Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE SPECIALITATE
Calificarea: Tehnician operator tehnica de calcul
ndrumtor: Ing. Croitoru Lizica Elev: Toma Eugen Constantin Clasa a XII-a A
2013
TEMA DE PROIECT:
MODEMUL.
CUPRINS
1. NOTIUNI INTRODUCLTIVE 2. TIPURI DE MODEMURI 2.1. MODEMURI INTERNE 2.2. MODEMURI EXTERNE 3. MODEM-UL DE INTERNET PRIN CABLU 4. MODEM TV
ARGUMENT
Intr-o societate informatizata, calculatorul a devenit indispensabil in toate domeniile de activitate. Aceasta cerinta s-a datorat cresterii insemnate a volumului de informatii, de importanta luarii unor decizii operative si oportune, de necesitatea cunoasterii rapide si complexe a realitatii, in general. Industria calculatoarelor a cunoscut o evolutie rapida, incetatenindu-se regula, de exemplu ca performantele procesoarelor si capacitatea de memorare pe disc se dubleaza la fiecare 2-3 ani. Astazi pe piata se afla o gama larga de calculatoare cu arhitectura asemanatoare, deosebirile fiind determinate mai ales de performantele lor. Pentru marirea duratei de viata a calculatoarelor este necesara si cunoasterea unor proceduri de intretinere si protejare a acestora, de depistarea defectelor si remedierea lor. Pentru cei care doresc sa-si realizeze singuri o modernizare, o perfectionare a sistemului de calcul, trebuie sa fie bine informati si in ceea ce priveste procedurile de ansamblare / dezansamblare a sistemului de calcul, de criteriile de alegere, de inlocuirea unei componente, dispozitive ale sistemului de calcul. O astfel de modernizare a sistemului de calcul prin inlocuirea unei componente, de exemplu, presupune si o buna cunoastere a caracteristicilor, parametrilor acesteia, a rolului ei la functionarea calculatorului. Fara nici o exagerare se poate spune ca peste putin timp, cativa ani, nu se va mai practica nici o meserie, care necesita calificare fara calculator. Bineinteles ca un calculator este util chiar si in afara serviciului. Se stie ca el este folosit pentru a coresponda cu persoane aflate oriunde in lume, prin intermediul postei electronice, pentru a naviga pe Internet, pentru a te informa si sirul exemplelor ar putea continua. In concluzie, pentru omenire aparitia informaticii, calculatorului in sine, constituie cea de a cincea revolutie informationala, dupa aparitia limbajului articulat, inventarea scrisului, descoperirea tiparului, si utilizarea sistemelor de comunicatii. Dupa parcurgerea proiectului de fata, cititorul isi poate forma un limbaj solid si complex de cunostinte, fiind capabil sa abordeze cu usurinta problemele de practica in utilizarea calculatorului. Pentru ca este necesar ca orice utilizator PC sa stie sa intaleze internetul prin modem, am considerat ca este interesant si util realizarea unui proiect cu tema Modemul.
In capitolul 2 este vorba de prezentarea generala a modem-ului,modemul se conecteaza la linia telefonica pt ne puta conecta la internet. Modem-urile sunt de 2 feluri: Modem-ul intern; Modem-ul extern. Modem-ul intern are unele dezavantaje atunci cand te conectezi la internet, driverele modemului iti fura din puterea procesorului. Modem-ul extern se poate conecta la calculator printr-un port serial sau USB, deasemenea, modemurile externe au un afisaj extern cu leduri pe care un profesionist poate vedea permanent starea activitatii acestuia. In capitolul 3 discutam despre Modem-ul internt prin cablu,Modemurile sunt dispozitive destinate conectarii intre calculatoare cu ajutorul liniei telefonice pentru a avea acces la posta electronica si in mare la internet. In capitolul 4 Aceste modemuri pot furniza simultan servicii de Internet si telefonie folosind ca mediu de transport cablul coaxial destinat televiziunii prin cablu. Cel mai des folosit modem TV cablu este Scientific Atlanta WebStar DPX2203, de aceea la el ma voi referi in continuare. In capitolul 5 Modemul Wi-fi aici discutam despre un modem portabil care ne putem conecta la internet, Standardul a fost elaborat de IEEE n anii 1990, prima versiune a lui fiind definitivat n 1997. Acea versiune nu mai este folosit de implementatori, versiunile mai noi i mbuntite 802.11a/b/g fiind publicate ntre 1999 i 2001. Din 2004, se lucreaz la o nou versiune, intitulat 802.11n i care, dei nu a fost definitivat, este deja implementat de unii furnizori de echipament
sunt externe sau interne. Modemurile externe se conecteaza pe unul din porturile seriale, iar cele interne sunt introduse in unul din sloturile calculatorului (PCI sau, mai rar - ISA). Din punct de vedere al componentelor aflate pe placa de modem, modemurile pot fi hardware (executa toate operatiile de modulatie, demodulatie si compresie) sau software, caz in care majoritatea operatiilor cad in sarcina microprocesorului computerului.
