Sunteți pe pagina 1din 47

DEFINIREA PUERICULTURII SI PEDIATRIEI Puericultura si pediatria sunt domenii de activitate si totodata stiinte care au un obiect comun de preocupare si studiu:

copilul de la nastere la adoles-centa (pana la varsta de 16-18ani). PUERICULTURA(lat.puercopil;culturacrestere) se ocupa de copilul sanatos; este alcatuita din ansamblul de mijloace prin care se asigura dezvoltarea somato-psihica normala si ocrotirea sanatatii prin masuri profilactice.

Puericultura antenatala - se ocupa de dezvoltarea intrauterina normala a produsului de conceptie pana la nastere. PEDIATRIA(gr.pais,paidoscopil ; iatreiatratament). se ocupa cu descrierea, diagnosti-cul si tratamentul bolilor copilului de la nastere la 1618ani. Puericultura - alimentatie - igiena

- buna dezvoltare psihica - stabilirea criteriilor de dezvoltare fizica si psihica - igiena mediului copilului - profilaxia imbolnavirilor si mentinerea sanatatii. Pediatria - grupeaza bolile pe aparate si sisteme - exista boli caracteristice copilariei : malformatii congenitale, afectiuni legate de momentul nasterii, rahitismul carential si vitamino-rezistent, convulsii febrile, boli infecto-contagioase, etc. - sunt boli care se intalnesc si la varsta adulta insa la copil au uneori manifestari si evolutie diferite : bronsita, pneumonia, insuficienta cardiaca, hepatita cronica. Perioadele copilariei impartirea pe perioade bine delimitate tine seama de particularitatile de dezvoltare, de ritmul in care se desfasoara acestea si de patologia specifica fiecarei perioade. - 1-28 zile nou-nascut - 1-12 luni sugar - 1-3 ani anteprescolar sau copil mic - 3- 6-7 ani prescolar - 6-7 -16 ani scolar

- 16-18 ani adolescent. Morbiditatea infantila reprezinta totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei anumite perioade. Ea difera dupa grupele de varsta, astfel : > la nou-nascut ; afectiun legate de traumatisme obstetricale sau incompatibilitate feto-materna de Rh. > la sugar : boli acute ale aparatului respirator in sezonul rece si ale aparatului digestiv in sezonul cald. > la anteprescolar : cele de la sugar si boli infectocontagioase de etiologie virala. > la prescolar: creste incidenta bolilor infectocontagioase caracteristice colectivitatilor, apar noi probleme legate de intoxicatii, accidente. Este varsta imprudentei. Cazurile de bronhopneumonie devin mai rare, crescand incidenta pneomoniilor ca urmare a imbunatatirii mecanismelor de aparare antiinfectioasa, procesele infectioase fiind mai bine delimitate. la scolar : patologie mai complexa, incluzand afectiunile intalnite la adulti; persista incidenta bolilor infecto-contagioase, ca rezultat al contactului din colectivitati, apare R.A.A., sunt mai frecvente

accidentele de circulatie, se contureaza mai bine bolile psihice. Mai bine reprezentata este patologia renala, hepatica, sangvina. Mortalitatea infantila = nr.decese 0-1 an x 1000/ nr.total nascuti vii in aceeasi perioada. Cauzele mortalitatii infantile sunt, in principal, bolile acute grave ale aparatului respirator, digestiv, malformatiile congenitale incompatibile cu viata. PUERICULTURA ANTENATALA Fecundarea ovulului de catre spermatozoid Produs de conceptie( ou, zigot) diviziuni celulare succesive Embrion factori teratogenidetermina malformatii congenitale la nou-nascut Fat (dupa 3 luni de viata intrauterina) Nou-nascut

Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9 luni, pot apare suferinta la nastere, nastere prematura, moartea fatului. Factorii teratogeni : - tulburari utero-placentare si hormonale materne; - infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita, rujeola, herpes, citomegalovirus, HIV, TORCH. - infectii bacteriene : sifilis, TBC. -infectii parazitare : toxoplasmoza. - factori endocrini : diabetul zaharat - factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli autoimune. - factori mecanici - factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron, progesteron. -factori chimici - radiatii X, U.V. Durata totala a sarcinii: 280 zile. Eliminarea produsului de conceptie inainte de 6 luni = avort - 28-37 saptamani = nastere prematura - 37-40 saptamani = nastere la termen - dupa 280 zile = postmatur.

