Sunteți pe pagina 1din 26

1. INVESTITIILE Investitiile reprezinta totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital, in vederea sporirii avutiei societatii.

Cumpararea unor bunuri de consum de folosinta indelungata, de actiuni si obligatiuni, a unor suprafete de pamant nu reprezinta investitii in sens economic, deoarece folosirea lor nu contribuie la cresterea capitalului tehnic si a avutiei nationale, ci doar schimba proprietarul lor. Prin investitii intelegem ansamblul resurselor ( materiale, financiare, umane, de timp si informationale) destinate cresterii capacittii de productie a societatii, a vietii sociale sub toate aspectele sale, pentru asigurarea obtinerii intr-un anumit viitor a efectelor scontate. De aceste cheltuieli depind: aparitia unor noi capacitati de productie sau servicii; cresterea si perfectionarea potentialului productiv (prin extindere si modernizare); satisfacerea cererilor societatii, in conformitate cu tendinta de armonizare a cererii cu oferta; efectuarea unor cheltuieli certe ( pentru un viitor, nu totdeauna cert).

Dintr-un alt punct de vedere, acela al elementelor sale definitorii, notiunea de investitii sintetizeaz in componenta sa structural mai multe elemente principale, printre care: - continutul concret, real al obiectivului proiectat, in care se includ: scopul obiectivului, resursele material si, respectiv, cele financiare si umane, necesare executiei; - durata, ca perioad de timp de executie propriu-zisa si ca perioada de timp de exploatare a obiectivului creat; - riscul asumat de ctre investitor, ca posibil inconvenient pagubitor; - eficienta economica, materializata prin realizarea scopului final propus, respectiv: profitul si efectul social, n general. Din punctul de vedere al continutului concret al sau, literatura de specialitate considera ca notiunea de investitii poate fi privita, intr-o conceptie tridimensional sub trei aspecte: contabil, economic si sub financiar. Sub aspect contabil, investitia nu poate fi altceva dect o imobilizare de fonduri, o cheltuiala care reprezint, in fapt, bunurile mobile i imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprindere, destinate a ramane constant sub aceeasi forma. Bineineles, aceste imobilizari pot fi: atat legate direct de exploatare (utilaje, instalatii de lucru etc., procurate pentru o perioada mai ndelungata, fara a fi: achizitionate spre a fi vandute sau
1

supuse unor transformari) cat si nelegate direct de exploatare ( in afara ei, fara a avea un caracter productiv), cum ar fi diversele cheltuieli pentru probleme de igiena si securitatea muncii, crese, camine si alte cheltuieli necesare bunei desfasurari a activitatii umane. Sub aspect economic, investitiile au o sfera de cuprindere mai larga, insasi notiunea economic avand un continut mult mai cuprinzator decat notiunea contabil. In sensul acesta, investitiile cuprind toate consumurile de resurse care se fac in prezent, in speranta obtinerii, n viitor, a unor efecte economice (venituri, ncasari) esalonate in timp, si care, in suma totala, sunt superioare cheltuielilor initiale de resurse. Se fac cheltuieli pentru achizitionarea tuturor celor necesare materializarii obiectivelor de investitii si darii in exploatare a lor. De asemenea, intr-o perioada anumita de timp, se vor face treptat incasari care sa asigure rambursarea treptata a cheltuielilor si reluarea procesului de productie prin autofinantare, rambursarea unor credite contractate, diverse cheltuieli necesare problemelor de cercetare-dezvoltare, marketing, prognoza, publicitate, etc., inclusiv un venit suplimentar (profit) ce trebuie sa revina intreprinzatorului, ca stimulent pentru desfasurarea activittii. Sub aspect financiar, investitiile trebuie privite ca niste cheltuieli de resurse menite sa conduca la realizarea unor venituri, respectiv, economii, pe o perioada de timp de exploatare rationala, cand, prin amortizare, se asigura rambursarea tuturor acestor cheltuieli. Pentru inceput, trebuie sa existe resurse financiare care sa asigure realizarea in totalitate a obiectivului, pana la darea sa n funciune, plus inca un anumit nivel de resurse care, sub forma de fond de rulment, sa asigure functionalitati pentru inceperea ciclului de productie. Problema aspectului financiar al investitiilor trebuie reliefata, in principal, in sensul asigurarii obtinerii unui echilibru intre resursele existente si nevoile pentru desfasurarea activittii. Ignorarea acestui echilibru conduce, in mod firesc, la o tulburare a activittii si la consecinte, de multe ori, paguboase.

1.1 Rolul investitiilor in dezvoltarea economica


Investitiile sunt esentiale in evolutia oricarui sistem economic deoarece prin intermediul lor se asigura regenerarea, imbunatatirea si cresterea patrimoniului oricarui sistem. Investitiile reprezinta factorul care influenteaza simultan cererea si oferta. Intreprinderea nsi poate fi definita ca o succesiune n timp de proiecte de investitii. De modul in care sunt rezolvate problemele investitionale depind, in mare masura, calitatea si proportiile dezvoltarii viitoare a micro si macrosistemelor. In cadrul circuitului economiei nationale, activitatea de investitii indeplineste un dublu rol: in primul rand, agentii economici declansatori de actiuni investitionale care implementeaza diverse proiecte de investitii isi sporesc oferta de bunuri sau servicii, prin cresterea capacitatii de productie, realizand venituri suplimentare; in al doilea rand, orice proiect de investitii va genera nevoi sau cereri suplimentare in sectoare conexe. Investitiile au ca scop realizarea de avantaje viitoare, in principal sub forma profitului. Realizarea unor proiecte de investitii conduce la cresterea stocului de capital fix. Investitia este o succesiune de actiuni de natura economica, financiara, comerciala, tehnica, constructiva, sociala si nu n ultimul rand politica. Consideram ca principalele masuri care ar stimula activitatea economica, economiile si investitiile sunt:
2

realizarea unor ample programe de investitii publice care sa permita accesul la materii prime a agentilor economici; realizarea unor noi proportii in repartizarea produsului national net in favoarea persoanelor si gospodariilor care vor deveni principalii investitori; crearea unor facilitati pe termen scurt si mediu pentru populatie care sa incite la economii si investitii; concesionarea catre intreprinzatorii particulari, a eventualelor spatii construite si masini disponibile; practicarea unor dobanzi care sa stimuleze mobilizarea disponibilitatilor banesti din economie si incurajarea imprumuturilor.

