P. 1
DUREREA (2)

DUREREA (2)

|Views: 147|Likes:
Published by luiza_marylena

Anatomie.Generalitati.

Anatomie.Generalitati.

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: luiza_marylena on May 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/27/2013

pdf

text

original

DUREREA

Durerea reprezintă o experienţă senzorială şi emoţională neplăcută asociată unor leziuni tisulare actuale sau potenţiale. Ea este cel mai obişnuit (frecvent) simptom ce determină pacientul să se adreseze medicului, fiind universal percepută ca un semnal al bolii.

Indiferent de localizare, la orice durere se descriu următoarele caractere: ● calitatea durerii (junghi, apăsare, arsură); ● localizare; ● iradiere; ● intensitate – severitate; ● durată; ● debut; ● factori provocatori, de accentuare sau de ameliorare; ● fenomene asociate. Durerea toracică Durerea toracică este un simptom tipic pentru afecţiunile pulmonare dar poate apare şi în alte boli care interesează cutia toracică, coloana vertebrală şi abdomenul, având o mare variabilitate în ceea ce priveşte localizarea, debutul, caracterul, circumstanţele de apariţie, cauzele. Junghiul toracic Apare prin iritarea terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale, durere de intensitate mare, vie, comparată cu “lovitura de pumnal”, exagerată de tuse, strănut, palparea regiunii dureroase, însoţită de dispnee, îmbrăcând diverse aspecte în funcţie de cauza care îl provoacă.

Poate fi însoţită de febră. paravertebral). Pleureziile serofibrinoase. ● supuraţiile pulmonare gangrenoase – dureri foarte intense şi persistente. Pneumotorax spontan. durere. dispnee intensă cu polipnee. febră. instalate brusc. Dispare când apare lichidul pleural: ● pleurezia interlobară – durerea este “în eşarfă” pe traiectul scizural. în centură de-a lungul ultimelor spaţii intercostale. şi o durere de tip intercostal cu dureri la nivelul epigastrului. ● pleureziile mediastinale – durere retrosternală. Dispare în 2-3 zile. cianoză. . manifestat prin eritem. nepermiţând decubitul pe partea bolnavă. inspir profund şi mai ales de palparea punctelor de pe traiectul nervului – punctele Valleix (parasternal.apare brutal. Apare de-a lungul unui traiect nervos şi este amplificată de tuse. nevralgii intercostale. Durerea porneşte de la nivelul coloanei şi iradiză simetric. Tromboembolismul pulmonar – apare brusc. Durerea diafragmatică – apare prin iritaţia terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei diafragmatice şi determină o durere de tip nevralgie frenică – cu durere pe marginea trapezului. Durerea traheobronşică – are caracter de arsură. edem local. palpare sau mişcări. însoţit de tuse seacă şi respiraţie superficială. mişcări bruşte. Durere de tip nervos radicular – apare în afecţiuni ale colonaei vertebrale ce determină compresiuni le rădăcinilor nervoase la nivel vertebral. Durerea toracică în afecţiunile peretelui toracic Apare în afecţiuni ale pielii şi ţesutului celular subcutanat. de intensitate mare. ale coloanei vertebrale şi glandei mamare. ● pleureziile purulente – junghiul este violent şi persistent. abdomenului superior. imobilizând bolnavul şi se însoţeşte de dispnee marcată. exagerată de tuse. submamelonar. Celulita – proces inflamator al ţesutului celular subcutanat. umărului stâng şi gâtului. Pleurodinia – durere vie. II.are caracter difuz. Mialgia – durere surdă musculară. Durerea osoasă Sindromul Tietze – inflamaţia cartilajelor coastelor I. brutală. instalat după frison şi febră. însoţit de hiperestezie cutanată. afecţiuni musculare. după efort fizic sau tuse. însoţit de tuse seacă. Nevralgia intercostală – apare prin iritarea unui nerv intercostal şi este o durere vie sau cu caracter de arsură. III şi IV la extremitatea sternală care determină durere aproape permanentă amplificată de palpare.Pneumonia francă lobară – junghi violent. în centură. ce preced deschiderea procesului supurativ în bronhie. fiind amplificată de mişcări. Se însoţeşte de spute hemoptoice. ● sindrom Pancoast-Tobias (neoplasm apical) – junghi localizat la vârful plămânului. axilar median. imobilizând toracele. localizată retrosternal şi se întâlneşte în traheobronşitele acute.