Factori care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterina : Varsta mamei Starea de boala a mamei ( boli acute sau cronice decompensate ) Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-rea de greutati ) Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-tatia, dezechilibrul in principii nutritive ); Iradierea Unele medicamente : tetraciclina, chinina Conditiile de igiena ale sarcinii Factori psihici, stresul familial sau social Factori de mediu Ereditatea Incompatibilitatea feto-materna de Rh. PUERICULTURA NEONATALA Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamani de viata. In aceasta perioada au loc transformari adaptative : trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox. 37,la temperatura mediului ambiant, mai scazuta si cu variatiuni; instalarea respiratiei pulmonare;

modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la cord caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare; instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie a aparatului digestiv; aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere ) incetarea functiei cordonului ombilical. CARACTERE ANTROPOMETRICE: Greutatea nou-nascutului la termen normoponderal se situeaza intre 3000 si 3500 g. Intre 3000 si 2500 g. se vorbeste de nou-nascut subponderal. Peste 4000g. este macrosom sau gigant. Lungimea este intre 48-52 cm. Perimetrul cranian are in medie 34 cm., fiind cu 3 cm mai mare decat cel toracic, care masoara 31 cm. Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8) Caractere morfologice : Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apare icterul fiziologic neonatal.(eritrodermie neo-natala). Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare albgalbuie ce acopera tegumentele la nastere.

Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale si fetei. Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri. Dispare dupa prima saptamana de viata. Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacro-lombare. Este prezenta la populatiile hiperpigmentate, in special. Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical imediat dupa nastere. Ulterior se va forma cicatricea ombilicala. Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula luio Bichat). La craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti): oasele calotei sunt moi si elastice la presiune. -prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre oasele calotei, pe liniile suturilor) sunt expresie a mineralizarii incomplete a tesutului osos. Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este larg deschisa si masoara 4x4 cm.Poate persista pana la maxim 18 luni

Fontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 2533%dintre nou-nascuti si masoara 0,5-1 cm.Persista 1-2 luni. La baieti testiculii sunt coborati in scrot. La fetite labiile mari acopera pe cele mici. Caracterele fiziologice : Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de cca. 40/min. Tipatul este viguros. Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min. In prima ora dupa nastere copilul urineaza. In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este o masa verzuie-negricioasa, lucioasa, semiconsistenta. Musculatura membrelor este hipertona. Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24. Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa nastere, cand si pulsatii;e lui se opresc. Toate functiile indeplinite de acesta in viata intrauterina vor fi preluate de aparatele si organele nounascutului care intra in activitate. Crizele fiziologice ale nou-nascutului :

1. Involutia cordonului ombilical consta din uscarea treptata a bontului ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la nastere. Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70. 2. Icterul fiziologic al nou-nascutului apare la 2 3 zile dupa nastere prin virarea culorii tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele nu sunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea generala se mentine buna. Durata5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitate hepatica functionala tranzitorie; este cu BI crescuta. Nu necesita tratament. 3. Scadera fiziologica in greutate datorita aportului redus de lichide si calorii si a eliminarii de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se pierde pana la max. 10% din greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca, ajungand la greutatea initiala in ziua a 8-10a de la nastere. 4. Criza genitala aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si al baieti-tumefierea testiculelor. La ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.

5. Descuamatia fiziologica a nou-nascutului descuamatie fina, furfuracee ce are loc in prima saptamana dupa nastere. 6. Febra tranzitorie a nou-nascutului datorita aportului scazut de lichide din primele zile de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile, moderata, nedepasind 38. Ca tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi. Examenul clinic al nou-nascutului : Se vor nota in foaia de observatie: scorul Apgar in primele minute dupa nastere; starea generala ulterioara a nou-nascutului; aspectul cordonului ombilical; tegumentele: culoare, leziuni, modificari ( cianoza, echimoze, edeme, pete); craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile( bosa sero-sangvina,cefalhematomul); restul sistemului osos cu eventuale malformatii ( polidactilie , sindactilie, picior stramb congenital). toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului; exam. cordului; exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei; eliminarea meconiului; exam. organelor genitale externe;

exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexe arhaice prezente in mod normal numai in primele luni de viata; exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoasei bucale; exam. ochilor si urechilor : malformatii, cataracta congenitala. PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE NOUNASCUTULUI Aparat respirator: n.n are ritm respirator neregulat,tahipnee(60 resp/min.),respiratii superficiale,face tulburari de ventilatie si insuficienta respiratorie. Aparat cardio-vascular: AV=130-150 b/min. TA=70-80 mmHg. Aparat digestiv:meconiul(VEZI CURSUL 1) Aparat urinar:prima mictiune-in primele 24 ore dupa nastere. Sistem hematologic: poliglobulie,leucocitoza. Termoreglarea: se face cu dificultate. EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOUNASCUTULUI Cuprinde :

