1.

Stilul gotic
Este numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata de mesteri si artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in perioada romanica bisericile cele mai importante care s-au cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii constructori si lucratorii (zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa se organizeze in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea stau la originea asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu. In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele caracteristici generale : a) Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari. b) Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor). c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri. d) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale romanice din nordul Frantei. e) Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub chor, dar se mentin deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale decat semicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele. f) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta). g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ; predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara). Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua a Renasterii. Monumente reprezentative Ca monumente celebre ale stilului gotic in arhitectura bisericeasca, amintim: a) In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici gotice) : - Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV, cu cinci nave, galerii si un transept; - La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ;

- Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV, lunga de 138,70 m, vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada principala din toata arta gotica; - Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII), remarcabila prin dimensiunile ei si prin splendoarea decoratiei sculpturale; - catedrala din Riga (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si una din bisericile cele mai mari din lume (suprafata 8000 m2, lungime 143 m., latimea 65 m. si inaltimea 43 m); - Catedrala din Laon (sec. XII), cu cele mai frumoase turnuri de tip oriental, socotite printre cele mai reusite produse ale geniului constructiv francez din Evul-Mediu ; b) In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a stilului gotic este catedrala din Colonia (Cologne, Koln), din sec. XIII; c) In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim catedralele din orasele : Canterbury (inceputa in sec. XII), York (sec. XIV), Salisbury (cu abside patrate), Durham, Exeter (sec. XIV) s.a. d) In Belgia si Olanda mentionam : catedrala Sf. Gudula din Bruxelles, catedrala Sf. Martin din Ypres (sec. XIII), catedralele din orasele Bruges, Anvers s.a. e) In Elvetia : catedrala din Lausanne (sec. XIII). f) In Cehoslovacia: catedralele Sf. Agnes (sec. XIII) si Sf. Vitus din Praga (sec. XIV), Sf. Barbara (Varvara) din Kuttenberg (sec. XIV) s.a. g) In Suedia si Norvegia: catedralele din orasele Uppsala (secolele XIII-XV), Trondheim (Trondjem, secolele XIIXIII) s.a. h) In Tarile Baltice : catedrala din Riga (Letonia, sec. XIII) s.a. i) In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada din sec. XIX), una din cele mai mari biserici din lume (lungimea 158 m, inaltimea navei centrale 48 m, ferestrele chorului 27 m inaltime). Caracteristic catedralelor gotice din Italia este folosirea picturii in fresca pentru decorarea interiorului, prin pictori celebri, precursori ai Renasterii italiene din sec. XIV, ca florentinii Giotto si Cimabue, sau Duccio si Simone di Martino din Sienna s.a. j) In Spania si Portugalia catedralele din orasele : Burgos, Toledo (sec. XIII), Leon, Sevilla (sec. XV), Salamanca (sec. XIII), Barcelona, biserica manastirii din Belem (sec. XV) s.a. Biserici de stil gotic tarziu (decadent), de proportii mai mici si de o valoare artistica mai redusa, s-au construit si la noi, in Transilvania, de catre germani (sasi) si unguri (secui), ca de exemplu biserica manastirii cisterciene din Cirta (1202), biserica din Prejmer, biserica Sf. Bartolomeu din Brasov, biserica evanghelica din Cristian, biserica Sf. Mihail din Cluj, biserica Neagra din Brasov.

Stilul muntenesc-brncovenesc
Stilul brncovenesc este rezultatul firesc al evoluiei artistice i culturale din prima jumtate a secolului XVII. Construit pe o baz romneasc cu o tradiie nu foarte solid conturat, specificitatea stilului brncovenesc din perspectiva unui stil original/specific romnesc este ndoilenic. Gustul barocizant al vremii i influena elegantei renateri trzii, suprapuse elementului naional au dus la construirea unui stil ecletic cu statut derizoriu.n definitiv, ce este stilul brncovenesc? Un grup de lcauri de cult fcute mai mult sau mai puin de aceleai echipe de meteri /sau n maniera primelor echipe, care au scris pagina fondatoare a stilului), dup indicaiile sau opiunile voievodului eponim, pe un teritoriu limitat i ntr -o perioad relativ scurt de timp. Prestigiul peste timp al acestui melanj (unii vor folosi termenul de sintez, ceea ce l pozitiveaz, i d un aer de seriozitate funciar, rezultat din savanta, alchimica premeditare a componentelor aduse laolalt i a reetei mpreunrii) de renatere italian, materiale locale i tehnic combinatorie a meterilor se datoreaz n mare msur redescoperirii sale ca stil naional. Or, nici unul din termenii sintagmei nu este aplicabil dintre ei, cel mai puin cel de naional. Din motive pe care teoria artei le-a lmurit demult, vom putea vorbi cel mult despre idiomul sau maniera de edificare proprii unei echipe de meteri lucrnd pentru i la comanda lui Brncoveanu n zona Vlcei i a Olteniei. Ct despre naiune, ea va mai avean de ateptat dou secole ca s fie conceptualizat, necum s mai aib i influene att de drastice asupra artelor i a artitilor cutrei naiuni

Domnia lui Constantin Brncoveanu (1688-1714) marchiaz un punct important n evoluia culturii i artelor pe teritoriul Trii Romneti. n ciuda condiiilor vitrege de politic intern, domnia lui Brncoveanu a fost mai lung i mult mai stabil. n plus, o bun parte din imensele sume ncasate dintr -o fiscalitate fr precedent au fost investite n cultur i art. Stilul brncovenesc, asociat din inerie cu numele acestui domnitor i este doar parial tributar. Acest stil, s-a nscut dintr-o evoluie fireasc a artelor din ultimele decenii crra li s -au suprapus diferite influene externe. Predecesorii lui Brncoveanu, Matei Basarab (1632-1654) i erban Cantacuzino (1678-1688) au reuit s contureze un caracter unitar, romnesc, n art. Epoca lui Matei Basarab a fost o epoc de sintez deplin n forme de-a-ntregul munteneti, a tuturor elementelor motenite de la secolele precedente. n cei 40 de ani, dintre domniile lui Matei Basarab i erban Cantacuzino, instabilitatea politic a dus inevitabil la o stagnare cultural (cu excepia literaturii istorice). erban Cantacuzino, n ciuda diversitii elementelor culturale a ncercat s continue dezvoltarea unui stil romnesc, al crui apogeu de dezvoltare a fost atins abia n vremea domniei lui Brncoveanu. De aceea, asocierea stilului muntenesc sau brncovenesc cu numele lui Brncoveanu pn la confundarea cu un stil personal al domnitorului este puin sintetic i forat. Rdcinile romneti ale acestui stil sunt cu aproape o jumatate de secol mai vechi. Conturarea definitiv a stilului, prin asimilarea unor elemente occidentale se face n timpul lui Brncoveanu, ca evoluie fireasc a viziunii arhitecturale. Bineneles, aceast evuloie nu este fortuit. Apariia unui stil unitar, att laic ct i ecleziasctic era n acel moment o necesitate, pe

