JOHANN SEBASTIAN BACH

S-a nscut dintr-o familie de muzicieni profesionisti. Tatl su, Johann Ambrosius Bach, era muzician de curte, avnd sarcina de a organiza activitatea muzical cu caracter profan a orasului, dar si functia de organist al bisericii locale. Mama sa, Elisabeth Lmmerhirt, a murit de timpuriu, urmat curnd dup aceea de tatl su, cnd Johann Sebastian avea numai 9 ani. Rmas orfan, plec la fratele su mai mare, Johann Christoph Bach, organist la Ohrdurf. Aici a nceput s execute primele motive muzicale la org, dovedind o nclinatie deosebit pentru acest instrument. n 1708, Bach obtine postul de organist de curte si maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar. n aceast functie avea obligatia de a compune nu numai muzic pentru org, dar si compozitii pentru ansambluri orchestrale, bucurndu-se de protectia si prietenia ducelui Johann Ernst, el nsusi compozitor. Pasionat de arta contrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi n timpul activittii sale n Weimar. Din aceast perioad dateaz celebra compozitie Clavecinul bine temperat (german: Wohltemperiertes Klavier), care include 48 preludii ri fugi, cte dou pentru fiecare gam major si minor, o lucrare monumental nu numai prin folosirea magistral a contrapunctului, dar si pentru faptul de a fi explorat pentru prima dat ntreaga gam tonal si multitudinea intervalelor muzicale. n 1723, Johann Sebastian Bach este numit cantor si director muzical la biserica St. Thomas din Leipzig. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica elevilor de la scoala de canto, pe de alt parte, s furnizeze compozitii muzicale celor dou biserici principale din Leipzig, compunnd cte o cantat n fiecare sptmn, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate si oratorii de o deosebit frumusese, ca Pasiunea dup Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crciun s.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborrii cu Collegium Musicum din Leipzig sau reprezint compozitii asa-zise erudite, ca cele patru volume de exercitii pentru clavecin, partitele pentru pian, Variatiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian s.a. n perioada de timp petrecut la Arnstadt, el cere un concediu de patru sptmni si pleac pe jos la Lbeck. Aici, btrnul D. Buxtehude, n vrst de 68 de ani, si desfsura activitatea de organist, cntnd att la slujbe, ct si la acele Abendmusiken. n loc de patru sptmni, el rmne patru luni, timp n care si nsuseste procedeele componistice si instrumentale ale marelui organist. Acest fapt a provocat indignarea conductorilor bisericii din Arnstadt, asa nct, dup scurt timp, s-a mutat la Mhlhausen, unde se cstoreste cu vara sa, Maria Barbara Bach. Climatul spiritual nefiindu-i nici aici favorabil, n anul 1708 pleac la Weimar, unde activeaz ca organist si muzician al curtii. n anii petrecuti ca muzician la curtea ducal din Weimar (17081717) si apoi la Kthen (1717-1723) si-a ndreptat privirile nspre muzica de camer, studiind cu rvn opera compozitorilor contemporani germani, francezi si italieni, transcriind numeroase lucrri ale acestora pentru org si clavir. La Weimar a transcris concerte pentru org si pentru clavir din creatia lui Vivaldi, Corelli, Benedetto Marcello, Telemann. Alteori, el prelucra numai anumite teme, utilizate n ample fugi (din Legrenzi, Albinoni, Corelli). n muzica de camer, arta clavecinistilor francezi, cu ornamentatia rococo-ului, s-a rspndit si la curtile germane. Bach a asimilat acest stil si pe cel al violonistilor italieni, dar a trecut aceste modalitsi de exprimare prin propriul su filtru creator. Din arta clavecinistilor francezi a surprins elemente viabile, si anume gratia si spontaneitatea melodic, nlturnd ornamentaia inutil sau duntoare clarittii. Iar din muzica italienilor a preluat cantabilitatea, evitnd linia melodic emfatic sau prea ncrcat de ornamentic.

La Weimar a scris cele mai bune lucrri pentru org, n schimb la Kthen, neavnd o org pe msura cerintelor sale, si-a ndreptat atentia spre muzica instrumental de camer. Aici a scris cele case Concerte brandenburgice (1721), comandate de markgraful Christian Ludwig de Brandenburg, si o parte din cantatele sale laice. n anul 1720, la Kthen, i moare sotia. Dup un an, se recstoreste cu Anna Magdalena Wlken, muzician cu o frumoas voce de sopran si aptitudini muzicale, creia i dedic, pentru studiu, acele gingase Klavierbchlein, colectii de mici piese pentru nceptori. n 1720, a ncercat s ocupe postul de organist la biserica Sfntul Iacob din Hamburg, dar, n locul lui, a fost preferat un muzician rmas anonim. Aici va cnta si la orga bisericii Sfnta Ecaterina, n fata organistului Reinecke. Acesta, auzindu-l cu ani n urm realiznd variatiuni pe diferite teme, a exclamat cu entuziasm: Credeam c nu mai exist aceast art; vd c nc mai trieste n dumneavoastr. n vremea sa s-a construit prima claviatur cu ciocnele, Hammerklavier-ul (1701), prevzut cu dispozitiv de oprire a vibratiei coardelor (Dmpfer, touffeur). Cunoscut pentru virtuozitatea executiilor sale, Bach era adesea invitat s ncerce noile instrumente construite. El nsus perfectionase instrumentul, ncercnd construirea as-numitei viola pomposa, de dimensiuni mai mari dect viola da gamba si a propus construirea unui Lautencymbal cu corzi de metal pentru efecte timbrale speciale. Spre sfrstul vieti, Bach a ncercat s-si tipareasca lund personal parte la pregtirea plcilor de zinc, fapt ce a contribuit la orbirea sa. O scurt perioad de revenire a vederii (de 10 zile) a precedat sfrstul su din anul 1750.