Sunteți pe pagina 1din 23

Jocuri utilizate cu succes n orele de istorie.

1Alfabetul istoric Pe coli mari de desen (A3), fiecare grup contureaza un numr egal de casete cu numrul literelor din alfabet. n fiecare caset elevii au ca sarcin s gseasc numele unui eveniment, erou, conductor despre care au nvat la istorie sau au citit n lecturile suplimentare. Exemplu : a Apollodor din Damasc, b- baionet, c- Clugreni, d- Decebal, etc. Elevii sunt inventivi. I-am ncurajat s fie ct mai originali, creativi, s-i pun n valoare aptitudinile i nclinaiile. Se organizeaza i o expoziie a acestor postere.

2..Convinge publicul c eti. Dup parcurgerea unitii de nvare Conductori, eroi i evenimente, am aplicat acest joc didactic. nainte de a-i asuma i juca un rol, elevii au selectat informaiile pe care le-au considerat cele mai importante i edificatoare, folosind att cunotinele dobndite n clas, ct i prin consultarea unor materiale suplimentare.Elevii clasei au fost, pe rnd, actori i spectatori comentatori. Rolul poate fi construit dup schema: a) Cine sunt ? b) Cnd i unde triesc? c) Trei fapte/ evenimente la care am participat. d) De ce sunt considerat o figur important? Colegii spectatori au putut face aprecieri privind fluiditatea prezentrii, dar i a capacitii de convingere a actorului ( puterea argumentelor).

3.Motiveaz-i decizia joc didactic ce vizeaz punerea elevului n situaia de a juca un rol, de a nelege modul de a gndi al celuilalt dezvoltndu-i gndirea critic i creativitatea. Etape ale jocului: - fiecare elev i-a ales o personalitate politic sau un eveniment istoric;

- elevii au scris trei motive probabile care au condus la adoptarea unei decizii a personalitii respective ori a declanat o aciune, eveniment, fapt; - fiecare elev i-a prezentat motivele , n funcie de rolul asumat; Exemplu: Eti Decebal. Motiveaz-i decizia de a te sinucide. Eti Mihai Viteazul. Motiveaz decizia de a uni cele trei ri. Eti Traian . Motiveaz decizia de a cuceri Dacia.

4.Vei primi DIPLOMA ,,Micul istoric daca scrii in casete raspunsurile corecte la afirmatiile de mai jos. Fiecare raspuns incepe cu litera corespunzatoare inscrisa in calificativ. Ordinea raspunsurilor este de la 1 la 10. 1. Leaganul copilariei mele este. 2. Viena este un ..din Australia. 3. Prenumele domnitorului care a realizat unirea tarii romanesti cu Moldova este.. 4. Traian a fost imparatul Imperiului .. 5. In urma razboiului de Independenta Romania a scapat de sub stapanirea .. 6. Este inmormantata la Targu-Jiu. 7. Primul rege al Daciei a fost 8. In anul 1877 a avut loc Razboiul de .. 9. Imparat al Frantei. 10. Traiesc intr-o Europa

5. Rezolvand corect exercitiile si scriind rezultatele in ordine crescatoare, vei descoperi o insusire caracteristica lui Marco Polo:

Jocul didactic interdisciplinar este o activitate n care se mbin sarcini didactice din domenii de cunoatere diverse, ntr-o structur unitar, axat pe nvare. El imprim activitii didactice un caracter dinamic i atrgtor, induce o stare de bucurie i de destindere care previne monotonia i oboseala i fortific energiile intelectuale i fizice ale elevilor.