1.2 Surse de finantare a investitiilor


Realizarea procesului investitional presupune doua componente strans legate intre ele: 1. Componenta financiara - concretizata in constituirea si utilizarea fondurilor benesti necesare delurarii procesului investitional; 2. Componenta fizica - care consta intr-un ansamblu de actiuni fizice si tehnologice care au ca finalitate realizarea fizica a obiectivului de investitii. Sursele de finantare in economia de piata difera foarte mult , astfel avem : Surse interne - autohtone, pentru finantarea investitiilor sunt reprezentate de fondurile proprii ale firmei investitionale,imprumuturile bancare pe termen lung si mijlociu, alocatiile de la buget. Fondurile proprii se regasesc in fondurile de dezvoltare si sunt alimentate din profitul net destinat pentru investitii, din amortizarea destinata acestui scop,din sumele rezultate din vanzarea activelor fizice sau a altor materiale ce provin din dezafectarea activelor scoase din functiune, din profitul net rezultat din scaderea din profitul brut a impozitului pe profit si care este repartizat pentru investitii. Locul profitului in asigurarea fondului investitional depinde de politica Guvernului, daca se acorda facilitati pentru profitul reinvestit. 1. Amortizarea- are un dublu caracter : - sursa baneasca sau ca parte disponibilizata a capitalului permanent - ca un cost care determina profitul Utilizarea amortizarii ca resursa de finantare a investitiilor trebuie sa tina seama de inlocuirea mijloacelor fixe a caror durata de functionare a expirat.Orice intreprindere nu utilizeaza amortizarea anuala in vederea utilizarii ei doar in momentul scoaterii din functiune a mijlocului fix complet amortizat, ci o utilizeaza ori de cate ori apar oportunitati pentru investitii. 2. Creditele bancare- aceasta sursa de finantare trebuie foarte riguros fundamentata din doua puncte de vedere : fiind o cheltuiala (dobanda) costul este mai mare din punct de vedere al riscului finantarii (investitional).

Creditele bancare solicitate pentru investitii pot fi : a) credite bancare acordate pe baza unor garantii materiale, care cuprind capitalul sau patrimoniul firmei, in special active imobilizate ; b) credite ipotecare ,in care se garanteaza cu anumite valori(cladiri,terenuri); c) credite de tip cash-flow, care se acorda pe baza unui studiu de fezabilitate prezentat de investitor. 3. Alocatii de la buget - exista asemenea surse de finantare in economia de piata numai in ramurile strategice si in ramurile necesare, dar unde initiativa privata nu are interes (protectia mediului,imbunatatiri funciare, agricultura etc) sau asigurarea bazei materiale in sectoarele neproductive (sanatate ,cultura,arta ). Se pot acorda de la buget alocatii nerambursabile si pentru investitorii privati pentru a completa fondurile propri in vederea realizarii unor investitii de interes national sau local (fonduri pentru somaj) Surse externe de finantare pot sa imbrace mai multe forme : a) credite sau imprumuturi b) investitii directe de capital Creditele externe pot fi credite guvernamentale sau cu garantii guvernamentale,credite bancare si credite acordate de institutiile financiare internationale. Creditele guvernamentale au la baza conventii intre doua tari in care una este solicitanta de credit iar cealalta acorda creditul.Prin aceste conventii se stabileste plafonul de garantie si imprumuturile.In cazul acestor conventii tara creditoare impune ca achizitionarea de masini si utilaje sa fie facuta din tara sa. Creditele bancare sunt asigurate de banci din diferite tari, pentru acest tip de credit existand o garantie materiala, un studiu de fezabilitate, care sa asigure banca creditoare ca isi va recupera creditul si dobanzile. Institutiile financiare internationale sunt : Fondul Monetar International,Banca Romana pentru Reconstructie si Dezvoltare,Banca Mondiala,Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana pentru Investitii. FMI-are un spectru mai larg de imprumuturi nu numai in domeniul investitiilor. Banca Mondiala- ca banca specializata a ONU a fost infiintata in anul 1945 cu sediul la Washington.Obiectivul bancii este de acordara si garantare de credite pentru proiectele de reconstructie si dezvoltare pe termen lung (15-25 ani) care acopera total sau partial valoarea proiectelor de investitii, in obiectivele din ramurile prioritare ale tarii respective. Fondurile bancii mondiale sunt din trei surse : capital social subscris de statele membre si care detin 13% din fonduri capital imobilizat prin emisiunile de obligatiuni si care detin aproximativ 85% din fonduri profitul obtinut din operatiuni efectuate de care banca

Variantele de proiecte de investitii pe care le finanteaza se fac dupa o evaluare economicofinanciara dupa metode specifice bancii.Fiecare proiect este bine fundamentat si are de parcurs anumite etape obligatorii.Romania a aderat la Banca Mondiala in anul 1963 si a subscris 162,1 milioane de dolari care reprezentau 0,41% din numarul de voturi in Consiliul de Administratie.In sistemul Bancii Mondiala se afla si Corporatia Financiara Internationala, care reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru proiectele de investitii din sectorul particular din tarile in curs de dezvoltare.Aceasta corporatie suplineste activitatea Bancii Mondiale prin asigurarea de capital in afaceri particulare si acordarea de credite fara garantie guvernamentala. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)- a fost infiintata la 28 mai 1990 prin acordul de finantare de la Paris si are ca membre 40 de state, care sunt fondatoare a bancii si doua institutii ale CEE- Comisia Europeana si Banca Europeana pentru Investitii. Membri fondatori ai BERD sunt statele membre ale CEE (Piata Comuna), celelalte state europene , tarile est-europene precum si SUA,Japonia,Canada si Australia.Romania beneficiaza de credite BERD acestea fiind de un real folos in perioada de tranzitie spre economia de piata. BERD are si misiunea de a favoriza realizarea obiectivelor UE prin acordarea de credite financiare pe termen lung pentru proiectele de investitii. Banca Europeana de Investitii - actionari acesteia sunt statele membre ale UE iar ministrii de finante ale acestor tarii formeaza Consiliul de guvernare a bancii.

2. ECONOMIILE SI INVESTITIILE
In orice societate, economiile si investitiile au jucat un rol deosebit de important, atat la nivel macroeconomic cat si la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, exista un ansamblu de factori care influenteaza deciziile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la un castig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile in prezent) in favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate in viitor), insa procesele de economisire sunt prezente intr-o masura mai mare sau mai mica, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foarte variate la nivelul fiecarei persoane, fizice sau juridice. Aceste procese de economisire au insa un rol important si la nivelul intregii economii nationale. Astfel, sumele depuse la bancile comerciale de catre persoane fizice sau juridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice si juridice, finantand astfel investitii in diverse sectoare economice si contribuind la dezvoltarea economiei in ansamblul sau.

Diferenta dintre economisire si investitie Economisirea presupune "pastrarea" in siguranta a sumelor detinute, in timp ce prin investirea acelorasi sume se asteapta o "multiplicare" a acestora. Putem considera insa ca cel mai adesea sumele disponibile sunt investitie, intrucat renuntarea la un castig prezent prin economisire (cum am amintit anterior) va trebui compensata prin diverse modalitati (dobanzi, dividende, etc), iar pastrarea sumelor disponibile in casa, in moneda nationala (ca modalitate "extrema" de economisire) nu se mai practica pe scara larga.

Desigur, alegerea cailor celor mai potrivite de economisire si investitie se poate dovedi a fi un proces dificil, avand in vedere o serie de factori precum multitudinea instrumenetelor disponibile, instabilitatea pe care o traverseaza anumite piete, recesiunea economica, etc. In aceste conditii se pune problema alegerii unui instrument de economisire adecvat, care sa ofere o pastrare in siguranta cea mai deplina a acestor economii, dar si multiplicarea lor in timp, devenind practic dintr-un instrument de economisire unul de investire. Multiplicarea economiilor trebuie nu numai sa asigure acestora o protectie la inflatie, ci si sa aduca un castig real, in conditiile unui risc acceptabil.

