Sunteți pe pagina 1din 26

Cautarea informatiilor pe internet Internetul a devenit un mijloc din ce in ce mai popular de cautare a informatiilor.

Astazi, din ce in ce mai multi oameni folosesc internetul pentru a citi stirile, pentru a gasi solutii si raspunsuri la intrebarile care ii framanta. Pentru a gasi aceste informatii, pentru a gasi raspunsuri, oamenii folosesc motoarele de cautare. De-a lungul timpului, motoarele de cautare si-au imbunatatit algoritmul, devenind capabile sa stocheze in bazele lor de date din ce in ce mai multe pagini web. Cele mai populare trei motoare de cautare sunt Google, Yahoo si Bing. De cele mai multe ori, cand cautam ceva pe internet, lista rezultatelor este foarte lunga. Milioane de pagini web ne apar in fata ochilor. Uneori avem noroc si gasim imediat ceea ce cautam, alteori mergem din site in site si niciun rezultat nu ne multumeste. Cum sa folosim eficient motoarele de cautare astfel incat cautarea informatiilor pe internet sa se soldeze cu un succes cat mai repede? Hai sa vedem. Mai intai te gandesti: ce caut? Informatii, imagini, video, stiri? Mai toate motoarele de cautare iti permit cautare generala pe web, dar si printre imagini, video, stiri, bloguri si altele. Daca stii deja din ce categorie face parte ceea ce cauti, ai facut un pas important. Sa ne ocupam mai indeaproape de cautarea informatiilor pe internet. Sa presupunem ca te intereseaza subiectul pisici. Daca vrei sa citesti in general despre pisici, sa afli informatii despre pisici, probabil ca o cautare dupa cuvantul pisici este foarte satisfacatoare. Acest cuvant-cheie este de tip short-tail. In fata ta apare o lunga lista de siteuri care abordeaza subiectul pisici din diferite unghiuri: articole despre pisici, poze, video, magazine cu hrana si jucarii pentru pisici, cabinete veterinare, etc. Daca faci cautari dupa cuvinte-cheie de tip short tail trebuie sa stii cate ceva despre tipul siteurilor care apar in primele pagini cand faci astfel de cautari. De obicei, motoarele de cautare clasifica siteurile in functie de mai multi factori. O mare importanta o au pentru Google sau Bing varsta siteului precum si rangul siteului, care este calculat in functie de calitatea si cantitatea linkurilor de la alte siteuri catre siteul respectiv. Deoarece competitia este foarte mare cand vine vorba de cuvinte-cheie generale, este de inteles ca primele pozitii sunt ocupate de siteuri vechi, care si-au construit o reputatie in timp. Dureaza ceva timp pana cand motoarele de cautare sa capete incredere intr-un site. De aceea, este greu sa vezi printre primele rezultate siteuri noi. De aceea, uneori, gasim pe Google rezultate depasite. Anumite subiecte sunt mereu actuale. Altele nu. Din pacate robotii nu au cum sa stie cand un articol despre un anume subiect este depasit. Sa revenim acum la cautarea noastra. Sa presupunem ca nu doresti sa se afiseze anunturi legate de pisici. Scrie pisici anunturi. Pune blank dupa cuvantul pisici. Motorul de cautare va filtra atunci rezultatele si nu va afisa paginile web care contin cuvantul anunturi. Dar lumea este grabita si cauta pe internet raspunsuri la anumite intrebari. De aceea, se utilizeaza foarte mult cuvinte-cheie de tip long-tail. Sunt practic formulate intrebari specifice la care se asteapta raspunsuri specifice. O cautare dupa un cuvant-cheie de tip long-tail este pisica zgarie mobila. Interogarea se face in speranta gasirii unei solutii ca pisica sa nu mai zgarie mobila. Uneori gasim mai usor ceea ce cautam daca putem cauta dupa titlul articlolelor disponibile pe internet. Sa presupunem ca pisicile tale se bat si vrei sa le faci sa nu se mai bata. Atunci este poate de ajutor daca gasesti articole care au titlul: Pisicile se bat. Daca

folosesti Google, poti face acest lucru utilizand operatorul allintitle. Scrie asa: allintitle: pisicile se bat. Vei obtine toate paginile de internet care au in titlu toate aceste cuvinte. Daca folosesti Yahoo sau Bing poti scrie asa: intitle:pisicile intitle:se intitle:bat. Exista si alte tipuri de cautari, despre care voi vorbi cu alta ocazie. Pana atunci, nu uitati: ganditiva de fiecare data ce tip de raspuns doriti si, in functie de aceasta alegeti tipul de cautare. Exista si alte tipuri de cautari, despre care voi vorbi cu alta ocazie. Pana atunci, nu uitati: ganditi-va de fiecare data ce tip de raspuns doriti si, in functie de aceasta alegeti tipul de cautare. Cautarea Google instant Google introduce noua cautare instant. Rezultatele cautarii apar pe masura ce utilizatorul tasteaza in caseta de cautare. Acest nou tip de cautare se bazeaza pe anticiparea cautarii, pe baza celor mai frecvente cautari facute pe Google. In timp ce utilizatorul tasteaza sunt facute sugestii de interogare, iar rezultatele apar instant. Practic, nu mai este nevoie sa apasati tasta Enter. Google spune ca acest nou tip de cautare economiseste o gramada de timp, mai exact 2-3 secunde la fiecare cautare. Asta din cauza faptului ca utilizatorii citesc mai repede decat tasteaza. Fidel conceptiei sale de a imbunatati experienta utilizatorilor, Google face un nou pas in aceasta directie. Cum sa cauti informatii selective pe internet

Teoretic, pe internet ar trebui sa gasim o multitudine de informatii din toate domeniile. Ele sunt acolo, inregistrate in motoarele de cautare, puse la dispozitia tuturor doar cu un simplu click. De multe ori, insa, motoarele de cautare ne ofera postari in care sunt gasite cuvintele cheie, dar care sunt nefolositoare (parerea oamenilor care nu se pricep, publicitate agresiva, link-uri false menite doar sa genereze trafic, etc.). Deci ce poti face ca sa cauti si sa obtii o informatie selectiva? Solutia este sa alegi bine cuvintele sau frazele cheie inainte de a cauta. De exemplu: Iti propun un mic exercitiu. Vrei sa faci cateva renovari in casa si ai nevoie de idei sau de sfaturi. Deschide motorul de cautare

Google si tasteaza cuvantul renovare casa. Cat de utile iti sunt link-urile afisate? Acum deschide o noua pagina de internet si tot pe Google tasteaza informatii profesionale despre renovare casa. In urma cautarii iti sunt afisate articole despre cum sa iti renovezi locuinta cu bani putini, despre trucuri utile in selectarea materialelor si amenajarea interioara, etc. Toate aceste articole au fost scrise de cativa profesionisti din domeniu care au hotarat sa impartaseasca informatii profesionale cu altii. Acelasi exercitiu, dar cu un alt cuvant. Esti in situatia in care iti cauti un loc de munca si si vrei sa afli cat mai multe informatii care te pot ajuta. Scrie pe Google cuvantul angajare si urmareste infromatiile care iti sunt afisate. Apoi scrie din nou pe Google informatii profesionale despre angajare. Vei observa ca in cel din urma caz informatiile oferite sunt mai numeroase si mai utile: despre perioada de voluntariat de dinaintea angajarii, despre cum trebuie sa privesti un interviu de angajare, despre perioada de proba, despre documentele necesare pentru dosarul de angajare, etc. In cele din urma, treci printr-o perioada mai dificila din viata ta si ai nevoie de ajutorul unui psiholog sau de cateva sfaturi oferite de unul dintre ei care sa te ajute sa depasesti momentul. In prima faza iti este teama sa iti faci o programare, drept pentru care cauti pe internet cuvantul psiholog si dai peste site-urile de prezentare ale unor cabinete psihologice. Nu este chiar ceea ce iti trebuie pentru moment. Incearca sa cauti pe Google informatii profesionale despre psiholog. Iata niste articole scrise de oameni specializati care ar putea sa te ajute sa iti dai seama prin ce treci mai exact: ce mesaj transmite depresia, cand este cazul sa apelezi la psiholog, etc. Prin urmare, este important sa stii sa cauti selectiv informatii pe internet. Cautarea de informatii pe Web Numeroase site-uri web ofera facilitati de cautare, fie doar n interiorul site-ului respectiv, fie n ntregul Web. La baza functionalitatii acestor site-uri stau programe speciale roboti sau motoare de cautare ce navigheaza pe Internet, introducnd n baze de date dedicate informatii despre site-urile indexate. Acesta luare n evidenta simplifica operatiile ulterioare de cautare a unor informatii specifice. Navigarea se realizeaza pornind de la o pagina specificata n general de autorul site-ului si efectundu-se o indexare a tuturor paginilor catre care exista linkuri din pagina web initiala sau dintr-o pagina deja indexata. Autorii site-urilor web au posibilitatea de a bloca indexarea anumitor parti ale sitului daca acest lucru este necesar, respectiv de a specifica o descriere pentru fiecare pagina si cuvinte cheie care vor fi utilizate n cursul cautarii. Dupa realizarea indexarii unele site-uri ofera o facilitate suplimentara, referitoare la organizarea ntr-o structura de directoare a site-urilor indexate; astfel se ofera utilizatorilor o metoda simpla de a ajunge la paginile cautate. Fiecare dintre siturile de cautare permite cautarea pe baza unor cuvinte cheie cuvinte care sunt descriu site-ul cautat , prezentnd o lista cu site-urile ce contin acele cuvinte. Adeseori, lista site-urilor prezentate este ordonata n functie de relevanta site-ului respectiv. n acest sens, se utilizeaza diversi indicatori: numarul de aparitii a cuvintelor cautate n site sau pagina web respectiva, numarul de link-uri ale altor site-uri catre acel site, numarul de persoane care (n urma efectuarii unei cautari similare) au vizitat site-ul respectiv etc.

