Sunteți pe pagina 1din 10

definitii

Ansamblu complex si evolutiv de reguli; Experiente de invatare oferite de scoala; Sistemul documentelor scolare de tip reglator si normativ; PROIECT PEDAGOGIC COMPLEX; PROCES: proiectare-aplicare-evaluare; PRODUS: documente oficiale (planuri, programe, manuale, ghiduri), documente elaborate la nivelul scolii (orar, programe de activitati), documente elaborate de profesori (planificari, proiectul unitatii de invatare, proiecte de lectii/activitati); Socrate poate fi considerat, dac nu printele, cel putin ntiul precursor al stiintei curriculumului (pe care o cercetm n aceste pagini), devansndu-i cu peste dou milenii pe John Dewey si Franklin Bobbitt. El s-a ncumetat s sugereze c putem, cumva, s ne proiectm soarta chiar si dincolo de ceea ce numim moarte.

Abordarea comprehensiva
o analiz pe mai multe dimensiuni, cu relevarea relaiilor dintre acestea. Se contureaz, n acest sens, trei planuri de analiz: planul structural, planul procesual i planul produsului. Planul structural evideniaz componentele curriculum-ului i relaiile dintre acestea, planul procesual indic trei procese proiectare, implementare, evaluare n acest fel realizndu-se o unificare a inteniilor cu aciunea i a acesteia din urm cu evaluarea,iar planul produsului indic rezultatele proiectrii curriculare, care pot fi difereniate n principale (planuri de nvmnt, programe curriculare, manuale colare i universitare) i auxiliare curriculare (ghiduri metodologice, seturi multimedia, soft-uri educaionale) (D. Potolea, 2002).

curriculum
un sistem complex de procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, nsoesc i urmeaz proiectarea, elaborarea i implementarea, evaluarea i revizuirea permanent i dinamic a setului de experiene de nvare oferite n coal (A. Crian, 1998).

Alte definitii
J.L.Trump(Boston): Curriculum este o interactiune intre profesor-elev-materie de invatat, la care adaugam obiectivele, fortele de rationalizare a invatarii si ceea ce se evalueaza.
1

G.Hass(idem): Curriculum este intreaga experienta asimilata prin intermediul unor programe, organizarea experientei ce trebuie asimilate pentru dezvoltare personala, spirituala, profesionala. Implica un corpus de idei asociat unor obiective fomative si un mod de dezvoltare a personalitatii elevului, care determina metodologii si evaluare.

Tipuri de curriculum
Dupa gradul de generalitate: -curriculum general, educatie de baza pentru toti, trunchi comun de pregatire, curriculum nucleu, de baza; -curriculum de profil; -curriculum de specialitate.

Exista:
Curriculum oficial: -de baza; -la decizia scolii - CDS: -extins; -aprofundat; -elaborat in scoala(optional la nivelul disciplinei, optional integrat).
*curriculum decis local CDL

Fundamentele curriculum-ului sunt interdisciplinare


Fundamentul sociologic se refera la cerintele sociale si culturale fata de sistemul educativ, la valorile si orizontul de asteptare al actorilor sociali. Inseamna politici educationale raportate la nevoile sociale, globale, nationale, regionale/locale, parteneriat educational si social pentru educatie, articularea formal-nonformalinformal in educatie.

Curriculum-temeiuri
Fundamentul psihologic: adaptarea la particularitatile individuale si la caracteristicile dezvoltarii psihice, valorizarea potentialului;

Fundamentul epistemologic: integrarea cunoasterii, stiinta asimilata ca proces, ca model epistemic, abordarea interdisciplinara, logica si istoria ideilor; Fundamentul filosofic: rationalitatea discursului si a actiunii educationale, abordarea unitara, sistemica, orientarea valorica la nivel de finalitati, nivelul deciziilor macrostructurale, de ordin politic, al orientarilor generale.

Ideologii educationale relevante in problema curriculumului


Umanism clasic-elitele genereaza valori care trebuie transmise scolar, accentul cade pe continut, orientarea este academica; Progresivismul, centrarea pe cel care invata, legatura cu viata, valorificarea experientei, pedagogia proiectului; Reconstructionism-democratia ca mod de viata, reconstructia prin cultura, educatie

Modele de proiectare a curriculum-ului


Modelul rational, de tip scopuri-mijloace, derivat din modelul R.W.Tyler, cu variante dezvoltate de DHainaut, H.Taba; Modelul centrat pe continut - D.Lawton; Modelul procesual: P.Freire, D.Walker; Modelul centrat pe rezultate/competente(OBE/CBE) -W.Spady; Modelul situational (M.Skilbeck, J.Goodlad); Modelul constructivist (L.Erickson,F.English); Modelul managerial (Johnson).

