P. 1
Test Concurs Cu Viata Mea Apar Viata 2011

Test Concurs Cu Viata Mea Apar Viata 2011

|Views: 623|Likes:
Published by Oana Dobre
util
util

More info:

Published by: Oana Dobre on May 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2015

pdf

text

original

Chestionar detasament ISU Proba teoretică constă în rezolvarea unui chestionar cu 30 de întrebări.

Fiecare întrebare este cotată cu câte 1 punct şi are trei variante de răspuns, una corectă şi două eronate. Foile de răspuns se completează numai cu pastă sau cerneală de culoare albastră, prin marcarea răspunsului considerat corect prin litera „x”. Pe foaia de răspuns nu sunt admise modificări sau ştersături. La solicitarea concurenţilor, în cazul în care se impune înlocuirea foii de răspuns, preşedintele juriului poate dispune anularea acesteia şi distribuirea unui nou tipizat. Orice neregulă sau nelămurire va fi exprimată cu voce tare, înainte de începerea concursului. Membrilor echipei le este permis să se consulte între ei, dar cu intensitate scăzută a vocii. Chestionarul supus rezolvării este tras la sorţi de preşedintele juriului cu 10 minute înainte de începerea concursului, în prezenţa echipelor, dintr-un set de 3 chestionare tip grilă introduse în plicuri sigilate.

b. Ministerul Administraţiei şi Internelor. instruirea populaţiei neîncadrate. Legea 307/2006. Inspectoratul municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. se asigură de către: a. IALOMITA TESTE ISU Timpul de lucru alocat este de 60 minute 1. b. sistemului securităţii civile. la nivel central. la 28 februarie1965.COLEGIUL NAŢIONAL „GRIGORE MOISIL” URZICENI JUD. 3. b. la 28 februarie 1933. activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de: a. 2. 5. la 28 februarie 1918. Una dintre misiunile stategice ale Protecţiei Civile este : a. La ce dată s-a constituit protecţia civilă în România? a. a studenţilor şi elevilor. c. Legea 481/2004. în vederea însuşirii regulilor de comportare înainte. în caz de dificultate. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. Legea 84/1995. c. Conform Legii nr. preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă. prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Care este legea care reglementează activitatea Protecţiei civile din România ? a. 212/2006. colectiv. b. c. Activitatea de protecţie civilă are caracter: a. c. Coordonarea. c. sistemului securităţii internaţionale. precum şi pentru acordarea autoajutorului sau a primului ajutor. permanent. Protecţia civilă este o componentă a : a. b. primul – ministru. exerciţii practice şi antrenamente . temporar. 4. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c. controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile. sistemului securităţii naţionale. c. b. 6. pe timpul şi după producerea dezastrelor. organizarea cursurilor de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă . preşedintele ţării. . b. 7.

să participe la instruiri. chimic sau biologic. de echipament de protecţie individuală. de echipament de protecţie individuală şi să participe la instruiri. Concepţia. desfăşurarea şi managementul activităţilor de protecţie civilă se stabilesc şi se realizează la nivel local şi naţional pe principiile: . ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri. salariaţii au următoarele obligaţii şi drepturi : să beneficieze. mediul înconjurător. salariaţii au următoarele obligaţii şi drepturi : să beneficieze. aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifică.21/2004 o situaţie de urgenţă este: a. c. 11. calamitaţi naturale. b. măsurile de protecţie civilă se aplică: a. gradual. c. patronii şi managerii operatorilor economici. tornade. permanent. în mod gratuit. Cine asigură la nivelul serviciilor profesioniste judeţene. conducătorii instituţiilor publice. generatori de evenimente periculoase. incendii. b. accidente nucleare. b. să respecte normele. un eveniment ce ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei. b. dacă sunt încadraţi la agenţi economici sau instituţii cu surse de risc nuclear. În cazul în care cetăţeanul a suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă are dreptul la: a. accidentele rutiere. 12. În funcţie de amploarea şi intensitatatea situaţiei de urgenţă. indiferent de forma de proprietate. c. monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici. organizarea. exerciţii.Tipurile de risc conform Ordonanţei de Urgenţă nr. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. plata salariului cât timp acesta a absentat de la locul de muncă . un eveniment ce ameninţă bunurile materiale ale populaţiei. ajutoare de la inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. 14. continuu. după caz . inundaţii. 10. valorile materiale şi culturale importante. un eveniment care produce degradarea vieţii şi a ecosistemului. b. 9. regulile şi măsurile de protecţie civilă stabilite. Alegeţi varianta corectă : a. primarii. c. secretariatele tehnice permanente ale comitetelor judeţene: a. centrele operaţionale judeţene. de tratament medical şi antidoturi. Inspectoratele Judeţene de Poliţie.21/2004 sunt: a. impuse de situaţiile de protecţie civilă. stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei. c. cutremure. aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifică. au numai următoarele obligaţii principale: asigură identificarea.8. b. c. în mod gratuit. exerciţii. în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă. avalanşe. să beneficieze de măsurile de protecţie socială prevăzute prin lege pentru perioadele de întrerupere a activităţii. căderi de obiecte din atmosferă. 13.

