuit integrat, imbunatatind per total performantele sistemului si eficienta acestuia. Un lucru imbucurator pentru fanii AMD este ca tehnologia dual-core este extrem de usor de implementat prin urmatoarele considerente principale: -procesorul dual-core contine doua unitati centrale de procesare intr-un singur circuit integrat, fiecare nucleu avand propria memorie cache L2 de 1 MB; -se conecteaza pe socket-urile existente cu 940 de pini pentru procesoarele AMD Opteron; -un update de BIOS este tot ceea ce este necesar pentru a obtine un sistem compatibil de a rula cu procesoare dual-core; -cele doua nuclee CPU se descurca cu aceeasi memorie si cu tehnologia HyperTransport disponibile pentru procesoarele single-core. Procesoarele AMD Opteron dual-core prezinta, de asemenea, avantajele arhitecturii unui procesor cu un singur nucleu. Aceste avantaje cuprind urmatoarele tehnologii: - Direct Connect Arhitecture - ajuta la imbunatatirea performantei sistemului si a eficientei prin conectarea directa a procesoarelor, controllerului de memorie si a dispozitivelor de intrare-iesire ale procesorului. -HyperTransport Technology - asigura interconectare cu latime de banda scalabila intre procesoare, subsitemele periferice si alt chipset. - AMD PowerNow! Technology cu Optimized Power Management (OPM) - asigura necesarul de putere de calcul in functie de cerinte, rezultand un raport performanta-putere optimal. Ce se poate face concret cu procesoarele dual-core? Pentru a plasa procesoarele dual-core intr-un context potrivit, trebuie sa reconsideram modul de lucru cu computerul. Sistemele cu doua procesoare logice sunt perfect potrivite pentru a face operatiuni multiple, simultan, fara ca utilizatorul sa observe scaderi de performanta. Desi primele procesoare cu doua nuclee abia au fost anuntate si cu greu pot fi gasite deocamdata pe piata, AMD si-a propus deja ca in 2007 sa produca primele sale procesoare (in regim de mostre) care sa foloseasca 4 nuclee. Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU 13/15