Jocurile didactice care mi-au permis o reuit abordare interdisciplinar i pe care le-am folosit la clas cu succes fac parte din categoria metodelor active de predare nvare i sunt jocurile de rol. Ele se bazeaz pe simularea unor funcii, relaii, activiti, fenomene etc., iar, prin practicarea lor, elevii devin actori ai vieii sociale pentru care se pregtesc. Punnd elevii s relaioneze ntre ei, jocul de rol i activizeaz din punct de vedere cognitiv, afectiv i motric-emoional, iar interaciunile dintre participani dezvolt autocontrolul eficient al conduitelor, comportamentelor i achiziiilor. Jocul de rol evideniaz modul corect sau incorect de comportare n anumite situaii i reprezint o metod eficient de formare rapid i corect a convingerilor, atitudinilor i comportamentelor. Pe lng obiectivele cognitive specifice unor activiti, jocul de rol contribuie la realizarea unor obiective atitudinal-valorice. Astfel, jocul de rol: uri profesionale, culturale, tiinifice etc.; dezvolt capacitatea de a rezolva situaii problematice dificile, capacitatea empatic i de nelegere a opiniilor, tririlor i aspiraiilor celor din jur. De asemenea, jocul de rol ofer oportuniti pentru validarea unor comportamente sau pentru sancionarea altora i pentru exersarea lucrului n echip i a colaborrii. n proiectarea, pregtirea i utilizarea jocului de rol, se parcurg urmtoarele etape metodice: a. identificarea situaiei interumane care se preteaz la simulare prin jocul de rol; b. modelarea situaiei i proiectarea scenariului astfel: 1. ca o povestire n care un narator povestete desfurarea aciunii i diferite personaje o interpreteaz; 2. ca o scenet n care personajele interacioneaz, inventnd dialogul odat cu derularea aciunii; 3. ca un proces care respect n mare msur procedura oficial; c. alegerea partenerilor i instruirea lor n legtur cu specificul i exigena jocului; d. distribuirea fielor cu roluri prestabilite de nvtor sau la alegerea participanilor; e. nvarea individual a rolurilor i conceperea propriului mod de interpretare;

f. interpretarea rolurilor de ctre toi participanii; g. dezbatere cu toi participanii a modului de interpretare i reluarea secvenelor interpretate nesatisfctor. nvtorul are un rol deosebit de important n utilizarea jocului de rol. El proiecteaz scenariul, implicnd n aceast activitate i elevii, distribuie rolurile pornind de la aspiraiile, aptitudinile i preferinele fiecrui participant, organizeaz activiti pregtitoare, creeaz o atmosfer plcut de lucru pentru a-i stimula pe interprei i a evita blocajele emoionale n preluarea i interpretarea rolurilor, conduce modul de desfurare al jocului de rol. Un astfel de joc solicit din partea cadrului didactic, pe lng aptitudini pedagogice speciale, aptitudini regizorale i actoriceti. Jocurile didactice constituie o excelent coal a educaiei, a conduitei, fanteziei i imaginaiei, a energiei, toate acestea datorndu-se valorilor instructiv-educative, posibilitii de a ntredeschide, prin intermediul lor, pori spre istoria serioas. Bibliografie: 1.Albulescu, M., Metodica predrii disciplinelor socio-umane, Bucureti, Editura Polirom, 2001; 2.Creu, D., Psihopedagogie. Elemente de formare a profesorilor, Sibiu, Editura Imago, 2001; 3. Chi, V., Pedagogia contemporan. Pedagogia pentru competene, Cluj-Napoca, Editura Casa Crii de tiin, 2005; 4. Herlo, Dorin, Metodologie educaional, Arad, Editura UA

Metode didactice active i interactive folosite n orele de istorie

Pentru a avea cu adevrat elevul n centrul activitii instructiv educative, nvtorul ndeplinete roluri cu mult mai nuanate dect n coala tradiional. Vom prezenta, n continuare, o serie de metode de nvare activ i interactiv, cu exemplificri concrete n cadrul leciilor de istorie n clasa a IV- a.