Un alt concept ce trebuie analizat in elaborarea unei strategii de investitii este diversificarea investitilor. Aceasta inseamna plasarea sumelor disponibile in mai multe instrumente diferite de economisire si investire, si/sau in diferite variante ale aceluiasi tip de instrument (in mai multe actiuni diferite cotate la bursa sau in titluri la mai multe fonduri mutuale).

2.1 Rentabilitate si Risc


Se pune problema alegerii modalitatii optime de investire, care sa corespunda cel mai bine scopurilor si asteptarilor celui ce investeste. Pentru aceasta, vom asocia fiecarui tip de investitie (sau plasament) doua notiuni: rentabilitate si risc.
6

Prin rentabilitate intelegem nivelul castigului asigurat de catre o investitie. Spre exemplu, rentabilitatea unui depozit bancar va fi determinata de nivelul dobanzii acordata de banca deponentului.

Cel mai raspandit mod de exprimare a rentabilitatii este exprimarea procentuala, intrucat aceasta ne ofera o imagine comparabila a rentabilitatii diferitelor instrumente de investitie. Modalitate de calcul a rentabilitatii unui plasament: Rentabilitate (%) = (suma finala - suma initiala investita) / suma initiala investita x 100

Riscul reprezinta probabilitatea de obtinere a unei anumite rentabilitati. Nu exista o formula universala de calcul a riscului, intrucat exista nenumarati factori ce pot afecta performantele unei anumite investitii: in cazul depozitului bancar exista riscul (mai mic) de faliment al bancii, in timp cel in cazul investitiei in actiuni exista riscul (mai mare) ca actiunile sa scada ca urmare a rezultatelor slabe ale societatii.

Exista o legatura direct proportionala intre riscul si rentabilitatea unei investitii. Astfel cu cat riscul este mai mic, cu atat rentabilitatea investitiei este mai redusa; cu cat riscurile sunt mai mari, cu atat creste si rentabilitatea ce poate fi asigurata de o investitie.

In concluzie trebuie urmarit acel tip de investitie care asigura un raport optim intre rentabilitate si risc, raport ajustat in functie de asteptarile, posibilitatile si nu in ultimul rand aversiunea fata de risc a piecarui investitor.

Lichiditatea reprezinta capacitatea unui activ de a fi transformat in bani. Astfel, spunem ca investitia in actiuni la bursa este mai putin lichida (actiunile se transforma mai greu in bani, prin vanzarea lor la bursa, existand posibilitatea sa nu gasim nici un cumparator interesat) decat

un depozit bancar (poate fi transformat mai usor in bani, acestia putand fi retrasi oricand de la banca).

2.2 Inflatia
Unul din fenomenele negative cu care se confrunta economia romaneasca in prezent este inflatia. Fenomenul inflationist reprezinta reducerea puterii de cumparare a monedei nationale, in decursul unei anumite perioade (mai concret, cu aceeasi suma de bani se pot cumpara mai putine produse in prezent, decat se puteau cumpara la o anumita data din trecut). Pentru a ilustra modul in care economiile pot fi afectate de fenomenul inflationist, ne vom referi la deprecierea monedei nationale fata de moneda americana- dolarul.

Este foarte important ca investitiile noastre sa asigure un castig real, asigurand o rentabilitate superioara ratei inflatiei. Rata inflatiei este anuntata lunar de catre Comisia Nationala pentru Statistica si este publicata in mass-media.

2.3 Modalitati de economisire si investire


Fara a avea pretentia de a prezenta toate modalitatile posibile de plasare a sumelor disponibile, si nici de a prezenta o clasificare riguroasa a acestora, propunem urmatoarea clasificare: -sume detinute in moneda nationala (lei); - sume detinute in valute convertibile; - certificate de depozit, depozite sau sume detinute la banci comerciale, CEC sau alte institutii financiare; - titluri de stat; - titluri de participare la fonduri de investitii; - actiuni si obligatiuni ale societatilor publice, cotate la bursa de valori sau pe piata Rasdaq; - investitii pe piete la termen (contracte futures si options); - alte modalitati de investire. Alte modalitati de investire: - polite de asigurare (asigurari de viata) si alte instrumente ale societatilor de asigurari; - investitii directe in societati necotate; - investitii imobiliare - plasamente alternative (aur, antichitati, opere de arta) - piata de capital.
8

3. PIATA DE CAPITAL Piaa de capital reprezinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin care se realizeaza transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital -investitorii - catre cei care au nevoie de capital, cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare emise) si prin intermediul unor operatori specifici (societatile de servicii de investitii financiare). Se poate afirma despre piata de capital ca este specializata in efectuarea de tranzactii cu active financiare cu scadente pe termene medii si lungi. Prin intermediul ei, capitalurile disponibile sunt dirijate catre agentii economici nationali sau sunt atrase de pe pietele altor tari, unde resursele de capital depasesc necesitatile financiare interne de acoperit sau autoritatile monetare impun anumite restrictii privind accesul la resursele financiare-interne. Piata de capital se caracterizeaza prin tranzactii pe termen mediu si lung cu valori mobiliare specifice: actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur si derivate pe baza acestora contracte options, futures (care au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa n ultimii ani). Piaa de capital are doua componente: a. Piata primara asigura intalnirea cererii cu oferta de titluri, permitand finantarea activitatii agentilor economici si a colectivitat ilor publice. Este mijloc de distribuire si plasament de titluri. b. Piata secundara are rolul de concentrare a cererii si ofertei derivate. Este deschisa, publica (plasamentul se efectueaza i n marea masa a investitorilor si tranzactiile au caracter public). Exista i n practica emisiuni si plasamente private, dar ele nu fac obiectul reglementarilor si nu beneficiaza de mecanismele specifice unei piete financiare publice.

Privita prin prisma momentului producerii si comercializarii valorilor mobiliare, piata de capital cuprinde dou segmente: - piata de capital primara piata pe care sunt emise valori mobiliare primare si negociate pentru prima oara; participantii sunt emitentii in calitate de vanzator si investitorii in cea de cumparator; - piata de capital secundara piata pe care sunt tranzactionate valori mobiliare primare aflate deja in circulatie, sunt emise si tranzactionate valori mobiliare secundare si unde participantii sunt investitorii in dubla calitate de vanzatori si cumparatori. Piata secundara furnizeaza lichiditate pentru investitorii care doresc sa-si schimbe portofoliile inainte de data scadentei. Piata de capital asigura legatura permanenta dintre emitenti si investitori, atat in momentul acoperirii cererii de capital, cat si in procesul transformarii in lichiditati a valorilor mobiliare detinute.
9

