Sunteți pe pagina 1din 36

SPTMNA UNU DE SARCIN

Prima sptmn de sarcin este calculat ncepnd cu prima zi a ciclului menstrual, adic prima zi de sngerare menstrual. Ovarul elibereaz un ovul matur care nainteaz n trompele uterine i este pregtit pentru fecundare. Estrogenul trimite un mesaj uterului s formeze o cptueal de esut puternic vascularizat, n timp ce nivelurile ridicate de progesteron se pregtesc s susin oul fecundat. Spermatozoizii ntlnesc ovulul la nivelul trompei uterine. Mai muli spermatozoizi pot penetra stratul exterior al ovulului, dar numai un singur spermatozoid va intra n ovul i-l va fecunda. Odat ce spermatozoidul intra n ovul, cromozomii femeii i cei ai partenerului su se combin i ncep s formeze bebeluul. La momentul concepiei, sexul copilului este determinat de cromozomii sexuali din sperma tatlui. Gravida poate acuza probleme digestive cum ar fi senzaia de ngreunare, constipaia, greaa i rul de diminea. Schimbrile hormonale brute pot duce la schimbri de stare care pot face mama s se simt deprimat sau frustrat. Unele femei pot observa c urineaz mai des, la unele dintre ele snii vor crete n dimensiuni, iar mamelonul se va nchide la culoare. Cele mai multe femei se simt obosite, epuizate, au ameeli i lein datorit tensiunii arteriale sczute. Toate aceste probleme variaz de la persoan la persoan, iar unele femei nu vor simi absolut nici o schimbare n prima sptmn de sarcin. Se recomand s avei o viat ct mai sntoas. Asta nseamn renunarea la fumat sau consumul de droguri, de buturi alcoolice, evitarea buturilor i dulciurilor ce conin cafein, evitarea pe ct se poate de mult a stresului, o diet care s conin multe legume i fructe proaspete i nu n ultimul rnd, exerciiile fizice. Se recomand 0,4-0,8 mg/zi acid folic pentru a reduce riscul defectelor tubului neural (defecte la natere cauzate de incompleta dezvoltare a creierului sau mduvei spinrii) cum este spina bifid.

SPTMNAA 2-A DE SARCIN

Sptmna trecut un nivel crescut de estrogen i progesteron a ajuns prin fluxul sanguin la nivelul uterului pentru a forma o reea de snge bogat pentru a sprijini un potenial ou fecundat. n acelai timp, n ovare, foliculii ovarieni s-au maturat. La inceputul primei sptmni (de multe ori n jurul zilei 14 dintr-un ciclu de 28 de zile), are loc o ovulaie: unul dintre ovule este eliminat i migreaz n trompa uterin. n urmtorele 12 pn la 24 de ore,ovulul va fi fecundat, dac unul din cele 250 de milioane de spermatozoizi (n medie) reuete s noate tot drumul prin vagin, col uterin, n uter pn n trompele uterine,unde penetreaz ovulul. Doar aproximativ 400 de spermatozoizi vor supravieui cltoriei de aproximativ zece ore pn la ovul i numai unul va reui s ptrund prin membrana exterioar a acestuia. n urmatorele zece pn la 30 de ore, nucleul spermatozoidului va fuziona cu cel al ovulului,rezultnd combinarea materialului lor genetic. n cazul n care spermatozoidul poart cromozomul Y, copilul va fi biat; n cazul n care acesta poart un cromozom X, va fi o fat. Pe parcursul a trei-patru zile de cltorie din trompele uterine pn n uter,oul fecundat (numit acum zigot) se va mpri n 16 celule identice. Dup ce ajunge n uter, zigotul se numete morul. O zi sau dou mai trziu, va ncepe dezvoltarea unei circulaii bogate la nivelul uterului iar morula i continu uimitoarea sa cretere i transformare. n acest timp copilul, n curs de dezvoltare este doar o mic minge de celule care este oficial numit de ctre oamenii de tiin ca blastocist. Blastocistul are n interior o mas de celule care va deveni embrionul n sine, nconjurat de o cavitate plin cu lichid care va deveni sacul amniotic i la exterior o mas de celule, care va deveni placenta, care asigur aportul de oxigen i substane nutritive pentru a hrni copilul i a elimina produsele nefolositoare.

SPTMNAA 3-A DE SARCIN

Copilul este acum doar o mic bil cuprinznd cteva sute de celule care se nmulesc foarte rapid. Odat ce mingea de celule (denumit blastocist) se implanteaz n uter, dintr-o parte acesteia se va dezvolta placenta care ncepe s produc hormonul sarcinii hCG (humane chorionic gonadotropin), care trimite semnale ovarelor s nu mai elibereze ovule i determin creterea produciei de estrogen i progesteron (care are rol de meninere a sarcinii n uter i stimuleaz creterea placentar). HCG este hormonul care transform un test de sarcin n pozitiv; pn la sfritul acestei sptmni, s-ar putea s fie n msur s determine un rezultat pozitiv! n acelasi timp, lichidul amniotic nconjoar blastocistul i va deveni sac amniotic. Acest lichid va proteja copilul n sptmnile i lunile urmtoare. Blastocistul primete oxigen i nutrieni (i elimin deeurile) prin intermediul unui sistem de circulaie primitiv format din vase microscopice care comunic cu vase sanguine din peretele uterin. Placenta nu este dezvoltat suficient pentru a prelua aceast sarcin pn la sfritul celui de a patra sptmn. Modificri n corpul gravidei Femeia probabil nu tie c este nsrcinat, dar este posibil s observe o mic sngerare pn la sfritul acestei sptmni. Aceast aa-numit "sngerare de implantare" poate fi cauzat de implantarea oului n reeaua sanguin bogat a uterului(un proces care a nceput la 6 zile dup fertilizare), dar nimeni nu tie cu siguran. n orice caz,sngerarea este foarte uoar i apare doar la o mic parte din femeile gravide, nu la toate. Unele femei simt c sunt gravide, chiar nainte ca testul de sarcin s se pozitiveze. Primele semne ale sarcinii sunt:

Sni umflai,sensibili Oboseal. Nivelurile crescute de progesteron i energia necesar pentru dezvoltarea copilului duc la o oboseal marcat nsoit de somnolen. Urinare frecvent Repulsie fa de anumite mirosuri. Acest lucru poate fi un efect secundar creterii rapide a nivelului de estrogen n organism. Aversiune fa de anumite alimente Grea sau vrsturi dimineaa Creterea temperaturii bazale Sngerri vaginale. Unele femei observ o cantitate mic de snge, de culoare roie, roz sau maro rocat n jurul momentului n care ar trebui s aib menstruaie. (Dac sunt dureri, mpreun cu sngerare vaginal trebuie sunat imediat medicul ginecolog, deoarece acest lucru poate fi un semn de sarcin ectopic.) Cele mai multe teste sunt corecte dac se face la dou sptmni dup ce are loc ovulaia . Pentru cele mai bune rezultate se face testul cu prima urin de diminea. 3

SPTMNAA 4-A DE SARCIN

Sptmna a patra de sarcin este cea n care cele mai multe femei descoper c sunt gravide i ncep s accepte ftul lor nenscut. Ftul la 4 sptmni de sarcin este n continuare doar o minge de celule(blastocist) ce continu transformrile ntr-un ritm accelerat pentru a deveni embrion. Placenta i cordonul ombilical sunt n stadii incipiente de dezvoltare. Viitoarea mmic, gravid acum n 4 sptmni , n acest moment ar fi trebuit s aib menstruaie care ntrzie. Acesta este momentul n care cele mai multe femei descoper sarcina. Blastocistul este de acum n uter, din care se formeaz ulterior embrionul i msoar mai puin de 2 mm. La 18 zile dup concepie, copilul a nceput deja formarea tubului neural din care se formeaz mduva spinrii i creierul. Ectodermul (stratul superior de celule din blastocist) ncepe formarea prii din spate a embrionului. Aceasta este gata atunci cnd cele dou iruri de celule se pliaz la centru i ncep s se alipeasc unul de celalalt pentru a forma un tub care va deveni mduva spinrii. Mduva spinrii se alungete la un capt i ncepe s se extind n ceea ce va deveni creierul de embrion dei va mai dura cel puin nc 4 sptmni de sarcin pentru a se finaliza procesul. La sfritul sptmnii cele dou iruri de celule se ntlnesc i se lipesc unul de cellalt pentru a forma tubul neural. Endodermul (stratul inferior de celule din blastocist) ncepe s ptrund n zona frontal a embrionului i formeaz un sac (sacul vitelin) ce conine substane nutritive ce vor alimenta iniial embrionul pn ce se formeaz cordonul ombilical. Embrionul formeaz un tip de peduncul care se extinde de pe linia median a embrionului. Acest peduncul va forma cordonul ombilical al embrionilor i va ncepe s-i asigure hrana, pn cnd placenta este complet dezvoltat i pe deplin funcional. Sacul vitelin va alimenta embrionul de ajuns pentru a permite formarea ficatului, plmnilor, inimii i vezicii urinare a embrionului. Un aport suplimentar de snge pentru hrnirea embrionului este asigurat prin intermediul sacului vitelin.