n numeroase cazuri lista site-urilor rezultate dintr-o cautare este foarte mare, fiind dificila identificarea celor care contin informatiile dorite. Pentru evitarea acestui neajuns se utilizeaza n general cuvinte cheie potrivite si facilitati avansate de cautare. Alegerea potrivita a cuvintelor cheie cu care se efectueaza cautarea micsoreaza vizibil numarul de rezultate returnate. Este posibila specificarea mai multor cuvinte cheie, separate de spatiu, desi, n functie de motorul de cautare utilizat, semnificatia difera: cea mai mare parte a acestora le interpreteaza ca doua cuvinte cheie care trebuie sa apara n pagina web returnata ca rezultat, dar altele le interpreteaza ca alternative pagina web va contine oricare (unul) dintre cuvintele cheie specificate. n plus, fortarea cautarii unei fraze se poate realiza incluznd-o ntre ghilimele. Prin utilizarea unor facilitati de cautare avansata sunt posibile cautari mult mai precise. De exemplu o cautare a Universitatii Babes-Bolyai efectuata pe siteul www.google.com (unul dintre cele mai puternice la ora actuala), cu cuvntul cheie university a dus la gasirea a circa 49 de milioane de pagini ce contin cuvntul respectiv, identificarea paginii dorite fiind dificila. Prin adaugarea unui alt cuvnt cheie cluj numarul acestora s-a redus la 15 mii. Dupa adaugarea prescurtarii UBB s-a obtinut o lista cu doar 103 de rezultate. Precum se poate observa, de la cele 50 de milioane de pagini sa reusit restrngerea la circa 100 de rezultate, iar site-ul cautat www.ubbcluj.ro se va afla direct pe prima pozitie. Motorul de cautare www.google.com utilizeaza ordonarea listei rezultatelor n functie de relevanta, calculata pe baza numarului de link-uri catre paginile indexate (astfel, o pagina catre care exista numeroase link-uri n Internet este considerata a avea o relevanta mai mare dect o pagina catre care nu exista linkuri). Un numar mare de persoane autoare ale unor site-uri web considera ca aceasta metoda permite obtinerea de rezultate bune, relevante. Cautarea avansata se bazeaza pe utilizarea unor cuvinte cheie si fraze, precum si a anumitor comenzi specifice, care permit specificarea unor caracteristici diverse: cuvintele care trebuie sa apara n mod obligatoriu n pagina, cuvinte partiale, indicarea faptului ca doua cuvinte trebuie sa se afle unul n apropierea celuilalt, utilizarea de operatori logici pentru indicarea unei cautari complexe, cautare doar n rezultatele obtinute etc. n continuare vor fi prezentate o parte dintre aceste optiuni de cautare avansata, care sunt n general comune tuturor motoarelor de cautare. Este recomandata totusi consultarea documentatiei fiecarui motor de cautare, pentru a se ntelege modul de utilizare al fiecaruia. Sintaxa specificata mai jos este cea utilizata de motorul de cautare AltaVista (www.altavista.com). Utilizate pentru construirea unei expresii booleaneExemplu: ubb AND cluj AND, OR duce la cautarea paginilor ce contin cuvintele ubb si cluj. Unele motoare de AND cautare interpreteaza spatiul dintre cuvinte ca si AND, altele interpreteaza NOT cuvintele separate de spatiu ca o fraza. NEAR Indica daptul ca se doreste ca cele doua cuvinte separate sa fie nvecinate n document.Exemplu: florin near bota duce la gasirea paginilor ce vor contine

cele doua cuvinte, n orice ordine, despartite de maximum cteva cuvinte. Astfel vor fi eliminate paginile ce contin liste cu persoane si n care apare o persoana cu numele bota iar la o oarecare distanta n text o alta, cu prenumele florin. Specifica faptul ca se doreste gasirea tuturor formelor similare (variatiilor) cuvntului respectiv.Exemplu: radio* duce la gasirea paginilor ce contin radio, radiotransmisie, radiologie etc.

Unele motoare de cautare permit si specificarea altor optiuni n cazul unei cautari avansate, cum ar fi: limba documentului, intervalul de timp n care trebuie sa fi fost creata pagina, configurarea sortarii rezultatelor etc. Cteva reguli de baza pentru efectuarea unei cautari rapide ar fi urmatoarele: 1. Introducerea ct mai multor cuvinte sau fraze care sunt cautate pentru a restrnge la maximum cautarea si a elimina rezultatele nerelevante (de exemplu o cautare pe AltaVista cu tele* AND NOT television duce la obtinerea tuturor paginilor ce contin cuvinte care ncep cu tele, mai putin a celor n care apare cuvntul television, acestea fiind eliminate). 2. Introducerea substantivelor la singular si a verbelor la infinitiv. 3. Utilizarea de sinonime sau forme de scriere diferite n cazul n care se obtin prea putine rezultate (de exemplu se poate scrie Cluj-Napoca si Cluj Napoca). 4. Utilizarea operatorilor booleani si a celor pentru indicarea nvecinarii. n cazul n care nu se cauta informatii specifice, se poate apela la navigarea ntr-o structura organizata pe subiecte cu site-uri (cum este cazul Yahoo www.yahoo.com). Printre cele mai cunoscute si mai puternice motoare de cautare se numara: www.google.com, www.excite.com, www.lycos.com, www.altavista.com, www .webcrawler.com, www.infoseek.com,www.yahoo.com. Pentru Romnia, deocamdata nu exista un motor de cautare real: cele care ofera astfel de servicii utilizeaza n general serviciile motoarelor de cautare sus mentionate sau sunt n faze de testare a propriului motor de cautare. Cautarea informatiilor pe Internet Am ales acest subiect la sugestia unui cititor si pentru ca la ora actuala isi fac aparitia o multime de noi unelte de indexare si cautare, iar alte zeci de unelte isi imbunatatesc serviciile pentru a atrage cat mai multi utilizatori. Pe web apar zilnic milioane de site-uri, deci, miliarde de informatii, texte, sunete, imagini care trebuie indexate intr-un motor/ anuar/ banca de date/ robot/ ghid/ portal sau catalog. Dar nu putem vorbi, practic, despre motoarele de cautare si alte unelte pana nu stim mai multe despre ce inseamna cercetarea pe internet.

Se putea pomeni, la un moment dat, de o supraabundenta a informatiilor... In 1999 erau peste 800 milioane de documente pe web... Site-uri comerciale, personale, institutionale, universitare; articole, romane, pagini publicitare, cataloage... Peste 100 de limbi... Este suficient sa cauti, de exemplu, istorie antica si imediat te zapacesti... Internautul renunta, de obicei, la vizualizarea sutelor de documente propuse... Iata de ce se pune problema sa cunosti uneltele de cautare pe Internet. Un alt studiu enunta faptul ca utilizatorii folosesc in medie 2 cuvinte cheie pentru a efectua o cautare si doar 2% din internauti vizualizeaza primele 10 documente propuse. Oricum, ultimele statistici spun ca peste 80% din numarul total al utilizatorilor Internet de origine americana au consultat un motor de cautare, iar 29% dintre acestia folosesc unul in fiecare zi. Fara organizare si fara control, nu poti avea acces la o informatie precisa. Astfel, ideea de a indexa web-ul a aparut ca fiind cea mai buna alternativa pentru a avea acces la informatii. Aceasta solutie era de a parcurge diferitele site-uri si de a aranja informatiile colectate in banci de date. In fata cantitatilor uriase de informatii ce trebuiau tratate, automatizarea acestei munci se dovedea a fi indispensabila. Iar dezvoltarea primelor unelte de cautare s-a facut pentru a putea raspunde la aceasta cerere. Se pot regasi astfel imagini, texte, sunete, imagini video si alte tipuri de informatii. Indexarea paginilor web ramane totusi un exercitiu dificil, deoarece, asa cum am spus mai devreme, unii triseaza pentru a fi vizibili, oricum ar fi formulata cererea de cautare. De exemplu, daca vei cauta cuvantul femeie, tu gandindu-te, bineinteles, la un site pentru femei cu moda, sfaturi, retete culinare, cariera etc.-, vei gasi si site-uri de cu totul alta natura... Deci, metodele folosite pentru a efectua o cautare de informatii variaza in mod egal, de la un motor de cautare la altul, de la un anuar/ baza de date / catalog la altul. Reguli exista, dar ele intretin abuzurile, uneltele de cercetare modificandu-si continuu metodele de lucru pentru a le limita. Oricum algoritmii de indexare care decid, de exemplu, ca un continut este similar cu un altul sunt tinuti secreti, in acest domeniu exceland, bineinteles, Google. In continuare veti afla despre alte unelte de cautare, despre avantajele si dezavantajele utilizarii lor. Google Google a cunoscut, doar in cativa ani, un succes fenomenal. Lansat ca un simplu motor in faza de testare, in septembrie 1998, de doi studenti de la Universitatea Stanford, Larry Page si Sergey Brin, motorul de cautare isi inaugura versiunea sa comerciala un an mai tarziu. Google primeste in fiecare zi circa 130 de milioane de cereri din toata lumea... deoarece el nu este un motor de cautare ca toate celelalte. Chiar daca se bazeaza pe cautarea cuvintelor cheie, clasate in functie de numar si de site-urile de origine, Google nu merge pe principiul ca site-urile respective sa plateasca pentru a fi afisate in capul listei. Sistemul page rank, inventat de cei doi studenti, reprezinta popularitatea paginilor.

