Sunteți pe pagina 1din 3

The New Typography

Cine a \mpu[cat Seriful?


Serifele sunt detaliile semi-structurale de la sfr[itul liniilor care construiesc o liter` sau un simbol. Mai simplu, picioru[ele literelor unui font. Iar serif este un font* cu serife. (*corect ar fi s` spun typeface, pentru c` un font este un typeface de o anumit` m`rime [i de un anumit stil) Jan Tschichold este un designer, typographer [i teoretician, faimos cel pu]in pentru c` a \mpu[cat seriful ([i altele) \n cartea-manifest Die Neue Typographie publicat` \n 1928 sau pentru redesenarea c`r]ilor Penguin \n 1947-1949. La un nivel mai pu]in teoretic, Jan Tschichold, al`turi de o mn` de al]i oameni, este responsabil pentru cam tot ce se vede \n jurul nostru. Doar pentru c` influen]a typographer-ilor secolului 20 este una imperceptibil` pentru laici, asta nu \nseamn` c` ea nu este una real`. Asta pentru c` typeface design-ul e ca masoneria ac]ioneaz` pe nesim]ite, la nivelurile cele mai esen]iale. | ncerca]i s` v` imagina]i un univers paralel \n care logourile McDonalds, Nike, Adidas, Vogue, pl`cu]ele cu nume de str`zi [i cam tot ce mai e scris pe undeva prin lume, pe pere]i, \n c`r]i, sau mai grav, pe computer (Mac-urile \n mod cert n-ar fi existat), se scrie \n caractere gotice germanice. A[a ar fi ar`tat lumea f`r` typeface designul moderni[tilor. Probabil c` jum`tate din popula]ia globului n-ar fi \nv`]at niciodat` s` citeasc` de team` c` alfabetul e crea]ia diavolului. Poate nici chiar a[a, dar ceea ce \ncerc s` spun este c` indiferent dac` nutri]i o pasiune ascuns` pentru fonturi sau dimpotriv`, dac` nu [ti]i care-i diferen]a dintre Arial [i Helvetica, Jan Tschichold v-a schimbat via]a (sau a f`cut-o posibil` a[a cum e ea, bun`, rea, dar \n mare parte vizual`). Povestea lui Jan Tschichold [i a serifelor \ncepe \n 1923 cnd ajuns ca vizitator la expozi]ia de la Bauhaus, ader` la ideile designerilor [i devine principalul teoretician al unei noi mi[c`ri tipografice. |n 1928 public` Die Neue Typographie, manifestul designului modern, prin care fundamenteaz` o serie de principii privind designul grafic

modern: folosirea fonturilor sans-serif, folosirea diferitelor m`rimi [i grosimi de litere, pentru identificarea rapid` a genului de con]inut, standardizarea dimensiunilor hrtiei, folosirea fotografiilor [i mai pu]in a ilustra]iilor, respingerea aranj`rii tradi]ionale a textului \n pagin` fonturi serife [i coloane simetrice, designerii moderni[ti urmnd s` \[i organizeze pagina ca spa]iu gol pe care mai apoi s` aranjeze corpuri de text sau ilustra]ii \n compozi]ii de cele mai multe ori asimetrice. Forma literelor prime[te func]ionalitate paralingvistic` [i astfel noii designeri creaz` sisteme grafice cu principii abstracte, moment \n care posibilit`]ile expresivit`]ii, prin aranjarea \n pagin`, devin infinite. Toate acestea pentru a exprima spiritul omului modern. Imediat dup` publicare, regulile [i noul vocabular vizual propuse \n manifestul lui Tschichold sunt adoptate de majoritatea designerilor [i tipografilor europeni. La MoMA (Museum of Modern Art, New York), galeriile Philip Johnson Arhitectur` [i Design, pn` la sfr[itul lunii iulie, se poate vedea expozi]ia Shaping Modernity: Design 1880-1980. Una dintre sec]iunile acestei expozi]ii este dedicat` The New Typography [i cuprinde 37 de lucr`ri de design grafic, mare parte dintre ele f`cnd parte din colec]ia lui Tschichold. Pe lng` lucr`rile sale pot fi v`zute lucr`ri de Walter Dexel, Ladislav Sutnar, Theo Ballmer, Kurt Schwitters, Herbert Bayer, Joost Schmidt, Aleksandr Rodchenko, Paul Schuitema, Piet Zwart [i Max Burchartz, care exemplific` perfect principiile enun]ate de Tschichold. Bine\n]eles c` deconstruite, majoritatea lucr`rilor au [i alte apartenen]e stilistice: De Stijl, Mondrian, constructivismul rusesc, propaganda ruseasc` etc. - toate fiind stiluri care au contribuit printr-un fel sau altul la apari]ia [colii Bauhaus. Surpriza pe care o face MoMA este aceea de a suprapune expozi]ia Bauhaus, despre curentul care \n 1923 \i schimba via]a lui Jan Tschichold, [i expozi]ia The New Typography, despre Tschichold, care a schimbat designul grafic. Surpriza pe care am rezervat-o eu este c` Tschichold renun]` treptat la principiile Die Neue Typographie \ntorcndu-se la fonturi serife [i la o viziune clasicist`

asupra designului grafic, acuznd rigiditatea Die Neue Typographie. Iar povestea lui [i a serifului se termin` \ntre anii 1964 [i 1967 cnd deseneaz` fontul Sabon. Sabon este un serif. Dac` rigiditatea Die Neue Typographie este ceea ce a dus spre dep`[irea sa, ea este totodat` ceea ce ast`zi generaz` nostalgii vizuale pentru o ordine uitat`. Posterele typographer-ilor moderni[ti semnaleaz` clar diferen]a dintre vizualuri ghidate de un manifest [i reguli [i ceea ce le-a urmat, un post-modernism greu de \ncadrat (\n pagin` inclusiv), [i aproape dificil de evaluat obiectiv ce e art`, ce e pseudo-nimic? Expozi]ia de la MoMA prezint` cam ultimele momente din secolul trecut cnd era posibil s` distingi \ntre frumos [i urt cu un set solid de criterii. Dac` ducem lipsa unor criterii estetice sau nu, asta poate decide fiecare judecnd dup` cum se simte uitndu-se la posterele din New Typography. Dac`, cumva, descoperi]i c` v` lini[tesc sim]urile, probabil c` \nc` ave]i ceva mai profund de obiectat la via]a omului contemporan. Pn` una alta, important este c` \n via]a de zi cu zi, avem de ales \ntre serife [i sans-serife [i pentru asta trebuie s` \i mul]umim lui Tschichold, care a f`cut [i apoi a desf`cut scrierea secolului XX.