severă. din colica biliară. dacă este superficială sau profundă – caracterul durerii – colicativ. fiind urmată de difuziunea senzaţiei dureroase. una verticală care uneşte xifoidul cu simfiza pubiană şi una orizontală. fiind datorată cel mai frecvent creşterii tensiunii intragastrice. La descrierea durerii se iau în considerare următorii parametri: – modul de debut . jenă – iradierea are importanţă semiologică putând indica organul cauzator. una care trece sub rebordul costal şi alta. hipocondrul drept şi stâng şi epigastrul. spasm. arsură. care trec prin mijlocul claviculelor şi două linii orizontale. ● senzaţia de arsură – este vie. rezultă nouă zone: superior. grăsimi şi alcool în pancreatita acută. dreapta. fără sediu fix.  Pentru o localizare şi mai precisă se poate împărţi abdomenul în nouă zone topografice ducând două linii verticale. Rezultă patru zone. atroce ca o lovitură de cuţit din volvulus sau perforaţii. ● durerea acută – comparată cu o lovitură de cuţit. cu caracter paroxistic. dreapta şi două inferioare. recurentă sau intermitentă – localizarea durerii la debut şi schimbarea topografiei în timp. de evacuare incompletă a stomacului. stânga. durerea însoţită de febră şi scaune diareice în enterocolitele acute . – durata durerii . cu debut brusc. care uneşte spinele iliace anterosuperioare.persistentă. Modul în care durerea este percepută de bolnav: ● senzaţia de greutate – reprezintă senzaţia de plenitudine gastrică. junghi.brusc sau insidios. în colica biliară: greţuri. Topografia abdominală  In vederea localizării durerii şi efectuării corelaţiei cu organele abdominale se poate face o împărţire topografică orientativă. constricţie. febră sau icter în litiaza biliară . flancul drept şi stâng şi mezogastrul şi fosa iliacă dreaptă şi stângă şi hipogastrul.Durerea abdominală Durerea de origine viscerală are o proiecţie la suprafaţa abdomenului legată de sediul anatomic al organului respectiv. deşi depinde de gradul de percepţie al fiecărui individ poate fi durere colicativă insuportabilă. . două superioare. balonări. de exemplu: durerea din colica biliară localizată în hipocondrul drept iradiază la baza hemitoracelui drept şi umărul drept. durerea din pancreatita acută este localizată în epigastru şi periombilical şi iradiază în bară spre hipocondrul drept şi stâng – cauze de apariţie sau intensificare a durerii – consum de grăsimi.  Impărţirea abdomenului în patru zone se face ducând două linii care trec prin ombilic. Ca urmare. maioneză în colica biliară. durată scurtă. hipersecreţiei acide. lichide acide şi condimente în ulcerul gastroduodenal – condiţii de reducere a durerii sau dispariţie – durerea din ulcerul duodenal cedează la alimentaţie sau medicamente alcalinizante. adesea intermitentă cu variaţii ondulatorii ale intensităţii.intensitatea durerii. fiind iniţial localizată cu un punct de intensitate maximă. însoţită de pirozis. ● colica abdominală – este proprie organelor cavitare. la antispastice şi antalgice – simptome de însoţire ale durerii – pot ajuta în precizarea cauzei durerii. salivaţie abundentă. spasmului piloric. cu caracter de torsiune. vărsături bilioase. stânga. ● crampa abdominală – asemănătoare crampei musculare.

