Bacili gram pozitivi

Familia Bacillaceae (bacili sporulati):

genul Bacillus - aerobi, facultativ anaerobi; genul Clostridium - anaerobi

Bacillus spp
Caract. Microscopice: - bacili gram pozitivi, mari, cu extremitatile taiate drept;
Frotiuri din cultura: -asezati in lanturi lungi; -prezinta un spor ovalar situat central, cu dimensiuni egale sau mai mici cu diametrul bacilului ( nu deformeaza corpul bacilului); Frotiuri din produs patologic: -asezati in perechi sau scurte lanturi; -B. athracis prezinta capsula - Col Gram: halou incolor in jurul bact - Col Am policrom: metacromatic in roz

Caract. de Cultivare: - aerobi, facultativ anaerobi;

- nepretentiosi nutritiv, se dezv in limite largi de temperatura (12-40C); - formeaza colonii mari R; Medii agarizate: colonii cenusii, aplatizate, rugoase, aspect de sticla pisata si contur neregulat; Bulion nutritiv: aspectul unul depozit floconos, fara a tulbura mediul

Caract. Biochimice: catalaza +, oxidaza + Caract. de Diferentiere: Bacillus athracis imobil absenta hemolizei pe geloza-sange sensibil la penicilina patogen pentru soarecele alb toxina prezenta Bacili antracoizi (B. cereus, B. subtilis) mobili colonii beta-hemolitice pe geloza-sange rezistenti la penicilina nepatogeni pentru soarecele alb toxina absenta

I. Bacillus anthracis
Rezistenta in mediul extern: - forma vegetativ este vulnerabil la ageni fizici si chimici;
- sporii supravieuiesc n sol zeci de ani, fiind distrui de unele dezinfectante i n 10 min la temperatura de 1000C.

Factori de patogenitate: - capsula - previne fagocitoza; - toxina crbunoas - tip A-B ( complex de 3 prot: Ag protector, fact edematogen, fact letal);
- cei 2 fact de virulenta - codati de gene de pe plasmide : pXO1, pXO2;

Infecia crbunoas (Antraxul) :

n raport cu poarta de intrare exist 3 forme clinice: - antraxul cutanat sau pustula malign, cea mai frecvent manifestare; - antraxul pulmonar deosebit de grav i frecvent mortal; - antraxul digestiv, forma curent intlnit la ierbivore dar foarte rar la om; infecia crbunoas poate evolua cu bacteriemie masiv i meningit hemoragic, ntotdeauna mortal.

Diagnistic de laborator
diagnostic bacteriologic prin examen microscopic direct, cultur sau inoculare la animal (cobai sau oareci) pe prelevate care variaz cu forma clinic; diagnostic serologic n suspiciune clinic cu examen bacteriologic negativ; n fragmente de organe prelevate de la cadavru poate fi pus n eviden Ag polizaharidic termostabil (reacia de precipitare inelar Ascoli). penicilina este antibioticul de elecie; n formele severe de boal se administreaz ser anticrbunos. vaccinarea animlelor cu vaccin atenuat; personele cu risc profesional pot primi vaccin pe baz de Ag protector.

Tratament

Profilaxie specific

II. Bacillus cereus ( Be serious)

Factori de patogenitate:

- enterotoxine termostabil i termolabil - cu rol n forma emetic sau forma diareic de toxiinfecii
alimentare;

- toxina necrotic, cereolizina i fosfolipaza C - implicate n patogeneza infeciilor oculare; Manifestri clinice: - toxiinfectii alimentare (voma, greata, diaree) - sporii sunt distrusi la temperaturi extreme;
- infecii oculare grave post-traumatice, bacteriemii de cateter, endocardite la utilizatorii de droguri i.v., pneumonii sau meningite la imunodepresai;

Semnificaia clinic a izolatelor se bazeaz pe criterii cantitative i izolarea repetat a aceleiai tulpini;

Antibioterapie - vancomicin numai in infecii sistemice

- !!! Rezistena la penicilina

Clostridium
Caract. Microscopice: - bacili gram pozitivi, mari , cu extremitatile rotunjite, mobili;
- sporulai - spori ovalari, centrali, paracentrali sau subterminali, cu diametrul mai mare decat corpul bacilului ( il deformeaza); C. tetani - spor sferic terminal, cu aspect de b de tob; C. perfrigens - !! Nu sporuleaza in cultura ( BGN mari, nesporulati); Caract. de Cultur: - anaerobe, coaguleaza si acidifica laptele;

Cultiva : - medii uzuale incubate anaerob;

- medii cu geloza moale, n coloan nalt; - geloz-snge - colonii hemolitice; C. perfrigens - pe geloza sange: dubla hemoliza ( zona interna ingusta, zona ext larga) - pe mediu cu galbenus de ou: cultura inconj de o arie alba de precipitare = prod de lecitinaza Caract. Biochimice: catalaza - ;

I. Clostridium tetani
Rezistena la factori de mediu
- formele vegetative sunt foarte sensibile n prezena O2; - sporii rezist n sol perioade foarte lungi de timp.

Factori de patogenitate - tetanospasmina - factorul major de virulen care difuzeaz de la nivelul leziunii ctre SNC; - toxin de tip A-B, unic antigenic, se leag de receptorii gangliozidici de pe suprafaa neuronilor i
blocheaz eliberarea neurotransmitorilor cu efect inhibitor al influxului nervos;

Manifestari clinice:
- contracturi spastice dureroase ale muchilor striai, exacerbate de stimuli externi, ce pot determina poziii particulare ale corpului, nsoite de manifestri vegetative; - decesul poate sa survin prin insuficien cardio-respiratorie. Principii de tratament - administrarea de urgen a serului anti-toxin tetanic; - metronidazol cu rezultate clinice mai bune dect penicilina. Profilaxie specific - vaccinare generalizat cu anatoxin tetanic; - la un pacient cu plag tetanigen nevaccinat sau vaccinat incomplet se administreaz anatoxin tetanic + ser antitoxin.

II. Clostridium botulinum

- toxina botulinic are o structur de tip A-B - sediul de aciune fiind jonciunea neuro-muscular unde blocheaz eliberarea de acetilcolin i determin paralizii flasce; - 7 tipuri antigenice (A-G), neurotoxinele A, B, i E fiind mai ales prezente n intoxicaii sau toxiinfecii la om; - prezent n sol, pe vegetale i n intestinul unor mamifere, psri sau peti; - poate determina la om trei forme clinice: toxiinfecii alimentare, botulismul plgilor sau botulismul infantil; - diagnosticul este mai ales clinic; tipul de toxin prezent n materii fecale i snge poate fi identificat prin testul de sero-protecie pe oarece; - seroterapie de urgen, asociat cu susinerea funciilor vitale.

III. Clostridium difficile

- asociat cu colita psedomembranoas postantibiotic (disbioz); - infecia poate mbrca un caracter nosocomial; - virulena este conferit de toxina A (enterotoxin) i toxina B (citotoxin) care determin leziuni necrotice ale mucoasei intestinale i un rspuns inflamator local; - diagnosticul de laborator: evidenierea n filtratul de materii fecale a citotoxinei B pe culturi de celule; identificarea celor dou toxine prin reacia imunoenzimatic; tratament cu metronidazol sau vancomicin n formele severe; - profilaxie nespecific prin: utilizarea raional a antibioticelor; masuri de combatere a infeciilor cu transmitere