************************** STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE ************************** Cel care este considerat ca psihologul cel mai centrat pe psihologia vrstelor

(mai ales cele adulte) este Carl Gustav Jung. Sugereaz idee unei dezvoltri continue n care viaa social i instituiile, religia i miturile ocup un loc de seam. El a sesizat faptul c n jurul vrstei de 40 ani are loc un evident proces de individuaie. O interesant descriere a ciclurilor umane a efectuat-o E. Erikson. El consider c dup stadiile freudiene de dezvoltare (oral, anal, falic i genital) exist stadiile psihosociale ale dezvoltrii eului. A emis ideea existenei unor componente duale (pozitive i negative) aflate n opoziie n fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vieii. 1) Primul an de via (stadiul oral) ncredere versus nencredere (dependena copilului de calitatea ngrijirii paterne). 2) Stadiul 1 3 ani autonomia i emanciparea versus simul ruinii i al ndoielii. 3) Stadiul 4 5 ani constituirea iniiativei versus vinovia. n cazul n care iniiativa nu este ngrdit, ea devine caracteristic psihic. 4) Stadiul 6 11 ani srguina versus inferiorizarea. 5) Stadiul 12 18 ani contientizarea identitii eului versus confuzia rolurilor. 6) Vrsta mijlocie intimitate versus izolare. 7) Vrsta adult mijlocie altruism versus egocentrism. 8) Anii btrneii realizare versus disperare. Ciclurile i stadiile dezvoltrii psihice Pregnana a 3 mari cicluri ale vieii: I. Ciclul de cretere i dezvoltare primii 20 de ani de via. Substadii: copilria (aproximativ 10 ani) i perioada adolescenei (pubertatea, adolescena de la 10 la 20 ani). Exist adolescen prelungit (20 24 ani). II. Etapa sau ciclul adult ce prelungete dezvoltarea psihologic a omului, se extinde pn la 65 ani. Cuprinde: tinereea (25 35 ani), vrsta adult precoce (35 44 ani), vrsta adult mijlocie (45 55 ani), vrsta adult tardiv (55 65 ani). III. Ciclul al treilea sau etapele vrstelor de regresie ce se extind de la 65 ani pn la moarte. Perioade: de trecere (65 70 ani), prima btrnee (70 80 ani), a doua btrnee (80 90 ani), marea btrnee peste 90 ani. Debutul vieii nc nainte de natere, fiina uman parcurge un lung proces de cretere, formare, aceasta influennd dezvoltarea ulterioar a sa. Perioada intrauterin - cea mai intens cretere i dezvoltare a fiinei umane. Flagelul spermatozoidului, ptrunznd n pereii ovulului, se elibereaz aproape instantaneu 23 de cromozomi constituind zestrea ereditar masculin. n acelai timp, nucleul ovulului emite tot 23 de particule cromozomi zestrea ereditar feminin. Cei 23 de cromozomi de la tat cu cei 23 cromozomi de la mam formeaz materialul genetic care are 46 cromozomi i este unic pentru fiecare individ. Exist o infinitate de combinaii posibile ntre 2 posibili prini. Procesul de fertilizare poart numele de misotis. Cromozomii sunt formai din gene. Genele sunt particule complexe coninnd codul genetic. Genele au aranjamente specifice lineare n cromozomi i conin ADN i ARN.

Oul ncepe s se divid n progresie geometric la trei ore din momentul n care a avut loc fecundaia. Crete n volum i avanseaz spre uter, se hrnete 2-3 zile din rezervele proprii pe care le epuizeaz cnd ajunge in cavitatea uterin. Se fixeaz n uter prin intermediul unor rdcini embrionare ce se implanteaz n celulele uterului, lund contact cu vasele sangvine din uter. Embrionul se dezvolt foarte repede volumul lui crete de 8000 ori, iar diametrul de 20 de ori. Faza germinal (0-3 luni) cretere masiv a masei celulare prin producerea a dou tipuri de celule: germinale i celule exterioare (de protecie). Se formeaz sistemul nervos, la 3 sptmni se formeaz mduva spinrii. Perioada fetal timpurie (3-6 luni) se realizeaz diferenierea celor trei straturi: ectoderm > celulele pielii, sistemul glandular, unghiile, prul, organele senzoriale i sistemul nervos; mezoderm > sistemul circulator i excretor, muchi, straturi interne profunde ale pielii; endoderm > mare parte dintre organele interne. Are loc dezvoltarea sistemului osos, a esuturilor, a sistemului nervos, se formeaz sexul i coardele vocale. Are loc o ncetinire a creterii explozive dup 5 luni. Faza fetal tardiv (6-9 luni) ftul crete n mrime, i se dezvolt motilitatea ,organele de sim. - 6 luni se difereniaz amprentele digitale, se formeaz pleoapele, glandele sebacee, sudoripare. Are loc o ncetinire a creterii explozive dup 5 luni. Muli copii nscui nainte de termen supravieuiesc deoarece au hormoni proprii de cretere ( STH, etc), chimism intern al circulaiei sangvine, fincii de adaptare. Micri ce se pot surprinde n viaa intrauterin: agitatie motorie difuz 9 sptmni, btile cordului 10 sptmni, micri respiratorii 12 sptmni, micri poziionale slabe, nchide minile - 12-14 sptmni, micri ale tractului digestiv 16 sptmni, mic picioarele, pleoapele 16-20 sptmni, ipete slabe la 24 sptmni. Naterea La specia uman naterea are loc, la ~ 267-280 de zile de la data fecundrii Exist 4 etape ale naterii: I. dilatarea canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatat; expulzarea ftului; III. expulzarea placentei i a membranelor; IV. contractri i expulzri ulterioare naterii. La primipare etapa dilatrii canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatat poate dura 12-20 ore, a doua etap cca. 1-2 ore i ultima 1 or. La multipare este de regul mai dureroas etapa expulzrii ftului i urmtoarele dei de cele mai multe ori naterea este mai scurt. Naterea este trit n mod subiectiv i relativ obiectiv ca un adevrat oc, att pentru mam, ct i pentru copil. Pentru copil, naterea este n mod cert o schimbare radical a condiiilor de existen. Mama triete ocul sub forma depresiei postnatale. Prima reacie la copil dup natere este iptul (Freud l considera o expresie a traumatismului primar uman, eveniment ce marcheaz existena uman). Primul an de via Nou-nscutul (faza neonatal) nfiarea general a nou-nscutului normal este specific. ntregul corp este pliabil i are tendina natural de a sta pliat (poziie embrionar).

II.

Capul este mare i dispune de 6 fontanele. Membrele sunt relativ scurte, pielea este roiatic i uor tumefiat. Sistemul nervos este imperfect, prezentnd programe reduse. Primele 3-5 zile scdere fiziologic din greutatea iniial cu 150-300 grame. Dup 4-5 zile scderea greutii se oprete, apoi ncepe recuperarea greutii pierdute. Organismul dispune la natere de o capacitate senzorial general relativ bine dezvoltat, dar de o capacitate de reacii intenionale i coordonate aproape nule. Somnul nou - nscutului este polimorf i la cei mai muli copii se extinde pe 4/5 din 24 ore, deoarece apare fenomenul de epuizare rapid i intens energetic. Raportul dintre orele de somn i cele de veghe se va modifica treptat. 1 an - copilul va avea nevoie pentru recuperare de 15-16 ore de somn zilnic, dei activitatea sa din orele de veghe va fi mult mai dens i consumurile mai intense. Aceste momente de veghe vor deveni calme, active, spre deosebire de caracterul lor agitat din primele zile. Dezvoltarea general Pentru a se controla greutatea pe care copilul trebuie s o aib ntre 1-6 luni, se nmulete numrul lunilor cu 600 i la cifra obinut se adaug greutatea de la natere. Creterea n greutate ntre 7-12 luni se calculeaz nmulind numrul de luni ale copilului cu 500, plus greutatea de la natere. Controlul creterii n nlime se face nmulind numrul de luni cu cu 2,5 i se adaug nlimea de la natere (pn la 6 luni). ntre 7 i 12 luni, calculul se efectueaz nmulind numrul lunilor copilului cu 2 , la care se adaug valoarea nlimii de la natere. Creterea este foarte intens dup natere. Perimetrul cranian este de aproximativ 34,5 cm la natere; la un an de circa 45cm; la 3 ani, de 47 cm. Creterea creierului se exprim prin mrirea perimetrului cranian cu 12 cm n primul an, cu 2 cm n al doilea an. La 1 an, volumul creierului este de 3/5 fa de creierul adult, iar la 2 ani, de 4/5 fa de acesta. Perimetrul toracic este de 32 cm la natere, deci mai redus dect cel cranian, apoi crete la 45 cm la 1 an i l egaleaz pe cel cranian. Perimetrul toracic l ntrece pe cel cranian cu 1-2 cm. Se consider c n copilrie aceast distanare ntre cele dou msuri crete cu cte un cm. pe an. Trebuinele de baz ale copilului mic Trebuinele de alimentare, somn, ap sunt ciclice. Trebuinele de aprare, orientare, investigare sunt permanente. ntre 10 i 12 luni apar aspecte legate de dentiie. nti se contureaz incisivii laterali, iar ntre un an i 18 luni ncep s creasc primii 4 molari. ntre 16-28 luni apar caninii. Trebuinele de aprare (supravieuire) devin active i ncep s se exprime prin micare i ipt n cazuri de disconfort i prin somn n caz de oboseal. Trebuina de micare se intenionalizeaz primar, fiind legat de explorri ale mediului. Se constituie i trebuine psihologice, cum ar fi aceea de a fora prezena adulilor i relaionarea cu acetia. Trebuina de hran i ap, aer, temperatur echilibrat, somn, vocalizare, comunicare i relaionare sunt cele mai importante i implicate n cretere i dezvoltare. Ele se vor socializa treptat.

Somnul - Aproximativ 80% din timp, copilul doarme pn la un an, cu o descretere n ultimul trimestru spre 50%. Se modific pe acest interval ritmul i calitatea somnului.

Trebuina de eliminare - este reflex la copilul mic. La 8 sptmni, copilul are cca 2 scaune pe zi i unul dup ce ncepe s mearg; dificil este controlul miciunii. Foamea i setea - n ontogeneza timpurie, foamea provoac o stare general de agitaie i tensiune. Aceste trebuine sunt implicate n nvarea i comunicarea timpurie. n primele 10-12 zile, sunt necesare cam 6-8 alimentri n 24 ore. Dup 4 sptmni, acestea se pot reduce la 5-6. Trebuina de afeciune se realizeaz prin intermediul structurii relaiilor i regulilor incluse n structura familiei >foamea de prezena adultului. Primul an de via este i perioada de ctig a bazelor independenei prin 3 serii de conduite achiziionate n experiena ontogenetic timpurie. Acestea sunt: apucarea i mnuirea elementar a obiectelor, mersul i rostirea primelor cuvinte.

Perioada primelor 30 zile se divide n:

o perioad scurt (7-10 zile) > este critic i dificil ca adaptare; o perioad mai lung > marcheaz organizarea ritmurilor circadiene i a unui echilibru primar funcional biologic.

1 lun la 3 luni > se formeaz reflexe condiionate simple i catenare, se dezvolt orientarea vizual i auditiv, se manifest gnguritul ecolalic i vocalizri.

de la 3 la 6 luni > formarea percepiei la 3 luni, apoi curiozitatea, crearea unui spaiu proximal (30-50 cm) acoperit de cmpul ateniei auditive vizual, tactil. Emoionalitatea se ncarc de afeciuni, de dependen, gelozie, antipatie, simpatie, cu mimici corespunztoare = forme de comunicare nonverbal. ntre 6 i 9 luni sunt caracteristice deplasarea prin trre, mers n 4 labe sau cu scunelul tras. Apar manifestri de inteligen adaptativ practic. Imitaia este activ, afeciunea se complic, copilul manifest nsuiri de sesizare a dispoziiei mamei (empatice), ncearc s capteze atenia i bunvoina, rostete cuvinte scurte bisilabice cu rol de propoziie (holofraze), gesturi cu funcii de comunicare (salut, cere mncare). Triete empatic dispoziiile mamei. De la 9 la 12 luni, copilul se ridic i merge pe lng obiecte sau de mn, se joac mimnd jucriile. nelegnd interdicia, mustrarea, apelul, rugmintea, spune cteva cuvinte. n ontogeneza timpurie sunt mai pregnante funciile primare biologice att ale senzorialitii de contact (miros, gust) apoi tact, ct i aceleia de distan (vz, auz). Percepia se structureaz sub forma a dou modele nrudite: un model perceptiv contemplativ prezent la dou luni i un model perceptiv ce are o consecin acional i se constituie la 3 luni. Dup 4 luni, percepia devine forma de baz a informaiei senzoriale, iar apucarea obiectelor suportul ei principal. Aspectele fundamentale ale percepiei vizuale (forma, adncimea i perspectiva) se formeaz treptat n primii ani. Pn la 10 sptmni copilul privete nepreferenial un cerc (dou dimensiuni) i o sfer. Dup 3 luni vocalizeaz, apoi gngurete spre persoana concret, niciodat spre fotografia ei. Inteligena. Se manifest conduita suportului la 9 luni. Aceasta apare n situaiile n care, dac se flutur o batist deasupra feei copilului, dup ce el ncearc de cteva ori s o prind, se oprete i apuc mna care mic batista. Conduita sforii, descris ca activ la 11 luni i 7 zile, const in ridicarea jucriei trgnd de sfoar pe mnerul unui fotoliu, dup ncercri

