Sunteți pe pagina 1din 16

JURISDICTII SPECIALE IN DREPTUL PENAL

PROCEDURA REABILITARII JUDECATORESTII.

PROFESOR COORDONATOR : PLAESU TUDOR

STUDENT : AIRINEI DANIELA CRISTINA

CUPRINS
1. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 3. 3.1. 3.2. 3.3. 4. 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 5. 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 6. Consideratii preliminare Aspecte generale privind reabilitarea Trasaturi caracteristice ale reabilitarii Formele reabilitarii Efectele reabilitarii Conditiile reabilitarii judecatorestii Conditii cu privire la condamnare Conditii cu privire la termenul de reabilitare judecatoreasca Conditii cu privire la conduita condammnatului Cererea de reabilitare Instanta competenta Titularii cererii de reabilitare Continutul cererii Acte anexe cererii Procedura de solutionare Masuri premergatoare Solutionarea in fond a cererii de reabilitare Solutia cererii de reabilitare Suspendarea examinarii cererii Anularea reabilitarii judecatorestii 3 5 5 5 5 7 7 7 8 10 10 10 10 11 12 12 12 12 14 15 16

Bibliografie

1. Consideratii preliminare

Procedurile speciale reprezinta un complex de norme de drept procesual penal, diferite de procedura obisnuita, cu caracter complementar si derogatoriu, care sunt aplicabile in masura in care exista dispozitii exprese in acest sens. Reglementarea este justificata de existent anumitor situatii cand, datorita conditiilor in care se savarsesc anumite infractiuni, sunt necesare derogari de la procedura obsinuita. Spre exemplu starea in care se afla faptuitorul in momentul savarsirii infractiunii ( este minor) ; caracterul flagrant al infractiunilor ori faptul ca aceste fapte sunt infractiunii de coruptie; ocrotirea unor interese importante rezultate in urma situatiilor speciale ivite fie parcursul procesului penal ( procedura in caz de disparitie a inscrisurilor oficiale ) etc. Dupa obiectul cauzelor ce trebuie rezolvate procedurilor speciale:
1

si cad sub incidenta

Proceduri speciale propriu-zise sunt rezolvate aspect privind

tragerea la raspundere penala a celor ce savarsesc infractiunii ( spre exemplu, procedura de urmarire si de judecare a unor infractiuni flagrante, procedura in cauzele cu infractiuni minori, procedura de urmarire si de judecare a faptelor de corputie); Proceduri speciale auxiliare au ca obiect rezolvarea unor aspecte adiacente raportului juridic procesual principal in curs de desfasurare sau deja incheiat ( spre exemplu, procedura reabilitarii judecatoresti, procedura repararii pagubei materiale sau a daunelor morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal, procedura in caz de disparitie a inscrisurilor judiciare, procedurile reglementate ca fiind forme ale cooperarii judiciare internationale in materie penala, cum ar fi extradarea, transferul de proceduri in materie penala, recunoasterea si executarea hotararilor in materie penala, transferul persoanelor condamnate, comisiile rogatorii, predarea in baza unui mandat european de arestare etc.)

Neagu Ion, Damaschin Mircea, Drept procesual penal, Editura Universul Juridic, 2010, pag.356.

Dupa izvorul de consacrare2 :

Proceduri speciale reglementate in Codul de procedura penala (spre


exemplu , procedura de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante, procedura in cauzele cu infractori minori, procedura darii in urmarire, procedura reabilitarii judecatoresti, procedura in caz de disparitie a inscrisurilor judiciare, asistenta judiciara internationala); Proceduri speciale reglementate in unele legi speciale (spre exemplu, procedura de urmarire si judecare a faptelor de coruptie prevazuta in Legea nr.78/2000, procedura extradarii prevazuta in Legea nr.302/2004, etc.)

Una dintre procedurile speciale auxiliare si reglementate de Codul de procedura penala este procedura reabilitatii judecatorestii. Reabilitarea judecatoreasca reprezinta un mijloc legal care face sa inceteze decaderile, interdictiile si incapacitatiile rezultate din condamnare si prin care fostii condamnatii se reintegreaza pe plan jurdic in societate.3 Avand in vedere ca se acorda in toate cazurile in care nu opereaza reabilitatea de drept, deci indifferent de natura infractiunii si de gravitatea pedepsei aplicate, reabilitarea judecatoreasca este socotita ca fiind forma tipica, modalitatea principala de inlaturare a consecintelor ce rezulta dintr-o condamnare.4

2 3

Ibidem, pag. 356 Mitrache Constantin, Mitrache Cristian, Drept penal roman, Editura Universul juridic, 2009, pag.444. 4 Ibidem, pag. 447.