Cubul Prin aceast metod se exploreaz (cerceteaz) un subiect sau o situaie din mai multe perspective, realizndu-se abordarea complex i integratoare a unei teme. Permite diferenierea sarcinilor de nvare, stimuleaz eficiena nvrii i stimuleaz gndirea logic. Este necesar un cub mare, pe feele cruia s fie scris cte o sarcin de lucru sub diferite forme. Text suport: Dacia n timpul stpnirii romane Descrie: Organizarea Daciei n timpul stpnirii romane Compar: Ca mod de via, prin ce se aseamn dacii i romanii? Asociaz: Cunoscnd procesul de romanizare al dacilor, la ce te gndeti? Analizeaz: De ce crezi c n alte provincii romane nu s-a produs o rapid romanizare, aa cum s-a ntmplat n Dacia? Aplic: Cum explici organizarea Daciei Romane unui elev de clasa a III- a? Argumenteaz: Cucerirea daciei de ctre romani i romanizarea acesteia a fost un lucru bun? De ce da? De ce nu? Se mparte clasa n ase grupuri de cte patru elevi i se stabilete rolul fiecrui membru din grup: - cititorul rostogolete cubul i anun grupului cerina nscris pe faa de deasupra; - asculttorul activ / cercetaul repet sarcina, o reformuleaz pentru a fi neleas de fiecare membru, adreseaz ntrebri nvtorului; - interogatorul solocit idei legate de modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului;

rezumatorul va fi raportorul grupului, va trage concluziile, le va nota i le va comunica ntregii clase. Se va insista pe formularea unor rspunsuri reprezentative pentru grup i nu individuale. Metoda poate fi folosit i ca joc / concurs ntre grupuri.

Cvintetul - este o poezie de cinci versuri care se elaboreaz individual, n perechi sau n grup i respect urmtoarele: titlul (un singur cuvnt - substantiv); descriere (dou cuvinte - adjective) aciune (trei cuvinte - verbe); sentimente (patru cuvinte construcie, enun); esena subiectului (un cuvnt cheie). Exemple: tefan cel Mare Viteaz, iscusit Luptnd, nvingnd, ctitorind A fost soarele Moldovei Erou Mircea Intelept, viteaz Discutand, luptand, invingand A lasat o amintire vesnica Patriot Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor. Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor.

Problematizarea Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de istorie cand conducem pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi cunostinte, la insusirea carora a fost solicitata , prin practicare activa, gandirea lor.1 In contextul problematizarii, ca strategie didactica, trebuie insa sa facem distinctia clara intre conceptul de problema, asa cum este cunoscut in mod obisnuit, si conceptul de situatie problema , care trebuie sa aiba in continut elemnte conflictuale, contradictorii. Situatiile- problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii elevilor, avand un grad de dificultate, ca si in matematica, mai sunt denumite si intrebari cu dificultate. Exemplu : La lectia Romania in timpul domniei lui Cuza-voda se poate crea o situatie problema : cu toate aspectele pozitive ale domniei lui Cuza, abdicarea acestuia in 1866 si aducerea unui print strain a fost o necesitate politica ? In legatura cu problematizarea, mai este in discutie urmatorul aspect : pot fi considerate situatii-problema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in continutul lor, intrebarea : Ce s-ar fi intamplat daca... ? Multi profesori , pornind de la aprecierea ca in istorie nu avem de-a face cu alternative ci cu situatii intamplate, cred ca nu trebuie sa se opereze cu asemenea probleme. Unii pedagogi si metodicieni sustin insa ca se pot folosi si asemenea situatii-problema, deoarece solicita pe elevi sa judece fenomenele sub toate aspectele si reprezinta o gimnastica a mintii, care-i formeaza pentru pregatirea viitoare, cand trebuie sa emita ipoteze si solutii diferite la anumite probleme. Dealtfel, si cunoscutul psiholog Jerome Bruner sustine ca ar fi extrem de util

pentru gandirea elevului, daca ar invata ca exista alternative intre care poate alege 2. Acest fel de invatamant problematizat se mai numeste si invatamant problematizat de tip divergent, spre deosebire de cel convergent, care da numai o singura solutie.

