Sunteți pe pagina 1din 13

Analiza privind infrastructura in mediul rural

Introducere n mediul rural, drumurile constituie ruta de transport cea mai important, dar dezvoltarea acestora i a traficului este nc departe de a ndeplini necesitile localnicilor dar mai ales standardele europene. Doar jumtate dintre comune au acces direct la reeaua de drumuri, iar din acest motiv se poate spune c reeaua de drumuri actual deservete doar 60% din totalul populaiei rurale. n 2005, drumurile publice n Romnia acopereau o suprafa de 79.904 km, iar dintre acestea 80% reprezentau drumuri judeene i drumuri comunale. Resursele financiare limitate au fcut ca drumurile judeene i comunale s fie serios neglijate, iar calitatea i gradul lor de utilizare au sczut dramatic. Alte dificulti n mediul rural sunt accesarea serviciilor medicale i educaionale, accesul populaiei rurale la educaia de baz i la serviciile de sntate este mpiedicat de serviciile de transport deficitare, cu un impact negativ asupra activitii medicilor i profesorilor la sate. Asigurarea unei reele de ap potabil curent reprezint o alt problem major ce condiioneaz calitatea vieii i dezvoltarea activitilor economice n spaiul rural. Doar 33% dintre locuitorii mediului rural (3,4 milioane de locuitori) au acces la reeaua public de ap, iar n ceea ce privete reeaua de ap cald situaia este mult mai critic. Din aceast cauz, majoritatea gospodriilor (70%), folosesc fntnile pentru consumul de ap. Reeaua public de canalizare este nc ntr-o faz incipient n mediul rural, la sfritul anului 2004, 10% din totalul populaiei rurale beneficiau de o reea de canalizare. Dei energia termic este foarte puin folosit n mediul rural - doar 0,5% din totalul energiei termice este distribuit n aceste zone, comparativ cu zonele urbane unde procentul este de 58%. Accesul la internet este slab dezvoltat n mediul rural i se limiteaz, n general, la unele instituii publice. Nivelul sczut de instruire se reflect n calitatea forei de munc din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economic din aceast zon. Diversificarea activitilor economice nu este susinut de un potenial de lucrtori cu formare sau experien specific diverselor tipuri de meserii. Instituiile de nvmnt din spaiul rural, reprezentate n marea lor majoritate de unitile primare i gimnaziale, sunt slab dotate n ceea ce privete materialul tehnic i didactic. Tehnologia IT este rar ntlnit n cadrul colilor din spaiul rural iar echipamentul necesar formrii profesionale sau pentru ucenici este nvechit sau lipsete. n general, calitatea educaiei n spaiul rural este mai sczut dect n orae, din cauza dificultilor de a atrage personal didactic calificat i a problemelor de finanare.

Capitolul 1.Situaia actual a drumurilor (reeaua de transport)

Mediul rural se confrunt i cu lipsa unei reele satisfctoare de mijloace de transport i de comunicaie, care ar putea asigura populaiei servicii utile pentru un mod de via modern. Sub aspectul mijloacelor de transport, reeaua drumurilor publice judeene i comunale, avea la sfritul anului 1997, (dup Belc F.) o lungime de 58478 km, tabelul 4.2., respectiv 4/5 din totalul reelei naionale de drumuri publice, din care mai puin de jumtate (47 %) drumuri judeene i 53 % drumuri comunale. Se remarc ponderea foarte redus a drumurilor judeene i comunale modernizate, 7,7 % (i doar 3,1 % din cele comunale), respectiv o pondere de peste 40% a drumurilor pietruite. n ceea ce privete drumurile comunale, aproape 60% sunt pietruite, iar din totalul acestora 25% sunt drumuri de pmnt. Densitatea reelei de drumuri difer de la o regiune la alta. Sub aspectul accesului populaiei rurale la reeaua naional de drumuri publice, trebuie evideniat c numai circa jumtate din totalul comunelor (1462) au acces direct la reeaua principal de transport rutier, deservind, asfel, aproximativ 60% din totalul populaiei rurale. Semnificativ este i densitatea redus a drumurilor publice judeene i comunale, care la sfritul anului 1997 se ridic la 27,3 km drumuri la 100 kmp teritoriu rural.