SPTMNAA 5-A DE SARCIN

Sarcina la 5 sptmni nu are semne vizibile n aspectul mamei, doar c ciclul a ntrziat cu o sptmn. Indiferent dac e gravid sau nu, dac ntarzie ciclul trebuie s treac prin minte aceast posibilitate. Ar trebui s fie sigur n aceast etap a sarcinii, cu toate c unele femei care au cicluri neregulate ar putea s nu realizeze c sunt ntr-adevar nsrcinate. Dimensiunea embrionului este acum de aproximativ 5 mm n lungime i seamn mai mult cu un mormoloc dect cu un copil, dar creterea din aceast sptmn va schimba aspectul embrionului. Viitoarea mam ar trebui s nceap s includ acidul folic n dieta ei dac i dorete un copil sntos (de obicei se recomand ca femeia s nceap s ia acid folic nainte de a rmne gravid). Acidul folic este vital pentru creterea i dezvoltarea tubului neural,o lips de acid folic poate duce la defecte ale tubului neural,din care se formeaza mduva spinrii i creierul. Embrionului are acum o inim pe deplin funcional,care deja pompeaz snge n jurul celulelor n curs de dezvoltare. Inima se desparte n camere finaliznd procesul de formare a inimii , dar ritmul btilor cardiace este neregulat n acest moment, stabilizndu-se ulterior. Tubul neural, care este aproape complet dezvoltat ,se va nchide n aceast sptmn , realiznd conexiunea ntre creier i mduva spinrii. Primele semne ale principalelor organe, ncep, de asemenea, s apar n timpul sptmnii 5 de sarcin cu formarea primitiv a rinichiului i ficatului. Mici bobocei ncep s se dezvolte n partea superioar i cea inferioar a corpului embrionului, care vor deveni minile i picioruele copilului. Intestinele i apendicul sunt deja n curs de formare i se afl n poziia corect. Peduncul se extinde n lungime i ncepe s formeze vene i artere, care vor forma cordonul ombilical. Cordonul ombilical ncepe s transporte substane nutritive i oxigen necesare creterii embrionului, i s elimine dioxidul de carbon de la copil la mam. Dioxidul de carbon i multe alte substane cum ar fi alcoolul, nicotina i drogurile vor fi filtrate prin placent. Deschiderea gurii a nceput s se dezvolte n stadii incipiente, mpreun cu gtul i linia maxilarului. Caracteristicile feei se formeaz, de asemenea, retina i nrile. Echografia. Sarcina n sptmna a 5 este mult mai vizibil echografic, astfel acum se poate vedea embrionul. Embrionul este vzut ca un sac buclat n sus, n forma literei C ,msurtori "din cap pn n picioare" sunt destul de greu de efectuat,btile cordului fetal sunt greu de detectat n aceast etap. Msurarea "din cap pana in picioare" ar trebui s fie n jur de 2 pn la 4 mm. 5

SPTMNAA 6-A DE SARCIN

Sarcina de 6 sptmni nu modific aspectul fizic, au trecut numai 28 de zile de la concepie i ciclul menstrual a ntrziat cu dou sptmni. Unele femei pot prezenta simptome timpurii de sarcin n aceast sptmna precum sensibilitatea crescut a snilor i creterea de volum a acestora, balonare, pofte alimentare i n unele cazuri, un uor discomfort pelvin. Embrionul a crescut n ultimele sptmni de sarcin, dar este nc minuscul fiind aproximativ de mrimea unui smbure de mr. Embrionul continu procesul rapid de transformare, dezvoltarea capului i structurilor feei progreseaz n ritm alert. Capul embrionului, n aceast etap a sarcinii, se dezvolt mai mult dect corpul embrionului. Pe partea stng i cea dreapt a capului sunt dou proeminene la nivelul crora apar dou zone mai ntunecate care vor deveni orbitele oculare. Nrile sunt pur i simplu doar deschideri. n locurile unde se vor forma urechile sunt numai mici gropie pe prile laterale ale capului. Gura este destul de mare, maxilarul inferior se formeaz naintea maxilarului superior. Micii bobocei, care vor deveni minile i picioarele copilului sunt mai evidente dect n sptmna 5, totui minile i picioarele nc sunt n formare,fiind unite prin membrane n aceast etap a sarcinii(asemntor amfibienilor). Embrionul are acum inima pe deplin funcional, este mprit n 2 camere (stnga i dreapta) i bate cu o frecven dubl fa de frecvena cardiac a mamei (aproximativ 130 - 180 de bti pe minut). Organele interne sunt n curs de dezvoltare (rinichii, stomacul, esofagul i intestinele). n aceast sptmn a sarcinii plmnii sunt doar doi muguri n curs de dezvoltare. Dezvoltarea glandei pituitare este acum mai evident. Glanda pituitar (cunoscut i sub denumirea de hipofiz) este o gland endocrin foarte mic,de form oval,situat la baza creierului uman. Cei 2 lobi ai glandei pituitare (anterior i posterior) secret substane i preia controlul asupra celorlaltor glande endocrine din organism, care sunt responsabile de cretere, metabolism i maturizare. Ecografia Embrionul la 6 sptmni de sarcin este mult mai vizibil(are o lungime de aproximativ 3 mm pn la 6 mm). Pot fi auzite btile cordului fetal.

SPTMNAA 7-A DE SARCIN

Aceast sptmn este extrem de intens pentru corpul mamei i al copilului, cu toate c nu se observ schimbri ale aspectului fizic. n aceast etap, ncep s se simt modicrile care au loc n interiorul corpului. n timpul primului trimestru de sarcin cele mai multe femei acuz un disconfort uor i team din cauza "rului de diminea" (care apare datorit nivelurilor crescute ale hormonilor din timpul sarcinii). De asemenea, n timpul primului trimestru de sarcin nevoia de a urina crete i poate fi inconfortabil ( aceasta se datoreaz uterului care exercit o presiune asupra vezicii urinare). Exerciii fizice uoare s-au dovedit c ajut la reducerea disconfortului, cu toate acestea nu se recomand efortul fizic intens, deoarece pune n pericol viaa copilului. Micrile copilului pot provoca unele senzaii n stomac, care sunt adesea denumite "fluturi", ns acest lucru este, de obicei, o senzaie plcut i o asigurare c mama nu mai este singur. Embrionul se dubleaz ca mrime fa de sptmna a asea, ncepe s se schimbe i s se dezvolte ntr-un ritm alert, ajunge la o lungime de aproape 1 cm (aproximativ de mrimea unei perle) i seamn din ce n ce mai mult cu un om. La nivelul ochilor embrionului se dezvolt nervul optic, retina i cristalinul. Nrile sunt din ce n ce mai distincte, fosele nazale se formeaz n aceast sptmn. Urechea intern, precum i cea extern sunt n curs de dezvoltare. Creterea limbii i a dinilor sunt evidente la embrion. n cursul acestei sptmni de sarcin sunt n curs de formare maxilarul superior i palatul dur (cerul gurii). Maxilarul superior va fuziona, n cursul acestei sptmni, cu palatul dur. Dac maxilarul superior i palatul nu fuzioneaz atunci copilul se va nate cu "gur de lup". Straturi subiri de piele ncep s acopere embrionul. Degetele de la mini i picioare sunt din ce n ce mai bine definite (ncep s piard aspectul de broasc). Inima i creierul funcioneaz foarte bine n corpul embrionului. Ficatul este, de asemenea, pe deplin funcional, ncepe s excrete globule roii pn ce mduva spinrii este pe deplin format i poate prelua aceast funcie. Pancreasul i apendicele sunt n curs de dezvoltare i dei sexul embrionului nu poate fi stabilit n acest stadiu al sarcinii, organele sexuale sunt n curs de dezvoltare. Embrionul ncepe s se mite i va fi de acum activ pn la sfritul sarcinii. Ecografia Lungimea ftului este de aproximativ 1 cm la 7 sptmni de sarcin.

SPTMNAA 8-A DE SARCIN

ncepnd cu sptamana a opta embrionul este numit fat(din latinescu foetus care inseamna "tanar").Simptomele sarcinii devin tot mai intense. Uterul se mareste pentru a permite dezvoltarea fatului,dimensiunile si formele dumneavoastra sunt supuse modificarilor.Sanii se maresc (asigurati-va ca va inlocuiti vechile sutiene cu unele noi pentru a se potrivi cu noile dimensiuni). In aceasta saptamana fatul are nevoie de fluorura de calciu si fosfor pentru a se dezvolta sanatos dintii si oasele. Ar trebui sa consumati zilnic opt pahare de apa cu fluor. Fatul creste cu inca 0,5 cm in aceasta saptamana si va masura la sfarsitul saptamanii aproximativ 1,5cm. Capul ia o noua forma ,devine mai rotunjit si de dimensiuni reduse (aproximativ 25% din dimensiunea corpului). Fata capata caracteristici mai umane ,sunt definite gura, obrajii, buzele si barbia. Fosele nazale sunt in curs de dezvoltare, in sensul ca la fat se formeaza varful nasului. Pleoapele sunt in curs de dezvoltare si vor acoperi ochii, dar vor ramane inchise pana in saptamana 24 de gestatie. Papilele gustative sunt in curs de dezvoltare la nivelul limbii. Structurile complexe ale urechii interne si externe se formeaza in saptamana a opta , dezvoltarea urechii mijlocii este inca in curs de desfasurare. Acest lucru va asigura fatului functiile de echilibru si auz, desi functia de echilibru va fi finalizata in saptamana 19 de sarcina,iar auzul in saptamana 24. Straturile de piele ce acopera fatul devin mai numeroase, dar pielea este inca translucida(se pot vedea vase sanguine distribuite pe tot corpul fatului). Coada embrionara acum a disparut complet,corpul s-a indreptat,muschii si organele incep sa functioneze bine. Fatul incepe sa formeze scheletul osos in aceasta etapa a sarcinii .Procesul de formare a scheletului incepe cu extinderea bratelor si a picioarelor. Membrele incep sa se intinda in partea din fata a corpului fatului. Mainile isi pierd aspectul de broasca ca urmare a separarii individuale a degetelor ( acum poate sa faca miscari).La nivelul picioarelor incep sa se formeze degetele,dar spre deosebire de degetele de la mana, degetele de la picioare raman unite. Ecografia Lungimea fatului este de aproximativ 1,5- 1,7cm