b. 20. responsabilităţii. legalităţii. b. 21. 17. denumit în continuare Sistem Naţional sunt: a. semestrial şi ori de căte ori situaţia impune. 15. prevenirea. . legalităţii. legalităţii. subsidiarităţii. măsuri de constrângere ale managementului situaţiilor de urgenţă. c. corelării obiectivelor şi resurselor. centrele operative pentru situaţii de urgenţă şi comandantul acţiunii. semestrial. comitetele pentru situaţii de urgenţă. 18. c.viceprimarii sectoarelor. continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă constituie: a. principii ale managementului situaţiilor de urgenţă . subsidiarităţii. autonomiei. înainte de a fi posibilă acordarea unei asistenţe medicale calificate. b. reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai instituţiilor şi agenţilor economici din unitatea administrativ-teritorială. secretarul comunei. c. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă. responsabilităţii.a. serviciile publice voluntare pentru situaţii de urgenţă. Oprirea unei hemoragii intense prin aplicarea garoului. b. cooperării şi solidarităţii . 19. acţiuni şi măsuri ce se întreprind pe durata stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă. c. subsidiarităţii. Componentele Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. colaborării. De căte ori se întruneşte comitetul pentru situaţii de urgenţă : a. b. b. Previziunea. cooperării şi solidarităţii . Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă. comitetele pentru situaţii de urgenţă. c. 16. corelării obiectivelor şi resurselor. Îngrijirea de urgenţă a unui ranit sau contaminat. Cutremurele de pământ sunt: a. şefii de servicii publice deconcentrate. comandantul acţiunii. c. Prin noţiunea de prim ajutor se înţelege: a. comitetele pentru situaţii de urgenţă. semestrial sau la solicitarea cetăţeanului. corelării obiectivelor şi fondurilor băneşti. municipiului ori ai sectoarelor municipiului Bucureşti. bugetul ministerului internelor şi reformei administrative. oraşului. Din comitetul local fac parte: a. Transportarea la cea mai apropiată unitate sanitară a unui ranit cu insuficienţă respiratorie. c. bugetul asigurărilor de sănătate. b. cooperării şi solidarităţii . Fenomene meteo periculoase. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi instituţia prefectului. autonomiei. bugetul de stat şi/sau din bugetele locale. Fondurile băneşti pentru situaţii de urgenţă la nivel local se asigură din: a.

adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. b. din cauze naturale sau provocate de om. Sistemul naţional de adăpostire cuprinde: a.b. – grup sanitar. c. se prevăd cu: – grup sanitar. În categoria adăposturilor naturale intră : a. adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea parlamentarilor şi fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile. Peşterile. adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. se prevăd cu: – sas. evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri.p. a bunurilor materiale. c. Dezastrul este definit ca fiind: a. adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul public de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile.Cu ce sunt prevăzute subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă? a. a valorilor culturale şi de patrimoniu. activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre producerea unor dezastre. conform legii protecţiei civile 481/2004. – ieşire de salvare. b. c. Garajele. adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. reprezintă: . Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă şi celor care au suprafaţă de adăpostire mai mare de 100 m. Subsolurile locuinţelor. 23. 24. – încăperi de adăpostit. modificată şi completată cu Legea 212/2006. Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă şi celor care au suprafaţă de adăpostire mai mare de 100 m. Calamităţi naturale. se prevăd cu: – sas. Fenomene de origine cosmică. c. 26. adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile.p. Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă şi celor care au suprafaţă de adăpostire mai mare de 100 m. generator de pierderi umane şi materiale b. măsura specifică de protecţie a populaţiei. – ieşire de salvare.p. – ieşire de salvare. 25. c. b. – grup sanitar. 22. Alarmarea.