care Brncoveanu a facilitat-o i a susinut-o prin ideile sale culturale reformatoare, i, mai ales financiar. Trebuind s duc politica pe care a dus -o i simind nevoia de reprezentare la nivel corespunztor aspiraiilor i ambiiilor sale, Brncoveanu n-a avut de ales. El a ncurajat prin toate mijloacele formele care rspundeau cel mai adecvat programelor sale,iar aceste forme, n pas cu gustul barocizant al vremii, puneau un accent apasat tocmai pe decoraia sculptural. Aadar, promovnd cele cteva tipuri tradiionale de structuri arhitectonice, meterii lui Brncoveanu i-au concentrat atenia, ca inovatori exclusiv asupra aparatului ornamental care dobndete o puternic expresivitate. Stilul brncovenesc a salvat arhitectura munteneasc de monotonia rutinei. Nevoia u nei noiri n acest domeniu se manifestase nc de timpuriu: activitatea pietrarilor, din vremea lui Matei Basarab, nu constituise dect o ncercare de a ndeplini aceast cerin de noutate, prin reintroducerea n decoraia monumentelor, a sculpturii, din ce n ce mai rar folosit, n cea de-a doua jumatate a secolului XVII Una dintre trsturile fundamentale stilului brncovenesc este importana deosebit deosebit pe care o acord ornamentului. Ornamentul pare a fi orientat: spre deosebire de celelalte elemente ale operei arhitectur, el este/trebuie s fie distribuit mai ales n zonele de vizibilitate maxim, acolo unde poate fi perceput i decodat, tinznd aadar spre exterior. Opera de arhitectur brcoveneasc este decorat i n zonele cu vizibilitate redus, ba chiar i n zonele practic inaccesibile privirii curente. Nevoia de ornamet vine din nevoia de aliniere cu alte culturi, din presispoziia general spre baroc. Toate culturile foloseau ornmentul n arhitectur, marea lor majoritate nu n ipostaza de accesoriu, de surplus, ci chiar ca element constitutiv, indispensabil al operei, de aceeai natur ontologic cu toi ceilali atomi ai acesteia. Decorul poate fi sculptat n piatr (decoruri florale) sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspiraie oriental). Ornamentul, confer construciilor n stil brncovenesc expresivitate i elegan baroc. Evoluia planurilor, att n arhitectura civil, ct i n cea religioas trece de la ceva ct se poate de simplu (aproape banal) l a ceva ct se poate de ncrcat. Aceast schimbare este specific n primul rnd arhitecturii baroce, care renun la simplitatea Renaterii n favoarea unor decoraii somptuoase, uneori excesive. Stilul brncovenesc pstreaz totui un echilibru ntre simplitate i ornamentare excesiv. Ca un fapt important, s-a constat c n timpul domniei lui Constantin Brncoveanu, mult mai bogat mpodobite dect ctitoriile domneti erau cele ale Cantacuzinilor familie nrudit cu voievodul. Mai diverse ca repertoriu de forme, incluznd cu mult curaj motive occidentale, mai abundente ca suprafa contaminat, ornamentele n piatr de la ctitoriile cantacuzineti sunt n acelai timp executate ntr -un relief nalt. Principala ctitorie a lui Constantin Brncoveanu mnstirea Hurezi este o interpretare simplificata a bisericii episcopale de la Arge. Practic, Manea zidarul, ncearc s menin la mnstirea Hurezi linia stilistic specific romneasc. Elementul de atracie l formeaz pridvorul , mai scund dect pronaosul dar intr-un raport echilibrat cu peretele de deasupra arcadei. Coloanele (n special bazele i ancadramentele lor) sunt similare celor de la Biserica Doamnei din Bucureti. Acestea sunt reprezentative pentru noua orientare stilistic. Decoraia c are apare aici (motivul vegetal stilizat ntr-un relief foarte puin adnc i modelatura faadelor, similar monumentelor anterioare din stuc) este repretat aproximativ de toate ctitoriile brncoveneti. Aici ornamentaia este bogat, ns multe alte edificii brncoveneti nu fac risip de ornamente. n schimb, monumente de spaiu sacru, realizate n aceeai perioad de membrii familiei Cantacuzino decorul ajunge la un grad de autonomizare. Spre exemplu

biserica Fundenii doamnei de lng Bucureti ctitorie a sptarului Mihail Cantacuzino din 1699, monument unic n arhitectura romneasc. Acadramentele i coloanele sunt realizate n maniera brncoveneasc, ns decoraia sculptural n iatr este mult mai bogat, realizat ntr -un relief nalt cu motive de inspiraie apusean. Restul faadelor sunt cmpul de desfurare a unei fantezii irepresibile. n afar de medalioane cu flori i fructe, n afar de panourile cu vaze i cu flori tratate aproape naturalist, ca n miniaturile persane sunt nchipuite adevr ate peisaje. O alt caracteristic a arhitecturii brncoveneti este predispoziia pentru logii, foioare, galerii i pridvoare - idee preluat de la arhitectura Renaterii sau de la reedinele priciare de la Constantinopol. Acestea contribuie la monumentalitatea formelor, sub o nfiare sofisticat i bine -ordonat, care s se impun de la distan. Att construirea spaiului sacru, ct i cea a spaiului privat se fundamenteaz pe aceleai idei estetice. Intresant este c, apare un foarte mare interes pentru spatiul privat. Arhitectura rspundea cerinelor de via ale boierimii i domniei, care trebuia permanent s -i etaleze statutul social; bogia. Haina fcea omu, mai ales n lumea medieval, pentru c ea era un simbol al statutului su social,era o uniform. De altfel, n Evul Mediu, fiecare stare, fiecare meserie, i avea uniforma ei. Ca i haina, locuina, casa, prin confortul pe care l conferee i aspectul agreabil pe care-l deinea, a devenit un simbol al poziiei sociale nalte, posibilitilor i puterii economice a posesorului su. Palatul de la Mogooaia, palatul domnesc de la Bucureti (astzi disprut) i palatul de la Potlogi sunt cele mai importante monumente de arhitectur lai contruite din voina lui Brncoveanu. Diferenele stilistice sunt aproape insesizabile. i Palatul de la Mogooaia i cel de la Potlogi au fost conruite ntr -o ordona ritmic specific Renaterii cu o decoraie braroc, exuberant. O carateristic specific contruciilor brncoveneti laice este comunicarea perfect a arhitecturii cu peisajul. Palatul de la Mogooaia este construit pe malul unei ape, iar faada palatului se dubleaz prin reflectarea n ap. Din nou, un element inspirat de arhitectura renascentist. mprejmuirea cu zid masiv i intrarea printr-o poart fastuoas flancat de un turn, colonada ce susine arcadele trilobate din piatr, cu capitel compozit duc cu gndul la arhitectura din Istambul. Practic avem de-a face cu o mbinare/ o suprapunere stilistic elegant i bine realizat. Toat e elementele preluate din diverse culturi dau arhitecturii laice o not monumental monumental. Cea mai rspndit trstur a arhitecturii brncoveneti este ecletismul. De un stil pur nu poate fi vorba nici n secolele anterioare. Pe fondul u nor structuri e obrie romno-bizantine, cu cteva influene gotice (care fcuser carier n Moldova) s-au adugat elemnte orientale, renascentiste i baroce. Pe scurt, aa poate fi definit stilul brnovenesc. O mbinare reuit de stiluri diverse.