de a ajunge la jucrie prin aplecare. Conduita baston pune n eviden faptul c spre sfritul primului an de via copilul rezolv situaii-problem, manifestnd o inteligen practic, invenie i flexibilitate. Copilul de 12 luni exprim conduite prin care dovedete intenionaliti complexe, i pune cciulia ca s indice c vrea s ias la plimbare etc. n ce privete emoiile, copiii sub 3 luni le au sub forme de disconfort fizic convertit n psihic (de foame, n special). Dintre expresiile cele mai complex dezvoltate sunt cele de echilibru implicat n ctigarea poziiei verticale i a primilor pai. Exist o component psihologic important a mersului i a micrilor n genere. n contextul acestei componente acioneaz perechea bipolar emoional de intenii (ca dorina de a merge i teama de cdere ce poate ajunge anxietate). Comunicarea adaptativ-afectiv. Comunicarea se realizeaz prin vorbire i prin reacii nonverbale (CNV) n care se includ gestica, mimica, postura i paralimbajul. La 3-4 sptmni se manifest zmbetul ca expresie a CNV. La 2 luni se contureaz destule momente n care copilul i ntrerupe suptul pentru a zmbi, ca rspuns la discursul afectiv al mamei. La 2,5 luni, vocea mamei va produce mai puine zmbete din partea copilului, dar sunt mai frecvente reacii de vocalizare sau gngurit ca un fel de schem de comunicare. La 3-4 luni, zmbetul devine mai mult reacie la contactul vizual, la sursul mamei. Dup 4-5 luni, copilul decodific numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul al doilea n contextul CNV se afl gestica minilor. La copilul mic, gestica minilor este mai dens dup 6-7 luni n intenii afective, refuz, situaii ceremoniale nvate pentru ocazii de contact social (salut). Comunicarea verbal Gnguritul = materia prim a vorbirii, cuprinznd nti vocale neclare, apoi acestea devin clare. 4 luni > se produc articulri de vocale cu consoane i difereniere a consoanelor. 5 luni > ncepe procesul de lalaiune ca faz superioar a gnguritului. Lalaiunea = expresie articulat. Const dintr-o intens emisie repetat de silabe. Sfritul lunii a 10-a > atenia copilului este evident ndreptat spre cuvinte. La 11-12 luni > copilul face rapid progrese de nelegere a vorbirii adresate i folosete mai circumcis holofrazele. Fa de aduli i de copiii mai mari gradul de sociabilitate este evident. Fa de copiii mai mici sociabilitatea este redus. n primul an de via exist o organizare complex atitudinal de ordin primar a afectelor ce apare n adaptarea i reaciile copilului la viaa real. Freud e de prere c ele se constituie ca structuri relativ complexe situaionale (efecte psihice nedirijate de contiin i reglate incontient printr-o entitate numit imago). n galeria primelor complexe ontogenetice se manifest complexul sevrajului - fixeaz relaia i situaia de dependen a alptrii i este legat de imagoul matern. Sevrajul se fundamenteaz pe emoiile arhaice i stabile ce unesc copilul cu mama sa i se constituie n primele luni, persistnd mai intens sau mai slab n toate conduitele de dependen ca un fel de cerin continu de lactaie. Tot n ontogeneza timpurie se constituie complexul de intruziune care se manifest n variantele de gelozie.

De la 2 luni la 2 ani, copilul se confrunt cu cuplul i cu grupul fratreriei n ataamentul dintre el i mama. Complexul exprim implicaia introducerii unui al treilea personaj ntr-o relaie afectiv dual intens. Acest complex are un rol important n identificarea i intuirea forei lui alter i a lui ego. Pentru acesta din urm, are loc la 7 luni gsirea n oglind, moment de trecere spre un nivel de inteligen instrumental, dar i de constituire a structurii narcisiste a sinelui. Separaia de mam pe o perioad mai mare de o lun, la 7 luni, duce la o adevrat depresie. Plnsul copiilor sntoi are o evoluie specific. Astfel, n primele luni, majoritatea copiilor plng fr lacrimi, cu ipete concomitente. ntre 3-6 luni, plnsul este nsoit de micri i agitaie. Dup 6 luni copiii plng fr s se agite. Prima copilrie Aceasta reprezint etapa constituirii primare coerente, a tririi experienei de via curent. Copilul ncepe s fie integrat n interrelaiile grupului familial i a celor ce frecventeaz familia. ncepe s sesizeze regulile, interdiciile, orarul i stilul de via al familiei, trind conflicte i stri de confort psihic sau de euforie condiionate de cele din jurul su. Experiena de via devine impregnat de nvarea comunicrii verbale. La nceputul acestei perioade, vorbirea copilului este restrns, inconsistent i ncrcat de mari dificulti de pronunie. La 3 ani copilul vorbete relativ fluent. Copilul este angajat n perioada anteprecolar n cutarea de mijloace de a i consolida autonomia prin perfecionarea deplasrii i a deprinderilor de mnuire de obiecte. nc de la natere a existat o amprent evident a individualitii biologice. n timpul primului an, copilul a traversat un important impact biologic i un evident oc social. Treptat ns a nceput s acumuleze o experien vast i complicat prin repetri auditive, prin facil raportare la obiecte i situaii noi. Procesul de adaptare are loc n cercuri concentrice, dintre care cel de la 1 la 3 ani este cel mai important, prin umanizarea ampl a trebuinelor, inteniilor, atitudinilor i a conduitelor de baz. Unii autori sunt de prere c pn la 3 ani, omul achiziioneaz 60% din experiena fundamental de via. 12-18 luni caracteristic este consolidarea mersului i o mai bun percepere a mediului nconjurtor. La 15 luni devine deosebit de nestatornic i instabil. 18-28 luni perioada se caracterizeaz printr-o accentuat dezvoltare a comunicrii verbale i folosirea de soluii noi n diferite situaii de via. Spre sfritul etapei, copilul redevine nervos.

Dup 2 ani jumtate se dezvolt o mai larg conciliere cu adulii , un echilibru uor meditativ. Copilul este preocupat de aspectele evaluative ale aciunilor i demersurilor sale, devine sensibil fa de cei din jur, se antreneaz n jocuri, uneori cu un partener.

ntre 1 i 3 ani, ritmul creterii este nc foarte intens i multilateral, cu o uoar ncetinire spre limita superioar a etapei. Pn la 3 ani, perimetrul toracic ntrece pe cel cranian cu aproximativ 2 cm. Capul, cam de 1/3 din statura copilului la 1 an, ajunge la (parte din corp) la 3 ani. La 2 ani proporia devine de 1/5 (abia la 8 ani raportul va deveni de 1/6). Pn la 3 ani se completeaz treptat dentiia provizorie (la 1 an copilul posed 8 incisivi). Creterea ponderal nsumeaz 4,5 kg pe ntreaga perioad. ntre 1 i 3 ani continu dezvoltarea corpului celular al neuronilor, pigmentaia lor, ramificaiile dendritice i sinapsele se

nmulesc, continu procesul de nuclearizare. La 3 ani, creierul devine asemntor cu cel adult n ceea ce privete reliefurile sale exprimate n circumvoluiuni i scizuri. La 18 luni poate duce la gur lingura cu sup (vrsnd o parte din coninutul ei). ncepe s mestece alimentele, la 20-22 luni masticaia este curent. La 30 de luni ine cana cu ambele mini i bea. La 3 ani poate mnca cu furculia bucele de alimente. La 2-3 ani controlul sfincterian este evident. La 17 luni copilul imit i astfel i nsuete o vast experien.

Cerina subiectiv a comunicrii este constituit la 16 luni. ntre 18 i 24 luni are loc formarea vorbirii n propoziii, iar ntre 48 i 60 luni are loc organizarea sintaxei. Dup 1 an, copilul construiete propoziii simple de 2, apoi de 3 cuvinte. El ncepe s foloseasc propriul nume in referinele despre sine, dup modelul luat de-a gata de la ceilali (vorbete despre sine la persoana a treia o perioad de 2-3 luni). La 2 ani se manifest faza de acut insisten la ntrebarea ce este asta ?. Se consider acest moment ca un fel de mare identificare a lumii obiectuale. Dorina de comunicare devine intens. La 2 ani persist nc planul mental, caracterul autist i animist al gndirii copilului i o dificultate structural de a sesiza diferenele dintre interdependen, cauzalitate, determinismul fenomenelor etc. la 3 ani atenia se deplaseaz uor spre relaiile dintre fenomene i obiecte, activeaz curiozitatea copilului i ncarc mijloacele de investigaie cu strategii noi (interogaia de ce?), schemele mentale sunt nc relativ rigide. O form a curiozitii la 3 ani este legat de atracia interdiciei. Dei dup vrsta de 1 an dispoziia general a copilului este din ce n ce mai bun, planul afectiv este instabil i arztor, copilul se supune legii celei mai mari tentaii. La 18 luni, rezonana afectiv crete, copilul este mai impresionabil i intuiete dispoziia mamei, reacioneaz la o melodie trist. La 1 an i jumtate, ataamentul fa de mam sau de persoana care o nlocuiete devine acaparant. Se manifest gelozia. Timiditatea fa de persoanele strine, simpatia antipatia ncep s fie nuanate. Spre 2 ani, tatl este admirat i devine favoritul copilului. Dup 2 ani, copilul devine impulsiv i nenelegtor, instabil din nou. La 2 ani jumtate, cucerirea propriei identiti se realizeaz prin opoziie cu ceilali. n copilria timpurie exist dou feluri de anxietate: cea fa de persoane i situaii strine i cea de separaie. Treptat se constituie i anxietatea moral ca team de pedeaps i trire a sentimentului de vinovie. A doua copilrie Perioada precolar Presiunea structurilor sociale culturale, absorbia copilului n instituiile precolare solicit toate posibilitile lui de adaptare, deci contradiciile dintre solicitrile externe i posibilitile interne devin mai active.

1. Perioada precolar mic (3-4 ani) se caracterizeaz printr-o cretere a intereselor, a aspiraiilor i a aptitudinilor mrunte implicate n satisfacerea de plcerii de explorare a mediului. Spre 4 ani, copilul devine mai puternic, dar i mai nendemnatic. Micrile sale devin mai brutale. 2. Perioada precolar mijlocie (4-5 ani) este caracterizat printr-un uor puseu de cretere. Se intensific dezvoltarea limbajului (ntre 3 i 5 ani se ctig cam 50 de cuvinte pe lun), se dezvolt autonomia, contiina de sine, curiozitatea devine mai ampl i abordeaz mai pregnant relaiile dintre fenomene. Crete fragilitatea afectiv (crize de prestigiu). 3. Precolarul mare (5-6 ani) manifest n ansamblu o mai mare for, agilitate, inteligen, reticene n situaii penibile. Cmpul ateniei este dominat de o nelegere mai profund a situaiilor. Exist o oarecare opoziie fa de adult manifestat spontan ca atare, urmat de dorine vdite de reconciliere.
Exist 6 tipuri de adaptare la mediul nou al grdiniei: a) adaptarea foarte bun despriri fr ezitri de persoana care a adus copilul la grdini, conduite saturate de curiozitate i de investigaie activ, stabilirea rapid de relaii cu educatoarea i cu copiii din grup; b) adaptarea bun desprirea fr ezitri, stabilirea facil de relaii verbale cu educatoarea i cu civa copii din grup, dar cu atitudine de expectativ; c) adaptarea dificil, intermitent tensional nervozitate, reinere tacit, dispoziie alternant, nesiguran, dar i curiozitate; d) adaptarea tensional continuu nervozitate de fond, reinere insistent a persoanei nsoitoare, stabilire de relaii foarte reduse cu educatoarea i ceilali copii, conduite de abandon; e) adaptarea dificil refuzul de a se despri de persoana care l-a adus, de a stabili relaii (mutism), blocaj al curiozitii; f) neadaptarea refuz activ al copilului de a se despri de persoana nsoitoare, negativism, uneori violent, conduite refractare, uneori agresive. Un rol de seam n dezvoltarea planului perceptiv i al activrii reprezentrilor poate fi atribuit jocului. Acesta solicit i antreneaz vigoarea, fora fizic, rapiditatea, supleea i coordonarea, echilibrul, evaluarea spaialitii, abilitatea n folosirea diferitelor pri ale corpului, minii i membrelor. Deosebit de activ se manifest dup 4 ani capacitatea de memorare. Datorit vorbirii, memoria capt caracteristici psihice i sociale importante. Totui, el uit repede, fiindc fixarea este fluctuant i adeseori superficial. Pn la 6 ani, gndirea dobndete o operativitate general (nespecific) relativ complex cu o oarecare vitez ce pune n eviden constituirea unor operatori de baz pe acest plan, figurile logice. Marea frecven a ntrebrii de ce? la 4 ani constituie un indiciu pentru marea foame de realitate i de sesizare de relaii a gndirii copilului precolar. Comunicarea i formele ei. Exist diferene sesizabile ntre comunicarea dintre copii, dintre copii i aduli, copii i mam. Spre 6 ani se manifest diferene de comunicare ntre acetia i copiii mici (reducere a lungimii propoziiei, evitarea cuvintelor dificil de pronunat, limbaj mic folosit pe alocuri). n comunicarea cu copiii mai mari, se manifest reticene, ceva mai reduse dect n cazul comunicrii cu adultul mai puin cunoscut. n comunicarea cu educatoarea din grdini, eforturile principale ale copilului se orienteaz spre alctuirea de propoziii complete i