O alta particularitate a sa este de ordin strategic: in timp ce alte motoare sunt invadate de zeci de bannere publicitare, pe Google, publicitatea se limiteaza doar la cateva link-uri hypertext discrete, care apar pe ecran doar daca sunt in raport cu informatiile cautate. De asemenea, o alta caracteristica este functionarea in mai multe limbi. Poate chiar exagerat de multe: maghiara, sarba, ucraineana, turca, rusa, poloneza, olandeza etc. Pe de alta parte, Google efectueaza cercetari documentare complexe pentru cine este interesat, fie persoana fizica sau juridica, bineinteles, contra cost. Deoarece concurenta in acest domeniu devine din ce in ce mai acerba, recent, Google a organizat un concurs al carui premiu era de 10.000 de dolari. Castigatorul premiului a creat o modalitate de cautare care permite gasirea paginilor dupa zona geografica in care sunt localizate. Dar adevaratul castigator al concursului poate fi chiar Google deoarece si-a imbunatatit tehnologiile de cautare prin programele primite de la participanti si pe care le poate administra dupa bunul plac, datorita conditiilor incluse in formularele de participare la concurs. Astfel, tehnologiile pe care le-a primit Google se refer la reducerea erorilor n ceea ce priveste paginile create, posibilitatea ca hyperlink-urile s fie conectate mai bine atunci cnd site-ul tint si schimb locatia, cutarea informatiilor n fisiere compresate etc. Totodata, Google a lansat doua situri pentru a dezvolta tehnologiile de cautare experimentala si navigare.Prima pagina de proba, Google Labs, permite utilizatorilor sa testeze tehnologii noi produse de echipa de cercetare si dezvoltare Google. Aceste experimente includ un glosar, o aplicatie de cautare vocala, shortcut-uri de la tastatura pentru navigarea prin rezultatele cautarii. Pagina a doua prezinta add-onuri experimentale la toolbar-ul lui Google, un download de software care permite utilizatorilor care fac surf pe Web cu navigatorul internet Explorer de la Microsoft sa caute baza de date Google printr-o aplicatie persistenta inclusa in interfata internet Explorer. Deci, la ora actuala, Google ramane cel mai bun motor de cautare. Killerinfo Aminteam in numarul trecut de aparitia unui nou motor de cautare... Sa vedem totusi ce face aceasta noua unealta pe web... Bazat pe o noua generatie de aplicatii, Killerinfo (http://www.killerinfo.com ia in considerare clasamentul link-ului corespunzator pentru fiecare unealta de cautare si afiseaza paginile cu rezultatele originale. El opereaza, de asemenea, o ierarhizare a temelor propuse. Quick Peek permite vizualizarea unei parti din pagina selectionata, ceea ce face ca utilizatorul sa castige o bucata de timp, deloc neglijabila. Pe scurt, chiar daca aceasta unealta nu prezinta nici o functionalitate revolutionara, aduce totusi o multime de idei bune. Pentru moment, Killerinfo nu este disponibil decat intr-o versiune anglofona, dar exista posibilitatea ca interfata sa fie dezvoltata si in alte limbi cat de curand. AltaVista Constatand ca pierdea utilizatori in mod constant spre bucuria unui rival cum este Google, AltaVista a lansat, de curand, un nou serviciu, AltaVistaPrima, conceput sa ajute oamenii sa-si cizeleze cautarile prin oferirea a 12 subgrupe de rezultate intr-o singura lista lunga a tuturor siturilor Web care contin informatia cautata. Noul serviciu a fost trecut in teste beta pentru a mari durata timpului pe care oamenii il petrec pe situl

sau si numarul de cautari. AltaVista reprezinta o baza de date, constituita automatic de un robot care indexeaza textul integral al documentelor de pe web si al grupurilor de stiri. DigitalEquipment anunta in 1997 cifre record pentru AltaVista: 32 de milioane de pagini vizualizate zilnic de 18 milioane de utilizatori individuali din intreaga lume. Venitul generat de publicitate pe AltaVista a crescut cu 267% in 1997. Planurile imbunatatirilor prevedeau inlcuderea noilor zone de cautare permitand accesul instantaneu la informatii de actualitate, calatorii, finante, sanatate etc. AltaVista este situat in SUA, are o acoperire internationala, este in engleza (exista si versiuni in franceza, spaniola si portugheza, dar interfata se poate adapta in functie de limba utilizatorului) si propune doua moduri de cautare: simpla si avansata, aceasta din urma propunand o gestiune completa a operatorilor booleeni, posibilitatea de a selecta limba pentru raspunsurile afisate si rafinarea cautarilor. Cutarea avansat permite limitarea rezultatelor n functie de dat, limb etc.. Ofera, de asemenea, si optiunea de cautare in grupurile de stiri Usenet. Singurele inconveniente ar fi ca anumite formate sunt excluse din indexare: pdf-urile, diferite alfabete, fisierele compresate. HotBot Cu 10 milioane de pagini indexate pe zi, HotBot este caracterizat de unii ca fiind cel mai rapid motor din lume. Interfata de utilizare este bine dezvoltata, iar functia de ajutor, exceptionala. Permite utilizarea operatorilor logici si al parantezelor, iar cautarea poate fi limitata prin adaugarea criteriilor suplimentare. Yahoo! Cei doi dezvoltatori ai lui Yahoo! (Yet Another Hierarchical Officious Oracle), David Filo si Jerry Yang, au lansat acest portal al web-ului in aprilie 1994. Initial era o unealta rezervata uzului personal, acestia dandu-si ulterior seama ca listele lor incepeau sa devina foarte importante, dar in acelasi timp si dificil de administrat. Nascut dintr-o idee simpla, inceput ca hobby, Yahoo a devenit, in timp, o adevarata intreprindere. Yahoo a cunoscut un succes fulminant si milioane de oameni l-au folosit regulat pentru a explora web-ul. O data cu lansarea lui Yahoo!France, portalul s-a extins cu Yahoo! Japon, Yahoo!Canada, Yahoo!Germany, Yahoo!Irlande, Yahoo!Spany. Echipa primeste peste 500 de inscrieri zilnice. Site-urile al caror continut este ilegal sunt exilate si totodata, se face distinctia intre site-urile comerciale si celelalte. De asemenea, Yahoo se vrea a fi foarte precis in ceea ce priveste clasamentul geografic al site-urilor. Ca si concurentii sai, Yahoo! propune servicii gratuite: informatii financiare, meteo, sport, stiri, selectia saptamanii, site-urile zilei remarcate de surferi, adrese de e-mail gratuite etc. La un moment dat, Yahoo! chiar a detinut suprematia prin milioanele de accesari zilnice. Intr-o alta categorie ar putea intra si uneltele de cautare care au in spate asistenta umana. Aici intra WebHelp (<http://www.webhelp.fr>) realizat de Softwin pentru tarile francofone. Pana acum cateva luni, puteai afla raspunsul la aproape orice intrebare, in