Modelul OBE-educatia/invatarea bazata pe rezultate, W.Spady


Politica si strategie de reforma; Centrarea pe iesirile din sistem, pe achizitiile finale; Principiul oportunitatilor multiple de invatare si evaluare; Standarde de performanta precise; Valorizarea experientei anterioare.

Este un model deductiv de proiectare curriculara, axat pe indicatori de performanta si pe determinarea progresului.

Orientari generale la nivel de curriculum


Orientare pe elev, pe nevoi, cerinte individuale; Axare pe proces si flexibilizarea ofertei de invatare; Asumarea diversitatii si valorizarea diferentelor; Deschidere sprepiata, nevoi prezente si deschidere spre viitor, nevoi ulterioare de formare; Managementul calitatii; Implicarea aspectului contractual al relatiei ped.; Mediu educativ deschis; Internationalizarea formarii, sub aspectul continutului si al criteriilor de perfomanta.

Dimensiuni ale proiectarii curriculum-ului


Conceptuala: valori de referinta, concepte, teorii; Tehnologica, procedurala (principii, etape, proceduri, metode); Descriptiva libertatea profesorului in constructia curriculum-ului; Evaluativa rezultatele inregistrate, evaluarea curriculum-ului.

Proiectarea curriculara
Globala si esalonata; A sistemelor si a proceselor; Definirea criteriului de optimalitate a instruirii-maximizarea performantelor in invatare; Analiza componentelor si a interdependentelor, structural si procesual; Asumarea diversitatii si acceptarea diferentei; Stabilirea standardelor pe nivele: minim, mediu, maximal.

curriculum-ul - un proiect pedagogic

constructia progresiva elevii progreseaza permanent n procesul de educatie, iar fiecare stadiu de dezvoltare se construieste pe achizitiile din stadiile anterioare; flexibilitatea si parcursul diferentiat curriculum-ul raspunde nevoilor, capacitatilor si ritmurilor diferite ale elevilor (posibilitatea de a alege anumite activitati, discipline optionale, manuale etc.), particularizarea / adecvarea ofertei de educatie la nivelul fiecarei institutii de nvatamnt; coerenta curriculum-ul ofera un set coerent de finalitati pe niveluri de studiu, de discipline sau domenii de studiu, de activitati de nvatare ; se pot stabili legaturi ntre domeniile curriculare pentru un nivel de nvatamnt si ntre achizitiile specifice diferitelor niveluri; relevanta si amplitudinea curriculum-ului finalitatile, continuturile sunt adecvate nraport cu cerintele sociale si cu nivelul de dezvoltare al elevilor; ofera o gama larga de situatii de nvatare si contexte variate de educatie; egalitatea sanselor fiecare elev are nu numai dreptul, ci si oportunitati pentru a se dezvolta cognitiv, fizic si socio-afectiv; selectia si ierarhizarea culturala decupajul domeniilor cunoasterii umane si ale culturii n sens larg n domenii ale curriculum-ului, stabilirea disciplinelor scolare, precum si gruparea si ierarhizarea acestora n interiorul unor categorii mai largi.

Metodologia elaborarii curriculum-ului


Finalitati: scopuri/obiective generale, profil de formare, obiective cadru, obiective de referinta, obiective concrete; Blocuri de continut pornind de la continutul structural al stiintei: date/fapte, notiuni, concepte, reguli, principii, legi, teorii, categorii prin transinformare, transpozitie (niveluri: statistic, semantic, pragmatic, sintactic) informatie verbala, deprinderi intelectuale, structuri si scheme operationale(abilitati, capacitati,priceperi), competente, strategii cognitive, atitudini, motivatii, valori.

Factorii determinanti ai curriculum-ului actual


Trebuintele celui care invata; Nevoile locale; Cerintele institutiei scolare; Progresul societatii-curriculum social; Dezvoltarea cunoasterii-curriculum academic.

MODELE
5

modelul rational, un model axat pe fixarea componentelor de baza ale curriculumului, adica pe finalitati( la nivel de sistem si proces de invatamant) - continuturi metodologie - evaluare; modelul procesual, cel care pune in valoare interactiunea componentelor semnalate mai sus; modelul negociabil, un model care se axeaza pe optiunile actorilor educatiei: educatori profesionisti, parinti, elevi, comunitati educative, factori educationali administrativi.