primarului localităţii. a conducatorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat. două minute. c. b. pe clădiri dominante dispuse în centrul zonei de alarmat. Câte impulsuri şi ce durată are semnalul “Alarmă la dezastre “ transmis cu sirena electrică? a. c. sirenele electrice.3 sunete pe durata a 1 minut. dupa caz. b. 10 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele . Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea: a.5 sunete pe durata a 2 minute. c. trei minute.sirene cu aer compriat. Durata semnalului de alarmare la sirenele cu aer comprimat este de: a. primarului localităţii. ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate. 29. 15 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele . c. Ce mijloace se folosesc pentru alarmarea populaţiei? a. ori a împuterniciţilor acestora. 30. 28. b. aducerea la cunoştinţă a populaţiei a informaţiilor necesare despre producerea unor dezastre. Avertizarea este definită ca: a.a. b. c. b. . transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. c. b. Unde se instalează de regulă sirenele electrice? a. semnal continuu . de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute .toace. b. semnal continuu. a conducătorului instituţiei. c. 34. . Semnalul “ Încetarea alarmei” se compune din: a. în copaci. pe coline. pe stâlpi metalici de cel puţin 50 metrii înălţime. sirene electronice . 5 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele . transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. locuri dominante. 33. Semnalul pentru “Alarmă aeriană” se compune din : a. sirene electrice şi clansoanele maşinilor.clopote. sirene electrice şi panouri luminoase.6 sunete pe durata a 2 minute. un minut. 32. c.motosirene. de aceeaşi intensitate cu durata de 1 minut 31. b. semnal continuu. 27.

c. aplicarea unui pansament steril uscat pe suprafaţa arsă. pe verticala focarului. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b. Pe umăr. 40. b. Cum procedăm când descoperim că o persoană este căzută la pământ şi este electrocutată? a. intr-o parte . c. respectaţi următoarele reguli: a. 41. cu spatele sprijinit pe suluri de pături. c.b. 122. nu le loviţi sau mişcaţi şi nu le introduceţi în foc. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. adapostiţivă lângă cel mai apropiat copac. . Masca contra fumului şi gazelor se poartă: a. c. 121. La spate. c. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. 39. c. Ministerul Apărării Naţionale. Punctul situat la suprafaţa pământului. c. Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială . 38. Epicentrul unui cutremur este: a. 42. În cazul descoperirii unei muniţii neexplodate. 37. 36. Cum se aşează corect pe targă o persoană rănita la torace? a. c. Decuplăm curentul şi îi facem reanimare cardiorespiratorie. Îi facem masaj cardiac extern. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. poliţie . b. b. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se amenajează potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice elaborate de: a. Pe şoldul stâng. subunităţi pirotehnice dotate cu aparatură specială . b. Care este numărul de telefon la care sunăm în situaţii de urgenţă? a. nu le atingeţi. b. pe spate cu capul in sensul de deplasare. Scot persoana electrocutată din zonă şi îi facem masaj cardiac extern. 35. Primul ajutor în arsuri: a.cu capul in sensul de deplasare. b. b. transportaţile cel mai repede la un post de poliţie. 112. aducerea la cunoştinţă a populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre. Neutralizarea şi distrugerea muniţiei neexplodate se execută de către: a. 43. Punctul intermediar pe verticala focarului. c.

Inspectoratul judeţean de poliţie. cărţi. ordine publică şi securitate naţională. lanterna cu baterii de rezervă. Prezintă degerături la nivelul membrelor inferioare. administrarea de oxigen sau carbogen. b. 2 ore. 51. c. Se consideră că o persoană este în hipotermie atunci când temperatura corpului: a. b. Înainte de producerea cutremurului. . altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare. respiraţia artificială. ordine publică şi securitate naţională. c. 46. ordine publică şi securitate naţională. Prin asanare în sensul Legii nr. Înainte de producere. c. b. 45. 47. Masca contra gazelor. altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare. ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor. b. folosiţi scările sau liftul pentru a părăsi clădirea . pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut. Unităţi militare de geniu. c. 50. c. cautaţi să-l stingeţi prin forţe propii . 481/2004 republicată se înţelege: a. b. hărţi. Ce instituţie se ocupă de neutralizarea şi asanarea muniţiei rămase neexplodate? a. 48. După producerea unui cutremur : a. Sacul de urgenţă al elevului trebuie să cuprindă: a. Care dintre următoarele mijloace intră în categoria mijloacelor de protecţie individuale? a. daca s-a declanşat un incendiu. c.. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. nu alergaţi în stradă . 49. Regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur. ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau păstrarea muniţiei explodate şi dezafectarea terenurilor. Aparat de detecţie radiological. b. Garoul nu este permis să stea strâns mai mult de : a. b. 44. trebuie să se realizeze: a. c. altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare. Pe timpul producerii cutremurului şi după ce miscarea seismică a trecut. o oră şi jumătate. Autospecialele. Este mai mica de 36 grade celsius. c. ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei explodate şi dezafectarea terenurilor. Este mai mare de 36 grade celsius.b. b.