2.

Aspecte generale privind reabilitarea

2.1. Trasaturi caracteristice ale reabilitarii. Reabilitarea in dreptul penal roman poate fi obtinuta pentru orice condamnare, indiferent de gravitatea acesteia si de natura infractiunii care a atras condamnarea, de sediul acesteia : in codul penal, in legi penale special, in legi nepenale cu dispozitiuni penale. Reabilitarea poate fi obtinuta si pentru condamnari pronuntate in strainatate si al caror efect a fost recunoscut potrivit dispozitiilor legii ( L.302/2004 privind cooperarea judiciara in materie penala ). Reabilitarea priveste tot trecutul condamnatului, iar in cazul condamnarilor successive, produce efecte cu privire la toate, avand un caracter indivizibil. 2.2. Forme Reabilitarea este cunoscuta in stiinta dreptului penal si consacrata in legislatii sub doua forme : reabilitarea de drept si reabilitarea judecatoreasca. Intre cele doua forme exista diferente dupa modul si conditiile in care poate fi obtinuta. a) Reabilitarea de drept ( sau legala ) se caracterizeaza prin interventia ei din oficiu ope legis la indeplinirea anumitor conditii. Ea intervine atat in cazul fostilor condamantii personae fizice cat si in cazul persoanelor juridice. b) Reabilitarea judecatoreasca se acorda la cererea fostului condamnat de catre instanta de judecata care constata indeplinirea conditiilor prevazute lege. Aceasta forma de reabilitare poate fi acordata doar fostilor condamnatii persoane fizice. 2.3. Efectele reabilitarii Reabilitarea, potrivit dispozitiilor art.133 C.p., are ca efect incetarea decaderilor, interdictiilor si incapacitatilor ce rezulta din condamnare. Interdictiile si decaderiile pot decurge din hotararea de condamnare, in situatia in care, pe langa pedeaspa principala a inchisorii, s-a aplicat si pedeaspa complementara a interzicerii unor drepturi, iar incapacitatiile pot decurge din legi extrapenale de reglementare a diferitelor activitati. Astfel condamnarea pentru care s-a obtinut reabilitarea nu mai este luata in seama la stabilirea starii de recidiva ( art. 38 al.ultim C.p.).

Repunerea prin reabilitare a fostului condamnat, persoana fizica, in deplinatatea drepturilor politice si social-economice pe care le-a avut inainte de condamnare,nu inseamna ca acesta va fi repus si in functia pe care a avut-o inainte de condamnare, ori ca va fi reprimit in cadrele fortelor armate sau ca va obtine gradul militar avut, deoarece reabilitarea nu este o restitution in integrum. Intr-adevar, potrivit dispozitiilor art.133 alin.2 C.p., reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare in functia din care infractorul a fost scos in urma condamnarii ori de rechemare in cadrele permanente ale fortelor armate sau de redare a gradului militar pierdut. Efectele reabilitarii nu se intind asupra masurilor de siguranta cu exceptia interzicerii de a se afla in anumite localitatii. Ratiunea acestei exceptarii5 rezida in incompatibilitatea temeiurilor de acordare a reabilitarii cu cele care ar justifica mentinerea masurii de siguranta, starea de pericol ce reiese din prezenta fostului condamnat in anumite localitatii. Exceptarea de la reabilitare a celorlalte masuri de siguranta isi gaseste motivarea in scopul in vederea carora sunt luate, inlaturarea unei starii de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala.

Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, op.cit.,pag.443.

3. Conditiile reabilitarii judecatoresti.


Reabilitarea judecatoreasca se acorda la implinirea conditiilor prevazute de lege : cu privire la condamnarile pentru care se cere, cu privire la termenele de reabilitare, cu privire la conduita condamantului. Spre deosebire de reabilitarea de drept, la care reabilitarea intervine din oficiu, la indeplinirea conditiilor prevazute de lege, reabilitarea judecatoreasca presupune nu numai indeplinirea conditiilor, ci si constatarea acestora de catre instanta judecatoreasca si pronuntarea, pe baza lor, a reabilitarii printr-o hotarare judecatoreasca. 3.1. Conditii cu privire la condamnare. Condamnarile pentru care se acorda reabilitarea judecatoreasca sunt acelea pentru care nu intervine reabilitarea de drept. Reabilitarea judecatoreasca se acorda pentru toate condamnarile successive, chiar daca pentru unele din acestea ar fi incidenta reabilitarea de drept. 3.2. Conditii cu privire la termenul de reabilitare. Termenul de reabilitare6 este o conditie esentiala a reabilitarii judecatoresti si reprezinta intervalul de timp dintre executarea pedepsei ori stingerea executarii acesteia prin modurile prevazute de lege si judecarea cererii de reabilitare interval in care condamantul, prin conduita sa, probeaza ca s-a indreptat si ca merita sa i se acorde reabilitarea. Termenele de reabilitare judecatoreasca sunt stabilite prin dispozitiile art. 135. C.p. si sunt diferentiate dupa gravitatea pedepsei aplicate, in patru categorii. Termenul de reabilitare judecatoreasca, este diferentiat condamnare, potrivit art. 135 C.p. 7dupa cum urmeaza: pentru fiecare

