Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI TG-JIU FACULTATEA DE RELATII INTERNATIONALE, DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE

DREPT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR REFERAT Comparatia intre comerciantul persoana fizica si societatea comerciala

Prof. Indrumator: Ina Tomescu Student : Florian Razvan Ghiata Andreea

Personalitate juridica

Societatile sunt entitati cu personalitate juridica care pot desfasura orice fel de activitate cu exceptia celor organizate si reglementate prin legi speciale, precum si cele pentru care sunt reglementate coduri CAEN unice interzise , pe cand Persoana Fizica Autorizata nu are personalitate juridica. Activitatile permise de lege se desfasoara numai pe baza unei dovezi privind calificarea. Activitate Obiectul principal de activitate al societatii este reprezentat de un singur cod CAEN, insa, la obiectul secundar de activitate pot fi trecute mai multe coduri, mergand pana la toate codurile CAEN permise ,pe cand obiectul principal de activitate al persoanei fizice este reprezentat de un singur cod CAEN principal. Asociati Raspunderea patrimoniala a asociatilor societatii comerciale cu raspundere limitata se face in limita capitalului social, conform cotei de participare la acesta, pe cand raspunderea patrimoniala a titularului persoana fizica se face cu intregul patrimoniu al persoanei fizice titulare. Activitatea de evidenta contabila Evidenta contabila la societati se tine in partida dubla,pe cand evidenta contabila la persoane fizice se tine in partida simpla. Diferente principale

Principala diferenta si totodata principalul dezavantaj al PFA in comparatie cu o SRL este raspunderea proprietarului. Mai precis, in caz de insolventa, SRL raspunde in fata creditorilor cu patrimoniul firmei. In schimb, persoana fizica autorizata, in caz de faliment, risca sa isi piarda averea personala.

In ceea ce priveste domeniul de activitate, atat pentru PFA, cat si pentru SRL nu exista restrictii. Potrivit noilor reglementari, o persoana fizica autorizata poate avea orice obiect de activitate pe care il are si o firma. De asemenea, un PFA poate sa aiba un numar nelimitat de angajati, care au acelasi tratament juridic si fiscal cu angajatii de la orice alta companie . In schimb, in cazul unor activitati desfasurate ca PFA, este nevoie de calificare sau studii de specialitate in domeniul respectiv.

Un avantaj al PFA este ca nu are nevoie de un contabil care sa semneze bilantul. Astfel, evidenta veniturilor si a cheltuielilor va fi tinuta de persoana fizica autorizata. Taxa de platit catre stat este de 16% pe venitul net. De altfel, unul dintre principalele avantaje oferite de PFA este ca banii pot fi scosi din firma la orice ora, pentru ca nu este obligatorie tinerea unui registru de casa, la fel ca in cazul unui SRL. Pentru infiinarea acestui tip de firma, principalele conditii sunt referitoare la obligativitatea unui sediu social (valabil si in cazul PFA) si de capitalul social minim de 200 de lei. Calitatea de comerciant si societatea comerciala Determinarea calitatii de comerciant se face pe baza celor doua sisteme: obiectiv si subiectiv.In conceptia obiectiva, principalul element care determina calitatea de comerciant este natura faptelor (actelor) pe care le savarseste acel comerciant. Codul comercial prevede ca: Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita si societatile comerciale (art.7). Deci, au calitatea de comerciant persoanele fizice care savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita (comerciantii individuali), precum si persoanele juridice, adica societatile comerciale (comerciantii colectivi). Potrivit conceptiei subiective (specifica dreptului german), o persoana fizica este comerciant daca exercita cu titlu de profesie o activitate de comert si are numele sau firma inregistrate in Registrul Comertului.Prin inregistrarea firmei se creeaza o prezumtie absoluta cu privire la calitatea de comerciant a persoanei in cauza, indiferent daca savarseste sau nu fapte (acte) de comert. Consecinta practica este ca persoana respectiva suporta procedura falimentului, fara a avea posibilitatea de a contesta calitatea de comerciant.1 Societile comerciale au fost si sunt in prezent cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane si financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, ca si pentru satisfacerea unor interese personale ale inteprinzatorilor,ele contribuind la dezvoltarea comunicatiilor care au permis extinderea pietelor cu toate consecintele benefice asupra civilizatiei moderne.