uor stereotipe. n comunicarea cu mama se manifest cea mai liber form de exprimare ca topic. Caracteristicile afectivitii ntre 3 i 6 ani. Dezvoltarea emoional n ansamblul su trebuie raportat la procesul identificrii. Acest proces trece prin cteva faze. n jurul vrstei de 3 ani, identificarea se manifest prin creterea strilor afective difuze n care copilul plnge cu lacrimi i rde cu hohote, n exploziile lui de afeciune, de abandon sau de mnie (furie alb), dup care se simte vinovat. n toate aceste mprejurri, exprimarea spontan este treptat influenat de conduitele admise i respinse din viaa de toate zilele. Problemele cele mai complexe se manifest n perioada precolar n ceea ce privete negativismul i constituirea minciunii intenionate. Negativismul poate s se manifeste ca form de dezadaptare sau ca form de inadaptare. Negativismul ca form de dezadaptare se manifest mai ales ca reacie la neconcordana dintre inflaia de dorine ce apare la copii i creterea situaiilor de frustrare i interdicie de manifestare i satisfacere a majoritii lor. Inflaia de dorine este o expresie a personalitii n formare i este animat de curiozitate, de dezvoltarea de interese, de descoperirea de situaii, activiti de joc ce absorb copilul i l antreneaz pn la uitarea de sine. Pe acest fond, prinii intervin cu temperri, cu ntreruperi brute i nendemnatice dorind s impun un regim de via mai ordonat. Ostilitile se nsumeaz i copilul manifest crize de refuz, negativism, ncpnare, adesea agresive, dar uneori cu tente depresive. Negativismul de inadaptare este mai puin zgomotos, se manifest ca dificultate de a participa la activiti distincte din alt mediu dect cel din cas. Nu numai c nu se ncadreaz n activitile cu ali copii, dar uneori realizeaz mici escapade, fug de la grdini sau refuz total orice, plasndu-se ntr-o atitudine indiferent uor ostentativ. Tot n aceast perioad se dezvolt minciuna intenionat. Pn la 4 ani, relatrile copilului amestec realitatea cu inteniile i cu dorinele. La 4 ani, relatrile copilului ncep s conin circumstane atenuante i ncearc s ias din situaii de culpabilitate prin minciun pentru a obine ceva, pentru a scpa de situaii neplcute. Din pcate, copilul ntlnete n viaa de fiecare zi minciuna convenional, fapt ce are efectele sale de generare de confuzii. Se dezvolt i emoiile i sentimentele estetice i intelectuale. Fenomenul cel mai semnificativ l constituie ns ierarhizarea afectiv-moral care creeaz o nou ordine n viaa i expresia subiectivitii i o funcie normativ-sancionatoare a regulilor morale instalate n contiin ca reguli acceptate. Interesul pentru joc, specific vrstei, este generator de numeroase activiti ce se ncorporeaz n jocuri. Jocul efectuat cu pasiune este izvor de bucurie. Jocul debordeaz personalitatea copilului, instalnd-o n realitate cu generozitate i strlucire. Totui, nu toi copiii tiu s se joace, dei jocul nu cere neaprat jucrii costisitoare. Jocul este terenul pe care personalitatea i interesul sunt forele de dinamizare ale acestuia; jocul se nva i se transmite cultural. Interesul fa de activiti este nglobat n cel de joc i ntreinut de el. Interesul social fa de oameni se satisface prin jocurile cu rol i subiect. A treia copilrie Perioada colar Perioada dintre intrarea copilului n coal i terminarea ciclului elementar este adesea descris fie ca un fel de sfrit al copilriei, fie cu particulariti de vrst asemntoare cu cele precolare, fie ca etap de debut primar al adolescenei, fie ca etap distinct a copilriei. n copilria timpurie i n perioada precolar are loc cea mai important achiziie de experien adaptativ. nvarea devine tipul fundamental de activitate, mai ales datorit modificrilor radicale de condiionare a dezvoltrii psihice n ansamblul su pe care le provoac i ca urmare a

dificultilor pe care copilul le poate ntmpina i depi n mod independent. nvarea i alfabetizarea constituie condiiile majore implicate n viaa de zi cu zi a copilului dup 6 ani. Aceast condiie nou de existen acioneaz profund asupra personalitii lui. Prin alfabetizarea copilului, acesta ctig potenial instrumente valide de apropiere de toate domeniile culturii i tiinei contemporane i a celei ce s-a dezvoltat n decursul timpului. De cele mai multe ori, coala rspunde i dorinei copilului de a fi ca cei mari (adultrism), ca i dorinei de realizare, de satisfacere i dezvoltare a curiozitii cognitive a acestuia. coala impune modelele ei de via, dar i modelele sociale de a gndi i aciona. Ea creeaz sentimente sociale i lrgete viaa interioar, ct i condiia de exprimare a cesteia (mai ales exprimarea verbal i comportamental). Prin preperaia pentru activiti complexe i variate, coala formeaz capaciti de activitate, respectul fa de munc, disciplin i responsabilitate ca trsturi psihice active. Primii 4 ani de coal, chiar dac au fost pregtii prin frecventarea grdiniei, modific regimul, tensiunea i planul de evenimente ce domin n viaa copilului. Adaptarea copilului se precipit i se centreaz pe atenia fa de un alt adult dect cei din familie. Pentru copil, caracteristica cea mai sensibil diferit, odat cu intrarea n coal, const n neutralitatea (egalitatea) afectiv a mediului colar, fapt ce creeaz condiia cerinei de a ctiga independent un statut n colectivitatea clasei. Nu mai sunt valide manifestrile de afeciune i farmec pe care copilul le posed. Procesul creterii se tempereaz uor ntre 6-7 ani, pentru a se intensifica ulterior. La 6 ani, dentiia provizorie ncepe s fie nlocuit cu dentiia permanent. Dup 7 ani este intens osificarea la nivelul bazinului la fetie, precum i procesele de calcifiere la nivelul osaturii minii. Articulaiile se ntresc i ele. Crete i volumul muchilor, se dezvolt musculatura fin a minii. La 7 ani, creierul cntrete aproximativ 1200 g, lobii frontali ajungnd la 27 la sut din totalul substanei nervoase a creierului. Dup 6 ani se organizeaz legturi funcionale implicate n lectur i scriere. Totui, copilul nu este robust, nici solid ca la 5 ani. Dimpotriv, la 6 ani este sensibil, dificil, instabil, obosete uor. n ceea ce privete ndemnarea, crete fora muscular i se accentueaz caracterul de ambidextru, dar i extremele de stngaci i dreptaci se pun n eviden, crend probleme n procesul scrierii.

n aceast perioad transformrile psihice se fac lent, nespectacular. Prima schimbare care se pune n eviden este latura de orientare general. Pe acest plan se face o prsire a intereselor evidente n perioada precolar, ca desenul, modelajul. Exist o mai mare atenie acordat jocului cu reguli n colectiv. Copiii trec i printr-o faz excesiv sensibilizare fa de noi reguli. Uneori, conduita lor este centrat pe suspicionarea de nclcare a regulilor impuse, de ctre cei din jur (colegii si). La 6 ani, copilul este total absorbit de problemele adaptrii n viaa social. Dup 7 ani, se manifest treptat o mai mare detaare psihologic, o cretere a expansiunii, o mai mare extroversiune i triri numeroase euforice i de exaltare, semn c adaptarea colar a depit o faz tensional. n vorbirea copilului ncepe s fie frecvent folosit superlativul n descrierea de situaii, ntmplri i obiecte. La 7 ani ncepe s creasc evident curiozitatea fa de mediul extracolar i fa de mediul stradal.

Tot la aceast vrst are loc i o cretere uoar a rapiditii reaciilor; copilul pare mereu grbit. Momentul de 8 ani este foarte sensibil pentru educaia social, dat fiind faptul c adaptarea a depit nc o etap tensional i copilul a nceput s treac ntr-o faz de mai mult echilibru i mai mare stpnire a condiiilor de activitate colar pe care le traverseaz. ncepe s devin ceva mai reflexiv i preocupat de numeroase probleme dintre care i aceea a provenienei copiilor (de la 5 ani), dar i de probleme privind apartenena social, identitatea de neam. Dup 9 ani, copiii de sex diferit ncep s se separe n mod spontan n jocuri. Copilul devine ceva mai meditativ, se atenueaz caracterul pregnant al expansivitii n conduite. i n planul integrrii n colectiv intervin unele schimbri copilul devine mai sensibil la informaii sociale, la opinia de clas. ntre 9 i 10 ani are loc o cretere evident a spiritului de evaluare a copilului, spiritul critic se dezvolt la fel. Primul aspect al modificrilor mai semnificative pe acest plan se exprim n schimbri ale caracterului investigativ i comprehensiv al percepiei i observaiei ca instrumente ale cogniiei. Antrenate i exercitate, capacitile senzoriale, perceptive i interpretative (sau comprehensive) ale percepiei devin mai acute i eficiente. Sensibilitatea discriminativ i pragurile perceptive absolute se dezvolt i ele. n procesul scrierii exist un permanent control prin limbajul interior. chiar i la nivelul clasei a IV-a, exist o permanent dialogare a copilului n timp ce scrie. Evaluarea mrimii este nc deficitar (copiii de 6-7 ani supraestimeaz mrimile, iar copiii de 8-9 ani subestimeaz mrimile i distanele). Spaiul personal se structureaz spre 10 ani i este impregnat de expansiunea personalitii. Se semnaleaz creterea volumului simbolurilor i apoi a conceptelor n perioada colar mic (dispune de peste 300 concepte relativ valide). Cerina de relaionare a nsuirilor conceptelor la contextul i obiectivele date se ajusteaz abia spre 10 ani, devenind activ. Bieii au mai mari dificulti dect fetiele n nvarea citit-scrisului. n urma unei largi anchete a reieit faptul c la nvtorii care considerau c nu exist diferene acestea nu existau, pe cnd la cei ce spuneau invers, existau diferenele respective. Limbajul oral i scris. Exist diferene relativ importante n ceea ce privete gradul de dezvoltare al limbajului copiilor la intrarea n coal. Acestea privesc nivelul exprimrii, latura fonetic a vorbirii orale, structura lexicului, nivelul exprimrii gramaticale i literare. La acestea se adaug nenelegeri pariale sau totale ale sensului cuvintelor, nesesizarea sensului figurat al cuvintelor, necunoaterea termenilor tehnici i tiinifici, confundarea paronimelor, confuzii privind sinonimele i omonimele, tendina de a crea cuvinte noi pentru noiuni ale cror denumiri nu se cunosc ori nu au fost reinute. Un alt fenomen legat de particularitile limbajului oral la copiii n primele clase const n dificultatea de a realiza exprimri explicite. Utilizarea delimitativ i restrictiv a limbajului la situaii mai mult de comunicare ori dialog simplu n viaa de familie creeaz o srcie a exprimrii specifice, un fel de tendin spre exprimri eliptice, economicoase, dar neglijente adesea, fr nuanri i fr caracteristici ale vorbirii. Competena lingvistic este n genere mai dezvoltat dect performana verbal. Prima este ntreinut de limbajul pasiv al copilului. Vocabularul total cuprinde 1500-2500 cuvinte la intrarea copilului n coal (600 cuvinte n vocabularul activ), 4000-4500 cuvinte spre sfritul perioadei colare mici (1500-1600 n vocabularul activ).

Perioada pubertii i adolescena Reprezint a doua decad a vieii omului. Trecerea spre maturizare i integrare n societatea adult. Tutela familial i colar se modific treptat. Nota dominant a ntregii etape este intensa dezvoltare a personalitii, contemporanizarea ei. Tipul fundamental de activitate rmne nvarea i instruirea, teoretic i practic, inclusiv preparaia pentru exercitarea corect a unei activiti profesionale productive. Se complic progresiv, tnrul integrndu-se tot mai mult n generaia sa. Opoziia dintre comportamentele impregnate de atitudini copilreti i atitudinile i conduitele noi formate sub impulsul cerinelor interne sau impuse de societatea vrstei. Maturizarea este centrat pe identificarea resurselor personale i realizarea identitii proprii i a independenei. Se dezvolt atitudini, concepia despre lume i via, au loc manifestri de creativitate i implicit structuri motivaionale puternic energizate si se contureaz idealurile. Trei stadii: 1. stadiul pubertii (10-14 ani) dominat de un puseu de cretere, accentuarea dimorfismului sexual 2. stadiul adolescenei (14-18/20) procesul de ctigare a identitii. 3. stadiul adolescenei prelungite (18/20-24/25) integrarea psihologic primar la cerinele vieii adulte. 1. Pubertatea substadii: a. Etapa prepuberal (10-12) accelerare i intensificare a creterii, dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare. Fetele cresc n nlime ~22cm. Bieii creterea ncepe mai trziu (12-16). - Conduit general alternant, stri conflictuale. -Schimbare general a cadrului de desfurare a nvrii colare. -Intelectualizare afectiv. Consider ca dominante cerinele grupului i cele colare. La 11 ani copilul ncepe s aib iniiative, lrgindu-i regimul de independen. Se creeaz o distanare discret ntre fete i biei i o competiie. -Momente mai numeroase de neatenie. b. Pubertatea propriu zis (12-14) e dominat de puseul de cretere. La fete mai evident ntre 11-13 ani La biei 13-14 ani. Creterea este mai evident n nlime. nti se lungesc membrele inferioare i superioare, cresc i se mresc articulaiile, apoi trunchiul. La biei este intens i creterea masei musculare. Dup puseul de cretere fora este asimetric marcant mai mare la biei. Maturizarea sexual apariia pilozitii, creterea organelor sexuale, modificarea vocii i nceputul funcionrii glandelor sexuale. Momentul culminant al pubertii este n general tensional i ncrcat de confuzie. -Stri de disconfort fizic i psihic. -Creterea gradului de stngcie n micri i reacii. c. Momentul postpuberal. Bieii schimbare n conduite. Fetele 2 faze (Rousellet): femeia copil; femeia adolescent.

