Sunteți pe pagina 1din 3

The Museum of Everything |n octombrie, \n Londra, \ntr-o fost` fabric` de lactate de pe lng` Regents Park s-a deschis primul

muzeu britanic dedicat outsider art. Muzeul se cheam` The Museum of Everything, iar prima expozi]ie s-a numit Exhibition #1. Explicit, a[a-i? Cum altfel cnd este vorba de o colec]ie de peste 200 de lucr`ri apar]innd unor 95 de arti[ti, dintre care poate 5 au nume care s-au mai auzit [i poate 15 au entry-uri pe Wikipedia ([i asta doar pentru c` mereu se g`se[te un fan obsesiv care s` nutreasc` valori enciclopedice). Outsider art, sau art brut este un termen relativ recent (sfr[it de secol 19, o, avangarda modernist` s` tr`iasc`!), o clasificare mai degrab` dect un curent o grupare a unor manifest`ri creative dintre cele mai variate sub umbrela unui concept unic de art` creat` \n afara limitelor societ`]ii. Outsider artists sunt, \n sensul mai pu]in restrictiv, arti[ti f`r` educa]ie formal`, care nu se \ncadreaz` \n curentele artistice ale vremurilor. |ntr-o defini]ie mai rigid` \ns`, outsider art este \n general art` creat` de inadapta]i social [i bolnavi mintal. Acestea fiind spuse, poate p`rea pu]in ciudat s` deschizi un muzeu \n care exponatele s` fie lucr`ri create \n st`ri catatonice. Ce se \ntmpl` cu dezideratele principale [i de bun sim] ale muzeelor con]inutul artistic comunicabil [i o \ncadratur` de repere estetice contextualizate? S` spunem doar c` nu despre asta e vorba aici. Rigoarea clasific`rilor nu \[i are locul \ntr-o institu]ie de art` cu Everything \n antet. Aici domnesc entuziasmul, l`comia de colec]ionar, [i interpret`rile libere asupra statutului artei [i a artistului. P`rintele muzeului, James Brett, un cineast britanic devenit colec]ionar de art` este de p`rere, spre exemplu, c` artist este oricine creaz` art` \n mod privat oricine simte o chemare. Bine, chemare \n Museum of Everything se dovede[te a fi un eufemism bine-voitor ceea ce se simte realmente \n traseul labirintic prin spa]iul fostei hale de lactate nu e \ntr-att legat de voca]ie pe ct este legat de o compulsie ap`s`toare. O compulsie care se manifest` creativ. Nu neap`rat artistic, asta vine mai trziu, dar creativ f`r` \ndoial` [i poten]ial (de[i nu cu necesitate) valoros. Arti[tii nu sunt \ntodeana talenta]i, spune Brett, dar spun adev`rul, [i adev`rul \[i g`se[te \ntotdeauna forma. O alt` formulare binevoitoare: adev`r \n loc de obsesii, tulbur`ri mentale de tot felul (adesea mai multe la un loc) [i pe alocuri, expresii ne-educate cu valoare artistic` atribuit` post-factum. Printre bizarerii de m`iestrie \ndoielnic` [i ilu[trii necunoscu]i (toate [i to]i o delectare vizual`), muzeul se laud` [i cu cteva nume de marc` (fin` ironie) ale outsider art.

Henry Darger, spre exemplu, este un soi de legend` urban` a Chicagoului. Un recep]ionist de spital care a tr`it singur \ntr-o camer` \nchiriat` vreme de 40 de ani, \n care timp, f`r` s` se sinchiseasc` s` anun]e pe cineva, a compus o epopee monumental` de 15 volume scrise [i ilustrate, intitulat` In The Realms of The Unreal (Pe t`rmurile irealit`]ii). O poveste tulbur`toare despre copii sclavi supu[i de st`pnii lor la atrocit`]i de negndit. Darger apare \n rolul ap`r`torului copiilor. Brrrr. Lucr`rile lui Darger sunt acum expuse \n colec]iile permanente ale MoMA din varii ora[e din Statele Unite. Un alt exemplu de outsider asimilat este indianul Nek Chand, modestul peisagist al Gr`dinii de Piatr` un complex uria[ de sculpturi ceramice realizate din r`m`[i]ele siturilor de demolare din ora[ul artistului Chandigarh, din nordul Indiei. Chand a \nceput s` luteasc` \n secret pe un teren de]inut de guvernul indian, iar opera sa a fost descoperit` abia 18 ani mai trziu, \n 1975 12 acri de cur]i comunicante populate de dansatori, muzicieni [i animale din lut. Trebuie s` fi fost [ocant pentru autorit`]i, dar \ntr-un final se pare c` sau obi[nuit. Cu sprijinul statului, Nek Chand [i-a extins gr`dina la un complex de 25 de acri. Acestea ar fi dou` exemple notabile, ce-i drept, \ns` pu]ini dintre cei 95 de arti[ti expu[i se bucur` de acea[i notorietate. Per total, Museum of Everything este, deci, o colec]ie remarcabil` de lucr`ri obscure ale unor ilu[tri necunoscu]i deveni]i legende urbane f`r` voia lor. |n pofida obscurit`]ii care \nv`luie Muzeul [i arti[tii s`i, evenimentul de deschidere \n cadrul Frieze Art Fair a reu[it s` atrag` un num`r impresionant de vizitatori, ca s` nu mai vorbim de o acoperire mediatic` de invidiat. Totul gra]ie unui [iretlic de marketing care z`u c` merit` el \nsu[i expus \ntr-un muzeu al ideilor bune. Carevas`zic`, ce face Museum of Everything? Nimic extraordinar. Profit` de fascina]ia nemuritoare a insiderilor lumii artistice contemporane pentru outsiderii ei (fascina]ie de cnd modernismul [i post-). Ne\nsemn`tatea numelor arti[tilor din muzeu este compensat` de greutatea autografului de pop-icon de pe textul de perete textele curatoriale sunt semnate de superstaruri: curatorii Norman Rosenthal, Hans Ulrich Obrist [i Ralph Rugoff, arti[tii Carsten Hller, Peter Blake [i Ed Ruscha, [i cirea[a de pe tort, Jarvis Cocker [i Pete Townshend. Sincer, dac` mie \mi spune Jarvis Cocker s` m` duc s` v`d ghemotocii de ln` ai unei femei mute cu Sindromul lui Down (Judith Scott), eu m` duc. {i e doar Jarvis Cocker, dac` \i mai pui la socoteal` [i pe cei \n a c`ror judecat` artistic` chiar te po]i \ncrede, atunci se duce toat` Londra. Quod Erat Demonstrandum. A[a c` data viitoare cnd trece]i pe lng` o fost` hal` de lactate din Regents Park, \ncerca]i s` l`sa]i \n

urm` cli[eele cu nebuni a la Cohelo [i merge]i s` vede]i Museum of Everything.