Incompatibilitati
1

Drept comercial Stanciu D. Carpenaru, Bucuresti, Editura All 1995

Activitatea de comert, datorita caracterului sau, este incompatibila cu anumite functii sau profesii ale unor anumite categorii de persoane fizice. Astfel, nu pot fi comercianti, datorita functiei pe care o detin: parlamentarii, functionarii publici, magistratii, militarii etc.
Nu pot fi comercianti, datorita profesiei, acele persoane care exercita profesiuni liberale: avocati, notari, medici etc. Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru privind infractiunile prevazute la art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de Legea nr. 31/1991 societatile comerciale. O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana. In caz de incalcare a prevederilor mentionate, statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita.

Nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura; c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia. Activitatea desfasurata de comerciant persoana fizica Natura juridica a faptelor pe care le savarseste persoana fizica nu este suficienta pentru definirea comerciantului. Persoana fizica dobandeste calitatea de comerciant daca indeplineste in mod cumulativ mai multe conditii.2
2

,,Dreptul afacerilor. Teoria generala. Contractul Bazil Oglinda, Editura Universul Juridic

2012

In privinta capacitatii de exercitiu, persoana fizica dobandeste calitatea de comerciant numai daca are capacitatea de exercitiu deplina, deci sa fi implinit varsta de 18 ani.
Asadar, nu au capacitate necesara dobandirii calitatii de comerciant minorii si persoanele puse sub interdictie. 3

A doua conditie pe care trebui sa o indeplineasca o persoana fizica pentru a fi comerciant se refera la activitatea pe care o desfasoara. Persoana fizica trebuie sa exercite in mod obisnuit, cu titlu de profesie, fapte de comert. Asadar, potrivit criteriului obiectiv de definire a comerciantului, persoana fizica dobandeste aceasta calitate daca savarseste fapte de comert cu caracter constitutiv sau esential de comert si in mod exceptional fapte conexe (auxiliare) de comert. Faptele de comert trebuie sa fie o permanenta a activitatii persoanei care isi face o profesie din activitatea de comert, actionand cu constiinta calitatii pe care o are. Potrivit art.9 Cod comercial, orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca fiind comerciant; ea este insa supusa legilor si jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din aceasta operatiune. Statutul juridic al comerciantului Comerciantul beneficiaza de anumite drepturi si are obligatii, care, impreuna, formeaza continutul statutului juridic al comerciantului. Cele mai importante obligatii ale comerciantului sunt: - inmatricularea sau, dupa caz, inscrierea in Registrul Comertului;
- intocmirea registrelor comerciale.

Statutul juridic al societatii comerciale Regimul juridic al societatilor comerciale a fost reglementat in titilul VIII al Cartii I a Codului comercial roman art 77-269, intitulat ,,Despre Societatile Comerciale,,prin care e reglementat infiintarea societatilor in nume colectiv,societatea in comandita simpla,societate anonima(pe actiuni),societate in comandita pe actiuni si asociatia in participatie.Intrucat reglementarea societatilor comerciale cuprinsa in Codul comercial era in mare parte depasita, ea a fost inlocuita cu o noua reglementare,care face obiectul Legii 31/1990 privind societatile