Dup funcionalitate se cunosc dou tipuri de modemuri, "winmodem" modem normal sau "hardware".
1) Premier MT56KSVi Dup cteva probleme legate de instalare, Premier-ul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai rapide modemuri interne. Problemele de instalare au avut Pace ofer o performanta buna si o buna selecie a softului inclus. Pachetul de programe generos include SuperVoice si un utilitar pentru diagnostic, util in cazul in care ceva nu merge bine. Produsul ofer in plus si suport pentru videoconferinta. legtura cu Windows 98. Daca va dorii un modem care sa mearg bine cu Windows 98, verificai cu atenie daca acesta este plug-and-play. 2) Pace 56 Voice Internal Pace ofer o performanta buna si o buna selecie a softului inclus. Pachetul de programe generos include SuperVoice si un utilitar pentru diagnostic, util in cazul in care ceva nu merge bine. Produsul ofer in plus si suport pentru videoconferinta.
1)Paradise Modem Pro Paradise Modem Pro arata ca un robot telefonic dect ca un modem are posibilitatea de a memora pana la 20 de mesaje. Cele opt LED-uri postate pe partea frontala va tin la curent cu ce se ntmpla. Instalarea este simpla si are multe facilitai, dar si o interfaa greoaie, conectarea si transferurile fcndu-se la viteze foarte apropiate de cea optima.
2) Olitec Smart Memory 56000 Ca modem standard, Olitech a avut performante slabe. Rutina de instalare prea destul de uoara, dar in realitate a fost aproape imposibil de obinut o conexiune "curata" folosind V.90, din cauza softului cu
10
11
de televiziune prin cablu cu alte arii sau cartiere, dupa care fibra optica este continuata prin cablu
coaxial, pentru distribuire in case. Cand o companie de cablu ofera acces internet prin cablu, informatia poate folosi aceleasi cabluri pentru ca modemul de cablu pune datele de download (datele dinspre Internet spre un calculator) intr-un domeniu de 6 MHz. Pe cablu, datele arata ca si cum ar fi un canal TV, si ocupa latime de banda cat un canal TV. Datele de upload (datele transmise de la un calculator spre Internet) ocupa si mai putin din latimea de banda, doar 2 MHz, pornindu-se de la ideea ca majoritatea primesc mult mai multa informatie decat trimit. Pentru a pune datele de download si de upload pe un cablu de televiziune e nevoie de 2 tipuri de echipament: un modem de cablu la client si un sistem terminator pentru modemul de cablu (CMTS) la provider. Modemurile de cablu pot fi interne sau externe. In unele cazuri, modemurile de cablu pot fi parte a unei unitati care necesita doar o tastatura si un mouse pentru acces Internet. Toate modemurile de cablu contin : un tuner, un demodulator, un modulator, un dispozitiv de control al accesului la mediu (MAC) si un microprocesor.
Tunerul se conecteaza la mufa de cablu, uneori cu ajutorul unui splitter care separa canalul de date Internet de programele CATV. Deorece datele Internet vin pe un canal altfel nefolosit, tunerul pur si simplu primeste semnalul modulat digital si il trimite demodulatorului. In unele cazuri, tunerul va contine un demultiplexor pentru a permite tunerului sa foloseasca un set de frecvente (in general intre 42 si 850 MHz) pentru datele primite si alt set de frecvente (intre 5 si 42 MHz) pentru datele trimise. In alte sisteme, in general cele cu un numar de canale limitate, se va folosi tunerul modemului de cablu pentru primirea datelor si o conexiune dial-up (pe linii comutate)
12
pentru transmiterea datelor. Oricare ar fi sistemul, dupa primirea unui semnal, este transmis demodulatorului.