3.1 Piata primara


Reprezinta acel segment de piata pe care se emit si se vand sau se distribuie valorile mobiliare catre primii detinatori. Piata primara constituie un circuit de finantare specializat. Aceasta piata permite transformarea directa a economiilor in resurse pe termen lung, de care vor beneficia colectivitatile publice si private. Pe piata primar se emit valori mobiliare ce confera anumite drepturi posesorilor lor, deci celor care au calitatea de furnizori de fonduri. Prin intermediul pietei primare se pun in evidenta miscarile de capitaluri dintr-o economie, generate de catre emitenti, in calitatea lor de solicitatori de capitaluri. Aceast piata permite finantarea agentilor economici. Participantii pe piata primara, in cadrul careia se vand si se cumpara valori mobiliare nou emise, sunt: solicitatorii de capital: statul si colectivitatile locale, intreprinderile publice si cele private; ofertantii de capital: persoane private, agenti economici, banci, case de economii, societati de asigurare; intermediarii: societati de valori mobiliare, banci comerciale, societati de investitii financiare care, prin reteaua proprie, asigura vanzarea titlurilor. Piaa primara are deci rolul de a transforma activele financiare pe termen scurt n capitaluri disponibile pe termen lung. Pe piata primara se vand valori mobiliare emise de unele entitati economice care au nevoie de resurse financiare si se cumpara de catre alte entitati posesoare de economii pe termen mediu si lung. Emitentii de valori mobiliare pot opta, privitor la lansarea pe piata a titlurilor emise, intre a derula ei insisi operatiunea sau a apela la intermediari. Indiferent de modalitatea aleasa, emitentii atrag resurse financiare pe piaaa primara in scopuri anuntate in mod public inainte de derularea ofertei. Piata primara permite atragerea capitalurilor in scopul constituirii sau majorarii capitalului social, precum si apelarea la resurse imprumutate. Totodata, piata primara ofera cadrul si posibilitatea practica ca o societate inchisa sa devina societate somerciala deschisa, prin oferta publica de vanzare de actiuni, prin emiterea unor obligatiuni convertibile in actiuni. Sigur ca o negociere directa intre vanzator si cumparator este destul de greoaie si uneori ineficienta. Este necesar ca intre ofertantul de fonduri si solicitant sa existe o coincidenta a nevoilor financiare (remunerare, scadenta, lichiditate, risc). De aceea, calea cea mai lejera este apelarea la un intermediar financiar capabil sa armonizeze nevoile celor doua parti. Titlurile secundare sunt surse pentru institutiile financiare si sunt posedate ca active financiare de agentii excedentari. Procesul de transformare a titlurilor primare in titluri secundare
10

se numete intermediere. Toate institutiile financiare practica intermedierea creand titluri secundare cu diferite caracteristici financiare pentru a atrage noi clienti si pentru a le satisface mai bine nevoile.

3.2 Piata secundara


Asigura, prin intermediul bursei de valori mobiliare si al pietelor extrabursiere, atat buna functionare a pietei primare, cat si lichiditatea si mobilitatea economiilor. Investitorii au posibilitatea de a negocia, in orice moment, actiunile si bligatiunile detinute in portofoliu sau pot cumpara noi valori mobiliare, titluri. Piata secundara concentreaza cererea si oferta derivata, care se manifesta dupa ce piata valorilor mobiliare s-a constituit. Un rol important pe piata financiara revine societatilor de intermediere a valorilor mobiliare care: - isi asuma angajamentul de distribuire a titlurilor emise; - efectueaza comertul cu titluri, respectiv, vanzarea-cumpararea de valori mobiliare in nume si pe cont propriu; - efectueaza intermedierea in comertul cu titluri in contul unor terti; Societatile de intermediere se pot specializa in una sau mai multe activitati: - unele actioneaza prioritar pe piata primara, asigurand distribuirea si plasamentul noilor emisiuni; - altele actioneaza numai pe piata secundara, fiind considerate firme de broker/dealer. Piata secundara este o piata organizata care asigura operatorilor urmatoarele avantaje: ofera informatiile referitoare la produsul ce urmeaza a fi tranzactionat; informatiile despre produs si despre emitent sunt difuzate in marea masa a investitorilor; ofera informatii privind nivelul si miscarea pretului de piata. Cele doua segmente de piata se interconditioeaza. Piata secundara nu poate exista fara piata primara si functionarea pietei primare este influentata de capacitatea pietei secundare de a realiza transferabilitatea valorilor mobiliare si transformarea lor in lichiditati. Pentru a funciona eficient, piata secundara trebuie sa respecte anumite cerinte: lichiditate: abundenta de fonduri si titluri (asigura continuitatea derularii
11

tranzactiilor); eficienta: mecanisme operative la costuri cat mai reduse; transparenta: informatia asigura o buna orientare investitionala si contracararea tendintelor de monopol; corectitudine: prin reglementari se contracareaza tendintele de manipulare a pietei; adaptabilitate la conditiile economice si extra-economice.

Funtiile pietei secundare sunt: asigurarea lichiditatii si mobilitatii economiilor investite; raspunsul la necesitatea crearii unei piete oficiale si organizate pentru detinatorii care doresc recuperarea fondurilor investite in valori mobiliare inainte de scadenta (durata de viata a aciunii este egala cu durata de viata a emitentului); evaluarea permanenta a titlurilor listate. Cele dou piet e secundare de capital din Romania, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si RASDAQ, sunt piete electronice, continue. In ceea ce priveste alte criterii, optiunile arhitectilor pietei au fost diferite. BVB este o societate publica, cu un sistem centralizat bazat pe dubla licitatie. RASDAQ este un sistem privat, distribuit, bazat pe activitatea formatorilor de piata (market-makers"). Este de mentionat ca aceasta nu este singura deosebire dintre cele doua piete. Difera criteriile de listare, functiunile macroeconomice, sistemele de depozitaredecontare.

3.3 Institutiile pietei de capital


Bursa de Valori Bucuresti; RASDAQ SRL; Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare(SNCDD); registrele independente.

Finalizarea tranzactiilor, privita prin prisma viramentelor in conturile clientilor, presupune relatia cu bancile de decontare. Actorii pietei de capital sunt: emitentii publici si privati; investitorii individuali si institutionali; intermediarii - agenti de valori mobiliare care opereaza prin intermediul societatilor de valori mobiliare, care urmeaza sa fie reautorizate, in conformitate cu legislatia actuala, ca societati de servicii de investitii financiare.

12

4. BURSA DE VALORI Bursa de valori este o componenta organica a economiei de piata. Bursa de valori este piata publica organizata special, unde se efectueaza operatiuni de vanzare-cumparare a valorilor mobiliare introduse de catre emitenti sau propuse de catre detinatori. O piata financiara secundara este eficienta in masura in care gasesc noi modalitati de a raspunde specificului cererii si ofertei ca si normelor stabilite in ansamblul sistemului economic. Bursa de valori functioneaza dupa reguli clare, diferite de la o tara la alta, in ceea ce priveste: regulile la care se supun operatorii; genurile de operatiuni si mecanismul regularizarii acestora; organismele de conducere. Problema fundamentala a activittii bursiere este formarea cursurilor titlurilor, substantial diferit de valoarea lor nominala. Cursul titlurilor depinde de numerosi factori economici si extraeconomici, decisiv fiind, in final, raportul dintre cererea si oferta de titluri. Acest raport depinde de marimea veniturilor anterioare aduse de titluri si perspective de viitor, nivelul ratei dobanzii, starea de ansamblu a conjuncturii economice, climatul social si politic. Indiferent de forma de organizare si obiectivul tranzactiilor, operatiunile la bursa sunt: operatiuni la vedere; opertiuni la termen. Opertiunile la vedere constau in livrarea efectiva, imediata, in limitele regulamentului, a titlurilor la cursul zilei, acceptat de agent in schimbul sumei corespunzatoare. Operatiunile la termen sunt cele la care numarul titlurilor si cursul lor se stabilesc la o anumit data, livrarea lor avand insa loc la o data ulterioara, convenita de parti, dar nu mai mare de 3 luni. In ansamblul tranzaciilor la bursa, cele la termen, care sunt in esenta speculative deoarece una din parti castiga iar cealalta pierde, detin pana la 80% din totalul operatiunilor. Pentru a asigura formarea unor preturi unice la un moment dat pentru fiecare categorie de titluri, un titlu este cotat la o singur bursa. Bursa de valori asigura transformarea operativa a capitalului real in capital banesc si invers, mobilizarea rapida a unor importante resurse pentru activitatea de investitii. Bursa este o piata indispensabila pentru transferarea unor capitaluri individuale dintr-o intreprindere in alta sau dintr-o tara in alta.