a) In cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, pana la 5 ani, termenul de reabilitare este de 4 ani la care se adauga jumatate din durata pedepsei aplicate. ( art. 135 al.1 lit.a C.p.) b) In cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii intre 5 ani si 10 ani, termenul de reabilitare este de 5 ani la care se adauga jumatate din durata pedepsei aplicate. ( art. 135 al.1 lit.b C.p.)
6 7

Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, ibidem, pag. 448. Toader Tudorel, Codul penal si codul de procedura penala , Editura Hamangiu, 2010, pag.80.

c) In cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani termenul de reabilitare este de 7 ani la care se adauga jumatate din durata pedepsei aplicate. ( art. 135 al.1 lit.c C.p.). d) Termenul de reabilitare este tot de 7 ani plus jumatate din durata pedepsei, in cazul in care pedeapsa cu detentiunea pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.( art.135 al.1 lit d. C.p.). Termenul de reabilitare judecatoreasca curge de la data la care pedeapsa principala ( inchisoarea sau amenda ) este executata sau considerate ca executata, respective8 : i. ii. iii. Data punerii efectiv in libertate cand pedeapsa a fost integral executata in regim de detentie; Data actului de gratiere postcondamnatorie in cazul gratierii totale sau a restului de pedeapsa; Data ramanerii definitive a hotararii in cazul gratierii antecondamnatorii, in cazul in care dupa deducerea duratei privarii de libertate, numai ramane nici un rest de pedeaspa de executat; Data implinirii termenului de prescriptiei a executarii pedepsei; Data achitarii totale a amenzii penale; Data implinirii termenului de incercare al liberarii conditionate.

iv. v. vi.

Perioada in care executarea pedepsei a fost intrerupta nu intra in calculul termenului de reabilitare judecatoreasca. In situatia in care o persoana a suferit mai multe condamnari, termenul de reabilitare judecatoreasca se stabileste in functie de pedeapsa cea mai grea si curge de la data la care ultima pedeapsa este executata sau considerata ca executata. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate dispune, in cazuri exceptionale, reducerea termenelor de reabilitare judecatoreasca 3.3. Conditii cu privire la conduita condamnatului. Prin dispozitiile art. 137 C.p. s-au prevazut conditiile ce trebuie indeplinite de catre cel condamnat pentru obtinerea reabilitarii judecatorestii 9:

8 9

Udroiu Mihail, Drept penal , Editura C.H.Beck, 2010, pag.102. Idem, Procedura penala, Editura C.H. Beck, 2010, pag.470.

Persoana condamnata sa nu fi suferit o noua condamnare in termenul de reabilitare;

Aceasta conditie este indeplinita si in cazul in care pentru infractiunea nou savarsita a intervenit amnistia antecondamnatorie ( comportamentul infractional va fi avut in vedere la aprecierea conditiei bunei conduite ).

Persoana condamnata sa aiba asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, precum si in cazul cand are varsta de a fi pensionata sau este incapabila de munca; Persoana condamnata sa fi avut o buna conduita; Pesoana condamnata sa fi achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, afara de cazul cand partea vatamata a renuntat la despagubiri sau cand instanta constata ca cel condamnat si-a indeplinit in mod regulat obligatiile privitoare la dispozitiile civile din hotararea de condamnare;in cazul in care nu este indeplinita aceasta obligatie instant poate dispune reabilitarea, daca neexecutarea nu se datoreaza relei-vointe a condamnatului;

Daca pentru una/unele dintre condamnariile suferite de o persoana sunt incidente dispozitiile referitoare la reabilitarea de drept, iar pentru alta/altele cele referitoare la reabiliarea judecatoreasca, reabilitarea se va dispune numai pe cale judecatoreasca pentru toate condamnarile suferite.