1. Aprecierea starii de alerta 2. Examinarea nervilor cranieni 3. Examinarea motilitatii 4. Examinarea reflexelor primare 5. Examinarea sensibilitatii. 1.Starea de alerta:arata integritatea anumitor segmente ale SNC. Este influentata de varsta gestatiei si de factori externi. N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. In perioada de veghe, n.n tipa viguros. 2. Examinarea motilitatii:la n.n la termen- tonusul muscular al grupelor flexoare este crescut la toategrupele. Examinarea reflexelor primare, tranzitorii: Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se produc intotdeauna in acelasi fel. Ele informeaza despre functia generala a SN. A. Reflexe de pozitie si miscare: 1.Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de examinat.Se executa o miscare brusca scutecului pe care sta asezat n.n. Apare reflexul in 2 timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor si degetelor; apoi adductia bratelor,flexia antebratelor.(REFLEX DE IMBRATISARE). La sfarsit copilul emite un tipat viguros.

Este prezent la n.n la termen.Persista pana la 3luni. Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN. Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala. 2 .Reflexul de apucare palmara: se plaseaza un obiect in palma n.n. Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit. Poate ramane suspendat cateva minute. Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica sau centrala.Presistenta peste 4luni-hemiplegie infantila. 3.Reflexul de apucare plantara:excitarea plantei duce la flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitia mersului. 4.Reflexul tonic al cefei:arata ca modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii ale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim la 2luni si dispare la 5-6 luni. Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii sunt fixati pe planul mesei de examinat. Examinatorul induce pasiv miscare de rotatie a capului n.n intr-o parte. Ca urmare se produce extensia bratului si membrului inferior de partea spre care e intoarsa fata copilului; flexia bratului si a membrului inferior de parte opusa.

5.Reflexul de pasire: n.n se sustine de axile.Va schita miscari alternante de mers cand plantele ating planul mesei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe. 6.Reflexul de sprijin: n.n se sustine de axile; fata dorsala a piciorului vine in contact cu marginea mesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune in contact fata plantara a piciorului cu planul mesei si are loc extensia membrului inferior. Este prezent in primele 2luni de viata. Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii. 7.Reflexul LANDAU: copilul e asezat in decubit ventral, pe mana examinatorului: capul, trunchiul si picioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capul copilului acesta va flecta membrele inferioare. B. Reflexe auditive: 1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot. 2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la zgomot. C. Reflexe optice: Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nn determina aruncarea catre inapoi a capului, cu opistotonus. D. Reflexe alimentare:

1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului in apropierea gurii e urmata de declansarea miscarilor de supt. Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1andisfunctie corticala.Este absent la marii prematuri sau la nn cu suferinta de truchi cerebral. 2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn : acesta va intoarce capul in directia stimulului si va deschide gura. Este prezent de la nastere si pana la 7luni. EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE Cuprinde: evaluarea starii n.n la nastere; aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei identificarea n.n cu risc. Evaluarea starii n.n la nastere: 1. Scorul APGAR 2. Greutatea la nastere 3. Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei) 4. Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul in categoria de n.n cu risc. SCORUL APGAR Prima evaluare medicala a n.n are loc la 60 de minute

dupa expulzie chiar in sala de nasteri si cuprinde urmatorii parametrii: -respiratia spontana -frecventa cardiaca -culoarea tegumentelor -excitabilitatea reflexa -tonusul muscular. In functie de simptomatologia pe care o prezinta, n.n primeste o nota(scor). SISTEMUL SCORULUI APGAR: Ritm cardiac: -absent = 0 -sub 100 b/min.= 1 -peste 100 b/min. = 2 Efort respirator: -absent = 0 -slab (neregulat) = 1 -respira spontan, tipa viguros = 2 Tonus muscular: -hipotonie = 0 -usoara flexie a extremitatilor = 1 -miscari active ale membrelor = 2 Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0 -grimasa = 1 -tuse, tipat = 2. Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0

-corp rozat, extremitati cianotice = 1 -roz-generalizat = 2. Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila a starii nn in sala de nastere. Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa expulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere daca este necesar ( pana depaseste nota 6 ). In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii se impart in 4 grupe: 1. Scor Apgar 8-10: -respira spontan -ritm cradiac peste 100 b/min. -tegumentele au curand culoarea roz-generalizat. Acest scor il au 90% din nn la nastere. 2. Scor Apgar 5-7: -apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre tactile( frictiuni usoare pe plante sau regiunea interscapulara) -ritm cardiac peste 100b/min. - culoarea tegumentelor ramane cianotica. 4. Scor Apgar 3-4:

-nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile -ritmul cardiac este sub 100 b/min. 5. Scor Apgar 0-2: -nn care nu respira -nu are batai cardiace audibile -este hipoton -este cianotic -nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene. Peste 50% din prematurii cu varsta gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamani au scor Apgar 0-3, dar raspund foarte bine la resuscitare. Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 510-15 min.dupa nastere indica un viitor neurologic sumbru. Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica risc de mortalitate crescuta,iar daca acesti copii supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala. NOU-NASCUTUL CU RISC Este acel nn care este in pericol de morbiditate si chiar mortalitate mai ridicat decat ceilalti copii de aceeasi varsta. Important:-anamneza corecta -masuri de supraveghere diferentiata a

nasterii,inclusiv internarea mamei inainte de expulzie in serviciul cu posibilitati superioare de asistenta medicala(unitati medicale de tip tertiar). Exista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta personalul medical de neonatologie si obstetrica asupra unor posibile evenimente patologice ce pot apare in evolutia acestei categorii de nn. Cauze de aparitie a nn cu risc: Cauze materne: - varsta mamei: -peste 40 ani - sub 16 ani. - factori personali: -nivel socio-economic scazut -fumat -consum de alcool -consum de droguri -subalimentatie -traumatisme fizice. -activitate profesionala a mamei (stress, activitate fizica prelungita si grea). - boli ale mamei: -diabet zaharat, boli renale,infectii urinare,boli cardiace, pulmonare, hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitopenie,med

icatie cronica(anticonvulsivanta), anamneza obstetricala patologica, infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea trimestru de sarcina,alte nasteri premature, ruptura prematura de membrane amniotice. Cauze fetale: -gestatii multiple -sdr. de insuficienta placentara -macrosomie -pozitii fetale anormale -boli congenitale de cord -aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la nastere -acidoza -polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare, atrezie de esofag,chilotorax,hernie diafragmatica, omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina). -oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta placentara,agenezie renala,hipoplazie pulmonara). Conditii legate de nastere si expulzie: -prematuritate -febra,hipertensiune materna -travaliu precipitat -prolabare de cordon -prezentatie anormala

-tetanie uterina -lichid amniotic contaminat cu meconiu -operatie cezariana -analgezie obstetricala -anomalii de placenta(mica,mare,vase previa). Conditii imediate perinatale: -prematuritate,postmaturitate -scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa nastere -paloare -soc neonatal -infectia lichidului amniotic. In functie de varsta gestationala si greutatea la nastere, nn cu risc se clasifica astfel: PREMATUR: este nn viu cu GN sub 2500g si varsta gestationala sub 37 saptamani. DISMATUR: nn viu cu GN sub 2500g dar nascut la termen. POSTMATUR: nn la o varsta a sarcinii peste 40 saptamani. MACROSOM: nn cu GN peste 4000g. PREMATURITATEA Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani. Clasificare: -gradul I - GN 2500-2000 g

-gradul II GN 2000-1500 g -gradul III GN 1500-1000 g -gardul IV GN sub 1000 g. Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc. Caractere antropometrice ale prematurului: -greutate: egala sau mai mica de 2500 g. -lungime: egala sau mai mica de 47 cm. -perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic decat cel toracic. -capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a corpului. Caractere morfologice: - Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada prin transparenta venele superficiale; lanugo abundent. - Tesut adipos subcutanat neformat; - Fontanelele larg deschise si suturile craniene dehiscente - Unghiile nu ajung la marginea libera a falangelor - La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot - La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici - Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale. - Pavilioanele urechilor au aspect si structura membranoasa; sunt aproape plisabile (nu au scheletul cartilaginos format).

- La prematurii gravi, datorita absentei bulei lui Bichat, faciesul este triunghiular, cu fruntea incretita (aspect de batran). MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE PREMATURULUI: 1. Respiratorii: -hipoventilatie pulmonara din cauza capacitatii vitale scazute, a musculaturii respiratorii slabe si ineficiente, a imaturitatii centrului respirator - tendinta la colabare alveolara datorita deficitului de surfactant - lipsa reflexului de tuse, ducand la aspiratii de alimente si secretii si, astfel, la bronhopneumonie de aspiratie - crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului respirator. 2. Circulatorii: -tendinta la insuficienta circulatorie periferica (colaps) - tendinta la insuficienta cardiaca -fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii. 3. Digestive: - capacitate gastrica redusa ( nrmal 7 ml in prima zi, crescand apoi de 10 ori pana in a 10 zi), impunand mese mici cantitativ si la intervale mai dese.