Sebastian Bodu Drept Comercial cu notiunile fundamentale de drept civil editura

Rosetti Bucuresti 2005

comerciale Constituirea unei societati comerciale impune incheirea actelor constitutive cu respectarea cerintelor legii privind actele juridice. Societatea comerciala dobandeste personaliate juridica prin incheirea unor formaliati cerute de lege Aceste formalitati se intemeiaza, dupa caz pe contractul de societate sau pe contractul de socitate si statutul societatii sau contract de societate. Codul lui Hamurabi reglementa activitatea comerciala in mai multe dispozitii referitoare la contractul de locatiune, de comision, precum si cel de imprumut.4 In dreptul roman, societatile erau de mai multe feluri: -societatii in cadrul carora se puneau in comun toate bunurile prezente si viitoare (societas omnium bonorum); -societatii in cadrul carora se punea in comun un singur lucru (societas unius rei); - societatii in cadrul carora se puneau in comun veniturile (societas quaestus); - societati cu un singur fel de afaceri5 Inmatricularea si/sau inscrierea in Registrul Comertului Potrivit Legii Registrului Comertului, Legea nr.26/1990, art.1 alin (1), comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in Registrul Comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele a caror inregistrare este prevazuta de lege. In prezent, procedura de inregistrare a societatilor comerciale este reglementata de Ordonanta de urgenta nr.75/2004.6 Registrul Comertului este un document public, asigurand publicitatea activitatii comerciantilor cu scopul protejarii intereselor comerciantilor dar, mai cu seama, a tertelor persoane. Din punct de vedere organizatoric, Registrul Comertului se tine de catre Oficiul Registrului Comertului, organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, pe langa Camera de Comert si Industrie teritoriala.
4

Vladimir Hanga ,, Mari legiutori ai lumii, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, Constantin Tomulescu Drept privat roman, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1972,

1977, pag.31
5

pag.83
6

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 932 din 12 octombrie 2004

In privinta comerciantului persoana fizica, inregistrarea in Registrul Comertului se face pe baza unei cereri de inmatriculare, care trebuie sa cuprinda date referitoare la: - identificarea comerciantului prin nume, prenume, domiciliu, cetatenie, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul de evaluare a acesteia precum si activitatea comerciala anterioara; - firma comerciala, sediul acesteia, al sucursalelor sau filialelor; - activitatea de comert, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; - numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului. Cererea de inmatriculare va fi semnata de comerciant sau de o persoana imputernicita prin procura speciala, procura care trebuie intocmita in forma autentica. In mod obligatoriu, cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde. Comerciantul persoana fizica va semna in Registrul Comertului, in prezenta judecatorului delegat sau a directorului Oficiului Registrului Comertului pentru a se dovedi specimenul de semnatura. Actuala procedura de inmatriculare in registrul comertului si de inregistrare fiscala a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, precum si de autorizare a functionarii pe baza declaratiilor-tip pe propria raspundere ale persoanelor juridice are ca principal scop simplificarea procedurilor administrative si promovarii calitatii serviciilor.7 In conformitate cu dispozitia cuprinsa in art.29 din Legea nr.26/1990, republicata, comerciantul este obligat ca in toate documentele sa mentioneze numarul de ordine sub care este inmatriculata firma in Registrul Comertului si anul inmatricularii. Pe parcursul exercitarii comertului, potrivit art.21 din Legea nr.26/1990, republicata, comerciantul este obligat sa evidentieze in Registrul Comertului toate modificarile referitoare la: - donatia, vanzarea, locatiunea sau gajul fondului de comert si orice alt act prin care se aduc modificari inmatricularii sau mentiunilor sau care fac sa inceteze firma ori fondul de comert;

Smaranda Angheni, op.cit., pag.114

- date privind identificarea imputernicitului. Daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala sau filiala, mentiunea se va face numai in registrul unde este inscrisa sucursala sau filiala; - brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra carora comerciantul persoana fizica are un drept; - hotararea de divort a comerciantului si aceea de partajare a bunurilor comune, pronuntate in timpul exercitarii comertului; - hotararea judecatoreasca de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituirea a curatelei acestuia sau cele prin care se ridica aceste masuri; - hotararea judecatoreasca de declarare in stare de faliment; - hotararea judecatoreasca de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care-l fac incapabil de a mai exercita comertul; - orice modificare la faptele inregistrtate. Potrivit art.24 din Legea nr.26/1990, republicata, in situatia in care comerciantul are sediul principal in strainatate, si infiinteaza in Romania sucursale sau filiale, este obligat sa respecte dispozitiile legale referitoare la inmatricularea in Registrul Comertului a sucursalelor sau filialelor constituite in Romania. Declararea fictiva a sediului in lege, in scopul sustragerii de la controlul fiscal este infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, conform art.12 din Legea nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale.8 Verificarea, la Registrul Comertului, a acceptabilitatii numelui si emblemei alese, urmata de redactarea statutului si contractului societatii. Legea prevede obigativititatea formei scrise a celor 2 acte ale societatii, care pot fi reunite in unul singur acesta numit act constitutiv, care se intocmesc in 6 exemplare.Inainte de a se trece la redactarea actelor e necesar o deplasare la registrul comertului pentru a se verifica daca se accepta numele si emblema alese,pentru ca s-ar putea ca acestea sa fie deja inregistrate de alte societati, in acest caz trebuind alese alte denumiri, facandu-se obligatoriu o rezervare de denumire si o verificare a sediului care au o valabilitate de 3 luni.Verificarea sediului e
8