mod gratuit. Insa acum lucrurile s-au schimbat. Daca vrei sa gasesti ceva, te costa. Totusi, pentru a vedea cum se desfasoara cautarea, care este calitatea informatiei afisate in urma cautarii, ti se ofera posibilitatea de a ti se raspunde gratuit la 2 intrebari. Te inscrii, ti se da o parola si... ai pornit la treaba! Diferenta fata de alte motoare de cautare constand astfel in faptul ca raspunsurile la intrebari nu ti se ofera automat, ci prin intermediul asistentei umane. Adica te vei conversa cu unul dintre oamenii echipei WebHelp pentru a-ti putea raspunde exact la ceea ce cauti. Unelte de cautare romanesti La aceasta data, conform statisticilor de la Trafic.ro (Trafic fiind un site de analiza a site-urilor din punct de vedere al numarului de vizitatori), cele mai accesate unelte de cautare din Romania sunt: Kappa, Romania Online, Home.ro, Bumerang, Apropo, Startpage, Index 2000, Acasa, La Start, Onlinemedia, 123Start, Portal, Idilis, Primapagina, Online, Hartionline, Anet, Afla, GoFind si Xportal (pozitiile 1-20). In prezentarea acestora am mers mai mult pe ideea continutului si nu a aspectului site-ului respectiv. In momentul in care cauti o informatie, nu cred ca te mai intereseaza cat de incarcat cu bannere este sau daca sunt culorile bine alese..., ci din contra, atunci se pune problema calitatii rezultatelor afisate! Si pentru ca am lamurit acest aspect, sa trecem la prezentarea uneltelor romanesti.. Afla (<http://www.afla.ro>) a aparut pe web in anul 2001. In acest moment cuprinde peste 11.000 de adrese romanesti, iar echipa care il administreaza primeste circa 50 de cereri de inscriere pe saptamana. Politica de inscriere este simpla: oricine poate inscrie un site in cadrul unuia dintre cele 12 domenii si peste 100 de subdomenii, cu conditia sa nu fi fost inscris anterior. Inscrierea se poate face pentru o singura locatie (pentru acelasi URL), iar in cele mai multe cazuri, interventia webmaster-ului se rezuma doar la acceptarea si confirmarea inscrierii unui site; dar uneori pot fi modificate domeniile alese initial daca sunt total neconforme cu profilul site-urilor. Cautarea unei informatii se realizeazea in cadrul directorului Afla.ro dar si pe web. Portalul Afla.ro ofera servicii de afisare preferentiala in lista rezultata in urma cautarii, iar pretul este cuprins intre 10 si 100 $ pe an, in functie de domeniu. Alte servicii oferite de Afla: stiri actualizate de doua ori pe zi, revista presei, editorial, forum, horoscop, concursuri, dedicatii muzicale online, sfatul medicului online, consilier psihologic, programul tv, curs si convertor valutar, adrese utile, cursele aviatice, precum si servicii de programare si webdesign. 123Start! (<http://www.123start.ro>) reprezinta, de fapt, un pachet care cuprinde mai multe servicii: impreuna.123start.ro (matrimoniale); acvaria.123start.ro (horoscop); bazar.123start.ro (anunturi); games.123start.ro (jocuri); live.123start.ro (ziare, radiouri, tv in direct pe Internet), wallpapers.123start.ro si serviciul de mail www.123mail.ro. Orice webmaster este liber sa-si inscrie site-ul in cadrul directorului 123Start!, echipa care administreaza portalul primind in medie 30 de cereri de inscriere saptamanale. Pentru moment, toate serviciile oferite de 123Start! sunt gratuite.

Startpage (<http://www.startpage.ro>) primeste sute de cereri de inscriere pe saptamana, acestea fiind verificate meticulos de catre editor si introduse apoi in categoria care li se potriveste cel mai bine. In paralel, echipa Startpage cauta site-uri noi si interesante pentru vizitatori. Idilis (<http://www.idilis.net>) ofera, pe langa posibilitatea de cautare in director, o multime de servicii gratuite navigatorilor: e-mail, sms, web hosting, scanare antivirus online, download, stiri, informatii utile (numere de telefoane si adrese utile, informatii rutiere, amplasare radare, lucrari in trafic, RATB, informatii legislative, financiare), concursuri de cultura generala cu premii tentante, un magazin virtual, oferte/articole din domeniile auto si imobiliar ; dar si servicii comerciale specifice activitatii firmei: acces internet prin linii inchiriate, wireless sau dial-up, web design si web hosting. Idilis primeste circa 30 de site-uri pe saptamana care sunt analizate de editori si sunt sau nu adaugate in director. Datorita verificarii cu atentie a fiecarei inscrieri de site, nu exista posibilitatea de frauda. La Start (<http://www.la-start.ro>) are mai multe optiuni pentru cautare, iar criteriile de inscriere pentru un site sunt calitatea design-ului si continutul interesant al acestuia. Pentru continutul respectivului site, raspunde in exclusivitate autorul. Site-ul a fost realizat din pasiune si este in continua dezvoltare. Webmaster-ul este cel care se ocupa de cele 10 propuneri de inscriere pe care le primeste zilnic. Home (<http://www.home.ro>) a fost creat in 1998 de firma IMA Infoconsult si preluat in 2000 de RDSNet. Acesta asigura navigatorilor o gama larga de resurse online, inclusiv serviciul de gazduire a paginilor personale ale acestora. Totodata, Home.ro foloseste motorul GoFind, rezultatele afisate fiind in exclusivitate site-uri romanesti.Autorii paginilor inscrise in cadrul Home.ro sunt in totalitate responsabili pentru continutul afisat. RDS nu controleaza, dar monitorizeaza continutul transmis. Sunt excluse astfel persoanele care trimit un continut ilegal, defaimator, ofensator, vulgar, afecteaza intimitatea altor persoane, rasist sau care incalca drepturile de autor. Sunt de asemenea excluse orice tip de publicitate, materialele promotionale, junk mail, spam, scrisorile in lant etc. Totodata, nu se poate folosi pagina personala sau directorul propriu ca loc de depozit pentru a incarca pagina plecand de la alt link decat cel existent in cadrul portalului sau ca modalitate de intrare pe alt site personal, RDS avand dreptul de a sterge orice continut care violeaza aceste reguli de utilizare. Un exemplu demn de urmat si de alte site-uri care se ocupa cu indexarea adreselor web! Intr-o categorie aparte intra Acasa (<http://www.acasa.ro>) deoarece se inscrie in cadrul proiectului Open Directory, un proiect mentinut in viata datorita contributiilor unor editori voluntari. Aici, oricine poate deveni editor voluntar. Open Directory reprezinta un director web de resurse Internet, acesta fiind aranjat in mod ierarhic in functie de subiect de la general, la specific. Echipa de editori evalueaza fiecare inregistrare si tot ea decide care propunere va fi sau nu inregistrata. Interesant este faptul ca nici un site nu se adauga direct in baza de date de la Acasa.ro. Toate propunerile sunt trimise la DMOZ, urmand ca Acasa.ro sa primeasca periodic informatiile. Este interzisa inregistrarea repetata a aceluiasi URL, a site-urilor oglinda (site-uri al caror continut este identic, dar difera prin url), a site-urilor cu

continut ilegal (pornografie, incalcarea drepturilor de autor), a site-urilor care sunt in constructie. De asemenea, nu sunt incluse in director paginile care nu sunt cel putin 50% in limba romana. Pentru cautarea informatiilor, Acasa foloseste motorul de cautare romanesc GoFind si Google. Un site interesant este si Trafic (<http://www.trafic.ro>), lansat la 11 septembrie 2000 si care se ocupa, asa cum am mentionat mai devreme, cu analiza site-urilor romanesti din punct de vedere al numarului de vizitatori. El cuprinde doua sectiuni: Ranking (sau clasament) si listeaza site-urile in functie de numarul de vizitatori si Tracking(sau counter) si care face o analiza a traficului, a profilului vizitatorilor si a promovarii site-urilor respective. Aceasta din urma se adreseaza, in special, administratorilor de site-uri. Nici aici nu se pot inscrie site-uri fara continut, adica in constructie sau nefunctionale, site-uri cu continut ilegal, imoral sau ofensator sau site-uri a caror descriere data in formularul de inscriere nu este conforma cu continutul acestuia. Configurarea cautarii unor informatii pe Internet Prima modalitate este cea a cautarii simple in care pot fi folositi operatorii , + - si simbolurile * % Cea de-a doua modalitate, cautarea avansata, foloseste orice operator logic, operatorii + si neputand fi folositi. Majusculele pot fi sau nu luate in considerare. Simbol * % spatiu , + Descriere Exemple Inlocuieste orice alt caracter sau Cinema* - va afisa site-urile care contin orice sir de caractere, inclusiv cel putin un cuvant ce incepe cu cinema caracterul nul cinemateca, cinematograf Reprezinta o varianta a caracterului Idem * * Este folosit ca despartitor intre cuvinte; iar din punct de vedere logic este echivalent cu operatorul sau Varianta caracterului spatiu Site-urile care nu contin cuvantul cantareti + Romania va afisa site-urile care este precedat de + sunt excluse care contin cuvantul cantareti si din rezultatele cautarii neaparat cuvantul Romania Site-urile care contin cuvantul care cantareti - Romania va afisa site-urile este precedat de sunt excluse din care contin cuvantul cantareti si va rezultatele cautarii; reprezinta exclude cuvantul Romania totodata inversul lui + Eminescu and poezie va afisa siteAre functia operatorului logic si urile care contin cuvintul Eminescu si cuvantul poezie Este echivalent cu and Idem and Are functia operatorului logic sau Are functia operatorului logic non Echivalent cu not (cantareti & muzica) & !Romania va

and & or not !