4.1 Valorile mobiliare. Actiunile


Sunt titluri de proprietate sau de creanta care confera titularului anumite drepturi bine stabilite asupra unor entitati ale societatii emitente. Valorile mobiliare sunt inscrisuri (documente de valoare) negociabile, ce pot fi transformate oricand in bani pe piata de capital. In sens restrans, valorile mobiliare sunt actiunile si obligatiunile emise de o societate comerciala.

Actiunile sunt titluri ce atesta un drept de proprietate asupra unei parti a capitalului social al societatii emitente. Practic, proprietarul actiunilor este proprietarul unei parti din societatea emitenta, parte corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute. Pe langa dreptul de

13

proprietate asupra unei parti a societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care cele mai importante sunt: - dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de dividende) corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea societatii pentru plata dividendelor. Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile se mai numesc si valori mobiliare cu venit variabil;

- dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii; - dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii, precum si la conducerea societatii, prin participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al societatii; - drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii functionarii) acesteia, etc.

In momentul de fata, actiunile societatilor romanesti cotate se tranzactioneaza pe doua piete organizate: Bursa de Valori Bucuresti si societatea de bursa Rasdaq.

4.2 Obligatiunile
Reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente. Concret, societatea emitenta are nevoie la un moment dat de un imprumut si emite obligatiuni. Cumparatorii obligatiunilor imprumuta societatea emitenta cu suma pe care au platit-o pentru cumpararea obligatiunilor. Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor beneficiaza de o dobanda periodica fixa (din acest motiv, obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venituri fixe) si, la expirarea perioadei de imprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea obligatiunilor. Exista o mare varietate de tipuri de obligatiuni, dupa modul de rascumparare si de plata a dobanzii, garantii, etc. In tara noastra obligatiunile au fost foarte rar utilizate de catre agentii economici, datorita instabilitatii mediului economico-financiar. Astfel, in tara noastra pana la acest moment s-au derulat numai cateva oferte publice de obligatiuni pana la acest moment
14

Avantajele si dezavantajele actiunilor si obligatiunilor Titlurile financiare primare, actiunile si obligatiunile, difera in privinta rentabilitatii i riscului oferite investitorilor de capital, astfel: ACIUNI conserva mai bine puterea de cumparare a capitalului investit, prin integrarea mai operativa a inflatiei n preturi; OBLIGAIUNI mai putin riscante, datorita termenelor ferme de determinare si de plata a dobnzilor si a valorii de rambursat mai putin conservative pentru puterea de cumparare a capitalului investit prin volatilitatea ca pret la variatiile ratei dobanzii de piata

Avantaje

Dezavantaje mai riscante (volatile), datorit caracterului variabil al dividendelor si al pretului de rascumparare

Investitia in actiuni cotate la Bursa de Valori si pe Piata Rasdaq reprezinta o alternativa pentru investitorii dispusi sa riste. Jocul bursier poate oferi, insa, rentabilitati ridicate si foarte ridicate. Pe pietele bursiere dezvoltate din alte tari, investitia in valori mobiliare cotate asigura o rentabilitate sporita fata de alte instrumente de investire (fonduri de investitii, instrumente bancare, etc),asociate unui risc corespunzator.

In tara noastra acest risc este mai mare, datorita conjuncturii economice actuale. De altfel, este binecunoscuta opinia conform careia bursa reprezinta un "barometru" al economiei reale - in cazul in care evolutia acesteia din urma este slaba, si bursa va reactiona in mod corespunzator. Piata de capital a inregistrat perioada ei de glorie in primul semestru al anului 1997, cand preturile multor actiuni au crescut accelerat si au adus castiguri mari investitorilor. In continuare, a doua jumatate a lui 1997, 1998 si 1999 au fost ani de scadere a pietei de capital, fara foarte multe oportunitati de castig. Incepand cu anul 2000, insa, situatia s-a inversat. Anii 2001 si 2002 au adus castiguri interesante investitorilor care au analizat cu atentie oportunitatile ivite.

15

4.3 Investitorii sunt atenti la rezultatele de pe Bursa ca sa-si ajusteze portofoliile

Vlad Anastasiu 16.02.2010 Bursa de la Bucuresti a inchis sedinta de ieri pe crestere, pe cel mai mare rulaj din ultimii ani. Cea mai mare apreciere a fost inregistrata de societatile financiare, care au urcat cu 3% fata de cotatia de vineri. Restul indicilor au marcat aprecieri moderate, de sub 0,5%. Valoarea tranzactiilor din sedinta de ieri s-a ridicat la 69,5 mil. euro, insa peste 60 mil. euro reprezinta tranzactii deal pe titlurile Rompetrol Rafinare (RRC), prin care s-au transferat circa 15,7% din titlurile companiei petroliere, iar 4,6 mil. reprezinta tranzactii pe piata de obligatiuni. Astfel rulajul pe piata principala de actiuni a fost de aproximativ 4,5 mil. euro. Scaderea volumelor de tranzactionare se datoreaza unei stari generale de asteptare din partea investitorilor, iar dupa perioada de raportari financiare, apreciez o revenire a volumelor de tranzactionare in piata. Aprecierea puternica pe societatile financiare a fost sustinuta in principal de cresterea titlurilor SIF Moldova (SIF2), care au urcat cu 4,5% peste referinta, atingand pretul de 1,4 lei/actiune. Restul SIF-urilor au inregistrat aprecieri intre 2,3%, pe titlurile SIF Transilvania (SIF3) si respectiv 3%, pe actiunile SIF Muntenia (SIF1). Pe SIF-uri sunt asteptari in ceea ce priveste avizul dat de Comisia de buget-finante. Nu stiu daca vom vedea acelasi scenariu ca data trecuta, in Comisia economica, de cumparare pe zvon si vanzare pe confirmare, dar nici nu exclud o astfel de evolutie pe societatile financiare.