b.c. de adâncime. 100-140 pulsaţii pe minut. c. intermediare. c.mijloacele de protecţie individuală a pielii. c. 53. închiderea ferestrelor. înclinată în faţă. De suprafaţă şi de adâncime. Poziţia corpului accidentatului în timpul ridicării pe targa trebuie să rămână: a. 55.Accidentatul . Evacuarea rapidă a cladirii în condiţii de siguranţă şi verificarea prezenţei la locul de adunare. Pentru fiecare nivel al instituţiei de învăţământ se vor întocmi: a. Intermediar şi de adâncime. 54. mijloacele de protecţie individuală improvizate şi mijloacele de protecţie individuală pentru combaterea contaminării sau diminuare a efectului de contaminare. Întreruperea cu energie electrică a clădirii. 56. 59. orizontală. în cazul producerii unei situaţii de urgenţă vizează : a. b. Targa se ţine pe timpul transportului rănitului în poziţie: a.Pulsul normal al unui om este de: a. 60-80 pulsaţii pe minut. trebuie supravegheat: a. c. c. cutremurele se clasifică astfel : a. Planul de alarmare. permanent. b. puţin îndoită în faţă. De suprafaţă. puţin îndoită în spate. . înclinată 10 grade în spate. c.După adâncime. b. b. 120-150 pulsaţii pe minut. Planul de desfăşurare a exerciţiilor de evacuare. 57.Mijloacele de protecţie individuală pentru prevenirea contaminării sunt : a. explozia nucleară. Mijloacele de protecţie individuală a căilor respiratorii . Unda de şoc este provocată de : a. b. 52. 58. c. b. Cele mai importante activităţi care trebuie întreprinse într-o şcoală . c. 60. 4 ore. la începutul şi la sfârşitul transportului . Planul de evacuare a persoanelor şi bunurilor. pulverizarea din avion a substanţelor toxice de luptă. b. dreaptă. Mijloacele de protecţie individuală a căilor respiratorii şi mijloacele de protecţie individuală a pielii.pe timpul transportului cu targa. aruncarea din avion a manifestelor. b. din când în când.

b. 68. c.resuscitarea cardio-respiratorie . 65.c. cauzată în general de ploi abundente pe care solul nu este capabil să le absoarbă. c. c. c. Evacuarea în cazul dezastrelor se execută : a. c. răspândirii unei epidemii sau epizootii . 62. soneriilor. Erupţiile vulcanice sunt: . Inundaţiile sunt definite ca fiind : a. c. b. comercializarea bunurilor contaminate. este blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţii . pe baza planurilor întocmite în acest scop. alertarea serviciului de ambulanţă. b. b. b. Măsurarea cantităţii de energie degajată de o explozie solară. 67. Mijloacele de protecţie individuală a căilor respiratorii . este o activitate a pământului . bunurilor lor şi mediului în care trăiesc . 66. utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate. ameninţarii iminente. cu ajutoul clopotelor. pe baza planurilor de securitate la incendiu. c. conform legislaţiei în vigoare. În cazul alunecărilor de teren se iau următoarele măsuri : a. fără a lua lucruri inutile şi păstrând calmul . 63. pentru a putea bloca uşa. Când apare fenomenul de contaminare se interzice: a. acumulări de gaze în subteran . 61. acumularea unor cantităţi mari de apă. 64. c. b. La intrarea într-un adăpost de protecţie civilă cui acordaţi prioritate? a. b.persoanelor ce nu se pot deplasa singure. Măsurarea cantităţii de energie degajată de erupţia vulcanică. stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă. care poate să producă pagube unui grup de oameni. batrânilor. comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate. Care este cea mai corectă definiţie a unui pericol : a. b. evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare. vânturi foarte violente care se deplasează deasupra pamîntului. unui conflict armat şi incendiu . femeilor.mijloacele de protecţie individuală a pielii şi mijloacele de protecţie individuală improvizate. Evacuarea este o măsură de protecţie luată numai în cazul: a. Măsurarea magnitudinii sau cantităţii de energie degajată de un cutremur. este un fenomen sau proces cu cauze naturale sau umane.Scara Richter este utilizată pentru : a. 69. militarilor ce vor pazi adăpostul. persoanelor din formaţiile civile .