afisa site-urile care contin cuvantulcantareti si cuvantul muzica si care nu contin cuvantul Romania Servicii de cercetare pe Internet Cei care nu au rabdare / timp sa caute pe Internet ceea ce ii intereseaza sau cei care inca nu au acces la Internet, au o alta alternativa: sa apeleze la cei care ofera servicii de cercetare pe Internet. Totodata, apelarea la un specialist in ale cautarii pe net poate garanta uneori informatii superioare calitativ rezultatelor obtinute de un utilizator Internet obisnuit, in zile intregi de cautare. In momentul de fata, in Romania, astfel de servicii ofera Fundatia BIT (http://www.101bit.com) ai carei specialisti stapanesc tehnicile necesare gasirii de continut relevant pe Internet. Acestia pot gasi: documentatii si resurse pentru un anumit domeniu (educatie, invatamant, afaceri), adrese de e-mail si informatii disponibile pe Internet despre persoane sau companii din intreaga lume, informatii medicale, publicatii electronice si nu numai (de fapt, nu exista o limita a informatiilor ce se pot gasi pe Internet). Si toate acestea, la un pret redus. Iar o cautare efectuata de specialistii Fundatiei BIT poate dura doar cateva zile, cateva ore sau chiar cateva minute. Rezultatele cercetarii pot fi prezentate in mai multe formate: pagini web, documente Word, PowerPoint, tabele Excel, baze de date Access, fisiere text sau ASCII. Referitor la preturi... costul serviciilor oferite de fundatia BIT porneste de la 6,50 $ pentru o cautare simpla, iar pretul final al serviciilor de cercetare poate depinde de: dificultatea cercetarii, formatul in care se doreste prezentarea raportului, rapiditatea cu care se doreste finalizarea cercetarii etc. Fundatia BIT poate fi contactata prin e-mail (bionelt@xnet.ro) - metoda preferata de contact, telefon (057/252.607) sau fax (057/252.607). De retinut este faptul ca studentii si profesorii beneficiaza de o reducere de 25% iar plata se face in lei la cursul dolarului din ziua respectiva. Cutarea pe Internet Internetul poate fi considerat ca fiind cea mai mare bibliotec disponibil i actualizat permanent. De aceea uneori gsirea informaiei care ne este necesar poate fi dificil. World Wide Web (WWW sau Web) reflect chiar prin numele sau trsturile sale eseniale :

este destinat cutrii informaiei n ntregul Internet (world wide = n lumea ntreag) folosete hipertextul pentru organizarea informaiei, ceea ce face ca aceasta s apar ca o pnz de pianjen (web) permind navigarea cu uurin de la o pagin la alta.

Pentru regsirea informaiei n Web se pot folosi urmtoarele instrumente:

serviciul de navigare browserul, care permite accesarea informaiilor prin introducerea adresei de web a paginii (numit URL - Uniform Resource Locator identificator standard al locului n care se gsete resursa), sau prin urmrirea unei

hiperlegturi (en. hyperlink) dintr-un alt document (care conine URL-ul paginii respective) serviciul de cutare automat prin: o instrumente de cutare (search tool) o instrumente de indexare (indexing tool) o motor de cutare (search engine)

Browserul permite, n general, efectuarea urmtoarelor operaii:


navigarea printre paginile web i vizualizarea lor urmrirea legturilor dintre documente care conin hiperlegturi copierea informaiilor din Internet pe propriul calculator cutarea informaiei n Internet regsirea rapid a informaiilor prin folosirea semnelor de carte (pagina favorit) i a istoricului accesarea altor servicii Internet: pota electronic, mesagerie instantanee etc.

Aadar, browserul integreaz accesul la mai multe servicii din Internet printr-o interfa accesibil i uor de utilizat. O alternativ mai rapid pentru rsfoirea paginilor web n cutarea informaiei dorite este apelarea la un serviciu de cutare, adic un site web care conine n general urmtoarele categorii de informaii:

instruciuni care arat modul n care trebuie folosit serviciul metoda prin care utilizatorul poate s propun un subiect pentru cutare

Portalurile sunt site-uri specializate care ndeplinesc funcia cataloagelor dintr-o bibliotec. Aceste site-uri19 aranjeaz pe categorii sau domenii diverse site-uri existente n Internet i le ordoneaz n funcie de anumite criterii n cadrul categoriilor stabilite (pe subiecte, dup popularitate, etc.). De multe ori, portalurile ofer i alte servicii pe lng cel de cutare (pot electronic, tiri etc.) Motoarele de cutare sunt site-uri care au rolul de a ajuta utilizatorul s gseasc mai uor i mai direct informaia n Internet. De cele mai multe ori, n cuprinsul unui site cu rol de cutare, se regsesc ambele funcionaliti indexare n catalog i meniu de cutare. Motorul de cutare este n fapt o aplicaie care rsfoiete paginile web din Internet n cutarea cuvintelor sau frazelor cerute de utilizator. Pentru aceasta sunt folosite nite programe automate care alctuiesc liste de cuvinte din interiorul site-urilor. Rezultatele cutrii sunt afiate n funcie de relevana stabilit de motorul de cutare, utiliznd indexarea termenilor din aceste liste . De aceea, termenii cutai trebuie s fie ct mai definitorii pentru subiectul n cauz (keywords cuvinte-cheie).

Pentru a limita aria de cutare, se recomand utilizarea modului de cutare avansat (advanced search), care permite gsirea mai rapid a informaiei datorit criteriilor multiple de cutare. De exemplu, Google afieaz doar paginile care includ toi termenii cutrii. Nu este necesar s includei "and" ntre termeni. Pentru a rafina cutarea, adugai doar ali termeni, iar rezultatele vor conine un subset specific al paginilor ntoarse de ctre cererea original. Putei exclude un cuvnt din cutare prin scrierea semnului minus ("-") imediat naintea termenului pe care vrei s l evitai. De asemenea, se pot cuta fraze prin includerea acestora ntre ghilimele. Cteva sfaturi pentru o cutare eficient:

Fii ct mai exact. Printr-o interogare precis, se obin mai puine rezultate i coninutul relevant este mai uor de gsit. De exemplu, dac am cutat cuvntul lege, am obinut aproximativ 3.580.000 de rezultate. Pentru cutarea lege drept autor am obinut 12.000 de rezultate, n timp ce pentru fraza exact "lege privind dreptul de autor" am obinut 30 de rezultate. Nu folosii cuvinte uzuale. Utilizai cuvinte ct mai adecvate subiectului cutat, altfel utilitarul de cutare va returna zeci de pagini web cu informaii irelevante pentru dumneavoastr. Vezi diferena ntre 5.570.000rezultate pentru masa i 4.960 pentru mijloace comunicare masa nvai s adaptai interogarea. Dac interogarea dumneavoastr returneaz prea multe rezultate, restrngei aria de cutare. Dac rezultatele returnate nu sunt suficiente, reformulai-o ntr-un mod mai general. Nu ntotdeauna primele cuvinte -cheie sunt i cele mai bune. Folosii diferite forme ale cuvintelor. Putei utiliza diferite cuvinte care se refer la subiectul cutat pentru a obine ct mai multe informaii relevante pentru dumneavoastr Folosii sinonimele. De exemplu, scriei i alergare i jogging. Dac folosii un utilitar de cutare care accept combinaii de cuvinte - cheie, separai sinonimele prin cuvntul cheie OR Folosii citate ntre ghilimele. n cazul cnd cutai o anumit fraz sau un titlu, plasai-le ntre ghilimele (de ex. Internet pentru nceptori) n formularul utilitarului de cutare Folosii majuscule atunci cnd este necesar. Majoritatea directoarelor i indexurilor de cutare fac diferena ntre literele mici i literele mari din irul de caractere cutat. Dac textul introdus conine numai litere mici, utilitarul de cutare va identifica numai textul scris fie cu litere mari, fie cu litere mici. n cazul n care scriei i o litera mare, utilitarul de cutare presupune ca aceasta are o semnificaie special i va afia numai rezultatele care corespund exact irului respectiv. Aflai secretele utilitarului de cutare folosit. Unele utilitare de cutare ofer faciliti speciale prin care coninutul relevant poate fi gsit mai uor.

Metode de cutare a informaiilor pe Internet Informaiile cuprinse n World Wide Web, adresele de e-mail i alte servicii ale sale sunt astzi indexate cu ajutorul unor unelte specifice. Internetul poate fi vzut ca un imens puzzle, compus din zeci de milioane de piese rspndite pe cele cinci continente. Este aproape imposibil s gseti cel mai autorizat site ntr-un anumit domeniu, dac nu foloseti una dintre uneltele de cutare specifice. Utilitile de cutare actuale nu se mai opresc numai la cutarea pe Web, ci permit i cutarea unor adrese de e-mail, a forumurilor de discuii, a aplicaiilor gratuite ce poate fi descrcat de pe Internet . a.