16

In sectorul bancar, titlurile Bancii Transilvania (TLV) au continuat scaderea inceputa la sfarsitul saptamanii trecute, ieri actiunile bancii coborand cu 0,5% fata de referinta. Titlurile BRD si cele ale Bancii Carpatica (BCC) au inregistrat cresteri, de 0,7% si respectiv 3,2% fata de referinta. Actiunile BRD au avansat pe fondul asteptarilor rezultatelor financiare pe 2009, pe care banca urmeaza sa le publice astazi. Companiile petroliere Rompetrol Rafinare (RRC) si Petrom (SNP) au inregistrat aprecieri moderate, de 0,4% fiecare, aprecieri sustinute si de revenirea pretului la titei. Societatile de utilitati Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au inregistrat de asemenea aprecieri, de 0,7% si respectiv 0,5 procente. Titlurile Teraplast (TRP) au continuat pentru a doua sedinta consecutiv scaderea, de data aceasta cu o corectie de 1,7% fata de referinta, dupa ce compania a publicat joia trecuta rezultatele financiare pentru 2009. Actiunile Uztel Ploiesti (UZT) au inregistrat ieri cea mai mare corectie din piata, de aproape 12%, dupa ce compania a publicat rezultatele financiar si a raportat un rezultat negativ de 2,5 mil. lei (0,59 mil. euro). Si titlurile UAMT Oradea (UAM) au inregistrat corectii, de 3,4% fata de referinta, dupa ce compania a raportat rezultate in scadere. "Nu spun ca dupa perioada de raportari financiare o sa vedem o revenire puternica la cumparare din partea investitorilor. La fel de bine ne putem astepta si la vanzari in piata. Singura certitudine este ca volumele de tranzactionare vor depasi media ultimelor sedinte", a incheiat Zah. Principalele piete externe au evoluat ieri in crestere, indicele pan-european Euro Stoxx 50 urcand cu aproape 1% fata de cotatia de vineri.

Statistici bursa Total General Statistici BVB Statistici RASDAQ Tranzactii Actiuni Obligatiuni Drepturi Unitati de fond Futures 3.423 3 0 13 0 Volum 41.062.941 513 0 47 0 Valoare (LEI) 8.449.966,43 5.832.257,70 0,00 2.865,30 0,00 Valoare (EUR) 2.064.038,31 1.424.621,44 0,00 699,89 0,00

17

Total Tranzactii Actiuni Obligatiuni Drepturi Unitati de fond Futures Total

3.439

41.063.501 Volum

14.285.089,43 Valoare (LEI) 7.177.026,45 5.832.257,70 0,00 2.865,30 0,00 13.012.149,45

3.489.359,64 Valoare (EUR) 1.753.102,53 1.424.621,44 0,00 699,89 0,00 3.178.423,86

2.647 3 0 13 0 2.663

37.170.979 513 0 47 0 37.171.539

Tranzactii Actiuni Obligatiuni Drepturi Unitati de fond Futures Total Ultima actualizare 09.03.2010 12:31:23 Actiuni Nr. actiuni Nr. sedinte de Nr. tranzactionate tranzactionare tranzactii (volum) 5 84 207 255 253 251 379 17.768 609.651 512.705 42.761 1.141.648 593.893.605 986.804.827 776 0 0 0 0 776

Volum 3.891.962 0 0 0 0 3.891.962

Valoare (LEI) 1.272.939,98 0,00 0,00 0,00 0,00 1.272.939,98

Valoare (EUR) 310.935,78 0,00 0,00 0,00 0,00 310.935,78

An

Valoare (RON)

Valoare medie zilnica (RON) 50.000,00 18.095,24 940.048,31 724.117,65 549.071,15

Capitalizare (RON) 25.900.000,00 23.100.000,00 505.600.000,00 392.200.000,00 572.500.000,00

Nr. Nr. noi Nr. Nr. societati societati societati Intermediari emitente emitente delistate 9 17 76 126 127 114 9 8 59 50 15 1 0 0 0 0 14 14 28 62 133 173 150 120

1995 1996 1997 1998 1999 2000

250.000,00 1.520.000,00 194.590.000,00 184.650.000,00 138.915.000,00 184.292.000,00

415.045 1.057.558.616 496.887 1.806.587.265

734.231,08 1.072.800.000,00

18

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

247 247 241 253

357.577 2.277.454.017 689.184 4.085.123.289

381.277.000,00 1.543.631,58 3.857.300.000,00 709.800.000,00 2.873.684,21 9.158.000.000,00

65 65 62 60 64 58 59 68 69 69

3 1 0 3 5 2 3 10 3 0

52 1 3 5 1 0 2 1 2 0

110 75 73 67 70 73 73 76 71 69

440.084 4.106.381.895 1.006.271.130,00 4.175.398,88 12.186.600.000,00 644.839 13.007.587.776 2.415.043.850,00 9.545.627,87 34.147.400.000,00

247 1.159.060 16.934.865.957 7.809.734.451,60 31.618.358,10 56.065.586.984,76 248 1.444.398 13.677.505.261 9.894.294.096,72 39.896.347,16 73.341.789.545,86 250 1.544.891 14.234.962.355 13.802.680.643,77 55.210.722,58 85.962.389.148,60 250 1.341.297 12.847.992.164 6.950.399.787,38 27.801.599,15 45.701.492.618,85 250 1.314.526 14.431.359.301 5.092.691.411,02 20.370.765,64 80.074.496.089,64 46 203.599 5.876.038.675 1.385.249.067,33 30.114.110,16 89.619.516.694,44

5. PIATA IMOBILIARA
Investitia reprezinta plasarea de capitaluri n ntreprinderi industriale, agricole, comerciale etc., cu scopul obtinerii de profituri. Tranzactiile imobiliare se realizeze prin intermediul unor societati specializate numite agentii imobiliare. Agentiile imobiliare din Romania sunt organizate in Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare (ARAI).Desi se considera ca, pe termen lung, preturile proprietatilor si ale obiectelor de arta inregistreaza cresteri, situatia economica dificila a Romaniei din prezent, determina stagnari si chiar scaderi ale preturilor unora dintre aceste investitii. Romania este considerata a fi una dintre cele mai profitabile locatii imobiliare din Europa si din lume. Potrivit unui studiu realizat de PriceWaterHouse Coopers, preturile locuintelor din tara noastra vor creste de 4 ori in decurs de 10 ani, pe baza perspectivelor economice foarte bune si a beneficiilor ulterioare generate de integrarea in Uniunea Europeana. Astfel, o proprietate care costa 100.000 de lire sterline va valora, in 2016, 400.000 de lire sterline. Observand si faptul ca randamentul investitiilor pe piata imobiliara din Romania ramane foarte ridicat, iar numarul de proiectelor de calitate ramane in crestere am optat pentru a investi intreaga suma de bani, 100.000 euro, pe piata imobiliara. Sectorul imobiliar ramane in continuare unul dintre cele ma puternice sectoare economice, marja de profit fiind de paeste 20% .