surselor de apă. c. ricketsii: tifosul exantematic. coloane de aer ce se rotesc repede. reprezintă o categorie de arme de distrugere în masă şi cuprind substanţele volatile şi precursorii acestora. culturilor etc. de insecte sau animale care distrug recoltele . c. de exemplu provocată de catre un nor mare.) . c. vulcani. c. recoltei. holeră. b. muniţiile. contaminarea căilor de comunicaţii. cu excepţia celor destinate unor scopuri interzise. Ce este arma chimică? a. contaminarea căilor de comunicaţii.. mişcări ale suprafeţei pământului . 70. perioade lungi de timp în care o suprafaţa de pământ suferă de lipsa ploilor . b. b. holeră. Tornadele sunt: a. muniţiile. b.a. animalelor. care provoacă distrugeri mari litoralului. reprezintă o categorie de arme de distrugere în masă şi cuprind substanţele toxice şi precursorii acestora. surselor de apă. muniţiile. febra japoneză.. 75. b. culturilor etc. catastrofa care afectează o întreaga comunitate. c. 73. accidentele rutiere. dispozitivele şi echipamentele special concepute pentru întrebuinţarea substanţelor netoxice în scopuri de agresiune împotriva oamenilor. 72. ciumă. cauzat de un cutremur sau de o erupţie vulcanică. mediul înconjurător. contaminarea căilor de comunicaţii. c. focul.antrax. antrax. val uriaş. gripă. bacterii: antrax. 74. furtuni. parcele organizate de aer cald. avalanşe. Care sunt armele nucleare fără acţiune explozivă? . cu excepţia celor destinate unor scopuri neinterzise. ciumă. febra aftoasă. accidentele aeronavale. marile calamităţi ale pământului ( cutremure. accidentele feroviare . surpările de teren. culturilor etc. animalelor şi chiar oamenilor . febra japoneză. cu excepţia celor destinate unor scopuri neinterzise. explozii sau emisii de lava şi gaze toxice provenite din adâncul pământului. Cauzele care pot determina mari calamităţi şi catastrofe sunt: a. dispozitivele şi echipamentele special concepute pentru întrebuinţarea substanţelor toxice în scopuri de agresiune împotriva oamenilor. parcele organizate de aer cald şi umed. animalelor. b. surpări şi alunecări de teren etc. dispozitivele şi echipamentele special concepute pentru întrebuinţarea substanţelor toxice în scopuri de agresiune împotriva oamenilor. variola. producând mari pagube asupra solului. 71. surselor de apă.. accidentele industriale. cicloane. ploile. virusul HPV. asociate cu puternice furtuni. apa. Care sunt agenţii patogeni care pot fi utilizaţi în producerea armei biologice? a. animalelor. perioada de timp(luni sau ani) în care o suprafaţă de pământ suferă de lipsa ploilor. febră tifoidă. Secetele sunt definite ca : a. reprezintă o categorie de arme de distrugere în masă şi cuprind substanţele toxice şi precursorii acestora. viruşi: encefalită. virusul HIV.

Care sunt simptomele îmbolnăvirii cu Antrax (bacillus anthracis)? a. prin contact direct cu oamenii sau prin consumul de produse de origine contaminate. b. b. febra tifoidă. 77. unele din ele putând fi transmise şi la animale. greaţa. gripa aviară. c. c. . În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor obiecte căutaţi să vă protejaţi : a. prin contact direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminate. membrele. substanţele radioactive de luptă şi bomba cu neutroni . morva. vomismente. bruceloza. Definiţi termenul de epizootie: a. dureri abdominale. c. bruceloza. b. Fuziunea nucleară este procesul prin care patru nuclee uşoare se pot contopi dând naştere unui nucleu de masă mai mică. energia eliberată în timpul procesului fiind proporţională cu diferenţa între masa nucleelor reactante şi masa noului nucleu (masa nucleului nou format fiind mai mică decât suma maselor nucleelor intrate în reacţie). b. Ce se înţelege prin fuziune nucleară? a. energia eliberată în timpul procesului fiind proporţională cu diferenţa între masa nucleelor reactante. limitarea. luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor poluante. ciuma. creşterea poftei de mâncare. prin contact direct cu animalele sau prin consumul de produse de origine contaminate. răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la plante. c. gripa. capul b. bronşita. luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor nepoluante. c. îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei. limitarea. aerului şi terenului. răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la plante. unele din ele putând fi transmise şi la oameni.Care sunt bolile caracteristice atât epizootiilor cât şi epidemiilor? a. morva. greaţa. 79. îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei. febră. aerului şi terenului. capul şi membrele. scăderea poftei de mâncare. 76. c. urmate de dureri abdominale. răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale. Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee uşoare se pot contopi dând naştere unui nucleu de masă mai mare. 80.a. 81. energia eliberată în timpul procesului fiind invers proporţională cu diferenţa între masa nucleelor reactante. limitarea agenţilor poluatori ai apei. morva. bulimia. b. luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor poluante. holera. febra aftoasă. febra aftoasă. substanţele radioactive şi bomba cu neutroni. Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee uşoare se pot contopi dând naştere unui nucleu de masă mai mică. bruceloza. Depoluarea constă în: a. holera. aerului şi terenului. unele din ele putând fi transmise şi la oameni. b. 78. vomismente sanguinolente şi diaree severă. substanţele radioactive de luptă şi bomba cu protoni .