2.Religiile asiatice Confucianism

Sistemul filosofic inspirat din invataturile filosofului chinez Confucius poarta numele de confucianism. Acest curet a rasarit ca o invatatura sciopolitica si etica in timpul perioadei primaverii si toamnei chineze, insa a dezvoltat si elemente ce apartin metafizicii si cosmologiei in timpul dinastiei Han. Dupa ce principiile dinastiei Qin au fost lasate la o parte, principiile lansate de Confucius au devenit lege in China, fiind schimbate mai tarziu de catre Cele Trei Principii ale Oamenilor lanste in timpul impunerii Republicii Chineze. Intregul curent de confucianism se bazeaza pe umanism. Prin cultivare proprie si creatie, oamenii se pot invata, pot evolua, isi pot schimba comportamentul si se pot perfectiona. Virtutea si etica sunt punctele centrale ale conceptului lansat de Confucius, cele de baza fiind numite Ren, Li si Yi. Yi reprezinta dispozitia morala de a face bine si sustinerea dreptatii, ren reprezinta obligatia omului de a fi altruist si uman cu cei din comunitate, iar li reprezinta sistemul de norme si proprietati care determina modul de a actiona al persoanei in comunitate. Conform confucianismului, omul ar trebui sa fie gata sa se sacrifice, activ sau pasiv, daca in joc sunt valorile morale ren si yi. Umanismul este cel care sta la baza curentului de confucianism si deci acest sistem de principii nu este unul teist, neavand la baza un zeu sau credinta in vreo divinitate sau fiinta supranaturala. Printre culturile care au fost influentate in mod puternic de invataturile lui Confucius se numara China, Coreea, Japonia, Taiwan si Vietnam. Unele doctrine sociale sau etice considera confucianismul un factor esential, un ghid al credintelor si ideologiilor. Printre acestea se numara si capitalismul, democratia, marxismul, budismul, crestinismul si islamul. Umanismul este centrul confucianismului care poate fi vazut ca sistem bazat pe mai multe niveluri de sinceritate. Gandurile lui Confucius sunt usor de inteles daca sunt privite ca si examinare a lumii folosind logica intregii omeniri. O singura filosofie etica sta la baza confucianismului, iar toti membrii comunitatii trebuie sa o respecte. Etica era bazata pe virtute, cuprinsa in cele Cinci Constante: Ren (umanitatea), Li (eticheta), Yi (dreptatea), Zhi (stiinta) si Xin (integritatea). Acestea sunt acompaniate de cele patru virtuti: dreptatea, pietatea, loialitatea si abstinenta. In cadrul virtutilor mai exista si alte elemente importante insa cele elementare si esentiale sunt Ren si Yi (umanitatea si dreptatea). Virtutile de baza din confucianism Ren / Umanitatea este una din cele mai importante virtuti lansate de Confucius, daca nu chiar cea mai importanta. Aceasta implica obligatia de umanitate si altruism a omului intr-o comunitate. Confucius ilustreaza foarte bine acest concept al reciprocitatii care spune ca ceea ce nu vrei sa iti faca altul tie nu ii face nici tu lui. Confucius nu a spus in scrierile sale daca ii considera pe oameni buni sau rai, el spunand doar ca acestia se nasc similari, practica si studiul fiind cauzele care ii fac pe oameni sa fie diferiti. Educatia si cultivarea personala sunt deci esentiale omului pentru ca in acest fel ei se pot schimba in bine sau in rau. In confucianism, ren are si o valoare politica explicata. Daca liderul nu are umanitate, atunci nici supusii sai nu se vor purta omeneste. Ren este fundamentul teoriei politice: este nevoie de un lider autocrat care se poarta omeneste cu supusii sai. Daca liderul nu relationeaza cu acestia, atunci el poate pierde dreptul de a conduce. Daca liderul se poarta omeneste, atunci el trebuie ascultat pentru ca este un semn ca el a fost trimis din ceruri. In confucianism, loialitatea joaca un rol important fiind asemuita pietatii la un alt nivel. Acest aspect este relevant pentru aceia care incercau sa creasca din punct de vedere social in timpul lui Confucius si care trebuiau sa intre in serviciul civil al unui lider pentru a excela. Loialitatea a fost mai mereu schimbata in regimurile politice din China. Confucius credea ca un lider bun, uman, trebuia respectat datorita dreptatii sale morale. Mai tarziu insa, accentul s-a pus mai degraba pe obligatiile supusilor in favoarea liderului si nu pe ceea ce liderul trebuie sa faca pentru supusii sai. Loialitatea putea fi vazuta si ca o datorie fata de prieteni, familie si iubit/a, fiind considerata o virtute mare. Aceasta era insa ierarhizata, primand in cazul ei familia, mai apoi venind sotul/sotia, apoi conducatorul si in final prietenii. Li, sau eticheta, erau functiile sociale din viata de zi cu zi care constau in ritualuri, moralitate, obiceiuri si eticheta. Cultura este modul in care Li este cunoscut in Vest. Confucius a incercat chiar sa readuca la viata eticheta