Alexandru Ticlea, Corneliu Birsan, Mircea Toma, Ion Suceava, Virgil Erdei, Mariana

Sticlaru, op.cit, pag.494-495

obligatore intrucat la acelasi sediu nu pot functiona mai multe societati comerciale cu exceptia cazului in care una dintre societatii este asociat sau actionar al sau societatii civile de avocatura care certifica actul constitutiv. Redactarea actului constitutiv Dupa stabilirea numelui si emblemei viitoarei societati, se trece la redactarea actelor constitutive ale societatii(statut si contract),in care trebuie sa gasim urmatoarele date: -care va fi forma, denumirea,durata,sediul si obiectul de activitate al societatii; -valoarea capitalului social ce trebuie depus de fiecare asociat,cat in lei si cat in valuta; -care dintre asociati va administra si reprezenta societatea, stabilind limita si puterile acestora, cat si obigatiile pe care le are; -daca societatea va avea sucursale sau filiale in tara sau in strainatate; -modul de impartire al castigurilor (cand, cat si cat de frecvent); -in ce cazuri se poate dizolva sau lichida societatea, etc Alte obligatii ale comerciantilor Comerciantului ii revin si alte obligatii legate de activitate contabila. In aceasta catogorie se inscrie si obligatia de intocmire a bilantului contabil, anual si, dupa caz, in momentul reorganizarii sau dizolvarii. Constituie infractiune de fals intelectual efectuarea cu stiinta a unor inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a unor inregistrrari in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare si elementelor patrimoniale care se refera la bilantul contabil.9 O alta obligatie a comerciantului este indeplinirea la timp a obligatiilor fiscale , respectiv: - plata impozitului pe profit potrivit Ordonantei Guvernului nr.70/1994, modificata; - plata impozitului pe venituri, potrivit Ordonantei Guvernului nr.73/1999; - plata TVA-ului, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.215/1999, modificata; - plata altor taxe si impozite datorate statului. societatii nou infiintate.Provizoriu societatea isi poate declara sediul la sediul cabinetul sau biroul avocatului

Potrivit art.40 din Legea 82/1991;

In cazul in care un comerciant nu-si indeplineste obligatiile fiscale, va raspunde contraventional sau penal, potrivit Legii nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale. Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoane fizice si persoane juridice romane sau straine.... In sfarsit, una din obligatiile importante ale comerciantului este aceea de a exercita comertul cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite10 si sa nu faca concurenta neloiala celorlalti comercianti. Comerciantul care incalca sau nesocoteste dispozitiile legale privind concurenta cinstita poate sa raspunda atat penal, cat si civil, fie prin obligarea lui la incetarea sau inlaturarea actului respectiv, fie va fi obligat sa-l despagubeasca pe comerciantul lezat pentru prejudiciul material si moral ce i s-a cauzat prin savarsirea faptei de concurenta neloiala. Solutionarea cererilor este de competenta tribunalului locului savarsirii faptei sau in a carui raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul paratului ori inculpatului.

10

Potrivit art.1 din Legea nr.11/1991

BIBLIOGRAFIE

Drept comercial- Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, Bucuresti, Editura Oscar Print 2000 ,,Dreptul afacerilor. Teoria generala. Contractul Bazil Oglinda, Editura Universul Juridic 2012 Vladimir Hanga ,,Mari legiutori ai lumii, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977 Constantin Tomulescu Drept privat roman, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1972 Drept comercial Stanciu D. Carpenaru, Bucuresti, Editura All 1995 Sebastian Bodu Drept Comercial cu notiunile fundamentale Bucuresti 2005 Stanciu Carpenaru Drept Comercial Roman editura All de drept civil editura Rosetti