SPTMNAA 9-A DE SARCIN

n a noua sptmn de sarcin femeia ncepe s ctige n greutate pe msur ce apetitul i se mbuntete.Pe msur ce uterul ncepe s se mreasc, se pot simi crampe. Unele femei au chiar nite scurgeri maronii sau rocate. Atta vreme ct crampele nu sunt severe i scurgerile nu sunt de culoare roie deschis - probabil nu este nimic alarmant. Uterul a nceput s creasc i senzaia pe care o simte mama este rezultatul creterii ligamentelor. n aceast perioad greurile matinale pot atinge cel mai nalt grad din toat sarcina, discomfort care dispare ncetul cu ncetul dup a unsprezecea sptmn. Ftul crete mai mult fa de sptmna anterioar i ar trebui acum s msoare aproximativ 2,3 cm lungime i o greutate de aproximativ 2 grame.Datorit mrimii i formei ftului acesta este adesea comparat cu un bob de mazre. Pleoapele sunt acum aproape complet formate,avnd rolul de a proteja ochii ftului dar vor rmne pn ntr-o etap ulterioar de sarcina. Glandele salivare i corzile vocale ncep s se formeze. Dezvoltarea complet a urechii interne are loc n sptmna a noua de sarcin. Membrele ftului continu s creasc i s se dezvolte , va ncepe s mite genunchii i coatele, care sunt, de asemenea, n curs de dezvoltare. Se formeaz articulaia pumnului i gleznei. Se finalizeaz procesul de separare a degetelor. Patul unghial este n stadii incipiente de dezvoltare, degetele minilor i picioarelor, dar unghiile nu vor crete pn n sptmna 20 de sarcin. Inima micuului evolueaz i ea, avnd acum patru camere cu valve care ncep s se dezvolte. Sngele ncepe s circule printr-un sistem circulator rudimentar (un fel de sistem ce transport sngele la i de la plmni i organism). Plmnii sunt acum tot mai bine dezvoltai i bronhiile ncep s se ramifice. Oasele sunt moi i flexibile datorit faptului c sunt formate iniial din cartilaj. ntre oase i piele se formeaz musculatura. Dezvoltarea i creterea gtului la ft determin o cretere a mobilitii capului,n acest sptmn este posibil ca ftul s mite mna spre fa ,considerat a fi un semn timpuriu de a suge degetul. Dezvoltarea organelor sexuale continu , ns este nc dificil s se diferenieze sexul ftului n acest stadiu al sarcinii. Anusul, testiculele i ovarele sunt n curs de dezvoltare. Ficatul preia complet funcia de aprovizionare cu snge, astfel nct sacul vitelin nu mai este necesar i dispare. Dup formarea mduvei osoase ficatul nu va mai avea aceast funcie.

Ecografie Examenul ecografic nu permite stabilirea sexului ftului, dei organele sexuale ale ftului sunt n curs de dezvoltare. Lungimea ftului este de aproximativ 2,5 cm. SPTMNAA 10-A DE SARCIN

De acum corpul mamei ar trebui s treac prin schimbri semnificative. Cel mai evident este nivelul foarte ridicat de estrogen i progesteron. n aceast perioad dispoziia ta oscileaz cnd n sus, cnd n jos, cteodat poi avea un comportament "nebunesc". Aceast stare se datoreaz pe de-o parte hormonilor, pe de alt parte emoiilor care sunt fireti acum. Greurile matinale ncep s se amelioreze din ce n ce mai mult disprnd n cteva sptmni, la fel i ameelile. Alte semne importante care anun prima perioad de sarcin sunt oboseala pn la epuizare. La unele femei poate aprea o cretere a temperaturii corporale. Volumul de snge va crete cu 40-50%. Pe sni i picioare vor apare mici capilare, din cauza volumului mare de snge pe care l pompeaz inima. Capilarele vor dispare imediat dup natere. Uterul continu s creasc iar spre sfritul acestei sptmni acesta are dimensiunea unui grapefruit. Multe femei ncep s se ngrae n aceast sptmn. Nu sunt permise dietele n timpul sarcinii,este de preferat evitarea consumului de alimente bogate n calorii pentru a menine o greutate normal. Se pot practica diverse exerciii fizice. notul i plimbrile sunt alegerile cele mai bune pentru toate cele 9 luni de sarcin, care ajut susinerea celor 10-15 kilograme n plus, s trecei de natere i s revenii curnd la silueta de dinainte. Rata de cretere a ftului aproape se dubleaz din nou i ar trebui acum s msoare 3.5 cm i s cntreasc n jur de 5 grame. Forma ftului se schimb foarte puin n aceast sptmn, dezvoltarea se va concentra pe organele vitale. Capul ftului este acum aproape jumtate ,ca mrime, din tot corpul. Fruntea este nc foarte nalt i proemin puternic nainte. Foarte mici fire de pr fin i moale acoper ftul (ca la piersic). Unghiile sunt nc n proces de formare, dar cresc ncet. Picioarele cresc mai mult n aceast sptmn de sarcin i sunt din ce n ce mai puternice n fiecare zi. Braele ftului cresc, de asemenea, dar nu la fel de mult, n comparaie cu picioarele. Muchii membrelor, brae i picioare, sunt n curs de dezvoltare. Degetele sunt complet separate, membrele sale se ndoaie i se ncurbeaz uor. Creierul ftului este pe deplin funcional. Creierul crete ntr-un ritm uimitor i n fiecare minut sunt produi circa un sfert de milion de neuroni. Ftul are acum muchi i nervi care lucreaz n armonie unul cu celalalt pentru a coordona micrile ftului. Ficatul, rinichii, intestinele i plmnii sunt toate formate i 10

funcioneaz aa cum ar trebui. Tot n perioada aceasta inima ajunge la o dezvoltare complet. Organele genitale externe nu au aprut nc dar vor deveni vizibile n a 11 sptmn. Dac ftul este biat, atunci testiculele au nceput deja s produc hormonul masculin, testosteronul. Nervii spinali se desprind din mduv i se distribuie pe toat suprafaa corpului fetal. Codia format de coloana vertebral a disparut n totalitate i degetele de la mini i picioare ncep s se separe. Aparatul digestiv este n curs de dezvoltare. Micrile ftului sunt mici i de multe ori trec neobservate de mam. Ftul este capabil s loveasc , s nghit, s se ntind, s mite maxilarul. Micarea membrelor este sacadat deoarece procesul de coordonare nu s-a maturizat nc. Unele reflexe se formeaz n aceast sptmn; dac se maseaz uor burta este posibil s se simt micrile fetale. Ecografia Ecografia Doppler poatet fi folosit pentru a monitoriza inima ftului n acest stadiu al sarcinii. SPTMNAA 11-A DE SARCIN

n aceast a 11 a sptmn de sarcin ncep s apar i schimbrile vizibile n ceea ce privete corpul mamei. E foarte aproape de sfritul primului trimestru, uterul s-a dezvoltat o dat cu ftul i este suficient de mare pentru a ocupa tot pelvisul. Linea nigra, o linie mai nchis la culoare care se ntinde de la stern pn la prul pubian, ncepe s se contureze. Poate aprea masca gravidica, adic pete nchise la culoare pe fa i gt, datorit secreiei mai ridicate de melanin (hormon care determin pigmentarea pielii). Datorit creterii nivelului de snge n corp, femeile care au pielea foarte deschis, pot observa cum pielea devine tot mai roz. Unele gravide pot acuza salivarea n exces sau senzaia de sete, modificri ale prului i unghiilor. Creterea n greutate este o problem a multor femei n timpul sarcinii. Ginecologii spun c o cretere normal n greutate este de jumatate de kilogram/luna n primul trimestru de sarcin. Sunt gravide care cresc n greutate cu 5 kg n primele 12 sptmni de sarcin. Din aceast perioad este indicat iniierea n exerciiile Kegal, ce constau n contracii ale zonei pelvine i vaginului i realizarea a cte 25 pe zi. Aceste exerciii se pot face oriunde i nu e nevoie s mergeti la sala de gimnastic. Din nou ftul se dezvolt rapid, n aceast sptmn ftul msoar n jur de 5 cm lungime i cntrete aproximativ 8 grame. Pentru a se putea adapta acestei dezvoltri rapide, numrul vaselor de snge ce irig placenta va crete att ca numr, ct i ca dimensiune, pentru a putea asigura necesarul de nutrieni pentru copil. Rata de cretere a ftului va continua n acest mod n urmtoarele ase luni, permind ftului s ctige suficient rezisten pentru a face fa mediului exterior, atunci cnd vine momentul. 11

Toate cellalte organe vitale ale ftului, de care are nevoie pentru a supravieui, exist acum i funcioneaz n mod corespunztor. Faa continu s se dezvolte i urechile se aeaz aproape n poziia final n care vor rmane, de o parte i de alta a capului. Degetele de la mini i picioare i-au finalizat procesul de separare i pot fi ntinse i ndoite. n gingiile ftului apar aproximativ 20 de alveole dentare. Papilele gustative sunt pe deplin dezvoltate i ftul poate gusta din lichidul amniotic n care acesta triete. Respiraia este pe deplin funcional, dei n acest moment plmnii ftului respir lichid amniotic. Pe msur ce diafragma copilului se dezvolt aceasta ar putea avea parte de sughiuri, dar este puin probabil s le simt mama n aceast parte a sarcinii. Reflexele de supt i nghiit sunt n curs de dezvoltare n sptmna 11 de sarcin, dar nu vor fi complet dezvoltate dect n jurul sptmnilor 24 - 28. Ftul produce suc gastric n stomac. Sistemul digestiv ncepe s funcioneze, pregtindu-se s-i ndeplineasc funcia de nutriie. Intestinele ncep s se mite n abdomen, iar pancreasul ncepe s produc insulina. Rinichii funcioneaz corect au rolul de a elimina lichidele i substanele nefolositoare n vezica urinar. Copilul nghite lichid amniotic pe care l urineaz, lichidul fiind continuu recirculat. Procese complexe de filtrare i excreie care au loc la nivelul rinichiului nu sunt pe deplin dezvoltate. Organele sexuale ale ftului nc nu pot fi recunoscute ca fiind de sex masculin sau feminin , deoarece acestea sunt nc n curs de dezvoltare. Organele reproductive ale copilului se dezvolt rapid n aceast sptmn, i se formeaz la exterior un esut subire care mai trziu va deveni penisul sau clitorisul i labiile.Testiculele(baiei) sau ovarele(fete) ncep s se deplaseze spre poziia lor corect. Pielea este nc subire i transparent. Ftul devine mai activ n cursul acestei sptmni de sarcin, astfel se tonific musculatura acestuia. Micrile vor fi mai frecvente i mai coordonate. Ecografie La ecografie ftul msoar aproximativ 5 cm. Se poate face ecografia extern care ofer informaii legate de vrsta i numrul feilor, dar nu este foarte clar. Ecografia Doppler permite monitorizarea btilor cordului fetal. SPTMNAA 12-A DE SARCIN