dinastiilor pierdute, el considerand ca muzica si educatia sunt forme ale etichetei. Ritualurile nu sunt insa ceea ce par ele in cultura vestica, adica ritualuri religioase sau ceremonii, ci actele obisnuite din fiecare zi. Ritualurile din fiecare zi, sau tabieturile, trebuiau facute de asa natura incat societatea sa fie una fericita si sanatoasa. Pietatea filiala trebuie aratata atat mortilor cat si viilor. Copiii trebuie sa isi respecte parintii, insa in confucianism lucrurile nu se opresc aici. Confucius a creat un sistem in serie de cinci tipuri de relatii de pietate: cea a liderului catre supusi, cea a tatalui catre copil, cea a barbatului catre sotie, cea a fratelui mai mare catre fratele mai mic si cea dintre prieteni. Fiecare menbru al familiei trebuia sa indeplineasca un set de indatoriri iar cei vii ramaneau sa ii stimeze pe cei decedati ca si fii a acestora. In acest fel se realiza o venerare a stramosilor. Relatia dintre prieteni era singura fara limite, pentru ca in celelalte tipuri, cel care era mai in varsta era venerat de cei mai tineri. Ideea de pietate filiala a fost inclusa in sistemul juridic chinez unde daca criminalul a savarsit o fapta ingrozitoare impotriva unui parinte, acesta era pedepsit mult mai puternic. Parintii aveau o putere foarte mare asupra copiilor lor. Pietatea continua sa aiba un rol important in gandirea confucianista si in prezent. Relatiile in confucianism Confucius considera ca relatiile interumane sunt foarte importante. Oamenii sunt in acelasi timp si mai mari (decat fratii mai mici sau persoane mai tinere decat ei) si mai mici decat parintii, profesorii sau alti oameni mai in varsta decat ei. Tocmai de aceea, ei trebuie sa stie ca le datoreaza celor mai in varsta respect, iar pe cei tineri trebuie sa ii ierte atunci cand fac greseli. Fiecare individ dintr-o comunitate trebuie deci sa isi cunoasca locul pe scara sociala pentru ca intreaga comunitate sa traiasca in pace si armonie. Confucius si omul perfect In confucianism prevala ideea ca omul trebuie sa incerce sa se perfectioneze, sa ajunga un gentleman. Elitismul era vazut ca perfectiune, tocmai de aceea toti oamenii incercau sau trebuiau sa incerce sa atinga limita sfinteniei, a stiintei si a purtarii galante. Elitele serveau drept ghid si exemplu celorlalti membri ai societatii. Insa pentru a ajunge sa faca parte din cei putini, considerati perfecti, sau aproape de perfectiune, oamenii trebuiau sa: Se cultive din punct de vedere moral Sa isi cultive bunatatea, umanitatea Sa arate loialitate si pietate filiala acolo unde trebuia. Confucius a considerat ca el insusi este exemplul cel mai bun de barbat perfect. El nu a avut insa oportunitatea de a conduce oamenii pentru a le arata ca supusii ar trai o viata buna daca un om cu principii si bunatate ar conduce tara. Guvernarea in confucianism Confucius a considerat ca un bun lider al oamenilor trebuie sa stie mai intai sa se guverneze pe sine insusi. Daca regele este virtuos, atunci virtutea sa se va imprastia in intreg regatul si ii va influenta supusii. Daca regele va fi puternic, regatul se va conduce singur, iar pacea va domni peste tot. Regele trebuie sa fie centrul de calmitate al intregului regat, o conceptie imprumutata din samanism. Confucius credea in meritocratie si nu in dreptul de sange al omului de a ocupa functii importante. Invatarea nu ar trebui sa tine cont de clasa, se spune in confucianism. Chiar bazele invataturilor sale sunt puse pe invatare, studiu, cunoastere pentru ca doar in acest fel omul poate creste, se poate cultiva si poate deveni mai bun. Confucius credea si sustinea inlocuirea nobilitatii de sange cu cea de virtute. Desi spunea ca el nu este un inventator, el doar readucand in opinia publica invatamintele vechi, filosoful a reusit sa produca un numar impresionant de idei noi. Confucius a acceptat sa aiba invatacei din clase sociale diferite pentru a arata ca toti oamenii sunt capabili sa invete, indiferent de pozitia sociala a familiei, iar saracul care invata poate ajunge chiar mai sus, daca este lasat, decat cel care provine dintr-o familie nobila si nu ajunge decat un mic om arogant si nestiutor. Tocmai ideea sa de meritocratie a dus la instaurarea examinarilor imperiale in China. In acest fel, toti cei care treceau de aceste teste, puteau deveni functonar la stat, o pozitie care aducea onoare si virtute familiei. Aceasta idee a dus la popularizarea sistemului de examinare care a produs oameni de stat de valoare si patriotism pentru China. In timpul dinastiei Han, acest sistem a reusit sa inalture amenintarea distrugerii statale de catre aristocrati care nu erau de acord cu pierderea functiilor lor in fata unor oameni obisnuiti.

Confucianism in Europa Ucenicii iezuiti din China au tradus scrierile lui Confucius in limbile europene, Matteo Ricci fiind primul care a facut cunoscute ideile filosofului in Europa. In secolul XVII, ideile lui Confucius au prins contur si in Europa iar ganditorii perioadei au fost influentati de ideile sale. Gottfried Leibniz a fost influentat de Confucius pentru ca el considera ca filosofiile lor sunt similare. Si Voltaire a fost influentat de Confucius, el vazand rationalismul filosofului chinez ca o alternativa a dogmei crestine. Voltaire a preaslavit etica si politica propusa de Confucius, considerand-o un model pentru Europa. Musulmanii din China au facut cunostinta pentru prima data cu filosofiile lui Confucius in secolul XVII. Islamul a adoptat concepte specifice confucianismului si daoismului, iar acest lucru este unul din cele mai bune si apreciate lucruri care i s-au intamplat culturii musulmane chineze. Critici in confucianism Doctrina lui Confucius nu a intalnit doar pareri pozitive, aceasta fiind si criticata in nenumarate randuri. Printre cei mai cunoscuti critici se numara Laozi si Mozi. Rebeliunea Taiping si revolutia culturala sunt cateva miscari care vilifica si negativizeaza invataturile filosofice ale confucianismului si in zilele noastre. Confucianismul are un principiu care sustine ca cei care au idei, preferinte si opinii diferite ar trebui sa le tina pentru ei si sa fie impacati unii cu altii, oamenii traind in armonie unii cu ceilalti in timp ce isi mentin diversitatea. Femeile in confucianism Avand in vedere ca in scrierile lui Confucius acesta ofera roluri stricte in cadrul familiei si societatii fiecarui sex, acestea nu lasau loc schimbarii. Rolul femeii era acela de a fi credincioasa tatalui in tinerete, sotului la maturitate si fiului dupa ce sotul a murit. Barbatii aveau dreptul sa se recasatoreasca, insa in cazul in care femeia ramanea fara sot, aceasta trebuia sa raman casta toata viata. Femeile care respectau aceste reguli erau chiar desemnate modele in randul comunitatii, in timpul perioadelor Ming si Qing, femeile caste devenisera chiar eroine venerate si imagini ale unor carti biografice. Moralitatea juca deci un rol esential pentu Confucius, insa o unda de sexism ramanea, femeile fiind lasate pe locul al doilea si neavand aceleasi drepturi esentiale ca si barbatii. Desi vremea lui Confucius a apus de mult, acelasi lucru nu mai poate fi spus si despre filosofia sa, care inca mai dainuie in diferite forme pe taramurile asiatice. In confucianism virtutea este cea care primeaza, avand nenumarate forme si definitii. Respectul are o valoare incomensurabila, iar datoria fata de stramosi este una care trebuie numaidecat onorata. Ideile confucianiste au ajuns pana in Europa unde au avut un rol esential in punerea bazelor unor ideologii sociale si politice din prezent. Capitalismul, democratia nu ar mai fi fost la fel fara contributia lui Confucius, care prin ideile si cugetarile sale, a pus bazele unor sisteme juste de gandire, puternice, si, mai presus de toate, omenesti. Evolutia a schimbat multe lucruri, insa fundamentele ideilor lui Confucius s-ar putea aplica si astazi in cadrul multor situatii.