Demodulatorul
Cele mai comune demodulatoare au 4 functii. Un demodulator de modulatie de amplitudine patratica (QAM) ia un semnal de frecventa radio care are date codate prin variatia amplitudinii si a fazei undei si il converteste intr-un semnal care poate fi procesat de un convertor analog-digital. Convertorul analog-digital ia semnalul care variaza in voltaj si il transforma intr-o serie digitala de 1 si 0. Un modul de corectie de erori verifica apoi informatia primita conform unui standard cunoscut astfel incat erorile in transmisie sa fie detectate si corectate. In majoritatea cazurilor, cadrele de retea, sau gruparile de date, sunt in format MPEG, si un sincronizator MPEG este folosit pentru a garanta ca datele sunt in ordine. Modulatorul In modemurile de cablu care folosesc cablul pentru a trimite date, un modulator este folosit pentru a converti datele digitale de la computer in semnale pentru transmisia pe cablu.Modulatorul este format din 3 parti:
o sectiune pentru inserarea corectiei de erori (folosita in celalalt capat al cablului la verificare)
Controlul de acces la mediu (MAC) MAC-ul este plasat intre portile de intrare si iesire ale modemului de cablu, si actioneaza ca o interfata intre partile hardware si software are diverselor protocoale de retea implicate. Toate dispozitivele de retea au MAC-uri, dar in cazul unui modem de cablu, sistemul este mai complex decat la o placa de retea normala. Din acest motiv, in majoritatea cazurilor, unele din functiile MAC vor fi asociate procesorului sistemului sau al modemului.
Microprocesorul
Functia microprocesorului se modifica daca modemul va fi parte a unui sistem (computer) sau daca va oferi acces Internet fara a avea suportul unui computer. In situatiile in care e nevoie de un computer atasat, microprocesorul intern foloseste date din modulul MAC dedicat. In sistemele unde modemul de cablu este unicul echipament pentru acces Internet, microprocesorul indeplineste 13
si functii MAC, si altele. Microprocesorul folosit cu precadere in modemurile de cablu este Motorola PowerPC. Sistemul terminator al modemului de cablu asigura (la capatul de la provider) multe din functionalitatile asigurate de DSLAM intr-un sistem DSL. CMTS-ul ia traficul care vine de la un grup de clienti pe un canal si il ruteaza catre un provider de servicii Internet pentru a se realiza conectarea. La acel capat, providerii vor avea servere pentru jurnalizare si administrare, server DHCP (pentru alocare dinamica de IP-uri utilizatorilor de cablu) si servere de control pentru un protocol numit Specificatii de interfata pentru serviciul de date pe cablu (DOCSIS), standardul de baza in S.U.A. pentru a asigura accesul la Internet a utilizatorilor.
Informatiile primite prin cablu ajung la toti utilizatorii conectati, ca intr-o retea Ethernet sunt pastrate de o interfata de retea doar pachetele de date trimise in mod specific la acea interfata. Datele primite in schimb nu sunt vazute de ceilalti utilizatori, ci sunt trimise catre CMTS. Latimea de banda pentru upload este impartita in "intervale" de timp, masurate in milisecunde, in care utilizatorii pot transmite o "rafala" de date catre Internet.Impartirea dupa timp este eficienta pentru comenzi scurte, cautari si adrese, aceste lucruri constituind majoritatea datelor trimise de utilizatorul mediu. Un CMTS va oferi acces chiar si pentru 1000 de utilizatori la Internet, printr-un singur canal de 6MHz. Deoarece un singur canal este capabil de 30-40 megabiti pe secunda (Mbps) din total, utilizatorul va simti o performanta mult mai buna decat cu un modem normal, dial-up.
14
Capitolul 4 MODEM TV
Aceste modemuri pot furniza simultan servicii de Internet si telefonie folosind ca mediu de transport cablul coaxial destinat televiziunii prin cablu. Cel mai des folosit modem TV cablu este Scientific Atlanta WebStar DPX2203, de aceea la el voi referi in continuare. ma
Generalitati
Acest modem este un EMTA (Embedded Media Terminal Adapter) oferind compatibilitate cu specificatiile DOCSIS 2.0, DOCSIS 1.1 si DOCSIS 1.0. Pe panoul frontal sunt montate 7 LED-uri care furnizeaza informatii despre starea modemului si activitatea transmisiei de date in timp real. Semnificatia acestora este: POWER - indica prezenta alimentarii modemului RECEIVE - primeste date din reteaua de cablu SEND - trimite date in reteaua de cablu CABLE - modemul este inregistrat in retea si este complet operational PC - indica prezenta unui calculator conectat la modem LINE 1 - linia telefonica 1 LINE 2 - linia telefonica 2
15
Dupa ce modemul este inregistrat in retea, LED-urile POWER si CABLE sunt aprinse continuu, indicand ca modemul este complet operational. Limitarea benzii conexiunii se face printr-un fisier pe care modemul il primeste prin cablul coaxial de la ISP. Fiecare modem are propria adresa IP, adresa MAC si Serial Number, iar pe carcasa este marcata versiunea software si hardware a acestuia.