Cetăţenii au dreptul: a. b. c. b. c. ajutoare de la inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. retelei de telecomunicatii. de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. . 84. plata salariului cât timp acesta a absentat de la locul de muncă . c. să încheie convenţii pentru încadrarea în serviciile de urgenţă profesioniste cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale.c. b. Incendiul de masă reprezintă o declanşare naturală sau artificială. la propunerea ministrului mediului. c. de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. urmate de dureri abdominale şi vomismente sanguinolente. vomismente. Incendiul de masă reprezintă o ardere declanşată natural sau artificial. Ce se întelege prin izoseisme? a. Alarmarea populatiei se face cu ajutorul : a. să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. în urma căreia se produc pierderi de copaci. 86. în urma căreia se produc pierderi de vieţi omeneşti. precum şi beneficii materiale. delimitări pe o hartă a suprafeţelor mari pe care se propagă undele seismice. 82. greaţa. febră. În cazul în care cetăţeanul a suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă are dreptul la: a. curbe care delimitează pe o hartă macroseismică suprafeţe de egală intensitate seismică. de Consiliul de Apărare a Ţării. la propunerea ministrului apărării. c. Incendiul de masă reprezintă o ardere declanşată artificial. să încheie contracte de prestări servicii pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. precum şi pagube materiale. b. c. b. după caz. 87.Ce sunt incendiile de masă? a. este o armă de nimicire în masă a cărei acţiune benefică se bazează pe utilizarea energiei electrice. 85. 83. b. în urma căreia se produc pierderi de vieţi umane şi animale. De către cine se aprobă evacuarea în situaţii de conflict armat? a. mass-mediei c. 88. curbe care delimitează pe o hartă microseismică suprafeţe de egală magnitudine seismică. este o armă de nimicire în masă a cărei acţiune distructivă se bazează pe utilizarea energiei nucleare. este o armă de nimicire în masă a cărei acţiune distructivă se bazează pe utilizarea iodurii de potasiu. creşterea poftei de mâncare. ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri. sirenelor b.Ce este arma nucleară? a. la propunerea ministrului apărării.

decat dupa aprobarea organelor de specialitate . Nu atingeti firele electrice. bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereţi . rachete. obiectele de valoare . un aparat radio cu alimentare de la baterii sau cu acumulatori.Astronomie b. caracteristici ale inundaţiilor. 94. încercaţi prin orice metode să luaţi legătura cu cei din afară . b. nu consumati apa direct de la sursa. coloane de aer ce se rotesc repede.Astrofizica 96.Primul ajutor in arsuri: a. Seismologie c. b. circulatia in vederea vizitarii rudelor sau cunostiintelor pentru a vedea care este starea lor. parcele organizate de aer cald si umed. dupa producerea unui cutremur. b) eveniment datorat declanşării unui cutremur. Lunca inundabilă. asociate cu puternice furtuni. Evitati suprasolicitarea . obiecte personale strict necesare. respiratia artificiala. obiecte personale strict necesare. administrarea de oxigen sau carbogen 91. Actele casei. Actele de identitate. b. Evitati pe cat posibil. La întoarcerea acasă. pistoale. c. c. electrice.89. c) hazarde datorate energiilor acumulate la suprafaţa 95. b. b. Care este varianta de comunicare cu cei din afară în cazul producerii unui cutremur a.La parasirea locuintei. c. caracteristici ale cutremurului. care determina ascensiunea materiei incadescente spre suprafaţa. Actele de identitate. Erupţiile vulcanice sunt definite ca: a) hazarde endogene datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiuni exercitate de forţele tectonice. 92. 97. după producerea unei inundaţii trebuie să respectaţi următoarele reguli: a. un aparat radio cu alimentare de la baterii sau cu acumulatori . Ştiinţa care cercetează mişcările de pământ se numeşte : a. c. b. aplicarea unui pansament steril uscat pe suprafata arsa. c. Tornadele sunt: a.Din categoria muniţiei fac parte: a. volumul viiturii şi unda de vitură reprezintă: a. caracteristici ale epizootiilor. . 90. nu folositi instalatiile de alimentare cu apa. gaze. fiecare cetatean trebuie să-şi ia : a. ci numai dupa ce a fost fiarta. ţipaţi după ajutor. parcele organizate de aer cald 93. un mijloc de iluminat independent de sursa de alimentare. c.