-reflex de supt redus sau absent ( in functie de gradul prematuritatii) reflex de deglutitie slab sau absent, impunand alimentatia prin gavaj -deficit de lipaza gastrica si pancreatica, facand dificila digestia lipidelor. 4. Hepatice: - deficit constant si prelungit de glucuronil-transferaza hepatica, ceea ce face ca icterul fiziologic la prematuri sa fie mai intens si mai prelungit - deficit in excretia sarurilor biliare, ceea ce duce la diminuarea saponificarii si emulsionarii grasimilor alimentare, contribuind la digestia dificila a lor. 5.Renale: - capacitatea de concentrare a rinichilor este scazuta, ducand la retentie cloruro-sodica si la aparitia de edeme. 6. Hematologice: - anemie instalata la cateva saptamani dupa nastere, datorita depozitelor de fier scazute la nastere. - deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu ajutorul vitaminei K (deficitara la prematur): fact. II, VII,X. 7. De termoreglare: - mare instabilitate termica (poikiloterm)

- centrul termic imatur - termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii in primele zile de viata si slabei activitati musculare - protectia contra frigului este redusa datorita tesutului adipos subcutanat slab dezvoltat, care, in mod normal, functioneaza ca un manson. - suprafata cutanata de iradiere este relativ mare. 8. Metabolice: -hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin scaderea presiunii coloid-osmotice - hipoglicemie - hipocalcemie - poate determina tetania neonatala. 9. Imunitare: - bariere tegumentare si mucoase subtiri si permeabile - prezenta plagii ombilicale, cu poarta de intrare pentru germeni - imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major in functiile de aparare - activitate fagocitara slaba a leucocitelor - deficit al factorilor imunitatii mediate umoral: anticorpi, complement seric, properdina - tendinta la diseminare a focarelor infectioase - lipsa febrei in majoritatea infectiilor.

10.Ale sistemului nervos: - reactivitate foarte scazuta - tipat slab, urmat uneori de criza de apnee si cianoza - hipotonie musculara marcata - reflexe slabe, abia schitate sau absente. DISMATUR Definitie: Este copilul nascut la termen, dar care are greutatea la nastere egala sau mai mica de 2500 grame. (SGL= small for gestational age). Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu GN mica. Factorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante ale dismaturitatii. Dintre factorii fetali: - boli genetice - anomalii cromozomiale - malformatii (SN, schelet) - infectii intrauterine (rubeola, boala incluziilor citomegalice). Dismaturul se deosebeste de prematur prin: durata normala a sarcinii la dismatur

- lungime peste 47cm. la nastere la dismatur. - nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului. POSTMATURUL Este nn care a depasit 287 zile de varsta gestationala. Are aspect caracteristic: pielea de pe palme incretita (miini de spalatoreasa) vernix caseosa redus lanugo absent prezenta descuamatiei fiziologice Daca depasirea varstei sarcinii este peste 300 de zile atunci prognos-ticul devine sever. Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 saptamani de gestatie sa se efectueze operatia cezariana. MACROSOMUL DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000 grame.Greutatea mare la nastere constitu-ie factor de risc atat pentru mama cat si pentru fat. Cauzele macrosomiei: primitive: transpozitia de vase mari secundare: - anom.metab.glucozei (diabet insulino-dependent la mama,diabet gestational) - mame obeze

- volum mare al placentei in caz de anasarca. Risc fetal si complicatii: risc crescut de traumatism obstetrical (hemoragie intracraniana, hematom cranian,fractura de clavicula, paralizie de plex brahial) creste riscul de mortalita- te perinatala si neonatala asfixie severa hipoglicemie postnatal (acesti copii nu rezista regimului hipocaloric tranzitoriu care urmeaza pensarii cordonului ombilical). RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN SALA DE NASTERE Resuscitarea nn este initiata in sala de nastere de catre o echipa de personal medico-sanitar antrenat special in acest scop. Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn poate avea nevoie de resuscitare la nastere.De aceea, pentru orice nastere, trebuie sa fie pregatite atat echipamentul cat si personalul medical capabil sa intervina eficient. Orice nastere este o expectativa armata.

Se parcurg 3 etape (in maxim 30 secunde),intotdeauna succesiv in aceasta ordine: A. Permeabilizarea cailor aeriene superioare; B. Initierea respiratiei; C. Mentinerea circulatiei. Nu in toate cazurile este necesara parcurgerea celor 3 etape, dar succesiunea lor este obligatorie. A. Permeabilizarea cailor respiratorii: pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este plasat sub o sursa de caldura radianta si se va sterge de lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentru prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire, scutecul se va schimba cu unul uscat si cald. Aceasta reprezinta o manevra tactila care poate declansa prima respiratie. Nou-nascutul se va pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara extensie. Dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin aspiratia CRS. Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu). B. Initierea respiratiei: Stimulare tactila- cu gesturi blande: -lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul; -frecarea blanda a spatelui nn de catre mana examinatorului.

Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii: -balon cu masca; -balon si sonda endotraheala. Sursa de oxigen 100% este obligatorie. Ventilarea nn se va face cu o frecventa de 40 respiratii/minut. C. Mentinerea circulatiei: Masaj cardiac extern Medicamente. Aplicarea intarziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea eficienta, hipoxia prelungita fiind la originea leziunilor cerebrale. Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva: In orice apnee care nu raspunde la stimulare tactila; La frecventa cardiaca sub 100/min. Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cand: Nn respira spontan Nn are frecventa cardiaca peste 100/min. Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se mentine in jurul valorii de 80/min,se trece si la C.(mentinerea circulatiei).

Masajul cardiac extern se va aplica totdeauna unui nn care este deja ventilat (de circa 15-30secunde) si nu raspunde adecvat la aceasta manevra. RITMUL:120 compresii/min. Daca nn nu raspunde adecvat la ventilatie+masaj cardiac extern, se vor administra medicamente. Scopul administrarii de medicamente: Stimulare cardiaca Ameliorarea perfuziei tisulare Restabilirea echilibrului acido-bazic. Cai de administrare: Vene periferice Vena ombilicala (cea mai folosita cale de administrare a medicamentelor). Instilare endotraheala. Indicatiile medicatiei pentru resuscitare neonatala: - daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda ventilatiei cu oxigen 100% si a masajului cardiac extern efectuat timp de 1 minut. - daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile. Medicamente utilizate: adrenalina(epinefrina)

Bicarbonat de sodiu la nn cu acidoza metabolica demonstrata ( pH sub 7,3) Volum expanderiin caz de semne de hipovolemie (paloare, puls slab batut + frecventa cardiaca inadecvata),raspuns nesatisfacator la manevrele de resuscitare: - sange integral OI,Rh; -albumina umana; -ser fiziologic ; -sol. Ringer-lactat. Efectul clinic anticipatcresterea frecventei cardiace la minin 100/min, la 30 secunde dupa intreruperea administrarii. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si dezvoltare. Copilul nu este un adult in miniatura. Spre deosebire de adult,copilul reprezinta un grup biologic complex si in rapida transformare: nn, sugar, prescolar, scolar, puber, adolescent.Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale, imunologice, patologice. La sfarsitul adolescentei cresterea este incheiata. Individul este considerat adult. Studuil cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie.

Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma: organism sanatos + minte cercetatoare + perso-nalitate stabila. CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide (accelerari de ritm): intrauterin postnatal, astfel: - la inceput, o scurta perioada de crestere si dezvoltare accelerata; -urmeaza un ritm mai lent dar continuu, de-a lungul intregii copilarii. o faza finala de accelerare- la pubertate. urmeaza apoi o incetinire progresiva pana la oprirea cresterii. La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii. Exista 4 tipuri de crestere a organelor si sistemelor. Cele care urmeaza tipul cresterii staturale: muschi,cord,ficat,rinichi. Creierul are propria curba de crestere si dezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de viata cand atinge aproape dimensiunile adulte, NU insa si maturitatea. Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioada prepubertara, scade apoi progresiv.

Aparatul reproducator atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii. CRESTEREA este: Cantitativa prin hiperplazia (multipli- carea) celulara; - prin hipertrofia celulara( este legata de sinteze proteice)=cresterea de volum celular. Calitativa diferentiere celulara(speciali-zare celulara pentru o anumita functie). LEGILE CRESTERII: 1. LEGEA ALTERNANTEI: segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci alternativ (mem-brele superioare nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare). 2. LEGEA PROPORTIILOR: pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm de crestere (mai accelerata la 0-3 ani, mai lenta intre 5-7 ani). 3. LEGEA ANTAGONISMULUI MORFOLOGIC SI PONDERAL: in perioada de crestere acumulativa, diferentierea celulara este redusa si, la fel, si invers. 4. LEGEA CRESTERII INEGALE: fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA FACTORI GENETICI: Fiecare din cele 100.000 de gene (mostenite de la cei 2 parinti) influen-teaza o anumita parte a embrionului si fatului. Nu toate genele sunt active de la nastere. Patologia acestor gene determina o serie de afectiuni: aneu-ploidii,deletii, translocatii, inversiuni. Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste, ca si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei. Copii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie mare. Factorii genetici au rol in deter-minarea inteligentei. FACTORII DE MEDIU: PRENATAL: pot modifica planul genetic al viitorului organism. Ei actioneaza din momentul fertilizarii: 1. NUTRITIA: - deficite vitaminice - carente alimentare Influenteaza negativ cresterea si dezvol-tarea. 2. FACTORII MECANICI: anom. de implantare,oligohidramnios,bride amnio-tice.

