CAPITOLUL II: DESIGNUL RECIPIENTELOR DE PARFUM 2.1.

Istoricul recipientelor pentru parfum Istoria flacoanelor pentru parfum ncepe acum aproximativ 3000 de ani, n Egiptul Antic, unde aceste recipiente erau simple oale, cni din teracot i ulcioare, dar i reprezentri antropomorfe, animale fabuloase i alte forme care ntruchipau zeii Egiptului. La nceput rudimentare, din cauza limitrii materialelor, recipientele pentru parfum au nceput s cunoasc noiunea de ,,estetic, atunci cnd prelucrarea sticlei a devenit posibil i s-a perfecionat odat cu timpul. Pe msur ce industria parfumurilor evolua, recipientele erau aduse la un alt nivel: n secolele XVI i XVII, pomanderul fcea furori n Europa. Acesta era un recipient pentru parfum, de cele mai multe ori din aur i semna cu o portocal sau cu un recipient mare n form de ou pentru ceai. Putea fi deschis de sus i fiecare dintre cele ase rezervoare ale sale coninea o anume mireasm. Apoi au aprut pomandere in forma de par, care puteau fi considerate adevrate opere de art. Un secol mai trziu, n Anglia, devin populare flacoanele de form animal (lebedele i papagalii, n special), dar i cele sub form de fructe sau oameni (clovn, arlechin). Toate aceste obiecte erau confecionate din porelan pictat n multe culori. Secolul al XIX-lea aduce n mod un graios crut cu parfum, exemplu de manierism extrem (un pudel alb de porelan trage un cru de aur cu patru flacoane de cristal pntecoase), alt flacon de aur de forma unui fazan (din Olanda), altul de sticl de forma unui pete. n Frana acestei epoci, Baccarat i-a dobndit un nume rsuntor ca productor de sticlrie, o meserie aflat, pe atunci, abia la nceputurile sale: uneori nu puteai s recunoti dect dup mrime dac un obiect din sticl era o caraf pentru lichior sau vin sau un flacon de toalet. Din 1900 ncepe s se dea atenie i ambalajului i primele succese de acest gen sunt sticlele lui Piver pentru Trefle Incarnat sau Floryame. Forma i parfumul au devenit o unitate, un semn de marc. De acum nainte modelarea unui flacon n-a mai fost sarcina unui sticlar oarecare, ci a artistului.