Tabelul 1.1. Drumurile publice i densitatea acestora pe regiuni de dezvoltare Nr. Regiunea crt. Drumuri Din care: publice (total) Drumur i km naional e Nord-Est 12.797 2.476 Sud-Est 9.992 1.745 Sud Muntenia 11.083 2.534 Sud-Est Oltenia 9.946 1.929 Vest 8.801 1.862 Nord-Vest 10.820 1.917 Centru 8.931 2.027 Bucureti Ilfov 791 193 73.161 14.683 Densitatea drumurilor publice pe 1000 i kmp de teritoriu 35,5 29,2 32,1 34,5 27,4 31,9 25,9 37,8

Drumuri judeene comunale 10.321 8.247 8.549 8.017 6.939 8.903 6.904 598 58.478

1 2 3 4 5 6 7 8

Dup Otiman I.P densitatea drumurilor publice la 100 km2 a rmas nemodificat timp de zece ani (1985-1995), fiind de 30,5 km, iar din totalul drumurilor nici 25% nu sunt modernizate. Din totalul drumurilor judeene i comunale, care au ponderea cea mai mare (75,6%), sunt modernizate numai 7,2%,

Tabelul 1. 2. Situaia drumurilor publice n Romnia [Otiman I.P.] Specificare Total moder- naionizate nale 17248 23,7 14683 100 moder- judeene nizate i comunale 13036 58145 88,8 100 modernizate 4212 7,2

Lungime, km 72828 Ponderea 100 drumurilor modernizate, % Structura 100 drumurilor publice, % Structura drumurilor modernizate, %

100 100

20,2 -

75,6 75,6

79,8 -

24,4 24,4

Situaia reelei de drumuri publice i starea tehnic a acesteia n ianuarie 1999 este prezentat n tabelul 4.4. ara noastr cu numai 113 km de autostrad se situeaz pe locul 24 n Europa, iar conform "Programului de construcie a autostrzilor din Romnia", reeaua de autostrzi va trebui s ajung la lungimea de cca 3000 km, cuprinznd autostrada Bucureti-Constana, Bucureti-Giurgiu i centura Bucureti - Sud. Potrivit strategiei pe termen mediu, se vor executa sectoarele de autostrad Piteti-Ndlac, centura municipiului Bucureti i sectorul de autostrad Bucureti Braov Bor. Lungimea total a drumurilor naionale este de 14683 km, deci cca 20% din lungimea drumurilor publice, circa 74% (10.705 km) din reeaua drumurilor naionale au durata de exploatare depit, avnd o stare necorespunztoare. Reeaua drumurilor locale (judeene i comunale) este de 58.176 km, din care peste 70 % au durata de exploatare depit. Situaia podurilor existente pe reeaua drumurilor naionale este prezentat n tabelul 4.5., iar a celor existente pe reeaua drumurilor locale n tabelul 4.6. De menionat faptul c pe drumurile naionale, din totalul de 3.189 nsumnd 132.864 m lungime, numai 1.522 (80.446 m) sunt dimensionate corespunztor normelor europene (clasa E de ncrcare). Conform Anuarului statistic al Federaiei Internaionale de Drumuri (International Road Federation I.R.F., Geneva, 1996), situaia comparativ a reelei de drumuri din unele ri europene este prezentat n tabelul 4.7., iar situaia statistic privind lungimea drumurilor publice raportat la 1 000 locuitori este redat n tabelul 4.8.
Tabelul 1. 3. Situaia podurilor pe reeaua drumurilor locale [Belc F.] Poduri pe reeaua de drumuri locale Pe drumuri judeene Total m M 4700 113515 Clasa (E+I) m 3841 M 100133 Sub clasa I m 859 m 13382 Poduri din lemn m m 182 3463

Pe drumuri comunale Total

3492

76954

2183 6024

52135 152268

1309 2168

24819 38201

713 895

16385 19848

8192 190469

n perioada 1993 2005 s-au derulat mai multe proiecte de reabilitare a drumurilor naionale i locale, cofinanate de Guvernul Romniei i BIRD, BERD, BEI, respectiv n cadrul programelor Phare, Sapard etc., reuindu-se mbuntirea strii drumurilor n Romnia. Exista ns foarte mult de fcut nu numai la autostrzi, drumuri naionale i judeene, ct mai ales la drumurile locale din zona rural.