n jurul acestei sptmni, ultima din primul trimestru de sarcin, uterul mamei ncepe s urce spre abdomen pe masur ce crete. Din acest motiv, se reduce presiunea asupra vezicii urinare i se va reduce numrul de miciuni. Asta pn n ultimul trimestru de sarcin, cnd uterul este mult mai mare i comprim din nou vezica urinar. Areolele mamare se nchid la culoare i cresc n dimensiuni, iar, din loc n loc pe abdomen pot aprea mici pete hiperpigmentate. Alte modificri la nivelul pielii sunt linea nigra pe abdomen i masca gravidica , care vor disprea dup natere. Creterea volumului de snge i prezena hormonului de sarcin, hCG (datorit cruia crete cantitatea de 12

sebuum secretat) face ca tenul gravidei s fie strlucitor. Cteodat ns, creterea cantitii de sebuum poate duce la acnee temporar. Pentru a putea pompa volumul suplimentar de snge,inima este mai solicitat. Mama transpir mai mult i temperatura corpului va crete. Ameelile i durerile de cap continu s se fac simite, datorit volumului sanguin crescut. Alte simptome ale sarcinii care pot fi ntlnite acum sunt arsurile i indigestia (cauzate de cantitatea crescut de progesteron). Ftul are acum o greutate de aproximativ 30 de grame i va msura aproximativ 7 cm. Placenta, care furnizeaz oxigen, grsimi, vitamine ,minerale i proteine necesare ftului este acum pe deplin funcional. Placenta, printr-un proces de difuzare,elimin substanele nefolositoare i dioxid de carbon, care ajung n vasele de snge ale mamei. Dei placenta elimin dioxidul de carbon i substanele nefolositoare de la ft, nu poate elimina alcoolul, nicotina, cafeina, medicamentele, drogurile i viruii care pot trece prin snge de la mama la ft. Aceste substane pot afecta creterea i dezvoltarea ftului. Intestinele sunt mult mai dezvoltate, acum pot face micri alternative de contracie i relaxare (ceea ce este cunoscut ca peristaltism). Celulele nervoase ncep s se multiplice rapid i ncep s formeze sinapsele (legturi neuronale de la nivelul creierului). Lichidul amniotic umple plmnii pentru a nu le permite s se colabeze. La nivelul intestinului va ncepe un proces lent n urma cruia se formeaz o substan neagr, lipicioas ce va fi eliminat la scurt timp dup natere (meconiu). Osificarea oaselor ftului continu n aceast sptmn, ceea ce nseamn c oasele vor ncepe s devin mai dure. Muchii ncep s rspund impulsurilor venite din partea creierului, care ns, nu este nc suficient de dezvoltat pentru a coordona complet micrile. Faa lui ncepe s arate mai uman. Ochii, ce se formeaz iniial pe prile laterale ale capului, ncep s se apropie unul de cellalt la nivelul feei; i urechile sunt aproape n poziia final, pe prile laterale ale capului. ncep s apar sprncenele i buzele. Corzile vocale sunt complete. Spre sfritul acestei sptmni se pot observa destul de bine organele sexuale externe. ns, printr-o ecografie obinuit nc nu se pot diferenia. Ecografia Ftul este de aproximativ 7 cm n lungime de la 12 sptmni. Uneori, la examenul ecografic 4D se poate determina sexul viitorului bebelu. Ecografia Doppler poate fi folosit pentru a monitoriza btile inimii ftului ,cu rezultate clare. SPTMNAA 13-A DE SARCIN

13

ncepnd cu sptmna 13 se intr n al doilea trimestru de sarcin (riscul de avort spontan scade spectaculos i scad n intensitate greurile matinale). La inceputul celui de al doilea trimestru de sarcin, cele mai multe gravide sunt pline de energie i ntr-o foarte buna dispoziie. n schimb pot aprea noi simptome, cum ar fi durerile lombare i arsurile gastrice (datorit refluarii sucului gastric acid din stomac spre esofag se pot manifesta ca arsuri n zona sternului). Uterul se mrete n sus ieind din zona oaselor peviene, elibernd presiunea acumulat pe vezic. Pe masur ce uterul crete este posibil ca viitoarea mmic s simt o senzaie de discomfort sau s aib parte de dureri n aceast zon. Ligamentele care susin uterul se vor intinde ducnd la dureri ale ligamentelor rotunde. Acestea se pot manifesta sub forma unor dureri ascuite de scurt durat, nsoite de o senzaie de discomfort n abdomenul inferior. Acest tip de dureri se petrec de obicei cnd se schimb poziia sau cnd mama se ridic brusc. Snii se mresc ca volum, sunt sensibili la palpare i la exprimarea mamelonului se poate uneori observa colostru (secreie lactat). Pot aparea semne ale ntinderii pielii pe abdomen, sni, olduri i fese, i anume, vergeturile roiatice care n timp se vor transforma n sidefii. Creterea n greutate ntr-un ritm lent poate scdea riscul de apariie a vergeturilor i acest lucru se poate obine printr-o diet sntoas, bine echilibrat i prin exerciii regulate. Cantitatea total de snge care circul prin corpul mamei a crescut i va continua s creasc pn n sptmna a 30-a. Ftul are acum n jur de 6,5-7,8 cm lungime i cntrete aproximativ 20 de grame, este aproximativ ct o piersic. Pn la sfritul celei de-a 13-a sptmni, ftul ajunge s semene cu un copil n miniatur.Capul ftului ncepe s aib o cretere mai nceat n comparaie cu restul corpului. n aceast etap, capul este nc aproximativ jumtate din lungimea total a ftului (de la vertex la ezut) , abia n sptmna 21 acesta va fi aproximativ o treime din lungimea total a ftului, iar la natere doar o ptrime din acesta. Gtul ftului ncepe s creasc n lungime, astfel c brbia nu se mai sprijin pe piept. Corpul ftului ncepe s se acopere cu lanugo, un pufule fin care dispare chiar nainte de natere, dar poate persista chiar i dup. Faa copilului ncepe s devina tot mai uman. Ochii au nceput s se apropie i urechile se aeaz n poziie normal de o parte i de alta a capului. Micuele sale amprente, unice de altfel, sunt deja formate. Organele genitale externe s-au dezvoltat suficient ,astfel la examenul ecografic extern se distinge sexul ftului. La fetie n cea de-a 13-a sptmn ovarele lor conin peste 2.000.000 de ovule. Intestinele ftului ncep s migreze din cordonul ombilical spre stomac. ncep s se formeze vilii mucoasei intestinale (mici periori de pe mucoasa intestinelor), care ajut digestia i contraciile intestinelor necesare digestiei. Vasele de snge ale ftului sunt bine dezvoltate i vizibile (pielea este n continuare transparent). Plmnii devin mai puternici i ncep s fac micri de inspiraie i expiraie. Pancreasul ftului produce insulina, vital pentru reglarea nivelului de zahr din organism. Oasele copilului trec i ele printr-o transformare important, devenind din moi i flexibile, tari. Este important s se reduc cantitatea de cafeina deoarece acesta a fost asociat cu o greutate mic la natere i un cap de dimensiuni mai mici (microcefalie). SPTMNAA 14-A DE SARCIN

14

n sptmna 14 de sarcin, nivelurile hormoniilor de sarcin sunt deja mai reduse ceea ce nseamn c greurile matinale ale mamei, urinrile frecvente i oboseala accentuat s-au ameliorat. Volumul mare de lichid din organismul provoac creterea transpiraiei i secreiei vaginale. Uneori vasele de snge mici (capilarele) nu suport suprasolicitrile, de aceea unele femei gravide prezint frecvent sngerari nazale sau formeaz uor vnti. Musculatura intestinal este relaxat, ceea ce nseamn c este mai nceat i mai puin eficient i mpreun cu faptul c uterul, din ce n ce mai mare, ncepe s comprime colonul (intestinul gros), poate s apar constipaia. Multe femei sufer de hemoroizi n timpul sarcinii. Hemoroizii sunt dilataii ale vaselor de snge n jurul su n interiorul anusului i sunt cauzate de creterea fluxului sanguin ctre uter i regiunea pelvian; acetia au tendina de a se agrava spre sfritul sarcinii. Snii se mresc, sunt sensibili i secret un lichid numit colostru, o substan care protejeaz copilul i i sporete imunitatea. Apare pigmentarea mai intens a areolelor i a alunielor mai vechi - hiperpigmentarea va disprea dup natere. Unele femei, n special cele care au mai avut o sarcin, pot simi deja din aceast sptmn micrile fetale, dar cele mai multe le vor percepe doar n jurul sptmnilor 16-18 de sarcin. Sptmna aceasta, copilul msoar 8.7 cm i cntrete n jur de 43 g (adic dimensiunea unui pumn). Urechile ftului s-au mutat n poziia lor normal de o parte i de alta a capului. Ochii nc sunt n micare pn la poziia lor normal i va mai dura pn se termin acest proces. Dei ochii sunt nchii, globii oculari se mic ncet.Gtul ftului se lungete. Minile ftului continu s se dezvolte i sunt din ce n ce mai mobile - copilul ncepe s foloseasc degetele. Oasele continu s se osifice. Minile continu s creasc n lungime i s devin mai proporionate fa de restul corpului. Ftul se va mica mult mai des dect nainte i mama va simi aceste micri din ce n ce mai frecvent. Palatul dur (cerul gurii) a fost finalizat de acum cteva sptmni, n aceast sptmn cavitatea bucal continu s se dezvolte prin formarea muchilor necesari suptului i a glandelor salivare, care ar trebui s nceap s funcioneze n timpul acestei sptmni. Pn la sfritul acestei sptmni esofagul, traheea i laringele sunt prezente. Ficatul ncepe s produc bila iar splina s ia parte la fabricarea de celule roii (eritrocite). Glanda tiroid ncepe s produc hormonii tiroidieni. Organele sexuale continu s se dezvolte, astfel va fi mai uor s se stabileasc sexul copilului prin examenul ecografic. La biei se dezvolt prostata,iar la fete ovarele continu s coboare din abdomen n pelvis. Ecografia Doppler este util pentru monitorizarea btilor cordului fetal. SPTMNAA 15-A DE SARCIN