3.Sfntul Antim Ivireanu

Sfantul Antim Ivireanul este sarbatorit pe 27 septembrie. S-a nascut in anul 1650 si a primit la botez numele de Andrei. Originar din Iviria (Georgia), este luat de tanar rob de turci si dus la Constantinopol. Este rascumparat de Patriarhia Ecumenica si adus in Tara Romaneasca in jurul anului 1690, de catre domnitorul Constantin Brancoveanu. In anul 1691, ajunge conducatorul tipografiei din Bucuresti, iar in 1696 este numit egumenul Manastirii Snagov. In anul 1705 este ales episcop al Ramnicului, iar in 1708 mitropolit al Tarii Romanesti. Este inscaunat pe 22 februarie 1708, de fata fiind patriarhii Alexandriei si Ierusalimului. Este arestat in primavara anului 1716, pe motiv ca s-a ridicat impotriva turcilor si a domnului fanariot Nicolae Mavrocordat. Este caterisit pe nedrept de Patriarhia Ecumenica si condamnat la exil in Manastirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai. Nu va ajunge sa-si ispaseasca pedepsa pentru ca va fi omorat de turci, in timp ce era dus spre locul exilului. Trupul sau a fost aruncat in apele raului Tungisa, langa Adrianopol (Turcia de astazi). Mentionam ca sentinta de caterisire a fost ridicata dupa 250 de ani, de patriarhul Athenagoras, pe 8 martie 1966. Sfantul Antim Ivireanul a fost trecut in randul Sfintilor de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in iunie, 1992. Sfantul Antim Ivireanul a tiparit 63 de carti, dintre care 30 in limba greaca, 22 in romana, una in slavona, 6 slavoromane, 2 greco-arabe, una greco-romana si una greco-slavo-romana. S-a luptat pentru introducerea limbii romane in biserica, in locul celei slave. In lucrarea "Didahiile" (28 de predici rostite in cursul arhipastoririi sale, la care se adauga sapte cuvantari ocazionale) descoperim o limba romaneasca curatata de slavonisme si grecisme. Amintim ca in anul 1706 a tiparit la Ramnic prima editie a Liturghierului in Tara Romaneasca si Evhologhionul (Molitvelnicul), tot in limba romana. Vorbind despre datoria sa de pastor, Sfantul Antim marturiseste in predica sa la Duminica Vamesului si Fariseului: "De n-ati stiut pana acum si de n-au fost nimeni sa va invete, iata ca acum veti sti ca am treaba cu toti oamenii cati sunt in Tara Romaneasca, de la mic pana la mare, afara de pagani si de cei ce nu sunt de o lege cu noi; caci, in seama mea v-au dat Stapanul Hristos, sa va pasc sufleteste si de gatul mieu spanzura sufletele voastre si de la mine va sa va ceara pe toti, iar nu de la altii, pana cand va voi fi pastor".

4.Astrologie i numerologie
"Fr contactul cu fiintele spirituale, nu ar exista nici o dezvluire astrologic" [10;49].

Una dintre ideile fundamentale ale cunoasterii neopgne este c omul nu trebuie s mai tin cont de vreo autoritate suprem, c trebuie s scape de povara unui Dumnezeu care supravegheaz lumea si s si ia destinul n propriile mini.

Cuvntul libertate este strigat astzi cu putere de ctre diferite categorii de oameni si cu diferite scopuri, cel mai adesea exprimnd libertatea omului de a clca n picioare traditiile de orice fel si de a urca pe soclu statuia unui impuntor idol: libertatea de a fugi de Dumnezeu.

Autorii eretici fac o substitutie interesant: n locul Dumnezeului care ocroteste creatia, ei aseaz o lege care guverneaz lumea: legea ciclicittii timpului. New-Age, Noua Er, apare tocmai datorit acestei ciclicitti: intrm, vrem sau nu, n Era Vrstorului. Supunerii fat de Dumnezeu i se prefer "supunerea" fat de influenta stelelor. Pretinsa libertate new-age-ist nu este altceva dect o robie fat de capriciile astrelor. Dac nimeni nu poate contesta o schimbare care apare pe bolta cereasc, dac nimeni nu are cum s nege o modificare observabil astronomic, n schimb orice conexiune astrologic poate fi pus la ndoial. Pentru cei care cred n astrologie, n zodiac si n alte rtciri asemntoare, perspectiva ortodox asupra acestor probleme nu poate fi luat n considerare; sunt prea multe "dovezi " care contrazic viziunea Bisericii. Pentru cei care sunt fii credinciosi ai Bisericii, nimic nu este mai important dect nvttura mntuitoare propovduit de Hristos, Fiul lui Dumnezeu, si nimic nu este mai periculos dect lepdarea de aceast nvttur. Oamenii trebuie s si pun urmtoarea ntrebare: intrm sau nu intrm ntr -o Nou Er? Dac intrm, atunci conceptiile crestine trebuie ajustate astfel nct s nu con -trazic realitatea. Dac nu intrm, atunci trebuie s ne ferim cu toate puterile de nselarea care pe zi ce trece cstig tot mai mult teren. Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne-a nvtat c avem de trit o singur viat, n care suntem liberi s alegem binele sau rul si c, dup moarte, ne asteapt raiul sau iadul. Dac noi vrem s credem c n viat suntem influentati de tot felul de configuratii planetare sau c ne vom mai rencarna de cteva ori, nimeni nu ne st mpotriv. Dar prin aceasta ne asumm libertatea de a respinge nvttura lui Hristos. Aproape oricine stie astzi s rspund la ntrebarea: ce este astrologia? Majoritatea dictionarelor prezint astrologia ca fiind stiinta ce se ocup de studierea influentelor astrelor asupra vietii omenesti si asupra destinului universului. nc din cele mai vechi timpuri oamenii au cutat s fac o legtur ntre ceea ce vedeau pe cer si ceea ce li se ntmpla n viata de zi cu zi. Cercetrile istorice atest faptul c practicarea astrologiei avea o larg rspndire la popoarele pgne: n Babilon, n Egipt, n Grecia si n Imperiul Roman , n India, n Persia, n China si Japonia. Aceast rspndire pe un teritoriu att de ntins justific ntr -un fel amploarea revenirii practicilor astrologice n vremurile noastre. Astrologia este una din usile prin care credintele pgne intr n fort n societatea contemporan. Exist trei tipuri de astrologie: n primul (si cel mai vechi) planetele sunt considerate zeitti, n al doilea planetele sunt considerate obiecte ale cror emanatii impersonale influenteaz vietile oamenilor, iar n al treilea astrologia simbolic - planetele se afl ntr-o corespondent magic cu oamenii, pe care i influenteaz prin rezonant. Pentru astrologi, zodiacul este o "centur" imaginar a cerului care include 12 constelatii, 12 semne