2) Adolescena ieirea din societatea de tip tutelar, familial i colar i intrarea n viaa cultural-social mai larg. a. Preadolescena etap de stabilizare a maturizrii biologice. Se contureaz caracteristicile contiinei de sine. -intens dezvoltare psihic. Individualizarea se intensific pe planurile individuale i de relaionare. b. Adolescena propriu-zis. Dezvoltare a gndirii abstracte, exprimarea independenei este mai natural. Socializarea aspiraiilor este intens. Aspectele vocaionale se contureaz treptat. c. Adolescena prelungit. Independena este dobndit sau pe cale de a fi dobndit = plus de energizare i dilatare a personalitii. -nevoia unei participri sociale intense. Este etapa nvrii rolului sexual. Au loc angajri matrimoniale. Trei categorii de reacii: 1. Preocupri ale contiinei i contiinei de sine. 2. Cutarea identitii, nesiguran. Apartenena la grup este competitiv. 3. Gsirea unei identiti vocaionale. Sistemul nervos sufer schimbri importante: crete masa creierului, relieful scoarei cerebrale se definitiveaz. O oarecare slbiciune a inhibiiei ce se manifest prin izbucniri necontrolate i mult zgomot. Crete rolul tiroidei. Problema principal a pubertii i adolescenei este identificarea de sine. Dezvoltarea contiinei de sine se complic. Intensificarea percepiei de sine aspecte: a) Imaginea corporal fr ea nu se poate realiza identificarea. Identificarea nu este un proces simplu i direct. Percepia de sine se poate manifesta ca negativ n cazul progresului colar slab sau a inadaptrii colare. Percepia de sine alimenteaz ideea de sine. W. James a fost primul care a acordat atenie dialecticii dezvoltrii contiinei de sine i distanei dintre eu i sine. Sinele 3 elemente: sinele corporal material, sinele social i sinele spiritual. Identitatea privete contientizarea distanei dintre eu (sine) i alter. V. Pavelcu dinamica personalitii reflectat n constiina de sine apare ca supus unui ritm necontenit. Se contureaz separaia dintre planul real obiectiv al lumii i vieii i planul subiectiv ca spaiu al contiinei i al reprezentrii lumii. Exist i dificulti de adaptare. Identitatea sexual se dezvolt discret, influenat intens de modelele parentale i maternale. Fetele situaie mai complicat > modele feminine tradiionale, de tranziie i moderne. Fetele cu identificare feminin tradiional conflicte. Exist tinere care se identific antifeminin. Exist un grup de adolescente pregnant feminine, dar care se simt atrase de roluri tradiional masculine. Procesul formrii contiinei i autocontiinei se ajusteaz prin raportare la cei din aceeai generaie. n adolescen se organizeaz constructele personale. Atitudinile nsuiri de: direcie de opiune, grad de intensitate, eficacitate i coeren cu alte atitudini. Eysenck -bipolaritate factorial n cazul atitudinilor.

Identitatea i identificarea se nuclearizeaz ntre 11 i 13 ani, n cutarea de sine (conflict puberal), ntre 14 i 16 ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare), ntre 17 i 20 de ani prin conflicte de rol i statut, organizndu-se subidentitatea profesional i n perioada dintre 20 i 24 ani prin conflicte de integrare socio profesional. b. Ieirea din conformismul infantil e echivalent cu ctigarea independenei. Prima care se dobndete este independena de mentalitate (valori) opoziie fa de rutin, deprinderi, mediocritate. Independena emoional este dificil de dobndit mai ales n cazul tinerelor fete. Relativ nalt este i sugestibilitatea. Dependena material economic devine greu de suportat. Independena material economic se contureaz i se integreaz ca aspiraie la identificarea vocaional spre o profesie i alimenteaz proiectele de viitor ale tinerilor. c. Identificarea vocaional se manifest la puberi mai mult ca o descoperire de aptitudini, capaciti i abiliti. Necoinciden ntre oferta social profesional i aspiraii profesionale particulare. Interesele profesionale sunt relativ neclare pn la 14 ani i se concentreaz mai mult pe aspectele romantice ale profesiunilor. De la 14 ani, orientarea profesional devine mai presant. Interesele i alegerea profesional trec prin 3 stadii: 1. stadiul fantezist pn la 11 ani; 2. 11 - 16 ani planuri de alegere bazate pe interese; 3. etapa realist. Maturizarea biologic, intelectual i moral nu se realizeaz concomitent > tendina de coborre a vrstei de maturizare sexual, o mai timpurie maturizare social. Tinerii cu pubertate timpurie se simt singuri, izolai. Dezvoltarea maturizrii sexuale este nsoit de expansiunea virilitii, erotizarea senzorialitii i a fanteziei. Tnrul este ncrcat de anxietate i n acelai timp de culpabilitate. Afectivitatea e n curs de maturizare (adolescen). Adolescena prelungit erotismul este dezvoltat i educat, afeciunea puternic i matur, sexualitatea dezvoltat, conduita sexual mai larg i complex, virilitatea deplin. Pubertatea relaii fete-biei distante. Adolescena relaii fete-biei mai puin distanate. Adolescena prelungit relaii fete-biei mai relaxate, contactele mai largi i diverse. Dezvoltarea senzorial perceptiv - schimbri importante. Capacitile senzoriale i restructureaz mecanismele ncrcate de noile nsuiri dobndite. evident erotizare a senzorialitii sensibilitatea vizual, auditiv i tactil. Dezvoltarea cmpului vizual, a pragurilor absolute i difereniale i creterea capacitii de a verbaliza i simboliza impresiile vizuale. Creterea cmpului vizual e asimetric adesea cu dominan de stnga. Vederea n profunzime i fineea discriminativ vizual observativ crete n adolescen. Evident dezvoltare a prelucrrii informaiei vizuale. Dezvoltare a evalurii vizuale a mrimii de la distan, a evalurii de suprafee i a altor repere de mrime. Potenialul de orientare la intonaiile vocale din diferite tipuri de comunicare crete foarte mult, la fel i capacitatea de a nelege muzica. Descoper arta interpretativ, teatrul. n perioada pubertii are loc o erotizare i dezvoltare a sensibilitii odorifice. Sensibilitatea cutanat se dezvolt i ea evident. Dezvoltare a ndemnrii manuale. Observarea general este n mare cretere n pubertate, la fel i capacitatea de a comunica observaiile colectate n planul perceptiv. Asociaiile n acest caz pun n eviden traseele de ordonare a experienei perceptive > 2 direcii: prima de ncrcare a impresiilor senzoriale cu o

tendin de apropiere de natur, a doua de ncrcare a experienei senzorial perceptive de experin social acional. Relaiile dintre dezvoltarea perceptiv i experiena de cunoatere conceptual: a. experiena perceptiv i conceptele corespunztoare se dezvolt intercorelat i relativ concomitent; b. formarea percepiilor precede pe aceea a concepiilor corespunztoare; c. conceptul se dezvolt, dar percepia corespunztoare se deterioreaz; d. conceptul este prefigurat n actul perceptiv. Activitatea intelectual complex Puberii dup 10 11 ani - modificarea ei structural prin construcia aparaturii logico formale > reactivarea curiozitii. 15 ani abordarea filosofic devine predilect. 1618 ani dezvoltarea argumentaiei. Adolescena - se atinge aproape maturitatea intelectual (instrumente ale gndirii discursive). 10-12 ani - deschiderea spre lume se stabilizeaz. 14-17 ani constituirea concepiei despre lume i via. n perioada adolescenei, inteligena devine mult mai activ i intuitiv, n adolescena prelungit mai ncrcat de competene. ntlnirea cu incontientul i ncercarea de a-l cenzura. Exist numeroase referiri la filmul interior legat de evenimente i competiii. Memorarea i nvarea sufer cele mai importante transformri construcii de scheme rezumative ct mai originale. Memoria logic devine central. Constituirea unui stil de memorare, intensificare exploziv de achiziii de cunotine. Puberul poate memora foarte uor i ceea ce nu nelege. Creterea memorrii laturilor abstracte ale cunotinelor i manipularea relativ facil a acestora. Adolescena activ nzuina de a fi cult. Se dezvolt inteligena social. Cele mai curente i tipice antrenrii de strategii sunt implicate n urmtoarele situaii: 1) dup ce se parcurg anumite informaii, urmeaz stabilizarea cauzei sau legitii creia acestea se subordoneaz; 2) se prezint o teorie oarecare, dup care urmeaz demonstraia printr-un lung ir de propoziii; 3) stabilirea unei reguli sau definiii dup care se aplic pe un material eterogen clasificri prin sistemul de reguli i definiii n cauz; 4) se combin strategiile de mai sus. Puber se formeaz concepte relativ de mare complexitate, se fac pai n operarea cu probabilitatea, posibilitatea. Exprimarea ncepe s cuprind raionamente asertorice, apodictice, ipotetice. J. Piaget: 1. dup 10 ani gndirea are tendina de a genera i explora sistematic toate soluiile i ipotezele posibile. 2. trecerea spre operaia abstract. 3. utilizarea formelor de reversibilitate. 4. organizarea unor mecanisme sistematizator, folosirea figurilor logice ca instrumente complexe ale operativitii complexe generale a gndirii. Patru tipuri de reversibiliti: 1) reversibilitatea simpl poziional (tip 1) se refer la relaiile identice;

2) reversibilitatea prin inversiune (tip N) se modific disjunciile i conjunciile, devenind fiecare invers celeilalte. 3) Reversibilitatea prin permutarea parial sau de reciprocitatea (R). 4) Reversibilitatea corelativ (C) Structura celor 4 grupri alctuiete o formaiune abstract ce poate lua forme combinatorii foarte diverse. Exprimarea verbal devine fluent. Dublare a debitului verbal pe distana 10 11 ani i o triplare pn la 14 ani n probe uoare, o dublare ntre 10 14 ani n probe dificile. Salt semnificativ fluena debitului scris 11-12 ani. 16 18 ani mod propriu de a se iscli. Exigene tot mai mari n exprimare. Vorbirea adaptat la circumstane. Puber aspecte necontrolate ale exprimrii, organizarea nc imperfect a gndirii. Schimbarea vocii disconfort n comunicare. Creterea capacitilor de creaie n domeniul literaturii. Capacitatea de creaie n adolescen devine o stare psihic. Puberul privete creaia ca un nsemn de independen, ca pe o trire de excepie. Creaia tnr este o expresie a crizei de originalitate, n sensul de cerin de originalitate, ca cerin de identitate. Termenul criz de originalitate M. Debesse - privea n mod univoc latura critic a crizei, nu i latura creatoare valid. Creativitatea manifest i tendine de socializare, de integrare n curentele creative moderne. Consumurile culturale Cele ale adolescentului se diversific: ntrunirile pentru imprimare i ascultare de muzic, cercurile colare de literatur, art, sportul, lectura, vizionarea de filme, teatre, etc. Tinerii se ndreapt spre capodoperele literaturii, filosofie. Adolescena prelungit ncep s se sesizeze limitele cunotinelor, faptul c exist un progres al tiinei i culturii imposibil de repetat exact. Lectura ziarelor este discontinu. Filmul i cinematograful intereseaz deosebit de mult. Puber filme cu subiect istoric eroic, poliiste, de aventuri. Personajele din filme, cri, au funcii modelatoare importante. Foamea de spaiu, curiozitatea se extinde mereu, spre vizionarea imaginar de ri, orae Puberul consumator de cultur, contribuant la cultur > conturarea atitudinilor fa de situaii din via.

Experiena afectiv se nuaneaz, crete mobilitatea mimic, expresivitatea i funciile de comunicare ale privirii, jocul muchilor feei, crete emotivitatea intern i excitabilitatea > treceri rapide la stri afective excesive (se vede i n limbaj). Gama afectiv protestatar i de disconfort se mbogete. 2 viziuni: optimist i pesimist. Optimist: tinerii de azi sunt mai strlucitori, serioi , sinceri, oneti ,deschii, mai puin tulburai de atitudini sexuale ciudate. Pesimist: tineret tulburat emoional, rebel, iritat sexual, potenial delincvent: droguri, agresivitate.

