Sunteți pe pagina 1din 2

Durerea femeiasc

V-am tot iertat, v-am tot acoperit, i, s mai amnm, nu-i nelept, Ar fi, s recunoatem, n sfrit, Femeia, n-are, totui, nici un drept. Muncim, ca nite sclave, zi de zi, Frumoase-am fost, pe cel dinti traseu, i condamnarea de-a ne uri, Chiar voi, ce ne iubii, ne-o dai, mereu. Stm n picioare, nc de cu zori, i v mirai c nu mai sunt subiri, Dar voi, care v credei tot feciori, De ce nu artai ca nite miri? Pe unde ne dai dreptul de-a munci, Lucrm istovitor, cu voi n rnd, Din cnd n cnd, n buri ne dai copii, Iar voi plecai la altele, rznd, Cnd suferii, ne cerei lng voi, Ori v-mbtai, ori ai trudit prea mult, V plngem, cnd v ducei la rzboi, Sau cnd v speriai, la vreun consult. Eroic v-am iubit nelegitim, i legitim, eroic v-am iubit, Ne batei, ne-nelai i noi o tim, Ba, alteori, intrm n circuit. Iar cele care, azi, pe termen scurt, V fur amintirile de ieri, i vor plti plcerea unui furt, Fatal, cu furtu-aceleiai plceri. i, uneori, pctuim curat, Creznd, prin lacrimi mari, de ochi atei, C nsui Dumnezeu este brbat i nu le nelege pe femei. Dar, vai, a fost odat prea frumos, Ca-n filmele de dragoste a fost, i-acum, ne omorm srguincios i zilnic ne distrugem fr rost. Ne-nvinge viaa fr orizont i voi ne-nvingei, ntr-un mod cinesc, Trim ca nite vduve de front i minile mereu ni se aspresc.

Acum, cnd auzii acest repro, Privii, fr privire, napoi, ncuvinai din cap, mrinimoi, i credei c nu-i vorba despre voi. i, totui, e vorba despre toi Suntei la fel de ri i de flmnzi, Durerea femeiasc pentru soi, E-un credit fr giruri i dobnzi. V e urt cu noi, v e urt, i ne-ai ucide, dragilor brbai, Aa c v rugm numai att: Putei s ne jignii, s ne-njurai, Dar facei-o cu tonul cobort i pn-adorm copiii, ateptai.
poezie de Adrian Punescu