astrologice despre care consider c i-ar influenta pe oameni (Balant, Sgettor, Fecioar, ...). Cea mai serioas provocare initiat de astrologi este cea privitoare la New-Age. Se afirm c dup dou mii de ani n care lumea a stat sub semnul zodiacal al Pestilor si sub pecetea nv tturii lui Hristos, intrm ntr-o Er a Vrstorului, ntr-o er plin de promisiuni ispititoare. Trecerea de la o er la alta se calculeaz n functie de Marele An zodiacal. Calcularea acestui an este ns variabil. ntr -una dintre cele mai cunoscute metode de mprtire a timpului (cea adaptat si de Rudolf Steiner, ntemeietorul sistemului antropozofic) Marele An avea 25000 de ani obisnuiti, iar o lun 2160 de ani. n vremurile n care trim se face trecerea de la o lun zodiacal la alta. Anul preci s al trecerii este dificil de precizat, deoarece "specialistii" nu au czut de acord asupra acestor calcule. Levi Dowling sustinea c nceputul Erei Noi are loc n 1910, Adolph Graf Keyserling si Alain-Astrologul n 1962. De la Carl Gustav Jung ne-au rmas dou posibile date ale Marii Treceri: anul 1997 si anul 2154. Perioada aproximativ a dezvoltrii mitului New Age o constituie anii 60-70. Pentru mult lume trecerea n Noua Er a fost legat automat de trecerea n mileniul III. Cum era de asteptat, aceast trecere a cptat valente spirituale. Din punct de vedere astronomic calculele astrologice sunt extrem de discutabile, deoarece data echinoctiului de astzi nu mai corespunde cu data echinoctiului de acum 2000 -2500 de ani (azi soarele nu mai rsare la 0 n constelatia Berbecului, ci el a migrat pn la 7 n constelatia Pestilor cf. [61;126]). n fata unui asemenea impas astrologii au adoptat dou atitudini: ori si-au modificat calculele dup un "zodiac migrator", ori - cum au fcut marea majoritate - nu au tinut seama de faptul c realitatea astronomic este diferit de cea dup care calculeaz ei si au preferat s si pstreze sistemul de calcul. Pentru un observator exterior aceast neconcordant ar trebui s strneasc suspiciune. Dac ace ste calcule ale astrologilor ar fi corecte cel putin din punct de vedere astronomic, aceasta ar fi un argument - chiar dac insuficient - n favoarea caracterului stiintific al ndeletnicirilor lor. Dar faptul c astrologii ncearc s demonstreze valabilitatea propriilor calcule (care le sfideaz pe cele stiintifice) cu ajutorul statisticilor eficientei n "ghicire", acest lucru ar trebui s vdeasc faptul c astrologia nu este deloc o stiint, ci doar o art magic (totusi, fiecare astrolog pretinde c sistemul su se potriveste perfect realittii cosmice si, sub un pretins caracter stiintific, atrage oamenii n cursa ocultismului). Trebuie s recunoastem c deschiderea fat de aceast fals stiint este foarte mare. Astrologia apare multora drept o form civilizat de ghicire a viitorului - care nu are aproape nimic n comun cu tigncile care ghicesc la colt de strad - an de an numrul celor interesati de acest subiect creste. Rspndirea acestei practici nu a avut loc la ntmplare. Teozofii, cei care au ncercat fr succes s l impun ca figur mesianic pe Krishnamurti, sunt cei care au demarat reabilitarea astrologiei. Doi astrologi, West si Toonder, cercetnd geneza astrologiei contemporane n America, au ajuns la concluzia c "Doamnei Blavatsky si Miscrii Teozofice pe care a fondat-o ea le datoreaz astrologia renasterea... Teozofia, dintr-o singur lovitur, ... a inspirat o cercetare rennoit si serioas a astrologiei, mai nti n Anglia, apoi nu dup mult timp n Germania, n Franta si n America" [10;18]. John Ankenberg si John Weldon considerau c cele trei canale de la care a avut loc aceast renastere sunt: Miscarea Teozofic, Sistemul Antropozofic al lui Rudolf Steiner si rosicrucianismul modern. Campania de promovare a astrologiei se duce ct se poate de elegant. Personalitti precum printesa Diana, Joan Collins, Liza Minelli, Jane Fonda, Olivia Newton-John, sunt numai o mic parte dintre simpatizantii acestei "arte". "Astrologia, asemenea oricrei alte arte sau stiinte omenesti, cum ar fi fizica nuclear sau psihoterapia, poate fi folositoare cnd este practicat n supunere fat de Domnia lui Isus Christos, dar este periculoas spiritual sau psihologic atunci cnd este practicat n spiritul lumii, al crnii sau al diavolului" [10;35], mrturisea un "crestin". Pentru multi oameni credinta n Hristos nu are nimic incompatibil cu practicarea astrologiei. Iat ce afirma mediumul Jean Dixon despre "ghicitul n stele": "unii din prietenii mei consider aceasta ca o practic ciudat pentru o romano?catolic. Totusi, dup cum nteleg eu, biserica catolic si multe alte organizatii religioase n -au condamnat niciodat studiul astrologiei... N-am experimentat niciodat vreun conflict ntre credinta mea si