Cel mai probabil aceste procesoare isi vor gasi cea mai buna aplicare in servere, putand fi realizate configuratii mult mai puternice folosind design-uri si costuri asemanatoare celor din prezent. In acelasi timp, presedintele AMD recunoaste faptul ca vanzarile de procesoare dual-core vor atinge un volum important abia anul viitor, ceea ce poate naste intrebari referitoare la oportunitatea lansarii unor versiuni cu 4 nuclee peste doar 2 ani. Intel nu ofer date despre specificaiile arhitecturii sale de urmtoare generaie dar spune ns c produsele bazate pe noua arhitectur vor fi lansate n cea de-a doua jumtate a anului 2006. Arhitectura de urmtoare generaie va fi orientat spre mbuntirea eficienei energetice i capabilitile multi-core i va fi utilizat n toat gama de procesoare pentru PC-uri, servere i dispozitive mobile. Accelerarea lansrii procesorului Xeon dual-core a alimentat speculaiile conform crora Intel intenioneaz de asemenea s accelereze lansarea urmtoarea fazei n dezvoltarea multicore, care implic procesoare cu patru uniti de procesare pe un singur chip. Impulsionai de succesul nregistrat de soluia dual-core Athlon 64 X2, specialitii de la AMD i-au propus ca, n maxim doi ani, s produc, n regim de mostre, primele procesoare care s foloseasc patru nuclee. Acestea urmeaz, cel mai probabil, s fie folosite pentru realizarea unor servere perfomante, la costuri compatibile cu cele din prezent. La rndul lor, concurenii de la Intel au anunat c pregtesc un procesor quad-core, care poart numele de cod Whitefield, acesta urmnd a fi prezentat cel mai probabil la nceputul anului 2008. Se pare c primele procesoare quad-core vor folosi, cel mai probabil, tehnologia de 65 nanometri. Specialitii companiei au afirmat, cu aceeai ocazie, c AMD se afl pe calea unui progres ireversibil din punctul de vedere al noilor arhitecturi, specificnd n mod deosebit noile faciliti care vor fi oferite att procesoarelor pe 64 de bii ct i celor dual-core. Executivii au confirmat faptul c AMD plnuiete s mbunteasc liniile tehnologice de fabricaie pentru soluiile Opteron pentru a trece pe soluii quad-core, atenia folcalizndu-se pe creterea perfomanelor chipurilor viteze mai mari de rulare, consum mai mic de energie, stabilitate crescut. Viitoarele mbuntiri care vor fi aduse arhitecturii AMD vor consta n soluii de power management pentru fiecare nucleu n parte, n cazul soluiilor multi-core, i mbuntiri ale specificaiilor HyperTransport i chiar co-procesoare dedicate. Totusi procesoarele de la Intel doteaz marea majoritate a serverelor x86, care ruleaz pe sistemul de operare Linux sau pe Microsoft Windows. AMD a nregistrat o cretere a cotei de pia pe segmentul procesoarelor x86 pentru servere la 7,4% n trimestrul II fa de 5,6% n trimestrul I. Pe piaa serverelor x86 cu cel puin patru procesoare, AMD a obinut aproape 20% din piaa din Statele Unite, fa de 11,4% n trimestrul I al anului Ce va urma ? Directorul diviziei de futurologie de la British Telecom, Ian Pearson, observa nu de mult ca prezentarea consolei Sony PlayStation 3, un dispozitiv de 35 de ori mai puternic dect modelul pe care l nlocuiete, este un semn al lucrurilor care urmeaz s se ntmple. Noul PlayStation are 1% din puterea creierului uman si deci are statut de supercomputer, fa de sistemele de acum 10 ani. PlayStation 5 va fi probabil la fel de puternic ca si creierul uman. Pearson a prevzut de asemenea c va fi posibil construirea unui computer complet contient cu un nivel supra-uman de inteligen chiar din 2020. Computerul BlueGene al IBM poate deja efectua 70,72 trilioane de calcule pe secund, iar Pearson crede c urmtorul obiectiv este replicarea informatiilor din creier si a contiinei umane si spune c realizarea unor computere cu contiin ar putea duce la dezvoltarea unui numr mare de proiecte ale unor sisteme cu emoii, cum ar fi avioanele care se tem de prbuire. Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU 14/15

Pearson a prevzut crearea pn n 2020 a unei lumi virtuale de medii generate de computer, n care ne vom petrece din ce n ce mai mult timp.
Cnd tehnologia i ofer o imagine 3D n mrime natural iar legturile ctre sistemul nervos i permit s strngi virtual mna cuiva, este ca i cum te-ai afla n biroul interlocutorului. Este imposibil s nu consideri acest mijloc ca metoda normal de comunicare, a spus el.

Pe de alta parte cercettorii Hewlett Packard au inventat o tehnologie revoluionar de proiectare a viitoarelor nano-circuite electronice, pe baza teoriei de codificare, care ar putea nlocui tranzistorii elementele fundamentale ce au stat la baza computerelor n ultima jumtate de secol. Tehnologia poate sta la baza unor calculatoare de mii de ori mai puternice dect cele actuale si folosete componente electronice de ordinul nanometrilor care vor completa pentru prima oar i vor nlocui probabil, la un moment dat, tehnologia bazat pe siliciu, ale crei limite fizice se estimeaz c vor fi atinse n circa 10 ani. Cu toate acestea, reducerea dimensiunii chip-urilor va implica de acum ncolo o serie de provocri tehnologice pentru toat lumea. Dei chip-uri pe 65nm sunt programate pentru sfritul acestui an, companiile vor trebuie s adopte un numr de noi tehnologii pentru generaia chip-urilor pe 45nm, care trebuie s soseasc n 2007.

Curs :INTRODUCERE IN INFORMATICA Curs 1 Dr.Ing.Ec. Cezar Corneliu NECSULESCU

15/15