15

n acest sptmn a sarcinii se observ puine schimbri incomfortabile pentru mam. Hormonii s-au mai linistit i mama a nceput s se obinuiasc cu burtica n cretere. Uterul ncepe s se iveasc din bazin, ajungnd undeva, cam la 10 15 cm sub ombilic. Creterea rapid a uterului provoac ntinderea ligamentelor sale. Ca rezultat poate apare o senzaie dureroas n partea inferioar a abdomenului i n regiunea inghinal. Se determin nalimea uterului msurnd de la limita superioar a osului pelvian pn la extremitatea superioar a uterului i se exprim, de regul, n centimetri. Pot aprea contraciile Braxton Hicks. Acestea apar din cnd n cnd, sunt nedureroase i reprezint modalitatea organismului femeii de a se pregti pentru natere. n cazul n care apar cu o frecven mai mare de 5 contracii/or, dac sunt dureroase i sunt acompaniate de dureri de spate, se recomand consultul de urgen al ginecologului. Pn acum,mama ar fi trebuit s ia n greutate circa 2,5 kg. Dac a luat n greutate un pic mai mult sau mai puin nu trebuie s-i fac foarte mari griji. Femeile se ngra n moduri diferite. Nivelurile crescute de estrogen pot cauza inflamarea mucoasei nazale, aa c nasul nfundat este o afeciune destul de des ntlnit. Sarcina afecteaz i sistemul imunitar care devine vulnerabil chiar i la rceli sau gripe i este recomandat s pstreze distana de substane iritante, ca cele coninute n igri sau aerosoli, i s evite contactul cu persoane bolnave. n aceast perioad poate aprea constipaia. Se recomand consumul de lichide necesar (cel puin 8 pahare de ap /zi),consumarea multor legume i fructe, exerciii uoare: mersul i notul. Somnul devine o problem, unele gravide putnd avea insomnii. Nu se recomand somnul pe burt, ci pe o parte. Aceasta este cea mai confortabil i sntoas poziie de somn. Poziia de somn pe spate face ca uterul s comprime aorta i vena cav inferioar, care asigur circulaia ftului i a prii de jos a corpului mamei. Sptmna aceasta copilul msoar aproximativ 10 cm de la vertex la ezut i cntrete n jur de 70 g. Are mrimea unei mingi de softball. Ritmul de cretere n urmtoarele luni va fi mai rapid comparativ cu sptmnile trecute. Dac aceasta este prima sarcin, atunci ar putea fi prea devreme ca mama s simt micrile ftului. Dac nu este prima sarcin, s-ar putea percepe micrile copilului n acest moment. Pielea copilului este subire i este acum acoperit de un pr fin numit lanugo. Acest fir de pr ajut copilul s i menin o temperatur constant i dispare aproape complet pn la natere. Celulele sale adipoase ncep s se dezvolte, astfel c grsimea ncepe s se depun pe corp. Ochii copilului vor continua s se mute spre poziia lor normal n aceast sptmn. Urechile, care sunt deja de o parte i de alta a capului, se afl nc n curs de dezvoltare i ncep s arate de acum aproape normal. n aceast sptmn poate s cate, s fac grimase, s se ncrunte i s i sug degetul. nghite lichid amniotic, care este digerat de ctre tubul digestiv n curs de dezvoltare. El ncepe s exerseze respiraia, trgnd lichid amniotic n plmni i eliminndu-l napoi. Lichidul amniotic se rennoiete complet la fiecare 2-3 ore, ceea ce i menine permanent sterilitatea i compoziia chimic. Oasele ftului devin mai tari i ncep s fixeze calciu. n cazul n care s-ar face o radiografie n aceast sptmn (este interzis efectuarea de radiografii) s-ar vedea scheletul copilului. n aceast perioad este important ca mama s aib o dieta cu mult calciu, pentru a nu consuma depozitele proprii. Picioarele sunt acum mai lungi dect minile i corpul este mai lung dect capul ftului. SPTMNAA 16-A DE SARCIN

16

Uterul continu s creasc , n sptmna a 16-a de sarcin poate fi palpat imediat sub ombilic. Gravida are contracii Braxton-Hicks. Sunt contracii nedureroase, nesistematizate, de intensitate sczut. Gravida nu are motive s se sperie, deoarece aceste contracii sunt o adaptare a uterului la creterea n volum. Creterea n greutate de pn acum este de aproximativ 2-4 kg. Coloana vertebral rspunde acum la solicitarea sarcinii printr-o hiperlordoza (accentuarea curburii lombare), nsoit de dureri. n cazul femeii care are unele afeciuni ale coloanei vertebrale sau este supraponderal, durerile pot fi mai intense. Volumul de snge din corpul mamei crete continuu pentru a acoperi nevoia bebeluului de oxigen. Inima pompeaz cu 20% mai mult snge dect n mod obinuit, ceea ce face ca prul gravidei s strluceasc, pielea i unghiile s radieze de sntate. Pn la finalul sarcinii, volumul de snge va continua s creasc. Datorit creterii volumului de snge cu pn la 50%, estrogenul i progesteronul determin umflarea mucoaselor, incluziv cea nazal, aparnd noi simptome i anume nasul nfundat sau sngerrile nazale. Trebuie evitate sprayurile nazale i medicamentele. Glandele mamare ncep s produc i este posibil ca snii s devin mai sensibili ca de obicei sau chiar s se umfle. Venele de pe sni devin mai vizibile odat cu creterea fluxului de snge ctre acetia. n aceast perioad apar vergeturile pe peretele abdominal, pe coapse, la nivelul snilor. n acest interval, tranzitul intestinal este ncetinit, pot aprea hemoroizii, din cauza presiunii uterului asupra intestinelor i aciunii hormonale. n aceste situaii, femeia poate apela la laxative uoare, orale, pe baz de plante, la lichide i exerciii fizice. Pentru c uterul exercit o presiune asupra vezicii urinare, femeia se plnge c are miciuni mai frecvente. Secreia vaginal devine mai abundent. Sptmna aceasta, copilul msoar 11.6 cm i cntrete n jur de 100g. Dezvoltarea copilului continu n aceast sptmn s fie rapid. Unele gravide simt acum primele micri fetale. Multe femei descriu acest sentiment ca micrile unui fluture, ca bulele de acid sau ca popcornul cnd se prepar. Dac nu se simt micrile copilului, nu trebuie s intrai n panic , ar trebui s ncepei s simii micrile copilului n curnd, de obicei, ntre 16-24 sptmni. Capul copilului va fi acoperit cu lanugo. Unghiile de la mini sunt bine formate i unghiile de la picioare ncep s creasc n aceast sptmn. Corpul copilului ncepe s creasc mai repede dect capul acestuia pentru a ajunge la un raport normal ntre cap i corp. Muchii capului i gtului devin mai puternici ceea ce face ca, capul s fie mai ridicat dect pn acum. Globii oculari s-au deplasat spre partea anterioar a capului. Dei ochii sunt nchii, globii oculari se mic ncet. Urechile sunt aproape de poziia normal. A nvat s respire, prin inhalarea i expirarea unor cantiti mici de lichid amniotic ajutnd la dezvoltarea i creterea plmnilor. Inima copilului pompeaz circa 23,6 litri snge zilnic, tot sngele fiind recirculat de mai multe ori prin tot corpul ftului. Sistemul urinar funcioneaz deja de cteva sptmni. Organele sale genitale sunt acum complet dezvoltate i o ecografie poate determina sexul copilului. Ftul continu s dezvolte grsime pe sub piele, aceasta avnd un rol termoizolator. SPTMNAA 17-A DE SARCIN

Pe masur ce sarcina avanseaz, vrful uterului devine aproape sferic. El crete mai rapid n lungime (nspre abdomen) dect n lime, devenind mai oval. Uterul este la aproximativ 5 cm mai jos de ombilic. 17