4. Cererea de reabilitare judecatoreasca.

4.1. Instanta competenta Condamnatul poate formula cerere prin care sa solicite reabilitarea judecatoreasca la instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea sau la instanta corespunzatoare in grad in a carei raza teritoriala se afla domiciliul condamnatului( nu resedinta). In cazul in care de la data condamnarii pana la momentul implinirii termenului de reabilitare judecatoreasca au intervenit modificari legislative in competenta instantelor, cererea de reabilitare judecatoreasca va fi introdusa la instanta careia la momentul formularii cererii ii revine competenta sa judece in prima instanta infractiunea pentru care a fost dispusa condamnarea. In conformitate cu dispozitiile art.494 C.p.p., astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr LXXXIII(83) din 10 decembrie 2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curtii de Casatie si Justitie- potrivit careia, in caz de modificare a normelor de competenta, cererea de reabilitare va fi solutionata de instant competenta sa judece cauza in prima instant, potrivit legii in vigoare la momentul introducerii cererii instanta civila in a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul, competenta sa judece in prima instant cauza la momentul introducerii cererii, este instant competenta sa solutioneze cererea de reabilitare a condamnatului care nu are calitatea de military, chiar daca instanta ce a judecat in prima instant cauza in care s-a pronuntat condamnarea este o instanta militara 10 4.2. Titularii cererii Cererea de reabilitare poate fi facuta de condamnat ori de catre sot sau rudele apropiate ( in ipoteza mortii condamantului ). 4.3. Continutul cererii Cererea de reabilitare trebuie sa cuprinda11 : a) Adresa condamnatului, iar cand cererea este facuta de alta persoana, adresa acesteia;

10 11

I.C.C.J., sectia penala, incheierea nr. 1555 din 5 octombrie 2009, www.legalis.ro Udroiu Mihail, Procedura, op.cit., pag.471.

10

b) Condamnarea pentru care se cere reabilitarea si fapta pentru care a fost pronuntata acea condamnare; c) Localitatile unde condamnatul a locuit si locurile de munca pe tot intervalul de timp de la executarea pedepsei si pana la introducerea cererii, iar in cazul cand executarea pedepsei a fost prescrisa , de la data ramanerii definitife a hotararii si pana la introducerea cererii; d) Temeiurile cererii; e) Indicatii utile pentru indentificarea dosarului si orice alte date pentru solutionarea cererii. 4.4. Acte anexate cererii12: Copia de pe hotararea de condamnare; Adeverinta din care sa rezulte ca cel condamnat presteaza o munca din care isi are asigurata existenta sau isi are asigurata existanta prin alte mijloace oneste; Adeverinta ( in cazul condamnatului pensionat) din care sa reiasa faptul ca primeste o pensie; Adeverinta din care sa rezulte conduita condamnatului la locul de munca, in societate si familie, pe toata perioada de la executarea pedepsei si pana la rezolvarea cererii de reabilitare; Dovada din care sa rezulte ca cel condamnat a achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civila la plata carora a fost obligat;daca cel condamnat nu a achitat in intregime aceste cheltuieli sau despagubiri este necesar sa prezinte dovezi din care sa rezulte ca neplata nu s-a datorat relei-vointe.

12

Neagu Ion,op.cit., pag. 363.

11

5. Procedura de solutionare
Cererea de reabilitare judecatoreasca se repartizeaza aleatoriu unuia dintre completele instantei. 5.1. Masuri premergatoare Presedintele completului ia masurile premergatoare in vederea inceperii judecarii cererii13: Fixarea termenului de judecata; Citarea petitionarului( condamnatul sau, dupa moartea acestuia, sotul sau rudele appropriate); Citarea persoanelor a caror ascultare este necesara; Aducerea dosarului in care se gaseste hotararea de condamnare; Solicitarea unei copii de pe fisa cu antecedente penale ale condamnatului. 5.2. Solutionarea pe fond a cererii de reabilitare Presupune urmatoarele regulii: Instanta asculta persoanele citate, concluziile procurorului si verfica daca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru admiterea reabilitarii. Cand din materialul aflat la dosar sau din cererile formulate de nu rezulta date suficiente cu privire la indeplinirea conditiilor de reabilitare, instant dispune completarea materialului de catre pedent, iar daca considera necesar, cere de la organelle competente relatii cu privire la comportarea acelui condamnat. In situatia in care petentul si procurorul nu mai au cereri de formult sau probe de administrat , instanta da cuvantul in dezbaterea cererii de reabilitare, mai intai va pune concluzii petentul , iar apoi procurorul. 5.3. Solutia cererii de reabilitare Dupa deliberare instanta poate dispune prin sentinta
14

A. Admiterea cererii si dispunerea reabilitarii judecatoresti; B. Respingerea cererii de reabilitare :

13 14

Ibidem,pag.364. Udroiu Mihail, op.cit., pag. 472.