• să identifice corect principalele tipuri de riscuri • să cunoască cauzele şi să recunoască formele de manifestare a dezastrelor naturale şi a celor datorate activităţii umane. vântul. Dezastre datorate activităţii umane • să sesizeze corespondenţa dintre activitatea umană şi dezastre . 2. creşte pofta de mâncare şi somn. 98. foarte grele. Vreau să ştiu despre profesiile din cadrul serviciilor de intervenţii în situaţii de protecţie civilă: • să-şi completeze cunoştinţele cu informaţii relevante şi autorizate privitoare la profesiile din cadrul serviciilor de intervenţii în situaţii de protecţie civilă . 99. slăbiciune. cartuşe. armament. cat si dedesubt. cumparate din strainatate. • să cunoască principalele reguli preventive în drumeţii şi excursii. c. c. grenade. artificii. mine. soarele. c.Care este factorul esenţial în propagarea unui incendiu produs în aer liber? a. b. b. sete puternică şi roşeaţa pielii. fumul. Pentru învăţământul secundar (gimnaziu) 1. nu există nici un simptom. Protecţia mediului înconjurător împotriva incendiilor: • să conştientizeze consecinţele incendiilor asupra mediului înconjurător. 5. 3. Noţiuni generale despre dezastre. suficient de lungi pentru a acoperi zona fracturata atat deasupra. dureri de cap. c. Atelele pentru imobilizarea unei fracturi rezultate în urma unui accident rutier trebuie sa fie: a. TEMATICA NECESARĂ ÎN VEDEREA SUSŢINERII PROBEI TEORETICE A CONCURSULUI CU VIATA MEA APĂR VIAŢA 1.b. Dezastre naturale • să manifeste o atitudine şi un comportament responsabil în situaţii de urgenţă 6. greaţă.Primele semne în caz de insolaţie sunt: a. 100. b. • să recunoască importanţa socială a activităţii de intervenţii în situaţii de protecţie civilă. proiectile. 4. ameţeală. Ce ştim despre dezastre: • să identifice principalele tipuri de dezastre • să identifice evenimentele atipice care pot produce situaţii de protecţie civilă pe timpul dezastrelor.

Cum acţionăm în caz de dezastru: protejarea individuală • să cunoască şi să folosească mijloacele de protecţie individuală 11. Cum acţionăm în caz de dezastru: adăpostirea şi evacuarea • să identifice elementele de bază privind organizarea şi desfăşurarea adăpostirii şi evacuării în diferite situaţii 13. viituri. pe timpul. incendii. Organizarea sistemului românesc de intervenţie în caz de dezastre • să cunoască organizarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă • să cunoască organizarea sistemului local pentru situaţii de urgenţă 18. Impactul dezastrelor asupra mediului: • să descrie şi să analizeze modificările suferite de mediul înconjurător ca urmare a intervenţiei umane • să aplice modalităţile de intervenţie şi de ocrotire a mediului ambient 9. Pentru învăţământul liceal (colegiu) . tornade. Obligaţiile şi drepturile cetăţenilor în situaţii de protecţie civilă • să cunoască obligaţiile şi drepturile ce decurg din reglementările din domeniul situaţiilor de protecţie civilă. avertizare şi alarmare a populaţiei şi să acţioneze conform specificului acestuia. poluări accidentale. fenomene meteo periculoase: ploi abundente. Dezastrele din România • să identifice şi să localizeze principalele dezastre care afectează teritoriul naţional şi comunitatea locală (inundaţiile. Cum acţionăm în caz de dezastru: muniţiile neexplodate • să cunoască modul de comportare în cazul descoperirii muniţiilor neexplodate 16. 10. • să-şi dezvolte stăpânirea de sine şi spiritul de solidaritate în situaţii de protecţie civilă 1. Cum acţionăm în caz de dezastru: protejarea colectivă • să cunoască şi să folosească mijloacele de protecţie colectivă 12. alunecări de teren. anunţarea adulţilor despre o situaţie de urgenţă. folosirea apelului de urgenţă 112 • să cunoască sistemul de înştiinţare. Cum acţionăm în caz de dezastru: igiena individuală şi colectivă după dezastru • să cunoască necesitatea şi să utilizeze mijloacele de igienă individuală şi colectivă 15. Cum acţionăm în caz de dezastru: cum acordăm primul ajutor în caz de dezastre • să cunoască şi să acorde primul ajutor în diferite situaţii 14.7. • să cunoască modul de utilizare al apelului de urgenţă. Cum acţionăm în caz de dezastru (înainte. muniţii neexplodate) 8. Cum acţionăm în caz de dezastru: avertizarea şi alarmarea în caz de dezastru. accidentele tehnologice. atacuri teroriste: • să cunoască şi să aplice regulile de comportament pentru fiecare tip de dezastru în parte • să cunoască şi să aplice regulile privind limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor 17. alunecări de teren. cutremurele. după): inundaţii. cutremur.