Poate functiona in pozitie orizontala, verticala si fixat pe perete. In timpul functionarii disipa o cantitate mare de caldura, de aceea este indicat a se pastra un spatiu liber in jurul lui si nu va fi montat in apropierea unei surse de caldura.
Hardware
Modemul este echipat pentru: - servicii de voce cu 2 porturi de telefon cu mufe RJ11 mama, folosind codecurile de voce G711 si G728 - servicii de Internet cu 1 port Ethernet 10/100Mbps si 1 port USB 1.1 Contine un alimentator extern 220Vca/15Vcc-1A. Pentru conectarea cablului coaxial este folosita o mufa F mama. 16
Firmware
Este un software incarcat in memoria modemului de catre producator, fiind rulat de procesor in timpul functionarii.
Pagina de monitorizare
Ofera informatii privind functionarea modemului, putand fi accesata cu un browser la adresa 192.168.100.1 si are 4 sectiuni. Providerul de Internet poate inhiba afisarea unor sectiuni ... dar exista o procedura pentru afisarea acestora. System contine: valoarea semnalelor de receptie si transmisie, Serial Number-ul modemului si starea in care se afla acesta. In limite normale semnalul Rx poate fi: -1 ... +10dBmV iar cel Tx: 30 ... 60dBmV, totusi peste 55dBmV modemul nu mai functioneaza normal.
Signal contine: - Parametrii canalului de download (Downstream Channel): starea canalului, ID-ul, frecventa, tipul modulatiei folosite, bitrate-ul, nivelul si raportul semnal/zgomot
Downstream (RX) Receive Power Level: Recomandat: -10dBmV ... +10dBmV Acceptabil: -11dBmV ... -14dBmV/+11dBmV ... +14dBmV Maximum: -15dBmV ... +15dBmV - Parametrii canalului de upload (Upstream Channel): similari cu cei mentionati anteriori 17
Upstream (TX) Transmit Power Level: +8dBmV ... +58dBmV maximum pentru QPSK (DOCSIS 1.0 si 1.1) Status contine: - Starea modemului (Cable Modem): stare, adresa IP, data si ora, durata de functionare de la ultimul RESET
- Date privind conexiunea cu calculatorul (CPE Connections): tip conexiune, adresa MAC si adresa IP
Log - pagina care este deobicei goala. Providerii care utilizaeaza astfel de conexiuni de Internet, asociaza fiecare modem cu adresa MAC a calculatorului conectat. Acesta fiind motivul pentru care daca se inlocuieste calculatorul (conectat initial) sau se cupleaza un router la modem, conexiunea prin modem nu mai este functionala. Rezolvarea fiind modificarea adresei MAC a noului calculator, sau modificarea adresei MAC a portului WAN a routerului, la valoarea adresei MAC a calculatorului conectat initial la modem. Legenda: DOCSIS = Data Over Cable System Interface Specification CPE = Customer Premises Equipment EMTA = Embedded Media Terminal Adapter
18
Wi-Fi (IPA:waifai) este numele comercial pentru tehnologiile construite pe baza standardelor de comunicaie din familia IEEE 802.11 utilizate pentru realizarea de reele locale de comunicaie fr fir la viteze echivalente cu cele ale reelelor Ethernet. Suportul pentru Wi-Fi este furnizat de diferite dispozitive hardware, i de aproape toate sistemelor de operare moderne pentru calculatoarele personale, routere, telefoane mobile i cele mai avansate console de jocuri Standardul IEEE 802.11 descrie protocoale de comunicaie aflate la nivelul gazd-reea al Modemul TCP/IP, respectiv la nivelurile fizic i legtur de date ale Modemul OSI. Aceasta nseamn c implementrile IEEE 802.11 trebuie s primeasc pachete de la protocoalele de la nivelul reea (IP) i s se ocupe cu transmiterea lor, evitnd eventualele coliziuni cu alte staii care doresc s transmit. 802.11 face parte dintr-o familie de standarde pentru comunicaiile n reele locale, elaborate de IEEE, i din care mai fac parte standarde pentru alte feluri de reele, inclusiv standardul 802.3,
19