Capitolul 2 Infrastructura fizica si sociala din mediul rural

Caracterizarea modului de viata a populatiei rurale nu poate omite gradul de dotare edilitara a locuintelor rurale, respectiv asigurarea populatiei cu principalele activitati de utilitate publica: apa potabila, evacuarea apelor uzate, distributia gazelor naturale pentru ncalzit si prepararea hranei, consumul de energie electrica. Sub acest aspect, mediul rural din Romnia este nca deficitar, prezentnd o diferentiere marcanta fata de utilitatile publice puse la dispozitia populatiei urbane. Reteaua si distribuirea apei potabile. Din totalul retelei de distribuire a apei potabile existente n tara, n mediul rural reteaua de distribuire a apei are o lungime de 13.550 km, reprezentnd mai putin de 2 cincimi (38,4%) din totalul retelei publice de apa a tarii. n privinta apei potabile distribuite consumatorilor rurali, cele 181,8 mil. m.c. apa distribuita reprezinta reprezinta numai 9% din totalul apei potabile distribuite populatiei tarii. Reteaua publica de distribuire a apei exista numai ntr-un numar de 1287 comune (din totalul celor 2686 comune), respectiv ntr-un numar de 2541 sate, ceea ce reprezinta mai putin de o cincime (19,4%) din totalul localitatilor rurale din Romnia. Reteaua de evacuare a apelor uzate. si din acest punct de vedere, populatia rurala este dezavantajata, comparativ cu cea urbana. Din totalul lungimii conductelor de canalizare existente, din mediul rural este disponibila o retea de canalizare de numai 864,1km, deci o pondere de 5,6% din totalul retelei de canalizare existente n localitatile tarii. De astfel de retea de canalizare dispuneau numai un numar de 358 de sate, respectiv 2,8% din localitatile rurale, lungimea medie a retelei de canalizare pe un sat fiind de circa 2,4km. Reteaua de distribuire a gazelor naturale. Din reteaua de distribuire a gazelor naturale existente n Romnia, o lungime de 5591km, respectiv 31% din total, este situata din mediul rural ntr-un numar de 697 sate din 320 comune, dar n 67 comune, desi exista retea nu s-au distribuit gaze pentru consum casnic. Reteaua de distribuire a energiei electrice. Din acest punct de vedere situatia apare mult mai favorabila pentru populatia rurala, avnd n vedere ca actualmente toate cele 2686 comune existente au asigurate racorduri la reteaua publica (sau locala) de energie electrica. Conform ultimilor date disponibile marea majoritate a gospodariilor rurale, circa 98,5/ din totalul lor, dispun de racordare la reteaua de energie electrica. Infrastructura cu mijloace de transport si comunicatii. Reteaua drumurilor publice judetene si comunale au o lungime de 58478 km, respectiv 4/5 din totalul retelei nationale de drumuri publice. Din acestea mai putin de jumatate (47%) sunt drumuri judetene si 53% drumuri comunale. Se remarca ponderea foarte redusa a drumurilor judetene si comunale modernizate 7,7% (si doar 3,1% din cele comunale), respectiv o pondere de peste 2/5a drumurilor pietruite.