Acum mama arat foarte bine i nu exist o cretere evident a abdomenului. Uterul umple pelvisul i ncepe s creasc n abdomen, mpingnd intestinele n sus i n prile laterale. Din cauza uterului mrit n dimensiuni pot aprea neplceri digestive, cum ar fi: indigestia, constipaia , durerile abdominale sau arsurile gastrice. Sarcina este din ce n ce mai evident. Datorit fluxului crescut de snge din organism nasul este nfundat i pot apare sngerri nazale. Prul se ngra mai repede dect de obicei. Unele gravide realizeaz c nu mai au memoria ca nainte. Transpiraia i secreiile nazele i vaginale se accentueaz i pot apare sngerrile gingiilor. Aluniele deja existente se pigmenteaz mai mult, la fel i areolele mamare i poate apare masca gravidica. La unele femei pot apare dureri periodice la picioare, dureri aprute prin iritarea nervului ischiatic, dureri ce pot ajunge s fie aproape de nesuportat. Nervul ischiatic este cel mai mare nerv din corp i ajunge pe sub uter pn n josul piciorului. Cauza durerii poate avea legatur cu creterea n greutate a copilului, acesta apsnd direct pe nerv, singura soluie de a evita durerile fiind ca femeia s nu stea prea mult timp intr-o singur poziie, de ajutor fiind i cteva perne puse sub picioare pe timpul somnului. Datorit hormonilor de sarcin, cele mai multe gravide relateaz creteri ale libidoului. Dup orgasm este posibil s apar o jen abdominal, dar aceasta este normal. Este perioada cnd sunt observate varicele. Femeile predispuse sau cu varice preexistente se pot atepta ca acestea s devin mai voluminoase i mai dureroase. Gravida va purta ciorapi medicinali i i va odihni picioarele uor ridicate fa de poziia orizontal. Femeile care poart lentile de contact spun c nu le mai tolereaz n timpul sarcinii (deoarece apare o modificare a presiunii intraoculare, care este tranzitorie). Ftul are acum pn la 13 cm i o greutate n jur de 140 g, fiind dublu dect a fost cu 2 sptmni n urma. Nu este o schimbare determinat n aspectul copilului i el / ea a nceput s arate mult mai uman. n aceast sptmn continu procesul de cretere i dezvoltare, n special n ceea ce va duce la creterea n greutate a copilului (crete de aproximativ dou ori pe parcursul urmtoarelor trei sptmni). n aceast sptmn a sarcinii, ar trebui s simt micrile copilului, dac nc nu le-a simit atunci ar trebui s le simt n urmtoarele cteva sptmni (pn n sptmna 20). Exist anumite elemente, care pot face s fie dificil de simit micrile fetale, cum ar fi poziia anormal a placentei - dar la un moment dat, n urmtoarele cteva sptmni, ar trebui s se simt copilul micnd. Placenta, care asigur oxigen, nutrieni i elimin reziduurile, crete pentru a se putea adapta nevoilor copilului. Cu o grosime mai mare de 2.5 cm, ea conine mii de vase de snge care fac schimbul de nutrieni i oxigen ntre corpul mamei i al copilului. Cordonul ombilical crete i devine mai gros i mai puternic, pentru a acoperi necesarul de snge i nutrieni ai ftului. Exist situaii n care ftul este capabil s strng att de tare de cordonul ombilical nct s mpiedice oxigenarea, ns avnd n vedere faptul c nu are rezisten, el nu va putea menine aceast for pentru mult timp asupra cordonului ombilical, astfel neprovocndu-i nici un ru. Ftul continu s acumuleze grsime care se va depune sub piele. La natere, ntre 2 i 6% din greutatea bebeluului este grsime.Aceasta l va ajuta s i menin la natere o temperatur constant. Pielea este acoperit de un pr fin numit lanugo. Pielea bebeluului continu s se dezvolte, dar este nc transparent. Toate organele sunt formate i sunt plasate la locul lor. n colonul ftului ncepe s se acumuleze meconiul care va fi eliminat n primele scaune dup natere. El este format din ceea ce nghite ftul n timpul celor 9 luni de sarcin i anume, detritusuri celulare, secreii digestive, lichid amniotic, lanugo i mucus, are culoarea maro nchis-negru. Oasele se ntresc, micrile ftului devenind din ce n ce mai viguroase. Oasele rmn totui flexibile pentru a putea trece mai uor prin vaginul mamei la natere. La acest vrst amprentele au prins deja contur. Fetusul poate auzi zgomote provenite din lumea nconjurtoare. Papilele gustative se dezvolt i ncepe s diferenieze gustul dulce de cel amar. n jurul copilului ncepe s se formeze un strat protector numit vermix. Straturi de grsime maronie ncep s se formeze sub piele, straturi ce vor ajuta la reglarea termic a organismului copilului dup natere. SPTMNAA 18-A DE SARCIN

n aceast perioad se va simi uterul la aproximativ dou degete sub linia ombilical. Datorit creterii uterului, urinrile vor deveni mai frecvente motiv pentru care este recomandat ca mama, nainte de culcare s mearg la toalet. Sistemul cardiovascular trece prin schimbri dramatice i n timpul celui de-al doilea 18

trimestru de sarcin, presiunea sngelui este mai sczut dect n mod normal. Aceasta este explicaia pentru ameelile i senzaiile de lein din timpul sarcinii. Nu trebuie ca mama s se ridice prea brusc de pe scaun sau dup ce a stat culcat deoarece exist posibilitatea de a se simi uor ameit. Pe masur ce uterul crete, el apas pe diafragm i plmni, ngreunnd respiraia. Respiraia se va uura o dat ce ftul se angajeaz n pelvis pregtindu-se pentru natere, cu aprox. 6 sptmni nainte. ncepnd din aceast sptmn, se observ o cretere impresionant a poftei de mncare. Este recomandat s se menin o diet sntoas. Corpul femeii nsrcinate continu s creasc, a luat n greutate aproximativ 2 - 6 kg i uneori apar dureri din cauza ntinderii ligamentelor pelvice. n aceast perioad a sarcinii s-ar putea s fie greu de dormit deoarece corpul se mrete. Hormonii de sarcin determin numeroase modificri la nivelul pielii: masca gravidica sau cloasma care apare mai frecvent la femeile cu tenul nchis la culoare, roeaa feei, ngrarea tenului. Gingiile pot deveni mai sensibile i pot sngera, iar minile i picioarele vor ncepe s se umfle. Areolele ncep s-i schimbe culoarea devenind armii, concomitent cu cretere n mrime a snilor. Secreiile vaginale sunt mai abundente acum. Sptmna aceasta copilul msoar 14.2 cm i cntrete n jur de 190 g . Oasele lui continu s se ntreasc i se formeaz buricele degetelor de la mini i picioare. Are propriul su set de amprente digitale n curs de dezvoltare. Copilul poate lovi cu piciorul. De asemenea, sunt n curs de dezvoltare stomacul, intestinul i colonul. Intestinele colecteaz meconium (primul scaun al copilului pe care l va elimina la natere). n cazul n care copilul este un biat, prostata va ncepe s se dezvolte n aceast sptmn, iar dac este fat uterul i trompele uterine se formeaz i se poziioneaz la locul lor. Pielea este nc de culoare roz i transparent. Vasele de snge sunt vizibile prin pielea subire i urechile i sunt poziionate normal i proemin din cap. Pielea este acoperit cu o substan cremoas alb- glbuie numit vernix (aceast substan protejeaz pielea ftului de lichidul amniotic). Pielea este acum format din 2 straturi distincte, dermul i epidermul. n plus de piele, i alte organe de sim (ochii, urechile) sunt n curs de dezvoltare, ftul putnd detecta lumina i auzi btile inimii mamei i fluxul sanguin din cordonul omblical. Firele de pr i pot face apariia la unii fei, acum fiind i momentul n care sprncenele ncep s creasc. ncep s se formeze alveolele pulmonare. Ecografic pot fi vzute detaliile structurale ale inimii, inclusiv cele 4 camere (ventricule i atrii). Corzile vocale sunt formate, ftul putnd chiar plnge, dar far sunet, datorit lipsei de aer n uter. Ftul tie i s nghit, s loveasc, s doarm, s sughit, s i sug degetul. Mielina, un strat protector, ncepe s se formeze n jurul nervilor, un proces ce va continua i n urmatorul an de dup natere. Ochii copilului continu s se dezvolte, retinele sunt deja capabile s sesizeze fascicule de lumin. Copilul poate deja s nghit i zilnic va nghii aproape 1 litru de lichid amniotic. Studii recente arat c deja copilul are senzaia de sete. SPTMNAA 19-A DE SARCIN n cazul femeilor la prima sarcin, aceasta poate fi sptmna n care vor simi pentru prima oar micrile fetale. Se simte o intensificare a micrilor din burtic pentru ca bebeluul devine din ce n ce mai activ datorit dezvoltrii intense a muchilor. Femeile nsrcinate mai pot suferi n aceast perioad de dureri ale ligamentelor rotunde, dureri care se ridic din abdomen i radiaz n ambele zone ale oldului. Totui durerile acestea sunt considerate normale. Chiar dac manifestrile sunt variate, cauza rmne aceeai: sarcina crete n dimensiuni i greutate. Avnd dimensiuni din ce n ce mai mari, uterul apas pe stomac i determin ncetinirea digestiei i regurgitri acide (arsuri) care pot deveni foarte suprtoare. Multe femei remarc anumite pri ale corpului care au devenit uscate i lipsite de vigoare i este nevoie de consum de apa i de o diet sntoas pentru a evita asemenea probleme. De asemenea folosirea unei creme hidratante este recomandat pentru zonele de piele cu probleme. Pentru a scpa de zonele de piele cu vergeturi este recomandat s se foloseasc o loiune cu unt de cacao. Glanda tiroid este mai activ n timpul sarcinii, provocnd o cretere a transpiraiei. Aceasta poate determina iritaii tegumentare. Snii continu s creasc n dimensiuni i greutate, pregtindu-se pentru alptare, la fel i areola mamar care se lrgete i devine din ce n ce mai nchis la culoare. Dintr-o dat observai c pantofii nu mai sunt aa de confortabili. Asta se ntmpl din cauza reinerii apei n tot corpul i datorit faptului c ligamentele corpului devin mai laxe. Multor femei, numrul de la pantof crete cu 1/3 de msur cu fiecare copil - i n 19