ABORDAREA CURRICULARA
presupune centrarea pe obiective formative, interdependenta obiective- continuturi( care trebuie sa fie flexibile, orientative, nu prescriptive)-metodologie(diversificata, extinsa) -evaluare( integrata, formativa si sumativa, instrumentele de evaluare fiind centrate pe nivelul de structurare a unor competente si capacitati masurabile in performante concrete).

DICTIONAR EUROPEAN
Curriculum enunta intentii ale formarii, incluzand: a)definirea populatiei tinta, finalitatile, obiectivele, continuturile, descrierea sistemului de evaluare, planificarea activitatilor, efectele asteptate privind modificarile de atitudine si de comportament ale indivizilor aflati in proces de formare; b) se opune notiunii de programa- descrierea unei liste de continuturi utilizate, in general, in pedagogia traditionala(F.Raynal, A.Rieunier).

Model triunghiular, model pentagonal


modele structurale: modelul triunghiular (variabilele curriculare fiind considerate: finalitatile educationale, continuturile instruirii si timpul de instruire/invatare); modelul pentagonal (variabile curriculare: finalitati, continut, timp, strategii de instruire, strategii de evaluare)

La sfarsitul ciclului de invatamant obligatoriu elevul ar trebui sa fi acumulat urmatoarele competente: Competene de comunicare n limba matern i n dou limbi de circulaie internaional Sa comunice, oral si scris, in limba romana

Sa comunice, oral si scris, in doua limbi straine de circulatie Sa analizeze un text scris, sa evalueze o expunere orala, sa poata comunica aprecierile sale asupra celor receptate. Competene fundamentale de matematic, tiine i tehnologie

Sa poate efectua calcule aritmetice in scris, cu calculatorul, mintal. Sa utilizeze aparatul matematic pentru rezolvarea problemelor cotidiene. Sa recunoasca, descrie si opera cu figuri geometrice plane si in spatiu Sa utilizeze corect marimile uzuale, unitatile de masura si conversia acestora. Sa posede cunostinte stiintifice elementare relative la Univers, Pamant, materia nevie si materia vie. Sa posede cunostinte legate se mediul inconjurator, protectia acestuia, interactiunea viata-mediu, sa opereze cu ele in viata de zi cu zi. Sa posede cunostinte tehnologice suficiente pentru utilizarea aparaturii din spatiul casnic

Competene digitale (de utilizare a tehnologiei informaiei pentru cunoatere i rezolvarea de probleme): Sa utilizeze calculatorul si internetul pentru activitati curente. Sa posede abilitati de selectarea si procesarea informatiei. Competene axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activ i responsabil la viaa social): Sa cunoasca regulile de convietuire sociala si democratica Sa aiba o scara de valori bazata pe drepturile si obligatiile cetatenesti, sa-si defineasca propriile atitudini fata de mediul social, economic, politic. Competene pentru managementul vieii personale i al evoluiei n carier; Sa aiba capacitatea sa-si managerizeze propria cariera profesionala si sociala Sa-si cunoasca propriile aptitudini si potentiale, sa le exploateze in folosul propriu si al societatii. Sa aiba deschidere spre diverse sectoare de activitate, pe care sa le considere egal de importante

Sa aiba deprinderi de igiena personala, cunostinte de protectie impotriva bolilor si pastrarea sanatatii Competene antreprenoriale;

Sa posede abilitati de gandire critica, creativitate, initiativa, lucru in echipa, adaptare la situatii noi si/sau extreme. Sa posede abilitati de constructie a unui proiect, sub aspect financiar, al resurselor umane si materiale, al profitabilitatii. Competene de expresie cultural

Sa fie sensibil la manifestari culturale si tolerant la multiculturalitate Sa cunoasca operele artistice esentiale ale umanitatii si ale culturii romane. Sa posede dorinta de a fauri el insusi creatii artistice. Competene de a nva pe tot parcursul vieii

Sa aiba curiozitatea si dorinta de a-si lamuri lucrurile si fenomenele necunoscute Sa aiba capacitatea de a-si schimba domeniul de activitate de cateva ori pe parcursul vietii active. Sa utilizeze surse digitale de informare. Sa stie sa selecteze si utilizeze informatia utila pe un anumit palier profesional. Planul de invatamant cadru este un document oficial, care reflecta politica educationala a statului respectiv si valorile pretuite(aprobate) in societate; stabileste obiectele de invatamant care urmeaza a fi studiate, ordinea studierii lor, numarul de ore saptamanal si anual, prevazut pentru fiecare obiect de invatamant, structura anului scolar; se prevede, de asemenea, caracterul obligatoriu, optional( alegeri fortate ) sau facultativ al obiectului de invatamant.