Brainstorming-ul Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse. Etimologic, brainstorming provine din engleza, din cuvintele brain=creier si storm=furtuna, ceea ce inseamna furtuna in creier, efervescenta, aflux de idei, o stare de intensa activitate imaginative, un asalt de idei. Un principiu al brainstorming-ului este : cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. ( Osborne, 1959). Brainstorming-ul poate avea mai multe varianate : a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri care solicita elevilor abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor. Exemplu de introducerea metodei : Ce ati face in locul lui Decebal, la venirea romanilor la Dunare ? b) metoda FRISCO, propune abordarea unei probleme din mai multe perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a personalitatii

Cum vedeti viata pe pamantul tarii noastre inaintea dacilor si romanilor ? c)metoda 6-3-5 ( brainwriting) este o metoda asemanatoare cu brainstorming-ul, are are specific numai notarea ideilor originale si esentiale. Elevii grupati cate 6 scriu fiecare timp de 5 secunde, 3 solutii la problema propusa pe o foaie, intr-un sens stabilit ( de la stanga la dreapta), fiecaruia dintre cei 5 colegi de grup. Prin acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile fiecarui participant. Ex : Gasiti 3 solutii pentru rezolvarea cererilor revolutionarilor din 1848 ! Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi posibilitatea de a se exprima. d) metoda Philips 6-6 se poate in grupuri mari de 6 elevi, fiecare avand moderatorul si purattorul sau de cuvant. Dupa ce se dezbate 6 minute problema, purtatorii de cuvant prezinta solutiile grupurilor, iar moderatorii sintetizeaza si aleg solutia cea mai eficace. Ex de probleme : Cum puteau fi limitate efectele primului razboi mondial ? La ce s-a gandit voievodul Mircea cel Batran cand a acceptat sa participe la cruciada ? Metoda intareste coeziunea grupului.

Ciorchinele Este o metoda garfica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se ciorchinele initial sau dupa lectura textului, numindu-se ciorchine revazut . Acesta metoda solicita elevilor o anliza precisa a textylui si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine. Ex : Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei

MOLDOVA 1457-1504

Ani de domnie

Tara

polonii

Chilia
STEFAN CEL MARE Lupte

Relatii diplomatice

Baia

Ctitorii

ungurii

Razboieni

Voronet

Codrii Cosminului Vaslui Neamt

Putna

Patrauti

Ganditi lucrati in perechi, comunicati Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe. La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect. Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat. Ex : Ce calitati avea Traian ? Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si ducand la o invatare buna.

Mai multe capete la un loc Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 4 elevi. Fiecare membru al grupului are alt numar (1, 2,3,4). Dupa enuntarea unei intrebari

problema, fiecare va spune raspunsul sau, iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului, pe care il va comunica clasei unul dintre numere, anume solicitat. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor. Exemplu de sarcina pe echipa : Cum s-a format Statul National Unitar Roman ?

Termenii cheie Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4, 5 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Dupa un timp limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris. Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte. Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare : - unire - moldoveni - munteni -domnitor - Romania - stat modern

Scrierea libera Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. Cand vor citi ideile in perechi sau in grup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile. E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze dinperspectiva noilor informatii.

Ex : Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre documenete de familie .

Cuburile Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului. Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme Ex : descrie modul de viata al romanilor compara ce asemanari au cu viata dacilor - ce deosebiri exista ? asociaza - La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viata dacilor ? analizeaza Cum s-a format poporul roman ? - Din ce este compusa limba romana ? aplicatie Cum explicati formarea poporului roman unui strain ? argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a format poporul roman ? De ce da ? De ce nu ? Lucrandu-se in grupuri de 5, 6 elevi, la un cub, fiecare leev avand un rol ( ex : sportivul, secretarul, cronometrorul, incurajatorul, etc) si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale, metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre grupuri.

Diamantul si piramida povestirii strategie foarte atractiva pentru copii


si valoroasa deoarece prin ea, elevii sintetizeaza si ideile principale ale textului. Daca se doreste scrierea unei piramide la istorie, se va face dupa urmatoarea regula: un cuvant pentru regiunea unde se desfasoara evenimentul istoric 2 cuvinte pentru conducatorul tarii ; 3 cuvinte pentru insusirile lui 4 cuvinte pentru faptele lui ; 5 cuvinte pentru analiza ; Ex : Muntenia (Valahia) Mihai Viteazul Patriot, iubit, curajos A luptat, a biruit, a unit, a murit Respectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit Cu aceste cuvinte se obtine piramida, iar continuand decrescator pana la un cuvant se obtine si diamantul .