Uneltele de cutare a informaiilor pe Internet pot fi ordonate n trei categorii principale: A) B) Directoare (directory n englez, directoire n francez) Motoare de cutare (search engine n englez,moteur de recherche n francez)

Directoarele O unealt de cutare din categoria directoarelor se prezint sub forma unei ierarhii de domenii i subdomenii diverse, site-urile fiind descrise printr-o denumire adresa de Internet (URL) i un mic comentariu relevant privind coninutul site-ului. Aceste directoare se aseamn Paginilor galbene. Cutarea se face cobornd treptat ntr-o arborescen care trece n revist mai multe teme, mergnd de la general la particular. La sfritul ierarhiei (la baza ei), se afl o list de site-uri reprezentative pentru domeniul prezentat. Este vorba deci despre o baz de date cu link-uri ctre site-uri de Web, linkurile fiind clasificate. Directoarele sunt folosite pentru a gsi un site specializat pe o tem anume. Ele sunt foarte eficiente pentru cutarea informaiei generale, deoarece descriu site-urile prin cteva cuvinte reprezentative. Directorul Yahoo (Yet Another Hierarchical Officious Oracle)

Motorul de cutare tematic cel mai cunoscut i mai folosit este Yahoo (scris uneori i Yahoo!), disponibil la adresa www.yahoo.com, aprut n 1994, la iniiativa a doi studeni americani. De-a lungul timpului, Yahoo i-a schimbat interfaa de cteva ori i a introdus treptat i alte servicii complementare (cutare n mai multe limbi, e-mail gratuit, servicii de comer online etc.). Astzi, Yahoo este o mare companie internaional, cotat

la burs i dat mereu drept exemplu de afacere online de succes. Structura directorului Yahoo se apropie astzi foarte mult de cea a unui portal complex. Mai jos avei un exemplu de cutare pe o tem general. Au fost cutate ziare din Frana, fr s conteze periodicitatea, acoperirea geografic sau importana. Din patru clic-uri de mouse, am ajuns la informaia dorit. n cazul n care dorim s mergem mai departe, putem selecta n continuare i alte sub-domenii. n dreptul unora dintre subdomenii, ntre paranteze, apare un numr reprezentnd site-urile existente n acea categorie. Un simbol NEW adugat sub-domeniului sau domeniului arat c, de curnd, au fost adugate site-uri noi n acea categorie. De exemplu, domeniul By Region are n dreptul lui numrul 9377 i simbolul NEW, acest lucru nsemnnd c acea categorie conine 9377 de site-uri i unele dintre ele au fost adugate de curnd. Dac lipit de denumirea subdomeniului st simbolul @, atunci acel subdomeniu conine la rndul lui alte sub-domenii. n permanen, n partea de sus a casetei cu rezultatele cutrii, exist precizat drumul parcurs de la prima pagin a lui Yahoo i pn la nivelul din acel stadiu al cutrii. n cazul n care se realizeaz direct din prima pagin o cutare prin cuvintecheie, drumul parcurs este i el actualizat n consecin. Dac pe prima pagin bara de cutare este simpl, pe msur ce se avanseaz n interior apare posibilitatea de a cuta nu numai n tot catalogul Yahoo, dar i n categoria din acel moment. Astfel, n cazul n care dorim s gsim site-uri despre pictorul francez Renoir, ajungem la o list cu cele mai relevante site-uri i acolo cutm, prin cuvinte-cheie, limitnd cutarea la subcategoria Renoir, tendine generale ale operelor sale.

Rafinarea rezultatelor cutrii n afar de cutarea prin apsarea succesiv pe link-uri ce reprezint domenii i subdomenii, Yahoo ofer i o rafinare a rezultatelor, prin utilizarea cuvintelor-cheie. Yahoo nu caut cuvintele tastate n interiorul paginilor de Web, ci numai n descrierea din dreptul fiecrui site, n titlul site-ului, n adresa sa i n denumirea categoriei alese pentru indexarea site-ului. Cuvintele-cheie solicitate mai sunt cutate i n arhiva de tiri, precum i n agenda de evenimente ale Internetului i n camerele de chat. Chiar dac folosii majuscule atunci cnd tastai cuvintele-cheie, pentru Yahoo nu are nici o importan, pentru c el le va trata ca minuscule. Accentele specifice anumitor limbi nu vor fi luate n considerare. Cel mai indicat mod de a cuta prin cuvinte-cheie la Yahoo este prin apropieri succesive. Se precizeaz cteva cuvinte generale, apoi se caut succesiv prin alte cuvinte-cheie n interiorul categoriilor i subcategoriilor afiate. Se pot de asemenea folosi operatorii logici, elemente ale cutrii de tip Boolean, explicat mai jos n acest curs. La Yahoo, operatorii logici au fost nlocuii cu opiunea Advanced Web Search, care nu presupune memorarea i nelegerea operatorilor logici.

Motoarele de cutare Metoda de funcionare a motoarelor de cutare st la baza nelegerii principiilor cutrii pe Internet. Fiecare indexare a unei pagini presupune capturarea informaiilor de pe ea i o salvare a fiierului gsit, pe discurile motorului de cutare. Atunci cnd, n calitate de utilizatori, cutai anumite cuvinte-cheie, sistemul nu se conecteaz n timp real la fiecare dintre serverele din lume, pentru a v afia pagina respectiv, ci caut n interiorul catalogului ce cuprinde toate paginile salvate de ctre robotul de indexare. Pe de alt parte, roboii nu pot indexa dect paginile realizate n codul HTML, adic aa-zisele pagini statice i, de obicei, nu iau n considerare site-urile realizate cu alte tehnologii mai avansate, cum ar fi Flash sau Java.

Cutarea prin operatori logici Cei mai importani operatori logici sunt AND, AND NOT i OR i permit includerea sau excluderea anumitor termeni n cutare. Ei trebuie scrii cu majuscule, cu pauze normale dintre cuvinte. Astfel, cutarea prin cuvinte-cheie din motoarele de cutare devine mai exact i mai eficient. Operatorii AND i AND NOT pot fi nlocuii prin simbolurile + i - , dar n acest caz simbolurile trebuie puse n faa fiecrui termen al cutrii i nu se pune pauz ntre simbol i cuvnt. Vom lua drept exemplu pentru cutare cuvintele din englez college i university. Bineneles, pot fi cutate i cuvinte n francez, dei motorul de cutare nu are dect varianta n englez. Unele motoare de cutare au ns variante i n alte limbi i cel mai bine este s cutai cuvintele n alte limbi dect engleza n variantele respective ale motoarelor de cutare. n francez, operatorii logici pot fi folosii i ei n aceast limb, devenind ET, SAUF, OU.

Cutarea college OR university n aceast cerere, vor fi gsite rezultate care s conin cel puin unul dintre termeni. Dac operatorul OR nu este prezent, atunci el este subneles. Vor fi deci cutate pagini de Web care conin cuvntul college dar i cuvntul university, din moment ce oricare dintre cuvinte poate fi relevant. Mai simplu, operatorul OR atrage rezultate care conin fie un termen, fie cellalt, fie ambele. Cu ct avem mai muli termeni ai cutrii, cu att numrul paginilor gsite va crete.

Cutarea college AND university n acest mod, vor fi cutate paginile care coninambii termeni. Nu se vor lua n considerare paginile care conin fiecare dintre termeni, separat. Cu ct se combin mai muli termeni cu acest operator, cu att mai puine rezultate vor fi gsite. n acelai mod,

se poate cuta secvena +college +university. Unele motoare de cutare folosesc operatorul de proximitate NEAR, care determin apropierea termenilor de un document surs. NEAR este un fel de AND restrictiv. Fiecare motor de cutare are propriile criterii de apropiere. De exemplu, Altavista are o limit de zece cuvinte. Deci, dac ntr-o pagin Web, cuvntul college este al 11-lea fa de cuvntul university, Altavista nu va lua n considerare acea pagin.

Cutarea college AND NOT university n acest caz, dorim s gsim documente care conin informaii despre college, dar nu i despreuniversity. Numai paginile n care unul dintre termeni este prezent vor fi luate n considerare. Nu va fi gsit nici o pagin n care cuvntul university este prezent, chiar dac cuvntul college este prezent. AND NOT mai poate fi folosit i sub forma NOT. Cutarea mai poate fi fcut prin secvena +college university.

Ali operatori logici Atunci cnd dorii s precizai ordinea n care vor fi procesate cererile de cutare, vei pune parantez. Exemplu: (cats OR felines) AND behavior va cuta mai nti secvena dintre paranteze i apoi se va realiza o cutare n rezultatele din prima cutare. Dei nu fac parte din categoria operatorilor logici, se mai pot folosi t: pentru a cuta numai n titlul paginii de Web (de exemplu, t:catsva gsi numai pagini Web care au n titlu cuvntul cats) iu: pentru a cuta numai n adresele paginilor (de exemplu,u:cats va gsi numai adrese care conin acest cuvnt, cum ar fi www.catsworld.com). Acelai lucru poate fi realizat cu url: . Secvena domain: va cuta numai n domeniul dorit. De exemplu, domain:ro va cuta cuvintele cheie numai pe site-urile din Romnia. Secvena host: va cuta numai pe un anumit server precizat de noi. De exemplu,host:fjsc.ro va cuta cuvintele-cheie numai pe serverul Facultii de Jurnalism i tiinele Comunicrii, fjsc.ro. Pentru a cuta cuvintele-cheie numai n textul din paginile Web, i nu i n adresa de Internet, titlu sau n alt parte, vom folosi text: ca secven. Secvena anchor: va gsi cuvntul-cheie numai dac acesta este link activ, iar link:va gsi toate link-urile care duc ctre cuvntul-cheie cutat. n sfrit, secvenele image: i java: vor cuta numai n denumirile imaginilor i ale scripturilor scrise n limbajul Java. Pentru a gsi o secven exact aa cum a fost tastat, vom folosi ghilimele. De exemplu, the truth about cats and dogs va gsi numai referiri la titlul acestui film. Dac dorim s cutm numele unei persoane, vom folosi de asemenea ghilimele. Dac dorim s fie gsite orice variant a cuvntului, vom folosi un asterisc. De exemplu, cap* va gsi cuvinte precum cap, captain, capital, capilar etc.