anexită dreaptă. . jejun. perisplenită. .pancreatită acută şi cronică. diverticuloză. ruptură de chist ovarian drept. ureter stâng. hepatite acute. . litiază biliară. ovar drept.  punctul subxifoidian. cordon spermatic drept. splină. duoden. situat imediat sub apendicele xifoid. glanda suprarenală dreaptă.  durere în zona fosei iliace stângi: . colică renală stângă.  hipocondrul stâng: stomac. sarcină ectopică ruptă. renoureterale şi sunt uneori semnificative în afectarea organelor respective. epigastric. ileon. piloric. . sarcină ectopică ruptă. duoden. . colită spastică.cauze abdominale: ruptură splenică. fornixului gastric. lob hepatic stâng. mezenter. unghiul colic drept. rinichi stâng  fosa iliacă dreaptă: apendice şi cec. ruptură sau torsiune de chist ovarian stâng. . anevrism aortic. .cauze abdominale: apendicită. salpingită stângă. colită ulceroasă. perforaţie de cec.  durere în zona epigastrică şi mezogastrică: .Corelaţii anatomice prin plasarea organelor în cele nouă regiuni:  hipocondrul drept: lob drept hepatic. pancreas. glanda suprarenală stângă  flancul drept: colon ascendent. situat la unirea treimii superioare cu cea mijlocie a liniei xifoombilicale. cordon spermatic stâng(B) Cauze ale durerii:  durere în zona hipocondrului drept: – cauze abdominale: ulcer duodenal. jejun. duoden. . unghiul colic stâng. . jejun  mezogastru (periombilical): epiplon.gastrite acute şi cronice. perforaţie de colon. apendiculare. litiază renoureterală stângă. prostată (B)  fosa iliacă stângă: colonul sigmoid.tromboză mezenterică. – cauze extraabdominale – pneumonie bazală dreaptă. sensibil în afecţiunile stomacului.apendicită acută la debut.  punctul epigastric. colecistic. perforaţie de colon. ureter drept. esofagului inferior. rinichiul drept  epigastru: pilor. ileită regională.cauze abdominale: hernie strangulată.  durere în zona hipocondrului stâng: . sensibil în afecţiuni ale cardiei. coada pancreasului. uter (F). ileită regională. litiază renoureterală dreaptă. pancreatită cronică.ulcer gastric. la bărbaţi  hipogastru: ileon. ileon.  Aprecierea durerii provocate – se face prin intermediul examinării punctelor dureroase abdominale sau prin intermediul unor manevre de provocare a durerii. aorta abdominală  flancul stâng: colon descendent.alte cauze: salpingite. rinichi stâng.cauze extraabdominale: pneumonie bazală stângă. ovar stâng (F). colică renală dreaptă.  durere în zona fosei iliace drepte: .  Punctele dureroase abdominale sunt: solar. neoplasm de colon.alte cauze: anexită stângă. colecistită. vezică urinară. rinichi drept.anevrism aortic. porţiunea terminală a ileonului. duoden. la femei. colecist.

infarct mesenteric. sensibil în boli gastrice dar şi în toate afecţiunile pelvine. Prin unirea celor trei puncte rezultă un triunghi. în treimea externă a liniei care uneşte cele două spine antero-superioare. hipertrofia de pilor la copil. ajunge rapid la paroxism. Iradierea durerii abdominale: spate.  punctul piloric. xifo-ombilicală. în momentul împingerii colecistului în mâna examinatorului se provoacă o durere vie. triunghiul lui Iacobovici.  Manevra Murphy – constă în plasarea mâinii examinatorului în zona colecistocoledociană sub rebordul costal pe linia medioclaviculară. pe linia medio-claviculară. sub punctul colecisitc. neoplasmul de pilor.debutul pancreatitei acute . umăr drept (colică biliară. situate la intersecţia liniei ombilicale cu marginea drepţilor abdominali. după care este ridicată brusc (cu prevenirea pacientului în prealabil). situat deasupra şi medial de punctul duodenal şi etse dureros în ulcerul piloric.  punctul colecistic.  Manevra Blumberg – mâna examinatorului efectuează o presiune din ce în ce mai puternică în profunzime. punctul Moriss. în momentul ridicării se produce o durere vie determinată de iritaţia peritoneală.  Manevra Rowsing – comprimă colonul descendent şi transvers în sens antiperistaltic obţinând o durere vie la distensia cecului şi apendicelui – semn de apendicită acută. cu paroxisme (colică biliară. umăr drept (UD perforat) . sensibil în afecţiunile hepatobiliare. pe lina mediană. fiind dureros în ulcerul duodenal. localizat în treimea superioară pe linia care uneşte ombilicul cu spina antero-superioară dreaptă.  punctul duodenal – situat pe linia paramediană dreaptă. la locul de intersecţie cu rebordul costal drept sau la intersecţia coastei a 10-a cu marginea dreptului abdominal. renală) perioade de linişte alternând cu dureri colicative.constă în plasarea mâinii examinatorului în fosa iliacă dreaptă (zona cecoapendiculară) pacientul fiind invitat să ridice membrul inferior drept întins la 90º faţă de planul trunchiului. pielocaliceal renal drept. unghiului hepatic al colonului. aproximativ la intersecţia marginii dreptului abdominal cu orizontala care trece prin ombilic. colecistită acută) hipocondru şi lomba stânga (pancreatita acută) coloana dorsală (T6-T10). dureros în caz de afecţiuni apendiculare dar şi în afecţiuni anexiale (flirtul apendiculo-ovarian). cu intensitate crescândă (ocluzie) durere pulsatilă (anevrism de aortă abdominală perforat).  punctele apendiculare sunt în număr de trei: punctul Mc Burney. Caracterele durerii: durere lancinantă + hiperestezie abdominală + contractură (UG/UD perforat) durere intensă în fosa iliacă dreaptă/epigastru (apendicită acută) fond dureros continuu. punctul solar este situat în treimea inferioară. sensibile în enterocolopatii. invitând bolnavul să inspire adânc.  Manevra ileopsoasului .strangularea unui organ abdominal . afecţiuni ale mezenterului. Semiologia durerii abdominale acute Debut – brusc. Cauze: .ruptura unui abces visceral . pleurei diafragmatice. în momentul ridicării piciorului apare o durere vie la nivelul zonei apendiculare. localizat în treimea inferioară a acestei linii şi punctul Lanz.perforarea unui organ abdominal . fiind centrul nervos cel mai important din abdomen.  punctele mezenterice sau paraombilicale.