19

Conform unui studiu, in 2008, terenurile raman principala tinta a investitorilor, dupa ce in 2007 pretul acestora s-a scumpit cu 15-20%. n ultimul an, valoarea medie a terenurilor a fost cuprins ntre 500 i 4.000 euro. Ritmul de cretere a preurile se va menine n 2008, n special din cauza taxei pe valoare adugat de 19%, impus de la 1 ianuarie. Piata imobiliara a asigurat in ultimii 5 7 ani randamente comparabile cu cele asigurate de piata de capital; este o piata relativ exclusivista, prin faptul ca nu permite investitii in partizi mici. Volatilitatea pieteti imobiliare s-a mentinut, in ultima perioada de timp, in limite rezonabile. Exista sectoare ale pietei imobiliare care nu se bucura de o lichiditate semnificativa, ceea ce poate implica la un anumit moment dat o ipotetica criza de lichiditate. Europa de Est este inta predilecta a fondurilor de investitii, care sunt extrem de active pe pietele imobiliare din Europa si Statele Unite ale Americii.Acestea urmsresc proprietatile care aduc venituri sigure, pe termen lung, cu chiriasi de anvergura, iar rentabilitatea este raportata la riscul asumat. In Romania, rentabilitatea este mai mare raportata la restul Europei (7-10 % in Romania, fata de 5-8 % in Europa de est si 3- 6 % in restul Europei); tipul si valoarea proprietatii, chiriasul, legislatia, dau diferenta intre aceste valori. De asemenea, rentabiliatea depinde si de tipul fondului de investitii: privat sau public. Fondurile private fac achizitii de mai mica anvergura, pentru care riscul este mai mic, si nu exista o predilectie pentru anumite zone, in timp ce fondurile publice fac achizitii mari. Investitiile straine sunt mai mari decat cele autohtone din mai multe motive, dintre care cele mai importante sunt: puterea financiara si experienta in ceea ce priveste investitiile imobiliare. Investitorii traditionali in piata imobiliara, care apreciaza randamentele pozitive obtinute in Romania, sunt cei din Israel, Irlanda, Spania. Datorita exemplului lor, multi mici investitori cumpara proprietati n Romania, atat in capitala, cat si in orasele mari, desi, pana acum, investitorii locali au preferat in special investitiile speculative, aceasta facand ca aportul lor sa nu se vada n piata imobiliara. Anul 2007 a fost considerat cel mai bun an pentru piata imobiliara. 2008 a adus primele inghetari de proiecte, dar si primele scaderi de preturi pentru locuinte noi. Spre 2009, consultantii imobiliari nu privesc cu optimism - prima jumatate a anului va fi categoric o perioada dificila, insa lucrurile ar putea sa se aseze in al doilea semestru. In opinia lui Tim Wilkinson, calitatea va deveni un factor din ce in ce mai important, iar piata imobiliara isi va reveni treptat, cu fiecare sector, precum investitii, terenuri sau rezidential, insa se va simti o incetinire a activitatilor in cadrul segmentelor care in 2008 au fost extrem de active. Factorii care ar putea debloca piata imobiliara sunt: conditii mai permisive de obtinere a creditarii, o aliniere a preturilor la posibilitatile reale de cumparare ale populatiei, precum si mesajele trimise de mass media.

20

Anul 2009 a fost, practic, un an fara piata imobiliara, in special pe segmentul comercial, unde volumul tranzactiilor a scazut cu 75% fata de anul 2008, iar cererea s-a prabusit cu peste 50%. Desi preturile de vanzare au scazut cu 10-20%, procentul nu este inca suficient din cauza supraevaluarilor. In situatia actuala, dezvoltatorii trebuie acum sa aduca de doua ori mai multi bani pentru un proiect, riscul este mult mai mare, iar marja de profit s-a injumatatit de la 25%, in perioada 2006-2008, la 12-15%, in perioada 2009-2010. Investitorii au, inca, motive bune sa vina pe piata, deoarece, comparativ cu alte tari din regiune, teoretic, Romania ofera randamente mai bune, deasupra celor din Marea Britanie, Polonia sau Bulgaria. Jucatorii din piata sunt, inca, atrasi de evolutia preturilor si a tranzactiilor acestia cautand solutii sa isi mentina afacerea in piata. Pentru relansarea pietei imobiliare si, mai ales, asezarea ei pe baze sustenabile, proiectele trebuie construite pe baza nevoilor reale ale clientilor, nu doar cu gandul la vanzare si obtinerea de profit, cum s-a procedat pana acum. Apoi, piata va trebui sa se obisnuiasca cu profituri mai scazute, iar evaluarile proprietatilor sa fie realiste, bazate pe valoarea reala a unei proprietati, nu pe perceptia celui care o vinde. Calitatea lucrarilor este o mare problema a pietei din Romania, pana in prezent neexistand decat foarte putine proiecte fiabile. In 2010, din executarile silite ale unor proiecte de catre bancile finantatoare, se vor putea face investitii numai in cladiri cu probleme, si nu in cladiri care au chiriasi cu probleme. Astfel nici in 2010 nu vor exista prea multe tranzactii pe segmentul spatiilor de birouri sau al celor comerciale, mai ales ca in randul investitorilor riscul pietei imobiliare este perceput, inca, prea ridicat.

6. PIATA BANCARA
Sistemul bancar din Romania va traversa in 2009 o perioada de schimbari profunde, majoritatea jucatorilor importanti urmand sa antreneze miscari de consolidare, este de parere Nick Tesseyman, directorul pentru institutii financiare al BERD. Acesta sustine ca jucatorii "seriosi", care deja au investit sume importante, vor face tot ceea ce este necesar pentru a-si mentine prezenta pe piata, acestea urmand tendinta regiunii, scrie Ziarul Financiar."Criza nu schimba baza rationamentului pe baza caruia o banca a venit aici, iar potentialul economic ramane o justificare solida", afirma Tesseyman. In acelasi timp, reprezentantii mediului bancar din Romania sunt convinsi ca nu se va ajunge in situatia ca o institutie financiara sa cada, fiind posibile inclusiv achizitii realizate cu sprijinul statului. Oficialul BERD spune ca in prezent au loc discutii pentru dezvoltarea cooperarii dintre organizatiile financiare multilaterale precum BERD, BEI, IFC in vederea crearii unui instrument

21

dedicat Europei Centrale si de Est pentru ca este in]eles riscul unei prabusiri a creditarii, mai scrie publicatia economica.

Multe dintre bancile cu cota de piata mai mica de 3% au pierdut teren in anul de recesiune 2009 din cauza ca au inghetat sau au franat foarte puternic creditarea ca urmare a diminuarii finantarilor de la bancile-mama. Printre exceptii s-au numarat turcii de la Garanti, care au fost cei mai agresivi din segmentul bancilor mici si au reusit sa ajunga la o cota cu putin peste pragul de 1% din activele bilantiere ale pietei, fata de 0,6% in 2008. Creditorul cu capital privat autohton Banca Carpatica si-a majorat cota de piata de la 0,8% la 1%. In ambele cazuri, cresterea cotei a venit impreuna cu pierderi financiare nete, insa situatia celor doua banci este diferita: Garanti urmeaza un plan de expansiune cu sustinerea bancii-mama din Turcia, in timp ce Carpatica resimte lipsa unui investitor puternic in actionariat, asteptand o majorare a capitalului social cu 25 mil. euro pana in aprilie. De asemenea, portughezii de la Millennium au castigat 0,2% din piata, ajungand la o cota de 0,6%, insa continua sa se confrunte cu pierderi dupa al doilea an intreg de operatiuni in Romania. Criza le-a stricat planurile de a infiinta o banca de la zero pe piata locala, recesiunea afectand modelul de business care miza in mare masura pe finantarea persoanelor fizice printr-o retea dedicata exclusiv vanzarii de credite. Imediat sub pragul care separa jucatorii din top 10 de restul pietei au ramas grecii de la Piraeus Bank si Banca Romaneasca - NBG, in aceasta ordine, ambele banci inregistrand
22