3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina, citostatice,antitiroidiene. 4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern, sdr. adrenigenital. 5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium. 6. FACTORI INFECTIOSI: lues congenital,toxoplasmoza(in primele 3 luni). 7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-tibilitate de grup sangvin si Rh. 8. ALTI FACTORI: variatii regionale si sezoniere, rangul nasterii, rasa. POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasi care actioneaza si intrauterin: 1. FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI: Sezonul influenteaza cresterea si dezvoltarea:primavara-crestere staturala - toamna-crestere ponderala. 2. NUTRITIA: subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte. 3. FACTORII SOCIO-ECONOMICI, CULTURALI,POLITICI: actioneaza prin nutritie, igiena, asistenta medica-la, conditii de locuit, educatie. 4. EXERCITIUL FIZIC: rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii prin tonifierea musculaturii, intarirea

articulatiilor, ameliorarea oxigenarii, facilitarea termogenezei. 5. FACTORII HORMONALI: -h. somatotrop STH- act. anabolizanta -h. tiroidieni- intervin in osteogeneza; -glucocorticoizii - au act. Inhibitorie asupra cresterii; -insulina - h. anabolizant; -glucagonul - h. catabolizant; -parathormon- intervine in mineraliza-rea sheletului; -h. sexuali au act. anabolizanta. EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII Se face prin compararea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi de aceeasi varsta, sex si din aceeasi zona geografica. Masuratorile au stabilit curbe dinamice derivate matematic si numite percentile sau deviatii standard. Curbele au aspect gaussian (de clopot). Media va grupa cel mai mare numar de copii, iar extremele reprezinta limitele normalului. Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt: maturitatea scheletica si dentara, talia,greutatea,perimetrul cefalic, starea de nutritie,fontanelele.

VARSTA OSOASA: este cel mai fidel indicator al cresterii. Evaluarea ei foloseste radiografii ale mainii: se determina nr. si dimensiunile centrilor epifizari la varste cronologice date. Important! Osificarea boltii craniene! La nastere raman neosificate fontanelele: FA (fontanela mare): - intre osul frontal si oasele parietale - prezenta la toti nn. - la nastere- dimensiuni: 3x4 cm. - in cond.normale se inchide pana la varsta de 18 luni. - forma de romb.

FP (fontanela mica): -intre oasele parietale si occipital - prezenta la nastere la 1/3 din nn. - forma triunghiulara - dimensiuni: 7/8 mm. - se inchide inaintea varstei de 4 luni.

DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a luna de sarcina. Primii dinti erup, de regula, la 6-8 luni de viata (incisivii mediani inferiori). Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei mandibulari ii preced pe cei maxilari). La 1 an cca. 8 dinti. La 12-18 luni apare primul premolar La 18-24 luni - caninii. La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar; se completeaza cei 20 dinti ai dentitiei primare ( de lapte). DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu molarul de 6 ani, fundatie a intregii dentitii. Cel de-al 2-lea molar apare la aprox.12 ani. Intre aceste 2 etape se schimba progresiv dintii de lapte. Molarul al 3-lea (de minte) apare dupa pubertate, la orice varsta, uneori niciodata. ERUPTIA DENTARA este fenomen normal.Este precedata de hipersalivatie, prurit local,indispozitie. Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-ta, ascensiuni febrile, scaune diareice. LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala. Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm) apoi adauga 4 cm. in prima luna - cate 3 cm. in lunile II-III.

- 2 cm. in luna a IV-a. - apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an copilul masoara 70-75cm. In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna) Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de la 2 ani. Formule pt. estimarea lungimii la diferite varste: Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani): L= 80+5XV(varsta in ani). Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa varsta de 13 ani la fete si 15 ani la baieti si inceteaza la 17-19 la fete, iar la baieti poate continua f. lent, chiar dupa 20 de ani. Capul reprezinta din lung. Nn,1/3 la copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani. GREUTATEA: - reflecta cresterea tuturor dimensiunilor; - este un indicator valoros al cresterii. GN-2,5-3,5 kg. Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere 5-10% din GN. Cresterea in greutate: 750 g./luna in primele 4 luni - 500 g./luna in urmatoarele 4 luni - 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an. In al 2-lea an spor mediu lunar de 200-250 g.

Dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal este de aprox. 22,5kg/an. Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime. Formule de evaluare a cresterii in greutate: form. Herman( pt. copilul peste 1 an): G=9+2XV (varsta in ani). Perimetrul cranian(PC) reflecta, in primii 2-3 ani, cresterea encefalului. PC la nastere = 34-37 cm Se adauga 10-12 cm in primul an, si 10 cm in urmatorii 17 ani. Perimetrul toracic(PT) - este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la nastere.( 31-34 cm.) - egaleaza PC la 1 an(47 cm.) - apoi creste mai rapid decat PC. Perimetrul abdominal(PA) - 38 cm la nastere - 44 cm la 1 an - 46 cm la 2 ani. Suprafata corporala(SC)- este importanta pt. posologia medicamentelor. Alte date somato(antropo)metrice: - plica cutanata

- circumferinta gambei si ma bratului - grosimea tricepsului brahial - diam. pelvin. - diam. biacromial. PUBERTATEA: - este perioada dezvoltarii caracterelor sexuale secundare si a maturizarii biologice a organelor sexuale. Sfarsitul ei marcheaza debutul in adolescenta (aici cresterea in lungime inceteaza). - incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la baieti. - debutul e influentat de factori genetici( modelul parintilor), de fact. climatici( latitudine), de nutritie. Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la baieti. Apoi apar succesiv: - la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea pubiana, apoi axilara,apar menstrele,se modifica morfologic coapsele si trunchiul. - la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana, axilara, faciala; se dezvolta testicolele; se pigmenteaza scrotul, se schimba vocea, se dezvolta musculatura. Fenomenele complexe neuro-endocrine din timpul pubertatii sunt determinate de axul hipotalamo-hipofizogonadal care va determina acea sexualizare psihica,

proces care va determina intregul comportament sexual al individului. Cresterea si dezvoltarea in adolescen-ta: implica o serie de modificari fizice, sexuale, la care se adauga adaptari cogni-tive,emotionale, socioculturale.(cresterea treptata a independentei,noi motivatii si comportamente, apar simtul datoriei si al responsabilitatii). DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE Cuprinde: comportamentul motor+ comportamentul cog nitiv+ comporta-mentul verbal+comportamentul social-afectiv. PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR: la 1 luna: usoara hipertonie a muschilor flexori; reflexul de apucare prezent; reactioneaza global la stimuli; urmareste cu privirea jucaria in miscare. La 2 luni: reactioneaza la sunete; zambeste persoanelor familiare; gangureste; urmareste cu privirea. La 3 luni: isi tine capul ridicat; isi recunoaste mama;se joaca cu miinile; emite sunete voioase. La 4 luni: sade sprijinit perioade scurte;intoarce capul spre persoana care vorbeste; rade in hohote daca e stimulat.

La 5 luni: deosebeste persoanele straine de cele cunoscute. La 6 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen; trece jucaria dintr-o mana in alta; sta mult timp in sezut usor sprijinit. La 7 luni: sta in sezut nesprijinit; se uita dupa jucaria care i-a scapat; emite silabe sporadice; cauta contactul familial. La 8 luni: isi recunoaste numele; exprima bucurie; plange cand e certat. La 9 luni: sustinut de axile face miscari de mers; se ridica singur in picioare; apuca obiectele cu 2 degete. La 10 luni: umbla in 4 labe; intelege interdictia. La 11 luni: merge tinandu-se de mobila;intelege ordine simple(per. co-municarii preverbale);primul cuvant. La 12 luni: merge tinut de o mana; arata parti de corp;are vocabularul format din 2 cuvinte cu sens. DUPA VARSTA DE 1 AN: La 15 luni: merge bine; se asaza si se ridica singur de pe podea;are vocabular activ format din 4-6 cuv.; solicita atentia.

La 18 luni: incepe sa alerge; urca si coboara trepte sustinut; aduce, la cerere, un obiect familiar; spune 810 cuvinte; cere olita la timp. La 21 luni: merge inapoi; form. propo-zitii din 2 cuvinte. La 24 luni: urca si coboara singur scari; propozitii din 2-3 cuv.; executa treburi casnice mici. La 27 luni: pune intrebari; stie si-si pronunta prenumele; isi vorbeste singur cand se joaca. La 30 luni: prinde si arunca mingea; cunoaste sensul pluralului. La 36 luni: foloseste alternativ picioa-rele la urcat; pedaleaza; pune intrebari; se apropie de alti copii. La 4 ani: numara corect 4-5 obiecte; executa miscari cu dificultate crescan- da(sarit, catarat); se adapteaza la programul zilnic fixat de adulti. catre 6 ani: functiile motorii sunt sta-panite fara dificultate; apare gandirea logica. In per.scolara: odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara acesteia, la scoala sau la joaca; apar situatii conflictuale intre parinti si copii. La pubertate si adolescenta: insidios, apar modificari comportamentale, ce vor defini comportamentul

tanarului; efect.actiuni independente, creste spiritul de initiativa, se dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare;apare interesul pt.sexul opus Este per. de efort educational maxim, cu imprimarea unei discipline in munca si gandire.