Educaia se distileaz i rafineaz., mare cantitate de solicitare emoional, disponibilitate afectiv mare. 10 12 ani via afectiv mobil i complex, instabilitatea, iritabilitatea sunt evidente. 14 ani se complic tririle emoionale din spaiul lecturilor. Trirea eecului i succesului se nuaneaz. Mediul colar factori stimulatori i traumatizani. Un loc aparte prin funciile erodante ce le produce este cel al plictiselii, i un loc ambiguu prin efecte este cel al dragostei. n relaiile cu prinii, strile afective acioneaz mai acut, la o tensiune mai mare n pubertate apoi cu o temperare treptat n adolescen. n relaiile cu sexul opus sentimente i emoii noi, inedite, ca simpatia i sentimentele de dragoste. Simpatia reciproc este expresia unei nelegeri intuitiv empatice. Pubertate dragostea = trire tainic nelinititoare, idilic, inaccesibil. Adolescen = trire complex de ataament. Teama i anxietatea teama = emoia cea mai specific > conflicte (endogene, exogene) i situaii de frustraie a dorinelor, a aspirailor, intereselor. Conflicte normale, patologice, intermediare. Capacitatea de stpnire a emoiilor devine activ, ca i capacitatea de a le masca. Gama emoiilor devine foarte larg i vibraia emoional extrem de vie. Evidente capacitatea de a mima, eritemul de pudoare. Integrarea n colectiv e deosebit de facil la puberi. Dup 10 ani atracie spre grup. 13 14 ani expansivitatea extragrup devine activ. 14 16 ani expansiunea social se atenueaz uor. 16 18 ani grupuri mai mici dar mai stabile. Rolurile i statutele sunt condiionate de prerogativele adulilor care acioneaz multipolar. n structura personalitii puberului i adolescentului se formeaz o anumit acceptan i respingere n planurile investigaiei i cunoaterii. Din acest punct de vedere prezint importan contientizarea limitelor temporare ale cunoaterii, mai ales contientizarea ignoranei. Problemele delincvenei minore se modific n timp ca obiectiv, extincie i gravitate. Rolul orientrii colare i profesionale este de a facilita procesul identificrii. Perioadele tinereii D. Levinson numete perioada de la 17 la 22 ani vrsta de tnr adult ce se caracterizeaz prin coexistena statutului de adolescent cu cel de tnr adult = perioad de tranziie. J. Rousselet semnaleaz pentru tinerele fete o astfel de evoluie ceva mai devreme n perioada adolescenei. Daniel Levinson consider c vrsta adultului tnr se refer la o distan de dezvoltare psihic ntre 17 18 ani la 45 ani, cu o oarecare diferen ntre cele dou sexe. Erik Erikson a caracterizat vrsta tinereii (vrsta mijlocie n ciclurile vieii) ca fiind dominat de amplificarea identitii sociale i de angajare, trirea intens a experienei dragostei i nceputul vieii de familie ce duce la dezvoltarea intimitii. Pendularea dintre intimitate, izolare i starea n care eul simte necesitatea de a se lega de noi persoane >calitatea de partener. OMS consider tinereea ca desfurndu-se ntre 18/20 ani i 35 ani. Limita superioar toate organele i sistemele organismului funcioneaz n condiii i la parametrii superiori. Ursula chiopu tinereea 24 35 ani. Perioada tinerei se poate mpri n 3 subetape. 1. de adaptare 24 28 ani profesional i familial. 2. de implantaie 28 32 ani - se intensific experiena personal, se dezvolt statutul de printe. 3. de stabilitate relativ a adaptrii, valorilor, conduitelor, aspiraiilor 32 35 ani.

24 35 ani = potenial de opozabilitate + capaciti flexibile de adaptare. Observaia vizual devine n multe profesii extrem de activ. Se dobndesc nsuiri particulare senzoriale discriminative dup 8 10 ani de exercitare a profesiunii. Se dezvolt i adaptarea la ntuneric. Auzul este n unele profesii foarte solicitat (muzicale, sportive). Tactul finee discriminativ complex n unele meserii. Procesul de dezvoltare a personalizrii senzoriale i capacitile discriminative sunt componenii importani ai acestei modificri. Planul complex mental cunoate unele modificri. Se organizeaz procesul nvrii permanente pentru a evita perimarea profesional. Cmpul de aciune al memoriei se restructureaz, are loc procesul de adaptare i selectare din cunotine a celor ce sunt necesare. Perioad de foarte mari perfecionri senzorial perceptive i de intens socializare a acestor disponibiliti psihice. Atenia e activat complex pe cerinele profesionale. Particulariti ale nvrii: se modific proporia dintre nvarea programat social i autodidacticism n favoarea celui din urm. nvarea inserat, interpolat i incidental se dezvolt continuu cu aceiai intensitate. nvare din necesitate, n special ocupaional. Amintirea atinge un punct relativ nalt dar rmne n platou. Monotonia muncii, antrenarea mare a ateniei, etc., creeaz i oboseal. 4 indicatori ai oboselii: 1) scade randamentul cantitativ, dar mai ales calitativ; 2) au loc modificri fiziologice; 3) scderi ale activitii intelectuale suple; 4) exaltare a funciilor inferioare, automatisme, ticuri. Recuperarea oboselii odihn activ. Promovrile, recompensrile, evaluarea onorific forme de constituire a motivaiei pozitive n munc. Procesul de identificare este complex i multilateral. Subidentitatea de so i de printe se divid, subidentitatea profesional i social se ncarc de roluri mai ample i responsabile. Integrarea este complex deoarece: tineretul posed capaciti deosebite ce trebuie canalizate n direcii diverse, este important satisfacerea intereselor, tinerii se adapteaz integrndu-se profesional i social. Integrarea social se realizeaz n mai multe direcii cea mai important fiind integrarea profesional. Climatul psihologic pozitiv de la locul de munc conduce la satisfacii i implicit integrarea-adaptarea omului la munc. Dintre cauzele instabilitii angajailor mai importante sunt (Ph. Mulleri): a) nu se au n vedere aptitudinile acestora; b) nu se satisfac promisiunile de la angajare; c) atmosfer dezorganizat, conducere inconsecvent, discordie; d) favoritism. Caracteristicile integrrii profesionale ale tineretului sunt foarte dificile, impregnate de o oarecare tensiune.

Unele profesii antreneaz un grad de stres mai mare > exist grade individuale de rezisten la stres (M. Mgureanu) hiperreactivii, normoreactivii, hiporeactivii. Hall, Schneider, Nygren = fenomenul denumit ocul realitii n contactul cu lumea profesiunilor la tineri. O. Crites a definit maturitatea n termenii a 4 factori: 1. consecvena alegerii profesiei; 2. realism al alegerii carierii; 3. competen n cariera aleas; 4. maturitate a atitudinilor alegerii. Integrarea trece prin cteva stadii: acomodarea, adoptarea, participarea i integrarea propriu zis. Are loc o modificare a motivaiei de rol. D. C. Miller i W. H. Forn patru tipuri de profesioniti mai frecvente: a. cu paternuri stabile; b. cu paternuri de carier convenional; c. cu paternuri instabile; d. cu paternuri de alegere multipl. La tinerele fete, alegerea profesiei e mai complicat. Rolul de soie apoi cel de mam ncarc tensional timpul femeilor ce se integreaz profesional (triesc aceasta cu anxietate). Pn la 35 de ani este cea mai mare fluctuaie a forei de munc cu punctul de vrf ntre 21 25 ani, vrst la care ncepe stabilizarea, mai evident la femeile cu deficien de auz dect la auzitoare. Trei feluri de randament: randament productivitate; randament financiar; randament munc. Defecte implicate n nerealizarea pe plan profesional: egoismul, lenea minciuna, ludroenia, arogana duritatea, alcoolismul. Opinia cu privire la familie: pe primul loc se afl buna nelegere, stima i sprijinul reciproc. Copiii factori de coeziune familial. Problemele cstoriei: situaii de anxietate latent i de solicitare a integrrii. Se manifest o uoar tendin de mutare a cstoriilor tinerelor fete spre 20 25 ani cu tineri de aceiai vrst i pe urmtorii 5 ani. Acest fenomen se datoreaz prelungirii colaritii feminine. Instituia cstoriei: probleme de adaptare a mentalitii, a caracteristicilor dobndite, gusturi, deprinderi, stil de via, preocupri, atitudini. Predicia cstoriilor reuite implic lipsa de conflicte cu prinii, educatorii, interrelaionrii n copilrie i adolescen. Logodna acomodare ntre cei 2 parteneri. Conteaz factorii economici, spaiul locativ. Cstoria poate dezechilibra tnrul sau tnra sau s le creeze o condiie de energizare a activitii, o stare de echilibru. Aceasta se poate accentua o dat cu naterea primului copil n familie. exist mai ales la tinere o mai puternic dorin de a avea un copil ca un fel de suplimentare a legturilor afective din csnicie. n perioada de gestaie disconfort fizic, anxietate de fond. Sarcina, naterea primului copil, lactaia i procesele fiziologice ce nsoesc maternitatea sunt condiionate social. Copilul mic gsete de cele mai multe ori un stil i o organizare familial. Prezena lui condiie nou de fond a reorganizrii familiei. Foarte de timpuriu copilul sesizeaz aspectele de structur i climat ale familiei i se adapteaz acestora. Mama = ecran de referine i securitate. Planul adaptrii prinilor la prezena copiilor e animat chiar de copil. Tipologii ale tineretului Structura profesiilor creeaz o amprent diferenial discret. Diferenieri prin densitatea de roluri paternale i matrimoniale, statutul social.

Tipologiile lui Jung extravertit; introvertit + tipologia lui E. Kreischmer = autist; picnic; ciclotim; displastic. Atitudini de contact cu lumea: pragmaticii; primitivii; receptivii spiritual. Walter Jaide - alegerea profesiei dezinteresai; vag interesai; contieni de scop. Criteriul de emancipare conservatorism: naivii; conservatorii; dezinteresaii detaai; investigatorii decii. Probleme speciale Tinerii marcheaz o inciden a infracionalismului care atinge o culme absolut ntre 25 30 ani, urmnd o descretere: furtul scade dup 25 ani, escrocheria atinge vrful la 21 ani, abuzul de ncredere crete peste 32 ani i scade dup 35, spargerile i furturile calificate 32 33 ani. Violena mpotriva persoanelor crete mult la tinerii aduli. Tinerele sunt mai sensibile la stimuli vizuali colorai, la sunete i zgomote, au tactul bine dezvoltat, abiliti manuale mai mobile, rapide i coordonate, aptitudini verbale mai pregnante, suport mai uor stresul. Bieii sensibiliti spaio vizuale mai dezvoltate, aptitudini matematice, capaciti de abstractizare evidente, o mai mare agresivitate i mobilitate. Tendinele depresive sunt mai frecvente i mai puternice la femei i la tinerele fete. Tinerele memorie vizual bun. Brbaii afectivitate mai controlat, realist, mai mult obiectivitate, rezultate mai bune la testele de percepie n profunzime i de vedere labirintic. Tinerele o mai activ intuiie, mai sensibile, superioritate a creativitii fa de brbai. Femeile au ctigat n iniiativ, ndrzneal, stpnire de sine, iar tinerii n diferenieri de finee, atitudini mai flexibile La 30 ani femeile trec printr-o criz de identitate, brbaii pe la 40 ani. Vrstele adulte Ch. Buhler a ncercat s identifice curba ascendent i degeneratoare a vieii umane. Ulterior a disociat declinul biologic de cel intelectual. W. Stern - piramida dinamic a vrstelor, n care spre anii aduli vrful se caracterizeaz prin diminuare. White consider c exist perioade ale vrstelor adulte ce continu concentricitatea perioadelor din vrstele de cretere. Allport - 6 trsturi specifice adultului: contiin de sine larg, relaii i raporturi intime, securitate emoional fundamental, preocupare obiectiv, obiectivare de sine, armonie relativ cu propriile achiziii din experiena personal. Moers 6 perioade, dintre care 3 adulte n care au importan modificrile de impulsuri sufleteti: 1. copilria i tinereea 0-20ani nvarea inclusiv colar; 2. prima perioad adult dominat de tineree 21-30 ani autoinstruirea; 3. a doua perioad adult 31-44 ani dispare interesul pentru nvare; 4. a treia perioad adult / criza de autocunoatere 45-55 ani cea mai puternic perioad de crize; 5. prima perioad a btrneii 55 ani; 6. a doua perioad a btrneii, decesul Cl. I. Leuba lucrare centrat pe vrstele adulte: adultul tnr, de vrst mijlocie, tardiv. O serie de autori se opun opticii periodizrii adulte i emit ipoteza c starea adult este de consolidare.