ndrumarea pe care am primit-o din partea bisericii mele pe de-o parte si cunostinta pe care o gsesc n stele pe de alt parte (...). Astrologia se potriveste n planul lui Dumnezeu pentru omenire, ajutndu -ne s ne ntelegem att talentele, ct si defectele" [10;34]. Din citatele de mai sus - primul venit din mediul protestant, al doilea din cel catolic, se poate trage concluzia c n Sfnta Scriptur - care este citit n ambele medii - nu se gsesc temeiuri pentru combaterea astrologiei. Dar diferentierea ntre cele dou forme de astrologie - bun si rea - este asemenea diferentierii celor dou forme de magie - alb si neagr. De fapt, nu exist dect un singur fel de astrologie si un singur fel de magie, ambele inspirate de aceeasi surs ntunecat. Conceptia potrivit creia astrologia este o stiint ca oricare alta nu este greu de contestat. La o analiz atent observm c singurul element invocat de astrologi n aprarea acestei practici este numrul mare de preziceri mplinite. De fapt, acest numr nu este chiar att de mare pe ct pretind astrologii, ci este aproximativ acelasi cu cel al oricrei alte forme "clasice" de ghicit. Dac astrologia ar fi o stiint, atunci oricine ar putea s o nvete dup un manual bun. ns, desi exist multe manuale de astrologie, practic ele nu sunt "eficiente". Marii astrologi recunosc c tainele astrologiei nu se pot dobndi dect n urma unei ndelungate pregtiri "spirituale", exceptie fcnd doar cei care au o deosebit nzestrare nativ pentru aceasta. Initierea n tainele astrologiei este asemntoare initierii n oricare alt form de vrjitorie. Esential este dobndirea unei receptivitti care s permit descifrarea configuratiilor astrale. Unii astrologi recunosc c sunt ghidati de diferite spirite n "munca" lor, spirite fr de care nu ar putea s descifreze viitorul. Toti astrologii "de calitate" sunt mediumi, chiar dac nu toti constientizeaz c ideile care le vin n minte n chip spontan sunt inspirate de o alt entitate. Putini dintre cei care percep clar influentele unor astfel de entitti si dau seama c au de-a face cu diavolul; majoritatea sunt convinsi c astfel de spirite sunt "benefice" (chiar "ngeri de lumin"), si se deschid fr retinere influentelor "superioare." Un fost astrolog fcea urmtoarea observatie: "Dac privim sincer la astrologie, ncepem s vedem c adeptii acestui sistem - fr s o stie - bat la usa prin care se stabileste comunicarea cu fiinte spirituale cunosctoare, totusi nseltoare. n cele din urm, acea us se deschide, si aceast deschidere produc e o schimbare nfricostoare n viata adeptului. El sau ea se maturizeaz n dexteritate ntr -un mod inimaginabil: ca un medium al spiritelor." [10;49]. n cartea sa Un manual de ocultism, astrologul Sefarial constata c "arta astrologic este considerat a fi cheia stiintelor oculte" [10;18]. Aproape toti vrjitorii folosesc diferite forme de astrologie. Faimoasa vrjitoare Sybil Leek mrturisea: "Astrologia este stiinta mea, vrjitoria este religia mea..." [10;18]. Ea observa strnsa legtur dintre astrologie si chiromantie, numerologie si celelalte ramificatii ale vrjitoriei. "Astrologia, prin urmare, a jucat un rol major n toate "stiintele" magice: alchimia, magia neagr, chemarea spiritelor, necromantia si chiar practici magice mai simple, cum ar fi folosirea talismanelor" [10;20], observa Lawrence Jerome. Dup ce ne-am oprit putin asupra legturii strnse dintre astrologie si vrjitorie, s vedem nc o directie din care se poate constata rtcirea n care se afl astrologii: cercetarea concepti ei lor despre persoana lui Hristos (din moment ce peste 70% dintre ei cred n rencarnare, este firesc ca prerea lor s fie deformat). O declaratie standard a conceptiei astrologilor o avem de la astrologul Marcus Allen: "Cristos a avut toate cele sapte planete antice... toate unindu-se n Pesti... astfel c El a fost Pestele suprem, absolut... si astfel El a inaugurat Era Pestilor care acum se termin odat cu ivirea zorilor Vrstorului, care este inaugurat de cea de -a doua venire a vietii lui Hristos n interiorul fiecruia dintre noi... n Era Vrstorului, fiecare este Avatar (mare iluminat n.n.), fiecare este pus pe aceeasi lungime de und cu eul lui superior" [10;27]. Vedem afirmat aici o rstlmcire new-age-ist (una ntre multe altele) a celei de-a doua veniri a lui Hristos, potrivit creia El nu va veni cu slav, cum arat Sfnta Scriptur, ci noi nsine vom deveni Hristosi prin constientizarea "dumnezeirii" noastre.

Este cel putin suspect faptul c, n afara celor trei Magi de la Rsrit, timp de dou mii de ani astrologii au uitat s spun oamenilor c se afl n Era Pestilor, n care potrivit calculelor lor mntuirea trebuia cutat la picioarele lui Hristos. Dac ar fi fost sinceri n rtcirea lor - si nu ar fi fost inspirati de diavol, ar fi trebuit ca n acest interval s ndemne lumea spre Hristos (desi acest lucru nu ar fi folosit Bisericii - cci recunoasterea adevrului de ctre ei sar fi asemnat cu cea a femeii cu duh pitonicesc pomenit n Sfnta Scriptur). Marea majoritate a astrologilor sustin c Biblia este plin de referinte astrologice, cea care li se pare cea mai evident fiind despre steaua care i-a cluzit pe cei trei Magi spre locul Nasterii Mntuitorului. Rostul acestei stele nu era ns de a arta valoarea astrologiei ci, dup cum arat Traditia crestin, era tocmai de a -i aduce pe pgni - care se ocupau cu practicile magice - s se nchine Fiului lui Dumnezeu. Steaua Magilor marcheaz sfrsitul nchinrii pgne si chemarea tuturor neamurilor la credinta n Dumnezeul cel n Treime ludat. Cum spune att de frumos Condacul Crciunului: "Nasterea Ta, Hristoase, rsrit -a lumii lumina cunostintei. C printr-nsa ceia ce slujeau stelelor de la stea s-au nvtat s se nchine Tie, Soarelui drepttii... ." S vedem ce spune Sfnta Scriptur despre cei care practic astrologia: "Privind la cer si vznd soarele, luna, stelele si toat ostirea cerului, s nu te lasi amgit ca s te nchini lor, nici s le slujesti" (Deut. 4, 19). Iar "de se va afla la tine, n vreuna din cettile tale pe care ti le va da Domnul Dumnezeul tu, brbat sau femeie care s fi fcut ru naintea ochilor Domnului Dumnezeului tu, clcnd legmntul Lui, si se va duce si se va apuca s slujeasc altor dumnezei si se va nchina acelora, sau soarelui, sau lunii, sau la toat ostirea cereasc, (...) s scoti pe brbatul acela sau pe femeia aceea care au fcut rul acesta la portile tale si s -i ucizi cu pietre" (Deut. 17, 3-5). Dup cum se vede, Dumnezeu a poruncit foarte categoric poporului ales s nu se nchine la stele. nchinarea aceasta era una dintre cele mai vechi forme de astrologie. Oamenii care credeau c vietile lor sunt influentate de stele nu soviau s li se nchine. Chiar dac n zilele noastre au rmas putini oameni care cinstesc stele le ca pe niste zeitti, totusi numrul celor care "ghicesc n stele", al celor care practic astrologia, este foarte mare. Dup cum arat Sfnta Scriptur, osnda lor este aceeasi cu cea a vrjitorilor (de fapt, astrologia - ca orice alt metod de ghicire a viitorului - este tot o form de vrjitorie, chiar dac pare mai nevinovat). n Vechiul Testament se arat c pedeapsa care i astepta pe vrjitori era moartea. n zilele noastre vrjitorii au nu numai dreptul s fac ce vor, ci chiar s si fac publice convingerile, indiferent de modul n care aceste convingeri influenteaz mediul social. Dar chiar dac pentru vrjitorii contemporani nu exist pedepse penale, pe cei care mor nepociti Dumnezeu i va pedepsi cu osnd vesnic n chinurile iadului (statistic, numrul vrjitorilor si ereticilor care se pociesc nainte de a muri este infim). Practicarea astrologiei, ca a oricrei alte forme de vrjitorie, atrage dup sine pedeapsa lui Dumnezeu peste ntreaga comunitate care aprob astfel de practici. n Cartea Proorocului Ieremia vedem cum nchinarea la stele aduce mnia lui Dumnezeu peste asezrile idolatre, vedem cunoscuta prevestire a drmrii Ierusalimului: "Casele Ierusalimului si casele regilor lui Iuda vor fi necurate ca Tofetul pentru c pe acoperisul tuturor caselor se aduce tmie ntregii ostiri ceresti si se svrsesc turnri n cinstea dumnezeilor strini. (...) Iat voi aduce asupra cettii acesteia si asupra celorlalte cetti toate nenorocirile pe care le -am rostit mpotriva ei, pentru c si-a nvrtosat inima si nu ascult cuvintele Mele" (Ier. 19, 13 -15). Precum a fost drmat Ierusalimul, asa se vor drma si cugetele cele viclene ale celor care se ocup cu vrjitoria. Iar mnia Domnului va fi greu de ndurat. n Sfnta Scriptur gsim relatarea curtirii templului Domnului de toate cele ce slujeau la nchinarea idoleasc: "Regele a poruncit lui Hilchia, arhiereul, preotilor de mna a doua si celor ce stteau de straj la prag s scoat din templul Domnului toate lucrurile fcu te pentru Baal, pentru Astarte si pentru toat ostirea cerului si s le ard afar din Ierusalim" (IV Regi 23, 4). O astfel de curtire ar trebui s aib loc n sufletul fiecrui crestin care si d seama c s -a aflat n nselare. Asa cum diavolul nu s-a sfiit s spurce Templul Domnului, tot asa nu s-a sfiit s spurce si unele comunitti crestine: uneori a reusit s l nsele chiar pe pstor, iar acolo unde pstorul i -a stat mpotriv, necuratul a ncercat s i atrag n rtcire mcar pe credinciosi. Fr a ne lepda de o asemenea nselare, nu vom putea s fim ai lui Hristos si nu vom putea fi temple ale Duhului Sfnt. Sfnta Traditie este plin de texte care combat "ghicitul n stele". n scrierea sa Despre idoli, Tertulian nota: "ntre diferitele ndeletniciri ale oamenilor nu se poate s nu observm unele arte sau profesii care nlesnesc nchinarea