Tabelul de mai jos sintetizeaz secvenele disponibile pentru a cuta diverse cuvinte-cheie n locuri diferite din paginile Web.

Tabel de sintez. Secvene suplimentare de cutare prin cuvinte-cheie

Secvena Locul cutrii * Orice variant a cuvntului title: t: domain: host: url: u: text: anchor: link: image: applet: Titlul paginii Web Domeniul site-ului Numele serverului distant Adresa site-ului Textele din pagin Link-urile Trimiterile hypertext Ilustraiile Aplicaiile n limbaj Java

Exemplu Cap* title:cats domain:com host:cnn.com url:work text:hugo anchor:jobs link:www.fjsc.ro image:shakira applet:javaclass10

Dei accept cutarea prin operatori logici, unele unelte de cutare nu permit folosirea direct a operatorilor, ci au un formular special care le nlocuiesc. Tabelul de mai jos este o comparaie ntre diferitele tipuri de cutri prin operatori logici. Ultima coloan conine opiunile din formulare oferite de anumite motoare de cutare. Pentru explicaii privind tehnicile de cutare boolean, tabele comparative ale performanelor diverselor motoare de cutare, precum i o list cuprinztoare a motoarelor de cutare prin cuvinte-cheie disponibile, vizitai site-ulwww.searchenginewatch.com .

Tabel comparativ. Tipuri de cutare boolean Operator Secvena explicit de cutare OR AND NOT college OR university college university Any of these words Can contain the words Should contain the words All of thse words Must contain the words Must not contain the words Cutare implicit Cutare prin formular

+college college AND+university university cats NOT dogs +cats dogs

NEARetc. cats NEAR dogs

Should not contain the words Near

Este foarte important cunoaterea i stpnirea uneltelor de cutare pe Internet, att pentru un jurnalist sau specialist n relaii publice i comunicare, dar i de ctre orice utilizator care vrea s gseasc repede informaia dorit. nainte de a efectua cutarea, este important realizarea unui plan de cutare, chiar i mental. Acesta trebuie s rspund la ntrebri precum: ce subiect caut, n ce limite geografice, care este obiectivul cutrii, ce cuvinte-cheie sunt cele mai relevante, ct timp am la dispoziie etc. Teme de verificare a cunotinelor 1. Stabilii dou cuvinte-cheie pe care s le cutai cu ajutorul uneia dintre uneltele de cutare din fiecare categorie. Realizai un tabel comparativ care s conin: numele uneltei folosite, rezultatele totale gsite, un punctaj ntre 1 5 privind relevana rezultatelor gsite. 2. Stabilii-v un scop de documentare numai cu ajutorul Internetului, pe o tem la alegere. Folosii uneltele de cutare pentru a gsi informaiile dorite. Toat documentarea trebuie realizat pe Internet. Redactai la final un text care s foloseasc informaiile gsite. Introducerea i editarea textului Textul poate fi inserat n corpul paginii, ncepnd din colul din stnga sus. Textul se introduce ca n orice editor de text i i se pot aplica formatri de caracter i de font (bold, italic, subliniat, corp mai mare etc). Textul poate fi separat prin spaii albe sau prin linii orizontale care pot fi inserate apsnd pe icon-ul H. Line din meniu sau din Insert Horizontal Line. Apsnd de dou ori rapid pe linia orizontal, accesai opiunile suplimentare, printre care grosimea liniei, alinierea i efecte de trei dimensiuni. Dup ce ai aplicat un stil unei poriuni de text, putei readuce textul la stilul normal apsnd din nou pe acelai formatri (de exemplu, dac ai fcut un text bold, eliminai stilul ngroat apsnd din nou pe bold, reprezentat de un Angroat). Poate fi importat text i din alte aplicaii, prin comenzile Copy (n aplicaia de editare de text) i Paste (n pagina de Composer). Unele formatri care au fost aplicate textului n aplicaia de editare se vor pierde o dat cu lipirea textului n Composer. Aplicaia Microsoft Word permite salvarea documentelor direct n formatul HTML, astfel c paginile pot fi deschise n Composer i se pstreaz formatrile. Textul poate fi aliniat din icon-ul specific din bara de unelte, la stnga, la dreapta i n centru. Textul poate fi indentat prin icon-urile specifice, avansndu-l n interiorul pe paginii, bloc cu bloc. Textul poate fi aranjat n liste. Pentru meniul de navigare, este important ierarhizarea link-urilor cu ajutorul listelor, n lipsa altor elemente grafice care s le delimiteze. Exist dou tipuri de liste:

Liste numerotate Liste cu bumbi

Pentru a crea primul element din list, apsai pe icon-ul de list. n cazul listei numerotate, n loc de cifra 1 va aprea simbolul #. Dup ce apsai Enter pentru a trece la urmtorul element din list, va aprea un nou semn #. n Preview, se vor afia ns cifrele corespunztoare. Cnd dorii s punei capt listei, apsai Enter pentru a crea un nou numr sau bumb i apsai din nou pe icon-ul pentru liste din bara de unelte. Dac dorii s transformai un paragraf simplu n list, selectai paragraful respectiv i apsai pe unul dintre icon-urile de list.

Caracteristicile generale ale paginii Unele caracteristici generale ale paginii Web trebuie stabilite de la nceput i se pot multiplica i n celelalte pagini ale site-ului, astfel nct site-ul s fie conceput n acelai cod grafic. nc de cnd salvai prima oar pagina, Composer v cere s precizai titlul din bara de titlu. Putei accepta sugestia de titlu oferit de aplicaie sau putei tasta orice titlu dorii. Acest titlu poate fi modificat n orice moment. Caracteristicile generale ale paginii de Web pe care tocmai ai creat-o se gsesc n Format Page Colors and Properties. Aceast fereastr de dialog are mai multe taburi, n tabul General fiind opiunile de fundal i culori ale diverselor stiluri de text. n General Title tastai titlul paginii. Pentru a schimba culorile din pagin, avei tabul Colors and Background. Putei schimba urmtoarele elemente: Culoarea textului normal (textul simplu, care nu este interactiv, negru din oficiu) Culoarea textului interactiv, cel care devine ancor (link-urile nainte de a apsa pe ele, albastru i subliniat din oficiu) Culoarea link-ului activ (culoarea textului interactiv n momentul cnd se apas pe el) Culoarea link-ului vizitat (culoarea textului interactiv dup ce s-a apsat pe el, mov din oficiu) Culoarea fundalului paginii

Composer ofer 12 stiluri presetate de culori pentru toate aceste tipuri de text. Nu este recomandabil schimbarea stilului albastru subliniat pentru link-uri, deoarece acesta este codul grafic cu care sunt obinuii utilizatorii.

n loc de a seta o culoare pentru background, se poate folosi o imagine. Imaginea va fi aeazat n modul Tile, adic se va repeta pe toat suprafaa paginii. Este important a selecta o imagine care, o dat repetat pe toat pagina, s nu mpiedice lizibilitatea. Dac imaginea selectat are mici dimensiuni, ea va fi repetat pn cnd va umple ecranul. Dac dorii ca imaginea s se ntind exact ct dimensiunile paginii de Web create, prelucrai imaginea n prealabil cu ajutorul unei aplicaii de editare de imagine. Pentru a seta o imagine ca fundal: Page Colors and Properties Colors and Background Background Use Image Choose File. Dac dorii s pstrai aceleai elemente pe toate paginile ulterioare, activai opiunea Save these settings for new pages. Dac dorii ca urmtoarele pagini s arate la fel ca prima pagin, putei salva prima pagin cu denumirea paginii urmtoare, crend astfel o copie a primei pagini i eliminnd efortul de a o lua de la capt de fiecare dat cnd vrei s creai o pagin nou. Celelalte elemente din meniul Format Page Colors and Properties, tabul General, sunt: Author introducei numele celui care creeaz pagina Description introducei o descriere de pn n 200 de caractere, pe care majoritatea motoarelor de cutare o afieaz atunci cnd listeaz site-ul Keywords introducei cuvintele care descriu cel mai bine site-ul i care vor ajuta motoarele de cutare s gseasc site-ul. Se pot introduce pn la 1000 de caractere. Evitai repetiiile, deoarece motoarele de cutare nu indexeaz pagini care repet agresiv cuvinte n descriere.

Crearea i formatarea tabelelor Tabelele ofer posibilitatea organizrii informaiei pe criterii de lizibilitate i o mai bun organizare a blocurilor de coninut. Cel mai simplu mod de a organiza o pagin este prin introducerea unui tabel cu un rnd i dou coloane. n coloana mai ngust din stnga se introduce meniul de navigare ce poate fi pstrat n toate paginile site-ului, iar n coloana din dreapta se plaseaz coninutul care se schimb n fiecare pagin. Astzi, se folosesc foarte mult tabele ascunse, adic marginile tabelului sunt invizibile, n aa fel nct utilizatorul are impresia c blocurile de coninut sunt independente. Inserai un tabel nou apsnd pe icon-ul specific din bara de unelte sau din Insert Table.