anunţarea adulţilor despre o situaţie de urgenţă. Impactul dezastrelor asupra mediului: • să descrie şi să analizeze modificările suferite de mediul înconjurător ca urmare a intervenţiei umane • să aplice modalităţile de intervenţie şi de ocrotire a mediului ambient 7. Dezastre datorate activităţii umane • să sesizeze corespondenţa dintre activitatea umană şi dezastre 5. Noţiuni generale despre dezastre. Cum acţionăm în caz de dezastru: avertizarea şi alarmarea în caz de dezastru. Cum acţionăm în caz de dezastru: cum acordăm primul ajutor în caz de dezastre • să cunoască şi să acorde primul ajutor în diferite situaţii 12. folosirea apelului de urgenţă 112 • să cunoască sistemul de înştiinţare. fenomene meteo periculoase: ploi abundente. Ce ştim despre dezastre: • să identifice principalele tipuri de dezastre • să identifice evenimentele atipice care pot produce situaţii de urgenţă. 2. Dezastrele din România • să identifice şi să localizeze principalele dezastre care afectează teritoriul naţional şi comunitatea locală (inundaţiile.1. viituri. tornade. Cum acţionăm în caz de dezastru: igiena individuală şi colectivă după dezastru • să cunoască necesitatea şi să utilizeze mijloacele de igienă individuală şi colectivă . alunecări de teren. Cum acţionăm în caz de dezastru: protejarea individuală • să cunoască şi să folosească mijloacele de protecţie individuală 9. incendii. cutremurele. Dezastre naturale • să manifeste o atitudine şi un comportament responsabil în situaţii de urgenţă 4. • să identifice corect principalele tipuri de riscuri • să cunoască cauzele şi să recunoască formele de manifestare a dezastrelor naturale şi a celor datorate activităţii umane 3. Cum acţionăm în caz de dezastru: protejarea colectivă • să cunoască şi să folosească mijloacele de protecţie colectivă 10. muniţii neexplodate) 6. Cum acţionăm în caz de dezastru: adăpostirea şi evacuarea • să identifice elementele de bază privind organizarea şi desfăşurarea adăpostirii şi evacuării în diferite situaţii 11. • să cunoască modul de utilizare al apelului de urgenţă. accidentele tehnologice. avertizare şi alarmare apopulaţiei şi să acţioneze conform specificului acestuia. 8.

A. Cum acţionăm în caz de dezastru (înainte. avertizare. Reguli de comportare a cetăţenilor în caz de dezastre 7. după): inundaţii.M. 481 privind protecţia civilă.13.I. prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă 5.isuilfov. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta 6. • să-şi dezvolte stăpânirea de sine şi spiritul de solidaritate în situaţii de protecţie civilă Bibliografie Legislaţie 1.ro – DOMENII – INSPECTIA DE PREVENIRE . pe timpul. Legea nr. cutremur. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă www. Cum acţionăm în caz de dezastru: muniţiile neexplodate • să cunoască modul de comportare în cazul descoperirii muniţiilor neexplodate 14. 2. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului cu tematică de protecţie civilă ”Cu viaţa mea apăr viaţa”. nr. Organizarea sistemului românesc de intervenţie în caz de dezastre • să cunoască organizarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă • să cunoască organizarea sistemului local pentru situaţii de urgenţă 16. alunecări de teren. ORDONANTA DE URGENTA nr. republicată 3. Ordin nr. Obligaţiile şi drepturile cetăţenilor în situaţii de protecţie civilă • să cunoască obligaţiile şi drepturile ce decurg din reglementările din domeniul situaţiilor de protecţie civilă. poluări accidentale. Protocol IGSU MECT _2007 tematica inv 4.O. atacuri teroriste: • să cunoască şi să aplice regulile de comportament pentru fiecare tip de dezastru în parte • să cunoască şi să aplice regulile privind limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor 15. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->