la idoli. De astrologi nici nu se face s mai vorbim, ntruct ns unul din ei a cutezat s se justifice de faptul c continu s practice aceast profesie, am de gnd s spun cteva cuvinte n legtur cu aceasta. Nu voi spune c a aseza nume de dumnezei falsi n cer, a le atribui un fel de atotputernicie si a -i abate pe oameni de la nltarea rugciunilor ctre Dumnezeu, insuflndu-le credinta c destinul lor este invariabil predeterminat de astre - nu voi spune c toate acestea ar fi totuna cu venerarea unor dumnezei falsi. Eu afirm ns c astrologia, n acest caz, se asemuieste ngerilor czuti care s -au ndeprtat de la Dumnezeu pentru a nsela neamul omenesc... Dac magia este pasibil de pedeaps, iar astrologia reprezint o varietate a ei, atunci mpreun cu genul este condamnabil si specia. Astfel, din timpul aparitiei Evangheliei, tot soiul de sofisti (n sensul de "ntelepti nchipuiti" - n.n.), astrologi, vrjitori, magi si ghicitori trebuie s fie obligatoriu pedepsiti" [50;54]. ngrijorat de rspndirea larg a practicilor de acest gen, marele teolog romn Ioan Gh. Savin scria: "Sunt si la noi multi, foarte multi adepti ai unor astfel de practici: de la femeia din periferia de oras sau de la sate, care-si caut n cafea sau umbl cu datul n crti, si pn la simandicoasele fete care cred c au temeiuri stiintifice de a -si cerceta destinul dup prescriptiile stiintelor ascunse! Dintre acestia, multi se cred si se prenumr ntre fiii Bisericii. Si nc dintre fiii cei buni. Cu aceeasi piosenie cu care -si aprind candela n fata icoanei Mntuitorului sau cu care si duc srindarul la cutare biseric cu sfinti fctori de minuni, si poart pasii si spre prezictorul care le va citi din stele si din liniile minii sau ale scrisului viitorul. Un astfel de crestinism ns e mai aproape de magie dect de Hristos. Acest amestec ntre magie si religie, ntre Dumnezeu si Lucifer, ntre Simon Magul si Hristos, ntre puterea demonic si buntatea divin nu nseamn dect cea mai complet renegare a crestinismului. E apostazie direct" [54;45]. n Dogmatica Sfntului Ioan Damaschin gsim urmtoarele precizri: "elinii spun c prin rsritul, apusul si prin conjunctia acestor stele, a soarelui si a lunii, se conduc destinele noastre. Cu aceasta se ocup astrologia. Dar noi sustinem c ele sunt semne de ploaie, de secet, de frig, de cldur, de umezeal, de uscciune, de vnturi si de altele asemenea, dar nici ntr-un caz semne ale faptelor noastre, cci noi am fost fcuti liberi de Creator si suntem stpnii faptelor noastre. Dac facem toate din cauza miscrii stelelor, facem cu necesitate ceea ce facem: iar ceea ce se face cu necesitate nu este nici virtute , nici viciu. Iar dac nu am dobndit nici virtute, nici viciu, atunci nu suntem vrednici nici de laude, nici de pedepse. Dumnezeu va fi nedrept dac d unora buntti, iar altora necazuri. Apoi Dumnezeu nu ar crmui si nici nu ar purta de grij de fpturile Sale, dac toate s-ar conduce si s-ar produce din necesitate. De prisos ar fi ratiunea noastr, cci nu am fi stpnii nici unei fapte si n desert am delibera. Dar negresit ratiunea ni s-a dat n scopul deliberrii; pentru aceea tot ce este rational es te si liber" [18;58]. Vechile Pravile bisericesti nu au trecut cu vederea arta "ghicitului n stele", ci au artat netemeinicia conceptiei potrivit creia viata omului ar fi influentat de planete: "Viata omului nu are nici un soroc pus, nici este vreunui om vremea scris mai nainte, sau socoteala impus ca attia ani s triasc; cu sfatul si voia lui Dumnezeu, atunci omul moare; iar ctre cei care iubesc pricirea (adic cearta n.n.), vom rspunde si vom zice c nu se afl la Dumnezeu s fie fcut vreun lucru fr de cale..., si iarsi de ar fi fost mai nainte o hotrre si o predestinatie a omului, attia ani s triasc, nimeni nu s-ar vindeca vreodat de vreo boal; si nici n-ar chema vreodat pe vreun doctor, pentru c acea hotrre ce a hotrt mai nainte Dumnezeu ar fi neschimbat, ns hotarul si sorocul vietii a tot omul este porunca lui Dumnezeu, care nimenea nu poate s o priceap" [53;516]. Sfntul Simeon al Tesalonicului scria (mpotriva celor ce sustineau c cercetarea astrologic nu este ceva ru): "a vorbi despre noroc, despre ursitori, despre explicarea nasterilor, dup zodii sau stele si pentru citirile de stele e lucru nebunesc si fr de Dumnezeu... ns bunttile si ruttile noastre se misc dup a noastr singur voint" [53;516]. Nu este greu de observat c Sfntul Simeon se referea foarte precis tocmai la formele de astrologie practicate astzi, si nu la vechea nchinare la stele. El contesta pretentia astrologilor de a fi n msur s ghiceasc viitorul folosindu-se de mersul astrelor. Pentru c oamenii sunt liberi s aleag binele sau rul, si nici o configuratie planetar nu poate s stnjeneasc aceast alegere.