Atunci cnd introducei tabelul, apare o fereastr de dialog cu elemente generale care in de tabel, majoritatea avnd valori din oficiu. Putei schimba n orice moment aceste

valori. O parte din aceste setri din oficiu fac ca celulele tabelului s fie egale, marginea tabelului s fie vizibil, textul s fie aliniat n mijlocul celulei etc. Iat cteva opiuni care pot fi schimbate n fereastra de dialog a opiunilor de tabel nou: numrul de rnduri i numrul de coloane (1 i 2, n cazul n care dorii s avei meniul n stnga paginii i coninutul n dreapta) alinierea n pagin a tabelului (stnga, centru, dreapta) includerea unei legende (explicaii) deasupra sau dedesubtul tabelului (n cazul n care n tabel plasai imagini care necesit explicaii) grosimea marginii (n pixeli); dezactivai aceast opiune dac dorii ca marginea s fie invizibil distana dintre celule (n pixeli) distana dintre marginea celulei i textul din celul (n pixeli) limea tabelului (n procente din fereastr sau n pixeli); micorai aici dimensiunile dac dorii s facei mai ngust coloana din stnga, unde va fi plasat meniul nlimea tabelului (n procente din fereastr sau n pixeli) fundalul tabelului (colorat sau cu o anumit imagine pe fond)

Dup ce tabelul a fost creat, acestor opiuni din fereastra de dialog li se adaug taburi privind rndul i coloana. Pentru a modifica ceva n tabel, plasai cursorul n celula respectiv, apsai pe butonul-dreapta al mouse-ului i selectai Table Properties, sau mergei n meniu la Format Table Properties. Putei alege taburile Table, Cell sau Row. Putei aduga un fundal pentru oricare dintre celule. Putei modifica setrile unei celule, dar unele dintre ele le vor afecta i pe cele ale celorlalte celule. Pentru a trece dintr-o celul n alta, folosii tasta Tab. Totui, dac v aflai n ultima celul i apsai Tab, se va crea un rnd nou. Dac dorii s tergei un rnd sau o coloan, plasai cursorul n rndul sau coloana respectiv i apsai pe butonul-dreapta al mouse-ului, de unde selectai Delete Row sau Column. n cazul n care cursorul nu rmne n celula dorit, atunci cnd aceasta este goal, adugai cteva litere i accesai meniul Table Propertiesapsnd pe butonul-dreapta direct pe aceste litere sau, atunci cnd cursorul este n celula dorit, selectai opiunile din meniul Format Table Properties, i nu cu ajutorul mouse-ului. n cazul n care cursorul este plasat automat n mijlocul celulei i textul se aliniaz n centrul ei, accesai Table Properties Cell Vertical Alignment Top. Dac dorii ca celula din stnga (folosit de obicei pentru a plasa meniul de navigare) s fie

mai ngust, accesai Table Properties Cell Cell Width i modificai valoarea de la 100% la n jur de 15%. Iat opiunile disponibile n meniul Table Properties: Opiunea Border Line Width Cell Spacing Cell Padding Alignment Include Caption Table Width Min. Table Height. Equal Column Widths Fundalul tabelului Color Image Opiuni de rnd Horizontal (Alignment) Vertical (Alignment) Opiuni de celul Cell (rows or columns) Text: Nonbreaking Text: Header Style Descrierea opiunii Seteaz bordura tabelului, n pixeli, ntre 0 i 100. Spaiul dintre celule, n pixeli. Valorile mai mari vor face marginea tabelului mai subire. Spaiul dintre bordura tabelului i textul din interiorul celului respective. Aliniaz tabelul n stnga, n centru sau n dreapta fa de pagin. Seteaz o celul special pentru a introduce o legend pentru tabel. Putei alege deasupra sau sub tabel. Seteaz limea tabelului n pixeli, sau ca procentaj din fereastr. Seteaz o nlime minim pentru tabel, n pixeli sau n procentaj din fereastr. Composer va echilibra celulele. Seteaz o culoare ca fundal pentru tabel, diferit de culoarea de pe fundalul paginii. Seteaz o imagine ca fundal pentru tabel, diferit de imaginea setat ca fundal pentru pagin. Se activeaz prin selectarea tab-ului Row din Table Properties. Alinierea pe orizontal a textului din rndul respectiv. Alinierea pe vertical a textului din rndul respectiv. Se activeaz prin selectarea tab-ului Cell din Table Properties. Numrul de coloane sau rnduri peste care s se spans ntind celula curent (opiune asemntoare comenzii Merge Cells din Microsoft Word). mpiedic mularea textului pe marginile celulei. Seteaz celula drept antet al tabelului i transform textul din acea celul n bold i centrat.

Inserarea i manipularea imaginilor

Criteriile de lizibilitate spun c pe o pagin Web ar trebui s existe maxim trei imagini de dimensiuni medii, astfel nct pagina s nu fie ncrcat. Imaginile din paginile create cu Composer nu se salveaz o dat cu paginile de Web, ci se realizeaz o legtur ntre locul unde este plasat imaginea n pagin i locul de pe hard disk unde este imaginea salvat. n consecin, dup ce imaginile au fost plasate n pagini, ele nu mai trebuie deplasate sau paginile de Web trebuie s se afle n acelai folder cu imaginile. Formatele acceptate de paginile Web sunt .gif i .jpg. Composer accept i alte formate de imagini, dup ce le convertete n prealabil. n Composer se pot modifica imaginile scalabil, adic mrimea imaginii poate fi modificat, dar nu se pot schimba dimensiunile fiierului. Pentru a micora cu adevrat imaginea, aceasta trebuie prelucrat ntr-un editor de imagine, precum Photoshop. Pentru a insera o imagine, se folosete icon-ul de pe bara de unelte sau comanda Insert Image din meniu. Choose Fileeste comanda prin care se selecteaz imaginea din folderul unde este salvat pe hard disk. Image Properties este meniul care conine opiunile de modificare a caracteristicilor imaginii. n primul rnd, se poate modifica de aici blancul dintre imagine i text, pe toate laturile. O margine solid poate fi aplicat. Din oficiu, nu este precizat nici o margine solid, dar dac realizai un link dintr-o imagine, se va aplica automat o margine solid de 2 pixeli pe care o putei elimina. n opiunea Alt.Text/Low Resolution Image din Image Properties, se poate preciza o descriere a imaginii care s apar n eticheta galben vizibil atunci cnd mouse-ul este plasat pe imagine sau cnd browser-ul are dezactivat opiunea de ncrcare a imaginilor. Exist mai multe moduri de aliniere a imaginii fa de text. inei cont de faptul c alinierile nu sunt vizibile n Composer, ci doar n Navigator (Preview). Dac site-ul are multe imagini, este bine ca ele s fie organizate pe foldere. Dac imaginile nu sunt numeroase, ele pot fi pstrate n acelai folder cu paginile Web. Imaginile plasate n pagini pot fi modificate ulterior din opiunile Image Properties. Pentru a terge o imagine, ea se selecteaz i se apas tasta Backspace sau tasta Delete. Dac salvai imagini de pe Internet i ele au denumiri cu mai mult de un cuvnt, redenumii-le i punei semnul _ ntre cuvintele denumirii. Este recomandabil s salvai imagini la dimensiuni ct mai apropiate de cele dorite n pagin. Folosii aplicaii externe de editare a imaginii pentru a prelucra imaginea i apoi plasai-o n pagina Web. Iat opiunile disponibile n meniul Image Properties:

Opiunea Descrierea opiunii Image File Name or Location;Precizeaz locul unde este stocat imaginea care Choose File button urmeaz a fi plasat n pagin. Poate fi plasat o

imagine de pe hard disk sau de pe un server (n acest caz, specificai adresa direct, de tipul http://www.fjsc.ro/image.jpg) Activai opiunea aceasta pentru a-i permite lui Leave image at the original Netscape Composer s copieze imaginea n acelai location fiier ca i pagina Web. Descriere a imaginii, asemntoare unei legende / Alt. Text / Low ResolutionImagine de calitate mai slab, care se va afia naintea Image imaginii originale, pentru a-l face pe utilizator s atepte Reseteaz imaginea la dimensiunile originale, n cazul Dimensions: Original Size n care imaginea a fost micorat sau mrit n Composer. Seteaz anumite dimensiuni, n pixeli sau procente, Dimensions: Custom Size pentru nlime i lime. Atunci cnd setai o anumit dimensiune, dac dorii s pstrai proporiile ntre limea i nlimea imaginii, Dimensions: Constrain activai aceast opiune. Orice valoare ai introduce la nlime, Composer va pune valoarea corespunztoare la lime i invers. Modurile n care textul se aliniaz fa de imagine. Image wrapping options Efectul opiunilor nu este vizibil n Composer, ci n Preview. Space Around Image Spaiul alb din jurul imaginii. Space Around Image: Solid Seteaz o bordur imaginii, valorile pot fi date n pixeli. Border

S-ar putea să vă placă și