multe cazuri aceast schimbare se va menine i dup natere la unele femei. Petele de culoare mai ntunecat de la nivelul pielii sunt de asemenea un lucru obisnuit n timpul sarcinii. Atunci cnd se localizeaz deasupra buzei superioare, pe pomei sau pe frunte sunt denumite "cloasma" sau "masca de sarcina". Linia ce uneste ombilicul de osul pubian este denumit linia neagr sau "linia intunecata". Toate aceste modificri de culoare se datoreaz unei creteri temporare a nivelului de melanin, substan ce coloreaz prul, pielea i ochii. Printre simptomele celei de-a 19 a sptmni se numar oboseala, greutatea n a respira, ameeala, palpitaii ale inimii sau senzaiile de lein. Iar aceste simptome pot fi cauzate de lipsa de fier din organism. Ameelile mai pot fi cauzate i de hipotensiunea arterial cauzat la rndul ei de momentele n care mama st culcat i uterul aplic presiune pe vena cava i pe aort, principalele vase din corp. Copilul msoar acum 15 cm i cntrete 260 g i continu s se mite mai mult n lichidul amniotic. Braele i picioarele lui sunt acum normal proporionate unele fa de celelalte i fa de restul corpului. Pielea este nc subire i transparent, toate capilarele sunt vizibile. Copilul este nconjurat de vernix, o past albicioas care protejeaz corpul copilului n lichidul amniotic. Pe scalpul micuului ncepe s creasc pr,iar la nivelul gingiilor ncep s apar dinii de lapte. Fibrele nervoase din mduva spinrii ncep s se nconjoare cu mielin, adic teaca groas, care s conduc impulsurile nervoase. n creier se dezvolt milioane de neuroni motorii, care vor deveni nervii prin care muchii se vor conecta la creier. Drept rezultat, copilul va fi capabil s fac micri contiente. Muschii pieptului i continu dezvoltarea, ceea ce l va ajuta s respire cnd se va nate. Plmnii au o dezvoltare accelerat pentru a ajunge la maturitate. Sexul este acum suficient pentru a se putea vedea la ultrasunete. n cazul fetielor, uterul ncepe s se dezvolte. Tubii falopieni sunt in pozitia final. Ovarele conin deja aproximativ 6 milioane de ovule. n cazul bieilor, organele genitale sunt din ce n ce mai distincte i uor de recunoscut. SPTMNAA 20-A DE SARCIN n sptmna 20 de sarcin vrful uterului este la acelai nivel cu ombilicul. Aceast zon poate deveni sensibil i ombilicul se poate aplatiza i chiar hernia n urmtoarele luni. Pe msur ce copilul crete, unele femei au parte de o anumit greutate n respiraie deoarece plmnii, ca majoritatea organelor au parte de mai puin spaiu. Dei nu apar complicaii, aceste probleme sunt incomode. Se simte bineineles micarea intens pe care o desfoar bebeluul, uneori att de intens nct poate deranja somnul. n urmtoarele 10 sptmni activitatea copilului va cunoaste cea mai intens treapt, urmnd ca dup aceast etap s se diminueze treptat. Unele femei experimenteaz schimbarea acuitii vizuale n aceast perioad. Cantitatea de fluid de la nivelul ochilor crete i s-ar putea s fie nevoie de ochelari (sau schimbai). Dup natere vederea va reveni la parametrii dinainte de sarcin. Multe femei observ semne de intindere ale pielii i ale muchilor avnd n vedere c n aceast perioad copilul crete din ce n ce mai mare i are nevoie de tot mai mult spaiu. Alte simptome care apar (sau continua) n aceast perioad sunt urinrile frecvente, constipaia, indigestia i arsurile. Gravidele trebuie s nceap s fie atente la anumite semne care pot prevesti o natere prematur i care necesit prezentarea de urgen la ginecolog. Acestea includ durerile abdominale i de cap prelungite i intense, sngerrile vaginale, scderea intensitii i frecvenei micrilor fetale. Copilul msoar 20 cm(de la vertex la ezut) i cntrete 300 g. Creterea sa este foarte rapid. Muchii se dezvolt i consolideaz n fiecare zi, astfel micrile sale devin din ce n ce mai multe i mai intense. Corpul copilului este acoperit cu lanugo iar prul de pe cap crete cu repeziciune. Sub stratul de vernix ce acoper pielea, aceasta se dezvolt formndu-se straturi, incluznd derma, epiderma i stratul subcutanat. Buzele ncep s se defineasc. Urechile i nasul se dezvolt, nrile ncep s se deschid din aceast sptmn de sarcin. Urechile sunt funcionale, ftul auzind btile inimii mamei, fluxul sanguin prin cordonul omblical i alte sunete intrauterine. Pe dinii deja formai sub gingii, ncepe s apar smalul i dentina. Grsimea brun se formeaz acum pe gtul, toracele i axilele ftului. Unghiile ncep s se formeze, pielea se ngroa i amprentele sunt deja stabilite. n intestinele micuului ncepe s se acumuleze meconium-ul care va constitui primul su scaun. Acesta este format din celule eliminate, din lichidul amniotic nghiit i din secreii ale tubului digestiv. El ncepe s rspund la stimuli externi deoarece simurile sunt dezvoltate. Sistemul senzorial cunoate n 20

aceast etap un apogeu al dezvoltrii, celulele senzoriale deservind simurile (gust, miros, auz, vz i pipit), dezvoltndu-se acum i ariile specializate ale creierului. n cazul fetielor, ncepe s se dezvolte vaginul, iar n cazul bieilor, testiculele ncep s se deplaseze spre scrot, dar nc nu depesc peretele abdominal. Imunitatea ncepe s fie transferat de la mama la ft, protejndu-l pana la 6 luni dupa nastere. SPTMNAA 21-A DE SARCIN n sptmna 21 uterul a ajuns la aproximativ 1 cm deasupra ombilicului, iar creterea n greutate este de aproximativ 4-7 kg. Ftul are destul loc s se mite. Se simt crampe n zona picioarelor dar i dureri care tind s creasc n intensitate. Pentru a reduce aceste simptome se pot folosi perne special concepute pentru gravide sau chiar i perne normale pentru a sprijini picioarele atunci cnd mama se odihnete. Curelele de suport maternal pot fi folosite pe timpul zilei pentru a evita edemurile i discomfortul n zona gleznelor i a picioarelor pe toat perioada sarcinii. Acest tip de suporturi ajut la reducerea umflturilor cauzate de sarcin i a varicelor, aceste dou simptome provenind n special din creterea n greutate care la rndul ei duce la creterea presiunii exercitate asupra picioarelor, cnd se st n picioare. n cazul sarcinii multiple, retenia de lichid este i mai accentuat. O modificare a pielii pe care o putem observa n timpul sarcinii este uneori denumit stelua vascular. Acestea sunt mici zone de piele roie, uor mai ieite n relief, ce prezint mici prelungiri. Apar de obicei pe fa, gt, toracele superior i brae i sunt cauzate de nivelul crescut de estrogen din timpul sarcinii, i de obicei dispar dup natere. Pe masur ce greutatea crete, apar durerile lombare, iar datorit presiunii exercitate asupra venelor membrelor inferioare, pot apare mici vase sparte, varice i hemoroizi. n timp ce edemele dispar dup natere, aceste modificri sunt permanente. O alt problem care apare n sarcin i este mai frecvent pe msur ce crete uterul este reprezentat de infeciile urinare. Acestea sunt frecvent ntlnite n sarcin, datorit modificrilor care apar la nivelul aparatului urinar. Uterul apas pe vezica urinar i poate bloca golirea acesteia, urina stagnnd mai mult timp acolo. Rezultatul este o infecie urinar, care netratat se poate transforma n pielonefrit, adic infecie la nivelul rinichiului. Copilul msoar 22 cm i cntrete 350 g. Se mic foarte mult i este din ce n ce mai activ. Este capabil de a mica minile sau picioarele sale i se joac mult cu cordonul ombilical. Buzele se pot diferenia mai bine, i primele imagini ale dinilor arat ca nite muguri sub linia gingiei. Ochii s-au dezvoltat, dei irisul nu este nc pigmentat. Acum prul de pe capul ftului este mult mai vizibil, la fel i genele i sprncenele. n aceast sptmn sistemul digestiv al copilului se maturizeaz i crete, iar intestinele se contract i se relaxeaz. Copilul exerseaz nghiind lichid amniotic pentru a-i dezvolta i mai mult sistemul digestiv. Intestinele copilului s-au dezvoltat suficient ct s permit absorbia unei cantiti mici de zahr din lichidul pe care l nghite i transportul acesteia prin sistemul digestiv ctre intestine. Restul hranei va continua s treac prin placent de la mam la copil. Pancreasul, esenial pentru producerea de hormoni, se dezvolt n etape. Pn acum ficatul i splina erau responsabile de producerea celulelor de snge (ficatul va continua s faca acest lucru pn n momentul naterii). Acum ns mduva osoas s-a dezvoltat suficient ct s-i aduc contribuia la formarea celulelor de snge. Tot acum, ncep s se sintetizeze leucocitele, al cror rol este de a apra organismul mpotriva infeciilor i a unor boli. La fetie,ovarele conin aproximativ 6 milioane de ovule, numr care din acest moment ncepe s scad, rmnnd la aproximativ 1 milion de ovule la natere. Numrul de ovule continu s scad pe msur ce trec anii. Doarme foarte mult (16 la 20 de ore pe zi), din pcate pentru mam, noaptea el se poate trezi. Sistemul imunitar continu s se dezvolte. SPTMNAA 22-A DE SARCIN n sptmna 22 de sarcin uterul continu s creasc,vrful uterului ajungnd la 1-2 cm deasupra ombilicului,de asemenea n aceast perioad a sarcinii cele mai vizibile schimbri sunt creterea n greutate, mrirea snilor i dezvoltarea burticii. Volumul de snge crete simitor n organism, iar acest fenomen se face simit mai ales n partea inferioar 21