pentru Ethernet. Cum Ethernet era din ce n ce mai popular la jumtatea anilor 1990, s-au depus eforturi ca noul standard s fie compatibil Ethernet, din punctul de vedere al transmiterii pachetelor. Standardul a fost elaborat de IEEE n anii 1990, prima versiune a lui fiind definitivat n 1997. Acea versiune nu mai este folosit de implementatori, versiunile mai noi i mbuntite 802.11a/b/g fiind publicate ntre 1999 i 2001. Din 2004, se lucreaz la o nou versiune, intitulat 802.11n i care, dei nu a fost definitivat, este deja implementat de unii furnizori de echipamente. Din punct de vedere al securitii, IEEE i Wi-Fi Alliance recomand utilizarea standardului de securitate 802.11i, respectiv a schemei WPA2. Alte tehnici simple de control al accesului la o reea 802.11 sunt considerate nesigure, cum este i schema WEP, dependent de un algoritm de criptare simetric,RC4 , nesigur. Limitrile standardului provin din mediul fr fir folosit, care face reelele IEEE 802.11 s fie mai lente dect cele cablate, de exemplu Ethernet, dar i din folosirea benzii de frecven de 2,4 GHz, mprit n 12 canale care se suprapun parial dou cte dou. Limitrile date de consumul mare de energie, precum i de reglementrile privind puterea electromagnetic emis, nu permit arii de acoperire mai mari de cteva sute de metri, mobilitatea n cadrul acestor reele fiind restrns. Cu toate acestea, au aprut unele tehnologii care permit legturi fr fir bazate pe standardul 802.11 ntre dou puncte fixe aflate la distane de ordinul sutelor de kilometri.
5. Este interzisa modificarea fisierelor de configurare si a celor al caror rol nu este foarte bine cunoscut. 6. Nu se varsa lichide pe calculator. 7. Se evita patrunderea prafului in calculator. 8. Calculatorul nu se tine in yona unor campuri electromagnetice puternice. 9. Se evita folosirea calculatorului la temperaturi foarte scazute sau foarte ridicate. 10. Calculatorul nu se curata atunci cand este alimentat la retea. 11. Tastatura se protejeaza de praf daca se pastreaza in afara sesiunii de lucru acoperita cu o husa de protectie. 12. Pentru disc-urile cu informatii importante trebuie sa existe o copie de siguranta. 13. Disc-urile se tin in cutiile lor in pozitie verticala sau in cutii speciale pentru disc-urile flexibile. Nu se tin disc-urile unele peste altele, in praf, printre alte obiecte. 14. Disc-urile nu se tin langa surse puternice de caldura sau in bataia soarelui. 15. Disc-urile nu se tin langa magneti sau campuri electromagnetice puternice (pe carcasa calculatorului, in apropierea difuzoarelor). 16. Nu se scoate disc-ul de pe unitatea de floppy daca LED-ul este aprins. 17. La introducerea si extragerea lor de pe unitatea de CD-ROM CD-urile trebuiesc manevrate cu grija, fara a se atinge suprafata lucioasa. Principii ergonomice Studiile ergonomice au aratat ca pozitia de lucru este foarte importanta. O pozitie improprie poate provoca nu numai disconfort, ci si aparitia unor afectiuni profesionale. De aceea, trebuie sa se tina cont de urmatoarele indicatii: trebuie sa ne asiguram ca biroul si scaunul au pozitia corecta- antebratele si coapsele trebuie sa fie orizontale; coatele trebuie tinute aproape de corp, astfel incat bratul sa formeze un unghi de 90 de grade cu cu antebratul; spatele trebuie tinut drept, lipit de spatarul scaunului; inaltimea scunului trebuie potrivita astfel incat sa se ajunga la tastatura fara a departa antebratele de corp; 21
tastele se lovesc scurt, dupa care degetele revin intr-o pozitie relaxata, de asteptare; nu se sprijina incheieturile pe masa, deoarece acest lucru ar limita miscarile; se curata bine ecranul monitorului, pentru a se indeparta petele si a se evita reflexiile sau stralucirile;
trebuie sa se asigure o luminozitate buna, dar fara straluciri in campul vizual; se elimina sursele de zgomot.
22
BIBLIOGRAFIE
Site-uri Internet: www.referate.ro www.didactica.ro http://standards.ieee.org/regauth/oui/oui.txt Reviste : PC Magazin
23