litiază). ● tipuri de disfagie asociata (incompletă.retrosternal .greaţa. din treimea superioară)  ritmicitatea – mica ritmicitate (variaţia cu orarul meselor). uter) dureri iradiate spre organele genitale externe (colica renală).epigastric . epigastric superior. Factori care influenţează durerea: efortul modificarea poziţiei corpului (iritaţia peritoneală) orto. distensie.şi clinostatismul trepidaţii (diverticuloze colice. pancreatita hemoragică) facies palid+ tegumente transpirate + anxietate + abdomen imobil (peritonita acută) creşterea rapidă a volumului abdominal + abdomen asimetric + oprirea tranzitului +durere (volvulus intestinal) dispariţia matităţii hepatice + durere abdominală (perforarea unui organ cavitar). odinofagia – dificultate la deglutiţie însoţită de spasm esofagian.depinde de sediul leziunii. retrosternal.precordial (ulcerul micii curburi. cu durere continuă = complicaţie (penetraţie în organele invecinate)  periodicitatea – marea periodicitate (legata de anotimp)  factori de calmare a durerii  simptome de insoţire a durerii: . interesarea peritoneului  sediul durerii . penetraţia în peretele digestiv. paradoxală) ● topografie (înaltă.regiunea sacrată (dureri de la rect. vărsături . pierderea ritmicităţii. localizată la baza gâtului.subcostal şi paravertebral stâng (UG) . apăsare (hipertonia musculaturii gastrice şi spasm piloric) sau cu caracter de arsură.hipocondrul stâng . cu greaţă (gastrite antropilorice şi bulbite asociate ulcerului)  intensitatea durerii .modificarea apetitului . mijlocie – de parcurs. durerea ulceroasă – durere cu caracter de crampă. reacţia inflamatorie periulceroasă. torsiune.pierdere ponderală . completă. tranzit încetinit (ocluzia intestinală) febra (peritonită. dimensiuni. Simptome şi semne associate: vărsături.vertebrele T6-T10 .paraombilical  iradiere .hipocondrul drept . pirozisul – durere cu caracter de arsură în regiunea epigastrică superioară şi retrosternal 3. joasă) 2. infecţii biliare) scaune sangvinolente (tromboza mezenterică.în hipocondrul drept (UD) . Durerea abdominală cronică  Dureri difuze  Dureri localizate  Principalele tipuri de durere 1.

4. umăr drept  tablou clinic: . efort. sfâşiere)  sediu şi iradiere: hipocondrul drept → la baza hemitoracelui drept. arsură. dispnee. contractură musculară reflexă. iradiată epigastric • fenomene de însoţire: hiperestezie cutanată. enterocolopatia cr.subicter scleral . emisie de gaze. colica salpingoovariană • sediu şi iradiere: fosa iliacă → iradiere în reg. diskinezie bilioveziculară.nespecifică 7.constipaţie . vărsături . colica biliară  debut: în prima jumătate a nopţii  circumstanţe de apariţie: prânzuri copioase.hemoragie digestivă . ocluzia intestinală.peritonite primitive. 5.flexie anterioară a trunchiului .meteorism .penetraţia în organe învecinate. salpingoovarită. alcool. cu paroxisme (apăsare. în semicentură la baza hemitoracelui stang sau iradiere atipică • fenomene de însoţire: vărsături incoercibile (alimentare →bilioase→poracee→zaţ de cafea). eructaţii  complicaţii: .tulburări de ritm . colecistita acută.anxietate . senzaţie de torsiune. sarcină tubară ruptă 9. la intervale scurte. lancinanta . crurală • cauze: salpingită. vărsături.greaţă. greaţă. durerea pancreatică • caracter: continuă. peritonite chimice • caracter: durere vie.manevra Murphy+  semne şi simptome de însoţire: . colica apendiculară • caracter: durere brusc instalată în fosa iliacă dreaptă. violentă.D cu IMA!) 6.perforaţia . compresiune • sediu şi iradiere: epigastric/paraombilical → iradiere “în bară”(tipic).pirozis.infecţia primară a peritoneului .urini hipercrome . strivire. fecale lichide/semisolide • cauze: toxiinfecţii alimentare.crize anginoase  cauze: litiaza veziculară/coledociană. stres psihic  caracter: permanent. vărsături. febră 8.respiraţie superficială . dureri colicative din suferinţe intestinale (colici intestinale) • caracter: crampe periombilicale. interscapulovertebral drept. durerea peritoneală (acută/cronică) Durerea peritoneală acută • etiologie: . tahicardie (D. căldură • fenomene de însoţire: greaţă.febră. hTA. calmate de apăsare..propagarea de la un organ infectat .perforarea unui organ cu conţinut septic . frisoane .stenoză pilorică/mediogastrică .