D. E. Super i colaboratorii utilizeaz un model de 5 stadii de dezvoltare, n care cel adult este de mplinire social i profesional. mprirea stadiilor adulte n funcie de evoluia familiei D. Hall: 1. cstorie primul copil; 2. primul copil al doilea; 3. copii precolari; 4. intrarea primului copil n viaa colar; 5. plecarea primului copil din casa printeasc. Schein E. H. model tridimensional conic de ncadrare a perioadelor adulte i are 3 direcii: 1. vertical pune n eviden schimbri n ierahia profesional > relaii ierarhice; 2. radial micarea n sistemul profesional > relaii de incluziune; 3. circumferenial > relaii funcionale. M. Zlate mprire a vrstelor adulte: tinereea, maturitatea, involuia. Subetapele vrstei adulte Tipul fundamental de activitate = expansiunea cumulativ n caracteristicile muncii profesionale i n ierarhia posturilor de munc. Tipul de relaii caracteristice = structura relaiilor de munc sociale i de familie. Subetape: A. prima perioad adult 35 45 ani implantaie profesional intens, statutele i rolurile sociale ncep s fie mai ncrcate de responsabiliti, cretere a coninutului subidentitii de printe. B. Perioada adult ntre 45 55 ani trecerea pe planuri de mai mare responsabilitate profesional i social cultural. Subidentitatea de so i printe diminuare uoar. C. Perioada adult prelungit 55 65 ani diminuare a forelor fizice, perioad critic, diminuarea celor 4 feluri de subidentiti (de so, profesional, social ceteneasc, de printe) = inegal. Subidentitile profesionale reprezint persoana n vrstele adulte. Perioada de la 35 la 45 ani se mparte i ea n dou subperioade: de la 35 la 40 ani i de la 40 la 45 ani. Persoanele de la 35 la 40 ani ajung la funcii medii, sesizeaz diferena fa de generaia tnr ce intr n activitate > plus de experien practic, cerin de perfecionare. Viaa profesional i obteasc devine mai dens n probleme. i n viaa de familie apar probleme noi > perioada celor mai multe desfaceri de cstorie. Angajarea mai profund n munc un echilibru al personalitii. 40 45 ani experiena profesional devine bogat. Perioad de expansiune social i profesional. Familie echilibru. Perioada adult de stabilizare II (45 55 ani) ncrcarea cu intimitate a subidentitii parentale i maritale + creterea responsabilitilor. Criza de identitate a copiilor tensiuni. 2 subetape: a) 45 50 ani poziie profesional nalt. b) 50 55 ani criz de interiorizare provocat la femei de menopauz. Climateriumul viril poate fi mult mai tardiv. n familie ncepe procesul de denuclearizare. Vrsta adult prelungit 55 65 ani subidentitatea profesional ncepe s se distaneze ca i subidentitatea socio cultural. Subidentitatea parental i marital se rencarc de intimitate.

Perioadele de cretere sunt dominate de procesele anabolice, cele de mbtrnire de catabolism. Partea cea mai perisabil la nivelul creierului este la nivelul cortexului (pons) i a creierului mic. Numrul neuronilor ce se distrug dup 25 ani crete. Exist 2 aspecte diferite: mbtrnirea i patologizarea. Este o cretere a numrului de zile de mbolnviri. La 25 ani 25 zile anual; la 65 35 zile. Capacitatea de munc i fora au un declin semnificativ (cele mai bune performane 20 29 ani). Dup 40 ani, fora fizic scade uor, descrete uor energia, declin al vederii, scade i auzul, se modific aspectul pielii, modificarea siluetei. Reajustare a obiectivelor de lung i scurt durat (pe plan profesional). Schimbri relativ importante n structura general a caracteristicilor psihice. Dup 50 ani scade capacitatea de observare vizual. Caracterul mobilitii vederii curb descendent spre sfritul maturitii. Modificarea n funcie de vrst a vitezei senzorial motorii studiat printr-un coeficient de difereniere nu prezint o evoluie sensibil. Diferene sensibile viteze mari, viteza stresant. J. Birren - ntre 20 i 60 ani scdere de 10,20% a reactivitii senzoriale generale. 20 60 ani reducerea vitezei de excitaie vizual > scade treptat capacitatea de citire. Se pun n eviden diferene culturale i degradri mai mari dup 45 ani la persoanele necultivate. Acuitatea auditiv este de maxim intensitate ntre10 14 ani, dup care urmeaz o scdere foarte lent a acesteia, ca abia dup 40 ani s aib loc o scdere mai evident. Sensibilitatea tactil are o curb lent de descretere dup 45 ani. Tactul este simul de maxim erotizare. Mirosul se perfecioneaz n anumit profesii. Consumul de buturi ca i statul n camere neaerisite degradeaz mirosul n jurul vrstei de 40 ani. Atenia deservete traseul de colectare selectiv a experienei profesionale, creeaz i orienteaz complex cerinele profesionale, pe indicatorii semnificativi ai materialelor supuse activitii profesionale i pe ritualurile specifice muncii. Cmpul de aciune al memoriei se restructureaz de asemenea sub influenele profesiei. ntre 26 29 ani cretere evident a nivelului de utilizare a ateniei pe fondul muncii, platou de dezvoltare a gndirii i memoriei, ntre 30-33 ani se dezvolt din nou toate cele 3 ca platou, ntre 30 i 35 ani i cu o uoar redresare ntre 36 40 ani. Reducerea MSD ca flexibilitate n utilizare devine evident dup 40 45 ani i mai marcant dup 55 ani. Recunoaterea i reproducerea devin mai puin prompte dup 55 ani. Memorarea logic e cea mai rezistent. nvarea psihomotorie platou pn la 55 ani. n dezvoltarea inteligenei este implicat o influen mai mare cultural i social. n ultimele decenii se realizeaz o mutare divergent a creativitii n ntreaga structur a vrstelor. Educaia permanent a adulilor optimizeaz condiia de participare a tuturor oamenilor la progresul tiinei i tehnicii. nvarea permanent atenueaz inegalitile existente n pregtire, prelungete durata participrii la viaa activ. nvarea implicat n educaia permanent se adreseaz nivelurilor senzorio motorii i psihomotorii, nivelurilor intelectuale, celor sociale, afective i estetice. Cel mai complex aspect al individualizrii educaiei adultului este implicat n caracteristicile perimrii profesionale. Perimarea este determinat de evoluia n diferite domenii a unor cercetri fundamentale complexe i modificarea pe aceast baz a unor paradigme ale domeniului.

3 aspecte n legtur cu nvarea la aduli: 1. reimpulsioneaz procesul general al dezvoltrii; 2. structurile implicate se modific la aduli; 3. mijloc de nvingere a alienrii. Adultul tnr personalitatea e antrenat n triri afective intense, aspiraii puternice. Au loc conflicte de rol i statut. 3 situaii: a. inadaptarea profesional; b. adaptarea se realizeaz, dar nu este extins; c. adaptare extins. Tipice pentru tnrul adult a. i c. Perioada de adult II se contientizeaz simul reuitei i mplinirii sau al nereuitei i nemplinirii. Perioada de adult III sub imperiul dezangajrii profesionale are loc n mai mare msur contientizarea. Subidentitatea parental i marital faze: 1) tnr adult csnicia n consolidare, procesul de adaptare activ, rolurile n familie se difereniaz i se consolideaz; 2) etapa de adult I rolul parental devine mai ncrcat, erodare a caracterului arztor al intimitii, pot interveni crize n csnicie; 3) etapa de adult II viaa de familie se ncarc de o oarecare tensiune din direcia rolului paternal, libidoul se tempereaz discret la ambii parteneri 4) etapa de adult III rolul parental devine mai complex i situativ nou, legtura matrimonial devine de securizare i acro. Vrstele de regresie Etapele de dup 65 ani pun mult mai multe probleme dect celelalte vrste. Vrstele terminale ale vieii se afl sub semnul ieirii din munca activ (pensionarea). Exist o serie de aspecte sociale ale btrneii creterea longevitii reale i poteniale i protejarea social a acesteia; folosirea social a experienei profesionale i sociale a vrstelor btrneii, dat fiind valoarea sa; profilaxia btrneii i lupta mpotriva bolilor de degenerescen. Se poate vorbi de 3 stadii: 1. stadiul de trecere spre btrnee 65 75 ani; 2. stadiul btrneii medii 75 85 ani; 3. stadiul marii btrnei peste 85 ani. Subidentitile intr ntr-o serie de noi poziii. Tipul fundamental de activitate = adaptarea la un nou orar de activiti. Tipul de relaii = se modific restrngndu-se din aria profesional, dar i din aria altor activiti. Perioada de trecere subidentitatea profesional se dezoficializeaz i se integreaz n subidentitatea social obteasc. Subidentitatea marital rmne esenial. Subidentitatea parental relativ expansiv. Perioad de o oarecare fragilitate biologic.

Perioada btrneii propriu zise. Subidentitatea parental se contract uor, subidentitatea social se exercit n teritoriul social accesibil. Bolile degenerescente reduc mobilitatea. Mortalitatea este mai mare. Perioada marii btnei subidentitile suprapuse se contract; uneori poate avea loc o disoluie de sine. Durata medie a vieii 70 ani la brbai i 75 ani la femei. Scderea energiei instinctelor i a eficienei adaptrii. mbtrnirea fizic se realizeaz fr seisme prea evidente, jucnd un rol important mbtrnirea celulelor, a esuturilor i a organelor. Cu vrsta, au loc modificri importante n ceea ce privete somnul i funciile lui recuperative. La 50 ani i dup, se doarme ~ 7 ore, din care doar o or de somn paradoxal. Evident pierdere a elasticitii pielii i a esuturilor. Specific este i procesul de ncrunire acesta poate ncepe i dup 35 ani, ns devine evident spre 50 55 ani. Micrile devin mai greoaie, lipsite de suplee i for. Dup 50 ani scade numrul fibrelor musculare active. i n domeniul organelor interne au loc fenomene de degradare: cord, pulmoni, organe vitale. Dup 55 ani inciden a infarctului miocardic i lezarea arterelor coronariene. Respiraia devine dup 45 ani mai superficial, se reduce gradul de oxigenare al sngelui, esuturilor, scade eficiena respiraiei. Scdere a poftei de mncare ce determin o slbire a rspunsurilor digestive. Metabolismul bazal crete cu vrsta. Procesul de mbtrnire este amplificat de modificrile hormonale ce survin mai ales dup 65 ani. Degradarea i mbtrnirea sistemului nervos este legat de reducerea capacitii organismului de a satisface exigenele alimentare foarte mari ale creierului (irigarea, oxigenarea, alimentarea). Caracteristici psihice Activitatea psihic poart amprenta experienei de via i a proceselor de reechilibrare a organismului. Impactul planului senzorial se manifest n prima etap ca dominant periferic apoi impactul central(scade funcionalitatea ANS), proces lent 65-70 ani, accelerat 70-75, stabilizat la valori reduse 75-85 ani. Ex: degradarea vzului, degradarea auzului, sensibilitatea tactil se degradeaz(dup 50-55), e.t.c. Dezvoltarea proceselor psihice complexe Sunt influenate de experiena cultural-intelectual i de capacitile funcionale. Degradarea memoriei de scurt durat (MSD) e mai pregnant iar memoria de lung durat (MLD) e mai rezistent. Concomitent are loc o exacerbare a emoionalitii, nervozitii, irascibilitii, tulburarea funciilor psihice-slab cooperare, anxietate, capricii, e.t.c. Inteligena poate s se menin relativ activ. La btrnee scade fluena ideilor, se manifest o inflexibilitate a opiniilor, raionamentelor, confuzionism spaial, emoiile devin ceva mai primitive, hipertrofiere a sinelui, amnezie infantil de origine afectiv, tulburri de memorie. Se manifest o tendin de cretere a fondurilor sociale de pensionare i de asisten social, de constituire a cadrului socio-ocupaional al persoanelor n vrst. Dup 70-75 ani apar pregnant cazuri de demen senil i psihoze, trirea n trecut, vidul de idealuri i aspiraii.

Se difereniaz moartea biologic (degradarea proceselor psihologice), moartea psihologic (disoluia comportamentului, a contiinei) i moartea social (nregistrarea morii, nmormntarea, rezolvarea motenirii, rezolvarea schimbrilor sociale). ************************** STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE ************************** J. Piaget a operat cu repere biopsihice si operatii mentale creand o teorie intelectualista originala de mare rezonanta. Structura , relatiile cu mediul se construieste pe planul psihologic pentru Piaget in mod dinamic, sub forma de actiuni, operatii, grupari de operatii, intai concrete apoi, in adolescenta formal-logice. Emergenta adaptarii are doua laturi dialectice intercalate, acomodarea si asimilarea. Inteligenta, ca expresie rafinata a adaptarii, se construieste treptat prin antrenare si autoantrenare. Intai, acest proces se realizeaza prin reactii senzorio-motorii ( reactii simple conditionate si circulare la semnale primare, secundare si tertiale ) si cu deschidere spre semne si simboluri verbale. In aceasta perioada, copiii descopera relatiile dintre ceea ce percep si propriile actiuni ( de obicei motorii ). Ei sunt foarte interesati de tot ceea ce le ofera sunete sau imagini interesante, iar in primul an de viata invata sa puna ceea ce fac in legatura cu oamenii sau obiectele din jur. In principiu, ei cauta sa invete cum sa reactioneze la schimbarile mediului si cum sa il controleze. Cea mai importanta achizitie in aceasta perioada ( care debuteaza dupa varsta de 6 luni si se incheie la 24 luni ) este permanenta obiectelor constientizarea faptelor ca obiectele exista, chiar daca nu sunt vizibile ( 0 - 2 ani ). In stadiul preoperational ( 2 7 ani ) are loc constituirea de scheme preoperatorii, cu organizarea configuratiilor statice ale ansamblurilor de actiuni si organizarea de forme mentale semireversibile. Cele mai importante realizari ale perioadei sunt : deprinderea mersului si a limbajului. Trei sunt caracteristicile principale ale stadiului : Apare un prim tip de gandire cauzala, prin care copiii incearca sa explice ceea ce se petrece in jur ( dar nu putem vorbi de un rationament logic, de aceea stadiul este numit pre operational ); Amestecul realului cu imaginarul ( credinta in Mos Craciun ) si imposibilitatea de a trece dincolo de aparente ( pentru un copil de trei ani o fata imbracata baieteste va fi perceputa drept baiat ) ; Egocentrismul, faptul ca la aceasta varsta nu pot vedea lucrurile din punctul de vedere al celuilalt, ci numai din propria perspectiva. Intr-o faza mai avansata se considera ca specifica formarea de scheme operatorii concrete ( de la 7 la 12 ani ), referinte spatio temporale reversibile, utilizare a relatiilor cauzale, formarea de sisteme de valori fixe si de coduri acceptate. Stadiul este considerat un punct de cotitura in evolutia inteligentei la copil. In aceasta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitiile cele mai importante ale stadiului sunt : clasificarea, categorizarea ( inclusiv conceptul de numar ) si conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor ( intelegerea faptului ca volumul unui lichid este costant indiferent de forma recipientului in care se afla acesta ). Acum, copilul trebuie sa aiba un corespondent concret in realitate, manipularea simbolurilor abstracte fiind dificila. Inteligenta lui este inductiv logica si concreta. In sfarsit, a patra etapa a construirii de operatii formale ( de la 12 la 16 ani ) ale unei logici axiomatica ( gandirea discursiva

