Sunteți pe pagina 1din 1

Niciodat

Un cntec nu-i nimic n lumea asta Mai bine s-l zdrobeti i apoi s taci Cnd el cu o iluzie nu umple Ghiozdanele copiilor sraci. Destul cu-attea gti aristocrate Ce caut i-n cntece ctig Un cntec nu-i nimic dac nu face Mai cald n casele n care-i frig. Niciodat, niciodat S nu uitm de cei mai triti ca noi. Dezmoteniii-i caut o cale Nenorociii trec cu paii grei Nu ne putem nchide-n cabinete Fcnd uor abstracie de ei. Mizeria exist pn-n oase Popoare mor i indivizi decad Nu-i cntec pe pmnt s nu miroas A foc, a ndueal i a iad. i dac toate cntecele noastre Nimic nu sunt i chiar nimic nu pot Noi pentru cei sraci i fr anse Suntem mereu datori s facem tot. Mcar att din toate s rmn Din tot ce-am ptimit la focul mic Un vers, o spovedanie, un cntec De partea celor care n-au nimc.
poezie de Adrian Punescu