Diagramele Venn scopul lor este sa evidentieze asemanari, deosebiri si elemente comune in cazul a doua concepte, personaje sau evenimente.

Dupa lectura mai multor texte istorice, dezbateri si discutii se pot realiza diagramele Venn. Elevii pot lucra individual, in perechi si in grup, iar in final se face pe un poster diagrama clasei. Ex : Revolutia din 1821 si revolutia din 1848

Asemanari Deosebiri

Stiu Vreau sa stiu Am invatat

Este strategia care poate fi folosita pentru ghidarea lecturii prin formularea unui scop al acesteia. Initial se formeaza perechi care lucreaza pe tot parcursul activitatii. Se va imparti apoi tabla si foile elevilor in 3 coloane, astfel :

STIU Ce stim ? Ce credem ca stim ?

VREAU SA STIU Ce vreau sa stiu ?

AM INVATAT Ce am invatat ?

La prima etapa intrebam elevii ce stiu despre un subiect anume, de exemplu Razboiul de Independenta ; fiecare va nota pe foaia personala informatii adevarate si false. Dupa dezbaterea lor in perechi vor alege informatiile care sunt relativ sigure si le vor comunica invatatorului care le va scrie pe tabla in coloana STIU . Individual si apoi in perechi vor formula intrebari despre subiectul propus care vor fi scrise si ele la tabla in coloana VREAU SA STIU . Dupa lectura textului sarcina tuturor este verificarea informatiilor din prima coloana si validarea lor, descoperirea raspunsurilor la intrebarile coloanei a doua si crierea informatiilor noi in coloana a treia. Strategia poate trasa si noi directii de investigatie pentru elevi, atunci cand ele raman intrebari fara raspuns si probleme neelucidate.

Ciorchinele Este o metoda garfica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se ciorchinele initial sau dupa lectura textului, numindu-se ciorchine revazut . Acesta metoda solicita elevilor o anliza precisa a textului si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine. Ex : Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei

MOLDOVA
1457-1504

Ani de domnie

Tara

polonii

Chilia

STEFAN CEL MARE Lupte

Relatii diplomatice

Ctitorii

Baia

ungurii

Razboieni

Voronet

Codrii Vaslui

Cosminului Neamt

Putna

Patrauti

Ganditi lucrati in perechi, comunicati Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe. La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect. Rezumarea intrun timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat. Ex : Ce calitati avea Traian ?

Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si ducand la o invatare buna.

Mai multe capete la un loc Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 4 elevi. Fiecare membru al grupului are alt numar (1, 2, 3, 4). Dupa enuntarea unei intrebari problema, fiecare va spune raspunsul sau, iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului, pe care il va comunica clasei unul dintre numere, anume solicitat. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor. Exemplu de sarcina pe echipa : Cum s-a format Statul National Unitar Roman ?

Termenii cheie Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4, 5 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Dupa un timp limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris. Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte. Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare :

- unire - moldoveni - munteni

-domnitor - Romania - stat modern

Scrierea libera Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. Cand vor citi ideile in perechi sau in grup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile. E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze dinperspectiva noilor informatii. Ex : Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre documenete de familie .

Cuburile Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului. Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme.

Ex : descrie modul de viata al romanilor

compara ce asemanari au cu viata dacilor - ce deosebiri exista ?

asociaza - La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viata dacilor ? analizeaza Cum s-a format poporul roman ? - Din ce este compusa limba romana ? aplicatie Cum explicati formarea poporului roman unui strain ? argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a format poporul roman ? De ce da ? De ce nu ? Lucrandu-se in grupuri de 5, 6 elevi, la un cub, fiecare lev avand un rol ( ex : sportivul, secretarul, cronometrorul, incurajatorul, etc) si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale, metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre grupuri.