constructiva ) reprezinta atingerea nivelului de maturizare a gandirii si inteligentei umane. In aceasta etapa, tinerii sunt capabili sa lucreze cu concepte abstracte si sa faca operatii cu operatii ( combinari, permutari, aranjamente ). Consecinta se manifesta in planul logicii gandirii. Ea devine deductiva, ceea ce presupune competenta de a face rationamente nu numai pornind de la fapte ( ca in logica inductiva ), ci si de la ipoteze ( daca..., atunci... ). Precum se poate lesne observa, J. Piaget considera incheiat ciclul de dezvoltare psihica intelectuala odata 11411g621l cu adolescenta. I se poate reprosa aceasta incheiere, dar si faptul ca sistemul sau psihologic este accentuat individual si neglijeaza pe de o parte factorul social in valentele dezvoltarii psihice, pe de alta tipologia diferentiala umana. In schimb ramane de necontestat aportul lui Piaget privind analiza calitativa a dezvoltarii inteligentei, manuirea exceptionala a metodei clinice in stadiul dezvoltarii inteligentei, dar si decuparea problemei decalajului transversal sau vertical, concept ce creaza o baza explicit teoretica problemei atat de delicate surprinsa prin testele psihologice a distantei dintre varsta de dezvoltare si varsta inteligentei prefigurata in opera lui A. Bianet si in studiile privind dezvoltarea intelectuala si debilitatea mintala. Meritul lui Piaget este acela de a fi aratat modul in care evolueaza inteligenta, faptul ca ea isi are originea in interactiunile senzo motorii ale copiilor cu mediul inconjurator inca inainte de achizitionarea limbajului. H. Wallon a fixat structura reperelor psihoenergetice pe constructia afectiva a eu-lui si personalitatii in care are loc intr-o prima etapa diferentierea impulsivitatii emotionale de impulsivitatea motorieprimara ce creaza consistenta subiectivismului primar urmeaza constituirea constiintei de sine ( prin diferentierea comportamentelor de orientare, de verbalizare si a celor ludice ), apoi achizitiile de rol contureaza independenta eu-lui si, in fine, se constituie sincretismul personalitatii ( 10 11 ani ) prin includerea afectivitatii in comportamentele sociale si intelectuale. H. Wallon a utilizat ca repere psihigenetice contradictia dialectica drept instrument de analiza psihologica, mai mult decat oricare dintre contemporanii sai, implicand-o in esenta activitatii psihice ca un mecanism ce s-ar putea delimita prin conceptul de decalaj orizontal desi el nu a utilizat niciodata acest concept implicand-o in esenta activitatii psihice ca un mecanism ce s-ar putea delimita prin conceptul de decalaj orizontal desi el nu a utilizat niciopdata acest concept. Asa cum J. Piaget considera cerinta de echilibrare intre asimilare si acomodare, S. Freud opereaza cu conceptul ( dinamic si central ) de catarsis si o optica de verticalitate in care se poate diferentia o structura numita id care exprima si reglementeaza, imediat dupa nastere energia disponibila. Energia incorporata in gandire adauga alte doua structuri, ego-ul si superego-ul. Egoul stratifica dorinte invatate, teama, deprinderi, limbajul, simtul de sine. Superego-ul se dezvolta in perioada prescolara si reprezinta cenzura constiintei. Aceste structuri ar trebui sa actioneze armonios. Exista insa in mod curent conflicte ( inevitabile ) intre cele trei structuri. Aceste conflicte si tensiuni stau la baza anxietatii. Prin surprinderea acestor tensiuni pe verticala se pune in evidenta un decalaj de dominatie a instantelor psihice holiste ( de profunzime ), ceea ce inseamna ca S. Freud absolutizeaza in modelul psihic ideea decalajului transversal complementar decalajului longitudinal . Studiile dezvoltarii psihice sunt legate la Freud de schimbarea mai sus prezentata. Primul stadiu oral este dominat de placerea activitatii de subtiune ( foamea, absorbtia ). Al doilea stadiu ( anal ) se caracterizeaza prin centrarea experientei pe placerea legata de evacuarea anala. Perioada prescolara, de identificare a copilului cu parintii sai, se caracterizeaza prin constituirea de complexe cu structuri conflictuale ce implica modificarea si complicarea atitudinilor fata de interrelatiile paternale ( inconstient ). Acesta este un stadiu de identificare a unui statut. Dupa acest stadiu urmeaza o scurta pauza a dezvoltarii sexualitatii ( stadiu falic), apoi se constituie stadiul genital ( coincident cu adolescenta ). Mitizarea instinctului sexual infantil, tendintele pansexualiste excesive exprimate de S. Freud spre sfarsitul vietii sale, insistenta pe patologizarea

nevrotica precum si caracterul sofisticat si imprecis al conceptelor utilizate de el au creat reactii complexe si respingeri masive ale teoriei sale. Freud acorda un rol remarcabil calitatii experientelor din prima copilarie. El identifica patru stadii ale dezvoltarii psihosexuale care au un impact major asupra dezvoltarii ulterioare a personalitatii. In primul stadiu numit stadiu oral, de la nastere pana la doi ani, principala sursa de placere este gura, iar placerea deriva din supt, muscat, inghitit excitand zonele buzelor, limbii, obrajilor. Copilul experimenteaza si cunoaste cu ajutorul gurii pentru ca duce la gura toate obiectele. In aceasta perioada indulgenta exagerata poate avea drept rezultat un optimism nejustificat, iar neglijenta, pesimismul si nervozitatea. Stadiul anal se manifesta in al doilea si al treilea an de viata cand copilul descopera placerea legata de eliberarea tensiunii create prin defecatie sau urinare. Descoperirea noii placeri a expulzarii si curiozitatea descoperirii resturilor umane trebuie echilibrata cu cerintele lumii asupra controlului sfincterian. Freud considera ca pedeapsa excesiva aplicata in acest stadiu are consecinte pentru dezvoltarea de mai tarziu. Stadiul falic in perioada de varsta de la trei la cinci ani interesele copilului sunt focalizate asupra organelor ale sexuale si ale parintilor. Copilul incepe sa se identifice cu parintele de sex opus si sa manifeste ostilitate fata de acelasi sex : Complexul lui Oedip. Copilul isi reprima aceste sentimente pentru parintele de sex opus si treptat realizeaza identificarea cu parintele de acelasi sex. Freud sustine ca fetitele sunt invidioase pe organul sexual masculin iesit in afara si considera ca mamica este responsabila pentru conditia lor de castrate. Este asa numita invidie pentru penis care joaca un rol important in psihologia femeii dupa Freud. Urmeaza o perioada de latenta intre stadiul falic si cel genital, in care nu exista o noua localizare evidenta a interesului erotic. Stadiul genital se manifesta in perioada adolescentei si, in conditii normale, individul va dezvolta legaturi emotionale cu persoanele de sex opus. Energia sexuala va fi organizata si concentrata asupra organelor genitale. Freud a considerat ca primele trei stadii lasa urme adanci in structurarea personalitatii si din acest motiv nu acorda o prea mare atentie stadiului genital. In concluzie, psihanaliza este mai mult decat un simplu curent in istoria psihologiei ; este o miscare intelectuala cu o influenta profunda in numeroase domenii : psihopatologie, psihiatrie, psihologie, psihologie sociala, psihologia copilului, dar si litteratura, filozofie, religie si istorie. Influenta personalitatii lui Freud asupra culturii si civilizatiei secolului XX a fost remarcabila. El a spart tipare de gandire, a adus in disutie tabuuri si teme inabordabile, a evidentiat rolul inconstientului si importanta primei copilarii, a dezvoltat o teorie coerent asupra eu-lui si mecanismelor sale de aparare. I s-a reprosat tendinta de a interpreta intr-o maniera excesiv sexuala dezvoltarea personalitatii copilului precum si continutul viselor. Terapia psihanalitica a cunoscut o perioada de maxima glorie in anii 30 40 ai secolului XX si mai are inca destui adepti mai ales in Statele Unite si in Franta. Freud si psihanaliza au dezvoltat reactii foarte polarizate astfel incat au aparut dizidenti ai psihanalizei si un curent al neopsihanalizei. Totusi Freud a atras atentia asupra verticalitatii implicate in structura psihica si asupra a numeroase aspecte ignorate total pana la el, aspecte care prezinta importanta in dezvoltarea umana : conceptiile neofreudiste ( ca si aceea a lui Freud ) au patruns insa profund in mentalitatea comuna culturala si in literatura si arta. Conceptia lui Adler pune in centrul neopsihanalizei conceptul de inferioritate si sentimentul de inferioritate . Psihologia sa se numeste individuala intrucat considera individul ca un tot unitar fara a fi nevoie sa separam corpul si sufletul in doua entitati distincte. Ca medic, Adler a fost preocupat sa inteleaga personalitatea bolnavului in ansamblul raporturilor dintre simptomele psihice si cele fizice. Sentimentul de inferioritate este expresia unui sentiment de neajutorare pe care copilul il traieste in mod normal in raport cu adultul. In conditiile in care copilul este incapabil sa compenseze sentimentul de inferioritate acesta se transforma intr-un

complex de inferioritate definit de catre Adler ca incapacitate de a rezolva problemele de viata. Complexele de inferioritate se manifesta in trei variante : Inferioritatea organica rezulta dintr-o infirmitate fizica ce se rasfrange asupra dezvoltarii personalitatii copilului. Acest complex poate fi depasit prin intensificarea preocuparilor pentru organul deficitar ( ajungandu-se la supracompensare ca nevoie de a demonstra ca poate sa faca si mai mult decat cei care sunt normal dotati ). Rasfatul se poate constitui intr-un complex de inferioritate mai ales la copiii unici care sunt excesivi rasfatati in viata de familie. Iesirea lor in lume este insotita de incapacitatea de a se confrunta cu problemele reale. Neglijarea dezvolta un complex de inferioritate datorita sentimentului de inutilitate si devalorizare pe care il provoaca indiferenta sau ostilitatea parintilor. Se poate vorbi si despre un complex de superioritate rezultat din incercarea de a depasi complexul de inferioritate. Adler acorda un rol determinant factorilor sociali in viata individului. Intre problemele interesate de ordin educational pe care le-a abordat este si cea a ordinii nasterii : Primul nascut se bucura de siguranta, rasfat, afectivitate pana la venirea celui de al doilea copil care ii ocupa locul in afectiunea si interesul celorlalti. De aici decurge un sentiment de frustrare urmat de tentative de recastigare a pozitiei pierdute. Uneori pot aparea comportamente dure, agresive, incapatanare , refuz. Daca primeste o riposta dura atunci reactia lui va fi confirmata. Se constata ca cu cat diferenta de varsta este mai mare cu atat aceste fenomene sunt mai atenuate. Adler considera ca primul nascut tinde sa fie orientat spre trecut, este nostalgic si pesimist in privinta viitorului. Primeste sarcini, este mai ascultator, preocupat de mentinerea ordinii si autoritatii. Al doilea nascut este mai putin anxios, dezvolta competitivitate in raport cu fratele mai mare, dar si manifestari revendicative. Rivalitatea conduce la dezvoltarea psihomotorie a celui de al doilea nascut. Este mai putin preocupat de problema puterii sau a redobandirii ei si de nostalgia trecutului, este orientat mai mult spre viitor. Cu titlu de amuzament sa spunem ca Adler spunea despre Freud ca este un prim nascut tipic, in timp ce caracterizarea binevoitoare a celui de al doilea nascut nu este intamplatoare intrucat Adler avea aceasta pozitie in familia lui. Cel mai mic copil este de obicei rasfatul intregii familii, mai ales atunci cand diferenta de varsta este mare. Tinde sa se dezvolte rapid si sa se realizeze la maturitate ; riscul rezulta din rasfatul excesiv ce va dezvolta dependenta si neajutorare. Copilul unic are o pozitie total favorizata in familie dar frustrarile survin la gradinita si la scoala unde nu mai este centrul atentiei. Nu are experienta competitiei cu un frate mai mic, nu stie sa lupte, si de aceea va fi dezamagit. Conform lui Adler nu libidoul este cel care domina in inconstient ci impulsul catre superioritate, rezultat din compensarea complexelor de inferioritate ale individului uman fragil si vulnerabil prin chiar conditiile existentei sale. Sentimentele de inferioritate se nasc din indoielile individului cu privire la locul sau in mediul social. De la nastere, copilul se simte in mod natural inferior din cauza ca este mic, slab, dependent de altii. Interpretarea gresita a acestei conditii creaza comportamentul maladaptiv. In incercarea de a depasi inferioritatea copilul se straduieste pentru perfectiune si superioritate. Aceasta determina un comportament egoist contrar comportamentului cooperant de concesii mutuale specific intereselor sociale , cele patru scopuri ale conduitei nepotrivite fiind : cautarea atentiei, lupta ( straduinta ) pentru putere, cautarea razbunarii, asumarea dizabilitatii. Asa cum se vede, Adler confera eu-lui un rol preferential in raport cu inconstientul punand accent pe finalitatea psihica si nu pe cauzalitate, pe viitor si nu pe trecut. In conceptia sa asupra dezvoltarii personalitatii Fromm considera ca ontogeneza ( dezvoltarea scurta : totalitatea schimbarilor sistematice, bio-psiho-sociale, intraindividuale care au loc pe parcursul vietii fiecarui om ) repeta filogeneza ( dezvoltare lunga ) si sub aspect