Sub aspectul accesului populatiei rurale la reteaua nationala de drumuri publice, trebuie evidentiat ca numai circa jumatate din totalul comunelor au acces direct la reteaua principala de transport rutier, deservind astfel aproximativ 3/5 din totalul populatiei rurale. Din punct de vedere al mijloacelor de comunicatie, este de remarcat si faptul ca reteaua unitatilor postale si de telefonie - telegrafie nu asigura populatiei rurale un volum necesar de servicii de comunicatii. Numarul unitatilor postale din mediul rural reprezinta o pondere de 90% din totalul unitatilor Postei Nationale. Numarul posturilor telefonice n mediul rural au o pondere de 13,4% din totalul posturilor telefonice instalate, dar care (cu toate ca cuprinde si posturi telefonice de oficiu sau pentru persoane juridice), nu reprezinta dect 52 de posturi la 1000 de locuitori n mediul rural. In ceea ce priveste infrastructura sociala aceasta este mult sub nivelul asigurat n mediul rural. Servicii de sanatate n majoritatea comunelor se asigura numai serviciile sanitare primare. Pentru servicii de specialitate, locuitorii din mediul rural trebuie sa apeleze, de regula, la unitatile medicale din orase si municipii. Gradul de asigurare cu servicii medicale de catre personalul calificat este din general scazut, numarul medicilor fiind relativ mic n raport cu numarul de locuitori. Revin n medie 1417 locuitori la 1 medic, fata de o medie de 378 locuitori n mediul urban. Exista numai 322 de comune (12% din total) unde prezenta medicilor este satisfacatoare n raport cu numarul de locuitori, revenind 1 medic la 600 de locuitori (n special n zonele din vecinatatea oraselor). Exista nsa 148 de comune (6%) n care nu actioneaza nici un medic, iar n 378 de comune (14%) un medic este n situatia de a asigura servicii pentru mai mult de 3500 locuitori. Servicii de nvatamnt Dotarea materiala din nvatamntul rural, exprimata n termeni cantitativi, nu pare nefavorabila, doar analiza n termeni calitativi pune n evidenta aspectele grave ale serviciilor de nvatamnt din rural si decalajul ntre serviciile asigurate n rural si n urban. n cea mai mare parte a comunelor (circa 90%), procesul de nvatamnt se realizeaza cel mult pna la nivelul scolilor gimnaziale (n unele cazuri chiar numai pna la nivel primar). Institutiile de nivel liceal sau post liceal sunt foarte reduse ca numar din rural. Ele sunt amplasate doar n cteva comune (2-7) din fiecare judet. Astfel, din numai 173 de comune (6,5%) procesul de nvatamnt se realizeaza de la nivelul prescolar pna la nivel liceal sau postliceal. Ca urmare, elevii din rural parcurg distante mari pentru a participa la cursurile liceale din unele comune sau din orasele din zona. 6

Capitolul 3.Importanta si dezvoltarea serviciilor n spatiul rural

3.1. Conceptul si particularitatile serviciilor Serviciile sunt definite ca activitati utile, destinate satisfacerii unei nevoi sociale. n sens curent, prin prestare de serviciu se ntelege activitatea ce se executa pentru satisfacerea unor entitati individuale sau colective, fie cu materialul unitatii prestatoare, fie al clientului, pe baza unei ntelegeri sau a unui act organizatoric (comanda, contract, etc.) Serviciile prezinta o serie de 838f55i caracteristici, reprezentnd criterii de delimitare fata de celelalte componente ale activitatii economice si sociale. Principalele caracteristici sunt urmatoarele: 1. Serviciile se caracterizeaza n primul rnd, prin forma lor nemateriala. Acestea se manifesta sub forma unei activitati sau faze ale unor procese fie de productie, fie de consum. 2. Serviciile se caracterizeaza de asemenea prin nestocabilitate. Neavnd, de regula, o forma materiala, serviciile nu pot fi stocate si pastrate n vederea unui consum ulterior. 3. Serviciile sunt intangibile. Ele nu pot fi percepute, evaluate utiliznd unul din simturile fizice. De exemplu, turistul nu cunoaste n detaliu ce i se ofera la locul de destinatiei si, mai ales, calitatea prestarilor. 4. O alta caracteristica a serviciilor o constituie coincidenta, n timp si n spatiu, a productiei si consumului lor - cunoscuta n literatura de specialitate si sub denumirile de inseparabilitate sau indivizibilitate. Un exemplu concludent l ofera, n acest sens, serviciul de transport (de bunuri sau persoane); nesincronizarea ofertei si cererii n aceasta situatie se reflecta fie ntr-o folosire incompleta a capacitatii de transport, n unele perioade, deci o oferta nerealizata, fie n suprasolicitarea ei n perioade de vrf si, corespunzator, n cereri nesatisfacute. 5. Prin modul lor de desfasurare serviciile sunt inseparabile de persoana prestatorului ele ncetnd sa mai existe din momentul ncheierii actiunii acestuia. De exemplu, serviciul pe care l presteaza profesorul, nu are o existenta de sine statatoare, separata de persoana celui care-l executa. 6.Serviciile prezinta si caracteristica de eterogenitate sau variabilitate nteleasa att n raport cu sectorul tertiar privit n ansamblul sau - constituit din activitati cu un continut foarte diferit - ct