micsorari ale cotelor de piata tocmai dupa ce in 2008 ajunsesera foarte aproape de pragul critic de 3% Si filiala locala a grupului britanic RBS a pierdut 0,7 puncte procentuale din cota de piata, de la 2,9% la 2,2%. Banca a trecut printr-o perioada tulbure anul trecut, fiind initial scoasa la vanzare si apoi pastrata in grupul RBS care continua sa resimta socul pierderilor masive provocate de criza financiara internationala. In toamna trecuta RBS Bank Romania a intrat sub conducerea unui nou presedinte, venit din Belgia. La jumatatea acestui an ar urma sa treaca la statutul juridic de sucursala, insa proiectul a mai fost amanat o data. Doar Piraeus, Banca Romaneasca si RBS au inregistrat anul trecut cote de piata cuprinse intre 2% si 3%, iar alte sapte banci se lupta sa-si faca loc cu nise intre 1% si 2%. Restul de 22 de jucatori pana la numarul 42 din coada clasamentului supravietuiesc la mai putin de 1% din piata bancara. Credit Europe Bank, controlata de grupul cu acelasi nume inregistrat in Olanda, dar cu capital turc, a coborat de la o cota de piata de 1,9% in 2008 la 1,7% in 2009. In acelasi timp, americanii de la Citi, care s-au transformat anul trecut in sucursala a Citibank Irlanda, au ocupat locul 15 dupa active, cu o cota de aproape 1,4%, stabila fata de 2008. In toamna lui 2009 au lansat o oferta completa de produse si servicii pentru persoanele fizice, proiect care ar putea sustine un anumit avans in clasament anul acesta. Pe pragul de 1% se inghesuie cinci banci - Carpatica, Garanti, ungurii de la OTP, banca de stat Eximbank si Italo-Romena. Chiar daca are in spate cel mai mare grup bancar din Italia, Intesa Sanpaolo nu a reusit sa ajunga la 1% cota de piata, ramanand la 0,9%. Banca nu a reusit sa ajunga la 100 de unitati, cum isi propusese inainte de criza, chiar daca anul trecut a mai deschis cinci, pana la un total de 97. In acelasi timp, ramane incert planul de fuziune cu C.R. Firenze Romania, care face parte dintr-un grup controlat in Italia tot de Intesa Sanpaolo. Fuziunea nu ar aduce mai nimic in materie de cota de piata, atat timp cat C.R Firenze are active de nici 100 mil. euro, dar ar putea insemna inca 18 unitati in plus la reteaua Intesa Sanpalo, mare parte in Bucuresti. Pe pozitiile 23 si respectiv 25 se situeaza doua banci cu capital elen, Marfin si ATE Bank. Prima a inregistrat o scadere a cotei de piata de la 0,8% la 0,6%, iar potrivit unor surse bancare, a intrat pe pierdere cel putin dupa contabilitatea locala. In schimb, ATE Bank a avansat de la 0,3% la 0,4%, inclusiv datorita participarii la programul de credite ipotecare garantate de stat "Prima casa".

23

Israelienii de la Leumi si-au conservat cota de piata de 0,4%, pastrand un profil discret pe piata. Printre ocupantii urmatoarelor locuri din clasament figureaza Emporiki Bank, care face parte din grupul elen cu acelasi nume care este detinut din 2006 de cea mai mare banca din Franta, Cr'dit Agricole. Francezii sunt insa ocupati cu restructurarea operatiunilor Emporiki in Grecia, astfel incat apartenenta bancii locale la cel mai mare grup bancar francez nu este inca vizibila la nivelul pietei. Un prim pas a fost numirea recenta a unui manager francez la conducerea Emporiki Bank Romania. De asemenea, capitalul social a fost majorat luna aceasta cu circa 19 milioane de euro. Cipriotii de la Bank of Cyprus, care au devenit recent actionari ai Bancii Transilvania cu o cota de aproape 10% din actiuni, detin in Romania o sucursala care se situeaza pe pozitia 31 in clasamentul bancilor locale. In pofida crizei, au continuat sa investeasca in deschiderea de unitati, intentionand sa se concentreze pe private banking si pe clientii din categoria IMM-urilor. Pe locul 33 in ierarhia activelor figureaza sucursala locala a celui de-al treilea mare grup bancar din Spania - La Caixa. Intrati pe piata in 2008, spaniolii s-au uitat dupa posibile achizitii, insa pana la urma nu au incheiat nicio tranzactie. Pe de alta parte, La Caixa a devenit anul trecut un actionar important al Erste Group, actionarul majoritar al BCR, ajungand sa detina aproape 10% din banca austriaca. Anul acesta siar putea majora participatia pana la 20%, in conditiile in care probabil Erste va avea nevoie de noi majorari ale capitalului social pentru a acoperi efectele crizei asupra portofoliului de credite.

24

Problema
Consideram situatia depunerii la banca a sumei de 1000 Ron pe termen de 6 luni cu dobanda de 30% . Profitul dupa 6 luni de zile fiind de 150 Ron.

Spre exemplu cumparam la 1 ianuarie 100 actiuni ABC la un curs de 10 Ron/actiune si le vindem la 1 iulie ale aceluiasi an cand cursul lor a devenit 15 Ron/actiune. In acest caz suma initiala investita va fi de 100 actiuni x 10 Ron actiune = 1000 Ron, suma finala va fi 100 actiuni x 15 Ron/actiune = 1500 Ron. Profitul obtinut fiint de 500 Ron sau 50 %.

Presupunem existenta unor economii de 1000 Ron. Riscam si schimbam banii in euro, la un curs leu/euro de 4 Ron,aceste economii reprezentand 250 euro. Consideram ca dupa 6 luni, cursul leu/euro devine 4,6 Ron.Pentru ca aceasta apreciere atinge cote maxime,vindem euro obtinand o suma finala de 1150 Ron.Profitul dupa aceasta actiune fiind de 150 Ron.

Consideram ca pretul unui metru patrat in imobiliare se invarte in jurul sumei de 2 Ron(aceasta fiind situatia in care pretul imobiliarelor a scazut considerabil). Cu cei 1000 Ron disponibili achizitionam o suprafata de 500 metrii patrati.Dupa o perioada nedeterminata de timp,pretul unui metru patrat creste din pricina vanzarilor excesive,ajungand la 3,5 Ron metrul patrat.Vazand situatia existenta pe piata imobiliarelor decid sa vand suprafata la pretul existent pe piata.Astfel profitul ajungand la suma de 750 Ron.

Din toate aceste presupuse variante de investitii,cea mai sigura investitie cu profit asigurat se considera a fii depunerea economiilor la banca,celelalte situatii fiind unele riscante.

25

26