vărsături. ce apare brusc la efort.patologie vertebrala. pe care bolnavul o arată cu toată palma.fese.Zona zoster (la debut) . după mese . progresivă. transpiraţii profuze. melenă. caracter de arsură • cauze: periviscerită (după intervenţii chirurgicale) 10. stres.pneumonii de lob inferior . tenesmele rectale – senzaţie de tensiune şi constricţie în regiunea anală. semne de iritaţie peritoneală . tromboflebita hemoroidală. caracter periodic • sediu şi iradiere: sediul obstrucţiei → difuzează în tot abdomenul • fenomene de însoţire: meteorism. ↓ ponderală. mese copioase şi dispare la fel de brusc la repaus şi coronarodilatatoare. emoţii. emoţii. colica saturnină • caracter: dureri intense periombilicale. cu iradiere în umărul şi/sau pe faţa cubitală a mâinii stângi. vărsături caracteristice 11. fisuri anale. mai rar. ca o simplă înţepătură ● condiţii de apariţie – în timpul/după efort fizic. fără realizarea acesteia/eliminare de mucus • cauze: rectita.exacerbare la tuse. paraombilicală .durere brutală. granulaţii toxice în eritrocite 13.• tablou clinic: . durerea abdominală prin suferinţe extradigestive .manevra Bloomberg . debut la efort. melenă/hemoragii oculte  cauze: tromboembolii ale v. ● localizare – retrosternal/ precordial. fisura anală 15. consecutiv unor dureri de altă localizare. rectalgia (proctalgia) • caracter: accese de arsura.intensitate mai mică. pe o zonă întinsă.apărare/contractură musculară . postprandial. puls filiform Durerea peritoneală cronică • caracter: intensitate redusă.constipaţie cronică. mezenterice. . condiţii meteo. boli prostatice şi de uretră posterioară 14. inspir profund • fenomene de însoţire: sughiţ. Un sindrom clinic caracterizat prin durere retrosternală şi/sau precordială.vărsături. în afara defecaţiei. meteorism. arsură sau apăsare apărută retrosternal profund sau. dispnee. plumburie↑ (>100mg‰). cianoza extremităţilor.IMA . foarte intensă. bolnavul o descrie variat ca pe o gheară. stenoze ale art.facies şi atitudine caracteristice . rădăcina coapsei • cauze: neoplasm rectal.DD: pancreatita acută  procese cronice: . Angina pectorală – tip de durere cardiacă de cauză ischemică.hiperestezie cutanată . cu necesitatea imperioasă de defecaţie. strănut. semne clinice ca în ocluzie + contractură abdominală difuză.caracter de crampă. mezenterice 12. durerea din ocluzia intestinală • caracter: intensă. suprimarea tranzitului. rectosigmoidita. TA crescută • semne de intoxicaţie cu Pb: plumbemie ↑ (>30mg‰). având o durată de 1-2-15 minute. durerea din afecţiunile vaselor mezenterice (origine vasculară)  procese acute: . iradiată în coccis. iradiere dorsală .

dar: ● nu este condiţionată de efort putând apărea şi în repaus ● durează mai mult de 15 minute (ore-zile) ● este mai intensă. sughiţ. . imobilizându-l sau agitându-l ● se însoţeşte de reacţii vegetative – vărsături. mai rar. trnaspiraţii abundente. necesitând uneori morfină pentru a o calma ● cedează lent şi nu este influenţată de medicaţia coronarodilatatoare ● cel mai frecvent este localizată retrosternal. meteorism.Durerea din infarctul miocardic – un tip de durere ischemică asemănătoare cu cea din angor. mai rar atipic (epigastru) cu iradiere cel mai frecvent în umăr şi braţul stâng. şi. spre abdomen ● înspăimântă bolnavul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->