si cu fiecare serviciu n parte, ca variatie dependenta de specificul prestatorului si/sau utilizatorului. 3.2. Clasificarea activitatilor de prestari servicii Sectorul serviciilor este constituit dintr-o mare varietate de activitati care se regasesc n toate sectoarele economice si sociale, purtnd amprenta specificitatii acestora. Datorita eterogenitatii serviciilor este necesar sa se faca o clasificare a lor. Prestarea de serviciu poate fi: a) productiva, cnd se creeaza sau se adauga valoare sau cnd aceasta ajuta la pastrarea caracteristicilor utilitare a produselor;

b) neproductiva, cnd nu creeaza valori noi si se refera la anumite activitati social - culturale. Cu privire la notiunea de "prestari servicii" se impune precizarea ca nu toate fac obiectul acestei discipline. Cuprinderea ntr-o singura expresie att a prestarilor de servicii cu caracter industrial ct si a celor cu caracter neindustrial, fenomen ntlnit frecvent n literatura de specialitate, complica delimitarea activitatilor de industrie rurala fata de alte activitati. Clasificarea activitatilor de prestari servicii dupa scopul si destinatia acestora, ne permite delimitarea lor si formarea unor grupe omogene cu caracteristici specifice. Din acest punct de vedere se disting trei grupe principale: 1) Prestari servicii industriale care se include n sfera de cuprindere a industriei rurale. Aceasta grupa cuprinde numai activitatile care se caracterizeaza prin crearea de bunuri materiale traditionale, produse noi sau reparatii pentru a se reda functionalitatea unor obiecte de folosinta ndelungata, fie ca adauga utilitate sau ajuta la mentinerea si conservarea acestora. De exemplu, n aceasta categorie de servicii sunt incluse: activitati prin care se realizeaza bunuri sau instalatii noi; reparatii capitale sau curente ale masinilor, utilajelor si instalatiilor; efectuarea unor prelucrari ale materiei prime si materialelor n cadrul actiunilor de cooperare; reconditionarea pieselor de schimb; remedierile n termenele de garantie; confectionarile de produse singulare de uz personal sau gospodaresc si cele realizate n serii mici. 2) Prestari servicii pentru agricultura n aceasta grupa de servicii se include cele prestate de AGROMEC-uri si proprietarii de tractoare si masini agricole care presteaza servicii la terti, asistenta tehnica de specialitate privind: chimizarea agriculturii, irigatii, lucrari de mbunatatiri funciare, asistenta sanitar - veterinara, etc. Datorita starii precare n care se afla exploatatiile agricole, o solutie viabila ar fi aceea a nfiintarii unor servicii pentru agricultura att guvernamentale ct si private.

n acest sens, ar trebui dezvoltate sau nfiintate urmatoarele servicii: a) servicii de sol, acestea trebuie sa sprijine sub toate aspectele protectia mediului si implicit protectia solului. Aceste servicii cuprind: b) bonitarea solului; studii agrochimice; lucrari de mbunatatiri funciare.

servicii de protectia plantelor, acestea trebuie sa coordoneze activitatile de protectia plantelor n general si special cele de carantina fitosanitara.

Aceste servicii cuprind: investigarea si omologarea pesticidelor; urmarirea pe termen lung a efectelor asupra ecosistemelor agricole; calitatea alimentelor de baza; circulatia plantelor si a produselor agricole pe baza de "pasaport al plantei" sau de "pasaport al produsului", etc. c) servicii veterinare, aceste servicii sunt menite sa asigure apararea sanatatii animalelor si a sanatatii publice.

