Arhitectura religioas

Biserica Barnovschi - Iai

 Arta crestina este puternic impregnate de elemental religios si face legatura intrelumea materiala sic ea spirituala. Bisericile variaz in funcie de perioada in care au fostconstruite, adic dup stilul arhitectonic; stilurile din trecut au fost reluate si adesea reinterpretate.

1. 2. 3.

In arhitectura religioasa cele mai reprezentative stiluri arhitecturale sunt: stilul bizantin stilul romanic stilul gotic

Biserica Belvedere - Bucures

mprirea n trei ncperi: pronaos, naos si altar, ultimele doua desprire ntreele prin catapeteasm,

acoperiul n form de bolta arcuit, prezena unei cupole centrale ridicat deasupra naosului n care este pictat Hristos Pantocratorul, contrastul evident dintre aspectul exterior simplu i sobru i interiorul bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri, sculptura este foarte srac, prezent numai la ornamentarea ferestrelor, uilor i coloanelor.

Basillique du Sacre-Coeur

Stilul bizantin
A luat nastere prin imbinarea artei romane cu cea orientala. S-a dezvoltat in cadrul Imperiului Bizantin. Are urmatoarele caracteristici:
aspectul exterior este simplu, sobru, folosindu-se ca materiale de constructie caramida alternand cu piatra folosirea arcului semicircular, sprijinit pe coloane pri intermediul capitelulilor

cupola cu baza rotunda, situata central, deasupra naosului, sprijinita pe stalpi, prin pandantivi
planul cruciform care reiese din apariia absidelor n pereii laterali,

Biserica Sfnta Irina - Constantinopol

Stilul romanic
Elementele fundamentale ale stilului basilical persist sub diverse forme i nsinteze noi, n stilurile ulterioare de art din Apus, pn azi. Stilul romanic, inexact numitromano-bizantin i latin, este cel dinti stil de art propriu al Apusului din Evul Mediu,avndu-i nceputurile n Frana i nordul Italiei (Lombardia).El s-a format n perioada sec. VIII-XII, fiind rezultat din contopirea vechii artegalo-romane cu influene orientale. Arta galo-roman era provenit din arta galilor romanizai i cultura naional a popoarelor germanice, stabilite n Apus (goi, alemani,germani, franci, anglo-saxoni). Influenele orientale au fost aduse n Apus att de mauriidin Spania, ct i de pelerini, clugri, comerciani, iar din sec. XI de cruciai, care pun ncontact cultura apusean cu cea bizantin i arab

Biserica Evanghelica Sfantul Servatius din Cristian

 Stilul romanic este specific religios, majoritatea const ruciilor aparinndmnstirilor, pe lng marile ordine clugreti apusene medievale, ce exercitau n epoco puternic influen asupra tuturor domeniilor de via (filozofie, art, cultur).Construite pentru a cuprinde mari mulimi de oameni, bisericile n stil romanic secaracterizeaz prin dimensiunile lor mari, masivitatea construciei, aspect sobru, greoi nexterior, obscur n interior, cu lumin puin, cu decoraii fantastice. Unele, ca niteceti, au ziduri

groase, cu creneluri, ui i ferestre strmte (ex. bisericile ceti ale sailor din Ardeal, bisericile din Royat, n Frana, sec. XH)

Sculpturi in stil romanic (Catedrala Doamnei din Tourna Franta)

 Privind caracterele generale ale

Catedrala Sf. Mihail Alba-Iulia

acestui stil se observ: Interiorul e mprit n mai mult nave, delimitate prin coloane cu capitelurisculptate i legate ntre ele prin arcuri semicirculare n jurul altarului, numite deambulatorii. Deambulatoriile sunt flancate din loc n loc de absidiole sau capelerazante, unde se pstreaz relicve sfinte (moate). Pe aceste deambulatorii (coridoare)circul credincioii care vin s vad i s se nchine n absidiole

la sfintele moate sauoseminte de sfini. Cu timpul, navele laterale au tavanul boltit; caracteristic bisericilor apusene, de orice stil, este chorul. Chorul este ca i altarul mai nalt dect restul bisericii, pentru c sub el, ca i sub altar, sunt construitecripte

Un loc important n ornamentaia interiorului bisericilor ap usene l ocup sculptura figurativ (animale fantastice, oameni), inspirate din manuscrisele figurate(manuscrise cu miniaturi) bizantine i apusene. Stilul romanic se numete i stilul arcului rotund , deoarece folosete, nco nstrucie, la legtura dintre coloane, ct i ca element decorativ (la faade, galerii), arcul roman (un semicerc perfect )

Biserica San Martino

Stilul gotic
Numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate asecolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Artagotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata demesteri si artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in perioadaromanica bisericile celemai importante care sau cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii constructori silucratorii (zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sase organizeze in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea stau la originea asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu.

Catedrala Saint Denis

In comparatie custilul romanic , stilul gotic se distinge prin urmatoarelecaractere generale : a) Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiunimari. b) Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte,sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti,meniti sa preia o parte din greutatea boltilor).

c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau cinci),delimitate prin siruri de coloane subtiri
d) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format deintretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii).Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale romanice dinnordul Frantei.

e) Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de subchor, dar se mentin deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altaruluisunt mai mult poligonale decat semicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele. f) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau deflacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitraliitranslucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult artavitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiindadevarate opere de arta ).

g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ; predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara).Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua aRenasterii