12

1. Ca premature, cand a fost introdusa mai inainte de termenul legal. O noua cerere poate fi introdusa dupa momentul implinirii termenului de reabilitare judecatoreasca. 2. Pentru neindeplinirea conditiilor de forma ale cererii , in cazul in care cererea nu cuprindea: Adresa petentului iar acesta nu s-a prezentat in fata instantei; Alte mentiunii obligatorii, iar petentul nu a completat cererea la prima zi de infatisare si nici la termenul ce I s-a acordat in vederea completarii. O noua cerere de reabilitare poate fi formulta oricand. 3. Ca neintemeiata daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. In aceasta situatie petentul condamnat nu poate formula o noua cerere decat : dupa trecerea unui termen de 3 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani dupa trecerea unui termen de 2 ani, in cazul condamanrii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani dupa trecerea unui an, in celelalte cazuri. Aceste termene se calculeaza de la data respingerii cererii. Sentinta pronuntata de prima instanta poate fi atacata numai cu recurs. Dupa ramanerea definitive a hotararii de reabilitare , instanta dispune sa se faca mentiune despre aceasta pe hotararea prin care s-a pronuntat condamnarea pentru care s-a admis reabilitarea. Potrivit art.2 alin. 2 C.p.p. , actele desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune astfel. Legiuitorul a consacrat , totodata , prin art.4 din acelasi cod, rolul activ, ca regula de baza dupa care trebuie sa se conduca organele judecatoresti penale in vederea aflarii adevarului, intre cele doua principii existand o stransa legatura. Cum dispozitiile Codului de procedura penala sunt de stricta interpretare, rezulta ca in cazul reabilitarii, legiuitorul nu a prevazut institutia renuntarii la judecarea cauzei, situatie in care, conform principiilor enuntate mai sus, prima instanta avea obligatia sa verifice din oficiu, indeplinirea conditiilor prevazute de lege, urmand ca in functie de aceasta sa dispuna admiterea sau respingerea cererii.15

15

C.S.J. , sectia penala, decizia nr.2007 din 17.04.2003, www.legalis.ro

13

5.4. Suspendarea examinarii cererii Daca inainte de solutionarea cererii de reabilitare a fost pusa in miscare actiunea penala pentru o alta infractiune savarsita de condamant, examinarea cererii se supenda pana la solutionarea definitiva a cauzei privitoare la noua invinuire. In situatia in care condamnatul sau persoana care a facut cererea de reabilitare dovedeste ca nu i-a fost cu putinta sa achite despagubirile civile si cheltuielile de judecata, instant, apreciind imprejurarile, poate dispune reabilitarea sau poate sa acorde, in vederea solutionarii cererii, un termen de maximum 6 luni pentru a achita in intregime sau in parte suma datorata. In caz de obligatie solidara, instant fixeaza suma ce trebuie achitata, in vederea reabilitarii, de condamant sau de urmasii sai. Drepturile acordate partii civile prin hotararea de condamanre nu se modifica hotararea data asupra reabilitarii. In cazul in care persoana condamnata decedeaza dupa depunerea cererii de reabilitare la instant si inainte de solutionare cererii, sotul sau rudele apropriate pot continua procedura de reabilitare.

14

6. Anularea reabilitarii
Este o masura ce se dispune de instant de judecata cand, ulterior acordarii reabilitarii judecatoresti se descopera ca cel reabilitat mai suferise o alta condamnare , care, daca ar fi fost cunoscuta, ar fi dus la respingerea cererii de reabilitare. Nu se aplica in ceea ce priveste reabilitarea de drept. Se dispune, la cererea procurorului, de instanta care a judecat in prima instant cauza in care s-a pronuntat condamnarea sau la instant corespunzatoare in grad in a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatorestii. Procedura prevazuta de lege pentru solutionarea cererii de reabilitare se aplica in mod corespunzator si pentru solutionarea cererii de anulare.

15

Bibliografie
1. Mitrache Constantin, Mitrache Cristian Drept penal roman, partea generala,Editura Universul Juridic, Editia a IV- a revazuta si adaugita, Bucuresti, 2009. 2. Neagu Ion, Mircea Damaschin, -Drept procesual penal , Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010. 3. 4. Udroiu Mihail Procedura penala, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2010. Udroiu Mihail Drept penal, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2010.

5. Tudorel Toader Codul penal si codul de procedura penala, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2010. 6. www.legalis.ro

16