n viitor se vor dezvolta urmatoarele servicii: controlul miscarii animalelor, controlul alimentelor; politia sanitar - veterinara de frontiera, etc. d) servicii de reproductie si selectie a animalelor, acestea se ocupa cu: controlul performantelor de productie; conducerea registrelor genealogice; certificarea valorii zootehnice a materialului de reproductie; bonitarea si autorizarea anuala a reproducatorilor folositi la nsamntari artificiale si la monta naturala, etc. servicii si consultanta pentru practicarea agriculturii durabile, n Romnia se resimte lipsa acuta a unui serviciu national, legiferat si institutionalizat corespunzator, care sa asigure asistenta tehnica, consultanta, ndrumarea curenta a agricultorilor, formarea si informarea sistematica a acestora, dotat cu o retea de centre demonstrative si proiecte pilot, n cadrul carora sa-si desfasoare activitatea specialisti capabili sa execute cercetari, studii si proiecte detaliate specifice acesteia si de asemenea tehnicieni profilati pe activitati practice specifice si competitive. servicii de mecanizare a agriculturii, schimbarile profunde care au avut loc n structura de proprietate din agricultura n contextul lipsei acute de mijloace mecanice pentru executarea lucrarilor agricole, impune masuri de organizare a mecanizarii n special pentru agricultura privata.

e)

f)

n general, pe plan mondial, sistemul de organizare si utilizare a mijloacelor mecanice este cuprins de sectorul de stat si particular. 9

Agentiile si organizatiile de stat au aparut ca o necesitate din cauza imposibilitatii fermelor mici de a face investitii pentru dotarea proprie cu tractoare si masini agricole. Aceste organizatii au drept scop furnizarea de servicii subventionate agricultorilor, ceea ce face ca tarifele sa fie inferioare costurilor reale din care cauza activitatea lor nu este eficienta si sunt obligati sa faca apel la credite suplimentare de investitii. Din aceasta cauza sistemele publice nu au dect un acces limitat pe plan economic sau comercial. n sectorul privat exista cooperative de mecanizare. Acestea functioneaza n general n tarile cu agricultura dezvoltata si sunt organizate n special pentru urmatoarele servicii: aprovizionarea cu factori de productie; desfasurarea activitatilor de marketing; exploatarea unor agregate sau utilaje agricole; asigurari; creditare.

Un exemplu elocvent este Franta unde s-au nfiintat cooperative de utilizare n comun a masinilor agricole (C.U.M.A). Pentru ca un agricultor sa faca parte din C.U.M.A el se obliga sa utilizeze masinile un anumit numar de ore, n functie de suprafata de teren pe care o detine. De asemenea, acestia participa direct si la autofinantarea cooperativei, mai precis, la cumpararea fiecarei masini n parte. n cazul n care, o masina nu l intereseaza pe cooperator, el nu este obligat sa participe financiar la cumpararea ei. n Elvetia, sunt constituite banci de masini, n cadrul carora fiecare agricultor ramne proprietarul masinii sale, dar le pune la dispozitia tuturor pentru tarife fixe avansate. O alta forma de organizare sunt formele comerciale si de service. Activitatea de aprovizionare, comercializare si executare a lucrarilor mecanice se efectueaza de firmele specializate, iar cheltuielile se acopera pe baza tarifelor ncasate. n etapa actuala este necesara ncurajarea unor noi forme de organizare si stimulare a procesului de crestere a gradului de mecanizare a exploatatiilor agricole, este necesar sa se aplice complexul de masuri tehnice si organizatorice cel mai corespunzator spre a asigura folosirea rationala a mijloacelor tehnice. 3. Prestari servicii pentru populatia rurala, n care se includ: activitatea dispensarului uman, transportul n comun, distributia de energie pentru consumul casnic, etc. Dezvoltarea industriei rurale si a serviciilor trebuie sa reprezinte un obiectiv fundamental al autoritatilor datorita implicatiilor economice si sociale ale acestora asupra locuitorilor satelor. 10

Indiferent din ce grupa se regasesc, prestarile de servicii ce urmeaza a se perfectiona sau dezvolta, au menirea de a asigura folosirea mai completa a fortei de munca si cresterea veniturilor populatiei din mediul rural.

