Henrik Ibsen:Ibsen, nscut pe data de 20 martie 1828, n micul oras-port Skien,

Norvegia, a mai avut 5 frati. Cnd a ajuns la vrsta de 8 ani tatl su a dat faliment. Pentru urmtorii 8 ani familia sa a trit ntr-o mic ferm de lng Skien. La 15 ani Ibsen era ucenicul unui farmacist din Grimstadt. Avea o viat singuratic si biatul s-a apucat de scris, n special poezie. n 1849 Ibsen a intrat la universitatea din Christiania (actualul Oslo), dar a renuntat repede datorit lipsei debani. Viata sa a fost grea pentru multi ani. A scris pentru un ziar si s-a ngrijit de un mic teatru. A cltorit n Germania si Danemarca ca s studieze designul de scen. A mai scris n aceast perioad poezie si piese fr succes. n 1864, ajutat de un mic guvernator, si de prietenii si, Ibsen a prsin Norvwgia si s-a stabilit la Roma. Prima sa pies de succes, 'Brand', a fost scris prima oar n 1865 ca un poem narativ. Refcut ca o dram, a fost pentru prima oar pus pe scen n 1885. n ea se povesteste aspra viat a unui ministru care renunt la compromisurile favorurilor pe care le putea obtine pentru o viat sincer. Urmtoarea sa pies a fost 'Peer Gynt' (1867), povestea unui cltor prin lume implicat ntr-o serie de aventuri remarcabile. Punctul de vedere al autorului este clar: o viat fr ritm are putin sens si menire. A urmat 'Liga Tineretii' (1868), despre coruptia n politic, si 'mprat si Galilean' (1873), o pledoarie pentru un nou tip de Crestinism. 'Stlpul societtii' (1877) si 'Casa unei ppusi' (1879) se ocup de reformele sociale bazate pe principii de onestitate si libertate. 'Fantomele' (1881), despre tragedia bolilor care afecteaz mintea, este probabil cea mai mare pies a lui Ibsen Printre ultimele sale piese se gsesc 'Un inamic al oamenilor' (1882), o comedie cu serioase sub-sensuri; 'Rata Slbatic' (1884) combin realitatea cu poezia si 'Rosmersholm' (1886), se ocup de conflictul dintre constiint si dorinta de libertate. 'Hedda Gabler' (1890) este o puternic tragedie domestic ce se termin prin sinucidere. Printre ultimele sale piese au fost 'The Master Builder' (1892) si 'Cnd noi morti ne trezim' (1899).