Programa scolara este un document oficial, cu valoare instrumentala si operationala, detaliaza planul de invatamant prin prezentarea mai amanuntita a materiei de asimilat la un anumit obiect de invatamant;

contine: obiective specifice(intermediare, de referinta), structura tematica (capitole, teme, subteme), numarul de ore orientativ la fiecare tema, indicatii metodice. Proiectarea unui curriculum pe fiecare disciplina ar trebui sa cuprinda:

1. Detalierea competentelor (continuturi, capacitati, atitudini), pentru fiecare clasa (VIX), in trei variante: minim, mediu, maxim 2. Elaborarea programelor analitice, deasemeni in variante, minim, mediu, maxim; 3. Elaborarea manualelor pentru elevi (pentru prima clasa, a V-a), indrumatoarelor metodice pentru profesori, a altor auxiliare didactice; 4. Elaborarea listelor de itemi, minimale si maximale, in variantele de la punctul 1, in vederea evaluarii. 5. Realizarea unor aplicatii informatice care sa genereze teste personalizate, prin care elevii sa-si poata autoevalua nivelul de pregatire la un moment dat, iar profesorii sa le foloseasca in evaluarea curenta si sumativa. 6. Precizarea temelor, modulelor capitolelor ce ar trebui studiate in varianta maximala a curriculei. 7. Indicatii metodologice pentru curriculumul realizat in scoala (CDS) orientari orientarea academica traditionala, care ia ca punct de plecare ideea ca o programa trebuie sa cuprinda continutul de informatii si idei de care elevii au cea mai mare nevoie, accentul punandu-se pe cele mai valoroase idei ale trecutului, la care se adauga deprinderi si abilitati de baza(reprezentanti ai acestei orientari sunt M.Adler, A.Bloom, E.D.Hirsch, de orientare perenialista, pedagogia esentei); orientarea tehnicista, cea care vede in programa un proces metodologic procedural, ideea de baza fiind asigurarea eficientei in predare, invatare si controlul riguros pe fragmente mici; accentul cade pe investigarea, colectarea si aplicarea datelor, pe gestiunea acestora( reprezentanti ai acestei orientari in conceperea programelor sunt F.Bobbit, R.Gagne, R.Tayler, design instructional ori tehnologia instruirii, axarea pe comportamente observabile si masurabile, pe operationalizarea obiectivelor predariiinvatarii); orientarea deliberativa sau programa ca interpretare relativa, care se sprijina pe intelegerea contextuala a educatiei, pe reflectie, interpretare si raspuns, in vederea promovarii actiunii corecte prin exercitarea propriei judecati(reprezentanti: J.Schwab, L.Stenhouse, D.Walker); orientarea constructivista sau conceperea programei scolare ca o constructie activa, prin implicarea elevilor, cu accent pe modul de formare si transformare a propriei realitati, pe care elevii si-o construiesc singuri,, ceea ce presupune crearea si negocierea personala, critica si autonoma a sensului, semnificatiei(a ceea ce se face) de catre elevi, sprijiniti de profesori(reprezentanti sunt R.Driver,F.Smith, P.Fraisse, D.Purpel).

Caracteristicile curriculum-ului
adecvarea la realitatea romaneasca; permeabilitatea fata de tendintele si criteriile internationale in domeniul elaborarii curriculum-ului; coerenta la nivelul componentelor unui curriculum si la nivelul raportului acestuia cu finalitatile sistemului de invatamant; pertinenta in raport cu obiectivele educationale; transparenta; articularea optima a etapelor procesului curricular: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire permanenta. Componentele curriculum-ului Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu. Cadrul de referinta, document reglator care asigura coerenta componentelor sistemului curricular, in termeni de procese si de produse; Planurile -cadru de invatamant (cl.I-XII/XIII) stabilesc cele sapte arii curriculare: limba si comunicare, matematica si stiinte, om si societate, arte, sport, tehnologii, consiliere si orientare, obiectele de studiu in cadrul ariilor, resursele de timp corespunzatoare;

Dezvoltarea curriculara
Trebuie sa fie rezultatul unei abordari colective, in acord cu o filosofie democratica a educatiei si cu nevoile de comunicare eficienta intre agentii schimbarii si beneficiari; Implica:administratia scolara, managerul, consiliul de administratie, consiliul profesional, comitetul si asociatiile de parinti, elevii, experti in curriculum, juristi etc.

10