psihologic. Copilul va dobandi independenta si libertate pe masura ce creste si slabesc legaturile initiale cu mama sa. Gradientul de independenta si libertate se afla intr-un raport invers proportional cu cel de securitate. In cadrul interactiunii cu parintii Fromm identifica patru modalitati de relationare : fuziune simbiotica, evitare, distrugere, dragoste. Fuziunea simbiotica este expresia perioadei initiale in care intimitatea parinte copil este maximala, nivelul de securitate confera intimitate. Evitarea si tendinta spre distrugere implica distantarea, separarea. Dragostea este forma superioara a interactiunii parinte copil care se realizeaza printr-un echilibru intre securitate si responsabilitate. Fromm acorda un rol foarte important factorilor sociali in dezvoltarea personalitatii. Educatia are un rol pozitiv, dar in acelasi timp fiecare societate isi educa cetatenii dupa chipul si asemanarea sa. Astfel, societatile totalitare tind sa modeleze cetateni obedienti si pasivi in timp ce societatile democratice vor stimula activismul, independenta, responsabilitatea individuala. Fromm apreciaza drept foarte periculoasa tendinta de uniformizare excesiva a indivizilor prin impunerea unor cerinte contrare nevoilor fundamentale ale fiintei umane. In acest sens, el se manifesta foarte critic la adresa societatii de consum contemporane care alineaza individul. K. Koffka in lucrarea sa Dezvoltarea mintii a aplicat principiile formei la evolutia intelectuala a copilului. El considera ca forma superioara de invatare este invatarea ideatica ce foloseste limbajul. Odata cu insusirea limbajului copilul dobandeste capacitatea de a aplica denumirile obiectelor si la alte obiecte ; sunt manipulari inventive obisnuite la copii ca si tendinta de a modifica cuvintele prin distorsionarea lor. Koffka va considera ca este o rearanjare, o restructurare verbala a materialului ideatic si care are un rol important in invatare. Rearanjarile verbale si noile reprezentari simbolice devin unelte puternice care vor largi mult capacitatea de a invata si de a rezolva probleme. Sintetizand, Koffka subliniaza ca pentru copil lumea externa este ceva amorf si neconturat. Pe acest fond se manifesta calitatile formei: figura fond, configuratie, structuri simple. In aceste conditii psihicul se dezvolta ca o complexa arhitectonica supra si subordonate intre ele. Perioadele de varsta in care tabloul psihocomportamental este relativ asemanator au fost denumite stadii ale dezvoltarii, ce se succed unele dupa altele. De aceea, o caracteristica majora a dezvoltarii psihice este stadialitatea ei. Stadialitatea este prezenta atat in abordarea genetica ( longitudinala) a vietii psihice, deci la nivelul procesualitatilor psihice ( cognitive, afective, moral sociale, etc. ) ca si stadii genetice, cat si in perspectivele transversale ce urmaresc unitatea diverselor aspecte ale vietii intr-o etapa anume ca stadii de varsta sau psihodinamice. Stadiul de varsta nu este identic si nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice. Un stadiu de varsta poate cuprinde aspecte ce tin de doua stadii genetice diferite ale acelorasi procesualitati psihice ( de exemplu : gandirea scolarului opereaza atat cu elemente concrete, situative cat si cu cele logice ) . De asemenea, pot exista decalaje intre diverse stadii genetice ale proceselor psihice din cauza ritmurilor de dezvoltare diferite ( decalajul intre maturizarea cognitiva, afectiva si morala in adolescenta ). Varsta cronologica nu corespunde cu varsta biologica si nici cu cea psihica, iar aceasta din urma poate fi diferita pentru aspecte psihice diferite chiar daca momentul cronologic este acelasi. In precizarea reperelor psihogenetice ca posibilitati de explicare a dezvoltarii psihice, U. Schiopu propune trei criterii : Tipul fundamental de activitate : joc, invatare, munca exprima directionarea si structurarea fortei energetice psihice pentru asimilarea de cunostinte, functionalitatea deprinderilor, abilitatilor cu tendinta de a fi integrate in trasaturi, insusiri de personalitate ; Tipul de relatii care pot fi obiectuale si sociale exprima structura evolutiva sub raportul adaptarii si integrarii sociale;

 Tipul de contradictii dintre cerintele externe si cerintele subiective ( dorinte, idealuri, aspiratii ) ca si contradictiile dintre fiecare categorie si posibilitatile societatii de a le satisface. Alte categorii de contradictii sunt : opozitia dintre structurile psihice vechi si cele noi ( sentimente, interese ), dintre diferitele laturi si caracteristici ale personalitatii ( aspiratii posibilitati, afectivitate inteligenta ) ca si dintre constient si inconstient. In baza celor trei criterii amintite, U. Schiopu si E. Verza propun urmatoarele cicluri ale vietii cu substadiile implicate : Ciclul vietii Substadii Prenatal Perioada embrionara; Perioada fetala precoce; Perioada fetala tardiva. Copilaria, Nasterea; pubertatea, Primul an de viata; adolescenta Prima copilarie : perioada anteprescolara 1 3 ani; (0 20 ani) A doua copilarie : perioada scolara 3 6 , 7 ani; A treia copilarie : perioada scolara mica : 6 10 ani; Pubertatea 10 14 ani; Adolescenta 14 20 ani; Adolescenta prelungita 20 24 ani. Varstele adulte Tineretea 25 35 ani; active Varsta adulta precoce 35 44 ani; (20 65 ani) Varsta adulta mijlocie 45 55 ani; Varsta adulta tardiva 55 65 ani. Varstele de Perioada de trecere 66 70 ani; involutie Perioada primei batraneti 70 80 ani; (65 90 ani) Perioada celei de-a doua batraneti 80 90 ani; Perioada marii batraneti peste 90 ani. Modul de operare a criteriilor in definirea stadiilor este prezentat in tabelul de mai jos : Stadiul Criterii Stadiul Activitatea fundamentala a individului : satisfacerea sugarului : trebuintelor organice ; 0 1 ani Relatiile sunt reprezentate de reflexe neconditionate: de aparare, alimentar, care-i permit copilului sa se adapteze la mediu ; Tipul de contradictii : dependenta totala fata de adult. Stadiul Activitatea fundamentala : manipularea obiectelor, dar anteprescolar lipsese scopul constient ; : Tipul de relatii : incepe elaborarea primelor reflexe 1 3 ani conditionate ( alimentar, igienic ) ; Tipul de contradictii : gradul de dependenta fata de adult scade ; se dezvolta capacitatea de verbalizare si deplasare independenta. Stadiul Activitatea fundamentala : jocul activitate specific prescolar : umana pentru ca este constienta ; se desfasoara pe baza de reguli unanim 3 6 , 7 ani acceptate, in joc copilul interpreteaza anumite roluri in onformitate cu care isi alege comportamentul adecvat ; Tipul de relatii : stabileste relatii sociale, devine o persoana cu statut social, are obligatii si drepturi : sa se trezeasca la anumite ore, sa se imbrace, are dreptul sa mearga la gradinita ; Tipul de contradictii : gradul de dependenta scade datorita constituirii constiintei de sine si cresterii caracterului critic al gandirii,

Stadiul Activitatea fundamentala : invatarea impusa, dirijata din scolarului exterior ; mic : Tipul de relatii : se extind relatiile sociale precum si 6 , 7 10 , 11 obligatiile si drepturile ; ani Tipul de contradictii : gradul de dependenta este influentat de formarea unei conceptii proprii despre realitatea inconjuratoare. Stadiul Activitatea fundamentala : invatarea si independenta (isi preadolescentei: permite sa nu-si faca temele, sa absenteze de la ore fara motive speciale ) 10 14 ani ; Tipul de relatii : relatiile se diversifica depasind pragul scolii ( in grupul sportiv, artistic, etc. ) ; Tipul de contradictii : este varsta marilor contradictii, se dezvolta constiinta de sine, doreste sa-si impuna opiniile, dar nu reuseste intotdeauna pentru ca nu sunt bine conturate ; contradictia intre generatii este necesara dar nu trebuie transformata in conflict. Stadiul Tipul de activitate : invatare si munca creatoare, are posibilitatea de a-si impune originalitatea ; adolescentei: Tipul de relatii : se integreaza ca o persoana activa, 14 18 , 20 cucerind o anumita pozitie in structura sociala ; ani Tipul de contradictii : relatia este mai calma ; adolescentul si adultul opereaza in aprecierea celuilalt cu criterii valorice. Erik Erikson, considerat al doilea psihanalist dupa Freud, care a marcat profund cercetarea si interpretarea dezvoltarii umane, acorda o importanta aparte primilor ani de viata. Totusi se distanteaza de mentorul sau printr-o idee revolutionara : achizitii noi apar in fiecare etapa a vietii. Ele sunt provocate de prezenta unor crize de dezvoltare perioade cu resurse formative deosebite. Adesea au la baza potentialitatile individuale care se confrunta cu solicitarile graduale, tot mai complexe ale mediului socio cultural. In forma lor concreta, ele se prezinta ca autentice provocari, dileme : stiu cine sunt ?, pot sa fiu autonom?, sunt capabil de exprimare personala in diverse aspecte ale vietii ? etc. In functie de calitatea suportului social, dar si de capacitatile adaptative individuale, dezvoltarea psihosociala se orienteaza, in fiecare stadiu, intr-o directie optima sau spre o alternativa mai putin fericita prin achizitii polare bazale: incredere sau neincredere, competenta sau inferioritate. Deoarece fiecare dintre aceste achizitii ofera persoanei un nou adevar despre sine, o noua dimensiune psihosociala, cele opt stadii ale lui Erikson sunt considerate tot atatea etape identitare distincte. Reperele cronologice orientative, achizitiile polare bazale, factorii sociali determinanti si dilema identitara a fiecarei etape sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos : Repere Achizitii polare Factori sociali Dilema identitara cronolobazale determinanti gice 0-1 ani Incredere sau Ingrijire Sunt in siguranta? neincredere materna 2-3 ani Autonomie sau Parintii Pot sa fac si indoiala si rusine singur? 4-5 ani Initiativa sau Cadrul familial Pot sa aleg? culpabilitate largit 6-12 ani Competenta sau Scoala si Fac la fel de bine inferioritate familia ca ceilalti?

Modelele si Cine grupul celor de sunt? aceeasi varsta Tinerete Intimitate sau Prieteni si Pot realiza izolare relatia de cuplu mutualitatea? Varsta Generativitate Familia si Am forta si adulta ( puterea de a profesia responsabilitatea genera ) exprimarii sau stagnare creatoare? Batranet Integritate sau Apropierea Ceea ce am realizat disperare pensionarii si ama reprezinta? sfarsitului vietii I.P.Pavlov are meritul in decodificarea experimentala a legilor activitatii nervoase superioare. El a subliniat prin intregul sau sistem rolul experientei concrete de viata in formarea conduitei, rolul invatarii si al faptului ca nu este posibila invatarea fara motivatie. Sensul ultim al conceptiei pavloviste se refera la ideea ca progresul in dezvoltarea psihica este posibil in contextul stimulilor din mediu. Doua mecanisme au fost puse in evidenta de catre Pavlov : primul mecanismul de asocieri noi prin conditionare ; al doilea de observare de modele si comunicare prin ele ( reflexele functionale si invatarea operanta ). A. N. Leontiev vede in dezvoltarea psihica atat o miscare dialectica in care se trece de la comportamente simple primare cu o motivatie redusa, la comportamente complexe intretinute de o motivatie coerenta socializata, cat si un proces de largire a conditiei interne structurale psihice formale care coexista. El a delimitat perioada copilului mic, pana la trei ani, ca perioada de insusire a deprinderilor elementare de autoservire si a instrumentelor independentei mersului si vorbirii. Perioada prescolara de la trei ani pana la intrarea copilului in scoala se caracterizeaza prin punerea bazelor personalitatii. Perioada scolara mica ( ciclu elementar ) echivaleaza cu formarea de strategii de invatare organizata, invatare ce are caracteristici similare cu ale muncii. Perioada scolara mijlocie (10 14 ani ) este considerata de Leontiev ca o perioada de accelerare a dezvoltarii si maturizarii, inclusiv a planului mintal. In sfarsit, perioada adolescentei se caracterizeaza prin dezvoltarea vietii spirituale, dar si prin orientarea socio profesionala a personalitatii.

13-18 ani

Identitate confuzie

sau