11

Capitolul 4 Marketingul serviciilor n mediul rural

Conceptul de marketing n servicii este vital n reusita unei afaceri. Analiza pietei, mixul de marketing, procedura de planificare a marketingului serviciilor sunt, n esenta, aceleasi cu cele ale produselor. n sfera serviciilor ntreprinzatorul trebuie sa acorde o atentie sporita clientului. n primul rnd, ntreprinzatorul sau managerul unei unitati prestatoare de servicii trebuie sa acorde aceeasi importanta att calitatii serviciilor oferite ct si cerintelor si comportamentului clientilor. Inflexibilitatea n prestarea serviciilor poate avea efecte nedorite mai ales n mediul rural. Daca ne referim, de exemplu, la prestarea unor servicii de mecanizare a agriculturii, clientul si anume seful exploatatiei agricole, are de cele mai multe ori o dorinta dominanta si anume, aceea de a i se acorda o atentie speciala, mai ales, ca majoritatea gndesc ca ar putea singuri sa execute serviciul respectiv daca ar avea o dotare corespunzatoare. Cei mai multi doresc satisfacerea acelui serviciu ntr-o maniera proprie. Clientii ncearca chiar sa-i nvete pe prestatori cum trebuie executat acest serviciu, ori acest lucru i deranjeaza, deoarece ei se considera profesionisti si se vor simti legati daca clientii le vor da sfaturi n profesia pe care si-au ales-o. De aceea, prestatorii vor trebui sa fie foarte flexibili deoarece clientul poate din cauza aceasta sa-si formeze o parere subiectiva. Clientul nu are la dispozitie modalitati concrete de verificare a serviciului si atunci el va apela la cea mai sigura si apropiata sursa de informare: parerile prietenilor si a vecinilor, care au apelat unitatea prestatoare pentru acelasi serviciu. Deci, este foarte important ca clientul sa fie multumit de prestarea serviciului pentru ca el sa nu faca reclama "negativa" unitatii respective. Daca clientul pleaca multumit, atunci unitatea va beneficia gratis de promovarea serviciilor sale prin referintele pe care le dau prietenilor si vecinilor. Unitatile prestatoare de servicii pentru agricultura trebuie sa tina cont n mod special, de gestionarea corespunzatoare a timpului. Aceasta va avea grija sa nu se suprancarce cu clienti din cauza specificului agriculturii. De exemplu, anumite lucrari ale solului trebuiesc facute doar ntro anumita perioada a anului si nu pot fi amnate deoarece se pot nregistra pierderi foarte mari. Daca se va lucra sub presiunea timpului, serviciile nu vor mai fi de calitate. Un lucru la fel de important este si determinarea tarifelor serviciilor care masoara valoarea perceputa de client si care reflecta calitatea si valoarea prestatiei serviciului. innd cont de starea financiara precara n care se afla exploatatiile agricole, tarifele vor trebui stabilite la un nivel acceptabil, dar care sa permita unitatii prestatoare realizarea de profit. Decizia de stabilire a tarifelor poate fi influentata si de modul de prestare a serviciilor. Astfel, va trebui sa se faca mai multe pachete cu oferte diferentiate. Acestea pot lua forma unor tarife

12

mai mici daca clientul apeleaza regulat la serviciile prestatorului si tarife mai mari daca clientul apeleaza la servicii doar ocazional. Foarte important este promovarea serviciilor, deoarece dupa cum se stie este mult mai usor sa vinzi un produs dect un serviciu. innd cont, ca serviciile din agricultura atrag n mare majoritate a cazurilor numai clienti locali, cea mai buna promovare se face pe cale verbala, din om n om. Promovarea serviciilor pentru agricultura si mediul rural poate pune accent pe: calitatea serviciilor oferite; respectarea termenului de executare a serviciilor; prin acordarea unor facilitati sau a unor gratuitati clientilor fideli sau de ce nu, celor care si fac abonament sau semneaza un contract cu prestatorul pe o perioada mai lunga de timp.

De asemenea, la fel de importanta este si strategia distributiei serviciilor si mai ales amplasamentul unitatii prestatoare. Este preferabil, ca aceasta sa fie ntr-un loc vizibil si la ndemna clientilor. innd cont ca n mediul rural serviciile sunt slab dezvoltate, ntreprinzatorii vor trebui sa aiba o calificare superioara si talent pentru a gasi o strategie de marketing corespunzatoare.

13

S-ar putea să vă placă și