a corpului ceea ce poate duce la sngerri vaginale. Unele femei vor dezvolta hemoroizi i vor avea sngerri rectale i anale. Mama va fi predispus s fac varice hidrostatice acum . Aceasta deoarece sarcina creeaz o presiune suplimentar asupra venelor de la nivelul membrelor inferioare.Creterea nivelului de progesteron determin relaxarea pereilor vaselor de snge, astfel nct pe masur ce bebeluul i uterul cresc, venele devin din ce n ce mai proeminente. Venele varicoase (varice hidrostatice) tind s se agraveze cu fiecare sarcina, i dei cel mai frecvent apar la nivelul picioarelor, pot s apar i la nivelul vulvei. Apar edeme i dureri de picioare. De asemenea de acum micrile copilului ncep s se fac simite. S-ar putea s se simt contracii neregulate i nedureroase. Acestea sunt normale i se numesc contraciile Braxton Hicks. Dac devin mai intense, dureroase, i mai frecvente de 4 pe or,trebuie mers la doctor pentru c s-ar putea s fie necesar un tratament adecvat. Alte simptome pentru care se recomand un consult de urgen includ sngerrile vaginale, edemele severe ale feei i minilor, pierderea de lichid amniotic, febra ridicat (peste 39 grade C), vrsturile severe, migrenele prelungite, urinrile dureroase i modificrile in ritmul micrilor fetale. Copilul msoar aproximativ 26 cm i cntrete 450 g. Pielea se ngroa, dar este un pic cam zbrcit, pentru c nu conine grsime. O substan vscoas,numit vernix caseos, protejeaz copilul n timp ce este scldat n lichidul amniotic. Ochii sunt nc nchii, dar pleoapele i sprncenele au aprut,iar irisul nu este suficient de pigmentat. Mugurii papilelor gustative ncep s se formeze pe limb, iar creierul i terminaiile nervoase sunt suficient dezvoltate ca s permit ftului s simt atingerea. El/ea reacioneaz la stimulii externi, la mngieri i la voci. Prul va continua s creasc, vor aprea reflexe de tresrire a minilor. Ficatul a nceput s produc diverse enzime de care este nevoie pentru a descompune bilirubina. Bilirubina este produs ca rezultat al descompunerii celulelor roii ale sngelui. Celulele roii fetale au o via mai scurt i automat producia fetal de bilirubin este cu mult mai mare. Bilirubina din sngele fetal ajunge n placent i dup aceea trece n sngele mamei, iar ficatul mamei elimin respectiva bilirubin. n cazul bieilor, testiculele i continu drumul spre scrot, sperma primitiv este format, iar ftul ncepe s secrete testosteron. n cazul fetielor, ovarele, uterul i vaginul sunt deja dezvoltate. Sistemul imunitar este configurat, astfel ncep s se produc globule albe cu rol de aprare. SPTMNAA 23-A DE SARCIN Mama a luat deja n greutate ntre 5,5 i 6,8 Kg i ncepnd de acum, creterea n greutate capt un ritm alert, cam de 200 g pe sptmn. Uterul este cu aproape 2-3 cm mai sus de ombilic. n cea de-a 23-a sptmn de sarcin uterul e de mrimea unei mingi de fotbal. Uterul, n cretere, exercit presiune asupra spatelui i pelvisului putnd cauza dureri periodice asupra spatelui i picioarelor. Se poate observa o cretere a secreiilor vaginale (dar far sngerri). Anxietatea, urinrile frecvente, arsurile la stomac, crampele la picioare, i orice alt discomfort au ca rezultat reducerea numrului de ore de somn la gravide. Se recomand dormitul pe partea stng, de odihna mamei depinznd sntatea ftului. S-ar putea observa uneori n sarcin umflarea esuturilor moi n special la nivelul gleznelor i picioarelor. Acestea se numesc edeme i apar datorit modificrilor compoziiei chimice a sngelui ce determin trecerea fluidului din vasele sanguine n esuturi i deoarece uterul crete progresiv n dimensiuni, determin creterea presiunii la nivelul venelor ce aduc spre inim sngele din partea inferioar a organismului i determin astfel ncetinirea circulaiei la nivelul membrelor inferioare. Edemele sunt accentuate mai ales seara i pe timpul verii. Corpul va elimina excesul de lichid dup natere. Pot aprea hemoroizii cu sngerri anale,varice la nivelul membrelor inferioare, contracii de tip Braxton Hicks (nu sunt dureroase i ajut corpul s se pregteasc pentru natere), sngerri ale gingiilor. Gravidele trebuie avertizate asupra simptomelor care prevestesc naterea prematur: contraciile regulate (4 sau mai multe pe or), senzaia de apsare n zona genital, ruptura membranelor i eliminarea de lichid amniotic ( uneori poate fi dificil de difereniat lichidul amniotic de urin). Acum, copilul are 20 cm lungime de la partea de sus a capului(vertex) la ezut i 28 cm de la cap pn-n picioare. Are o greutate de 500 grame, iar proporiile organismului sunt aproape similare cu ale unui nou nscut, dei este mult mai slab, datorit depozitelor reduse de grsime. Depunerea de grsime ncepe ntr-un ritm alert dar pielea copilului arat nc roie i ridat datorit pielii care a nceput s i piard transparena formndu-i pigmentul. n cursul acestei sptmni i deschide pleoapele. Chiar dac i poate mica ochii,cmpul vizual este limitat. Copilul continu s creasc i s se pregteasc pentru natere. Plmnii sunt n curs de dezvoltare, se 22

formeaz surfactantul, o substan care va ajuta la extinderea plmnilor dup natere. Vasele de snge din plmnii lui se dezvolt pentru a se pregti pentru procesul de respiraie. Btile inimii ftului sunt suficient de puternice pentru ca acestea s poat fi ascultate cu stetoscopul. Intestinul continu s formeze meconium, care este primul scaun care va fi expulzat. Pancreasul copilului s-a dezvoltat bine i a nceput deja s produc insulina. Unghiile sunt pe deplin formate. Lanugo (pufuleul fin de pe pielea bebeluului) se inchide la culoare. Oasele urechii mijlocii se osific n continuare. Primii dini de lapte ncep s se formeze n gingii i papilele gustative pot distinge gustul dulce de amar. Mugurii dinilor sunt dezvoltai, acum ncepe formarea smalului din care vor aprea dinii de lapte. SPTMNAA 24-A DE SARCIN n cea de-a 24-a sptmn putem observa c uterul e cu 3 sau 4 cm deasupra ombilicului. Este posibil ca durerea de ligamente rotunde s creasc n intensitate odat cu creterea uterului iar ligamentele continu s se ntind pentru a suporta greutatea copilului. Pielea de pe abdomen i sni se intinde i pot aprea mncrimi. De cele mai multe ori, mncrimile se datoreaz pielii uscate. Consumul suficient de ap i masajul cu creme hidratante sunt de ajutor. Alte simptome precum schimbri la nivelul snilor, urinri frecvente, constipaie, indigestie, arsuri, mncrimi,hemoroizi datorit presiunii din uter. De asemenea, ochii pot fi sensibili i uscai, iar oftalmologii recomand folosirea de lacrimi artificiale n aceste cazuri. Tensiunea arterial poate crete uor pe msur ce revine la valoarea normal de dinainte de sarcin (a fost sczut ntre sptmnile 22 i 24). Simptomele care ar trebui s te alerteze includ: edeme ale feei i ale minilor, cretere n greutate brusc (datorit reteniei apei), vedere nceoat neclar, senzaia de puncte ntunecoase n faa ochilor, dureri de cap brute severe sau persistente, sau dureri la nivelul abdomenului superior. ntre sptmnile 24 i 28 se face o msurare a cantitii de glucoz din organism dup ingestia a 75 de grame de glucoz (testul de toleran la glucoz). Cu aceast analiz se poate descoperi diabetul gestaional, o form de diabet temporar pe perioada sarcinii, ce are ca efect un nivel sczut de zahr n sngele copilului. Prezena acestei forme de diabet va crete ansele ca naterea s se fac prin cezarian, deoarece copilul poate fi foarte mare (macrosomia). Printre simptome se numar setea excesiv, oboseala, greaa, urinrile frecvente. Aproximativ 2-5 % dintre gravide fac diabet gestational. La 24 de sptmni copilul este considerat oficial "vital". Aceasta nseamn c, dac s-ar nate acum ar supravieui n afara corpului mamei, ntr-o unitate de terapie intensiv. Acum cntrete aproximativ 600 g i msoar aproximativ 21 cm de la partea de sus a capului(vertex) la ezut. Odat ce copilul a ajuns la 1000 de grame, ansele sale de supravieuire dup o natere prematur vor crete cu aproximativ 70%. Muscultura minilor s-a dezvoltat i coordonarea lor se mbuntete. Ftul poate acum s clipeasc, nchiznd i deschiznd frecvent ochii. Urechea intern, care este responsabil de echilibrul organismului, este complet format, astfel c ftul tie ce nseamn n sus i n jos atunci cnd se mic n lichidul amniotic. n cazul bieilor, scrotul este acum bine dezvoltat, testicolele ncep s coboare la nivelul scrotului (proces ce va dura cam 2-3 zile). Sacii cu aer (alveolele) ncep s se dezvolte n plmnii ftului. Plmnii vor produce o substan numit surfactant pulmonar care acoper cptueala interioar a acestor saci cu aer. Secreia ajut plmnii s se dezvolte normal atunci cnd copilul va respira. Vasele de snge din plmnii bebeluului se dezvolt, pregtindu-se pentru respiraie, ncepe s clipeasc, ochii deschizndu-se i nchizndu-se frecvent, iar genele i sprncenele sunt prezente. De acum nainte, pielea va continua s acumuleze depozite de esut gras i plmnii sunt n curs de pregtire pentru natere. n plus, va dezvolta un ciclu somn- trezire, cu micri rapide ale ochilor i, adesea, n timp ce sughit face exerciii de respiraie. SPTMNA A 25-A DE SARCIN Suntem acum n al treilea trimestru de sarcin i uterul a ajuns acum la dimensiunea unei mingi de fotbal. Cele mai multe femei au crescut n greutate cu aprox. 7-8 kg pn n aceast sptmn de sarcin. Uterul 23

aflat n cretere poate cauza crampe n picioare i n abdomen ceea ce, de asemenea, este normal. Uterul apas pe zona lombar i pe bazinul mamei i pot aprea dureri de spate i picioare. Gravidele nu pot sta mai multe ore n aceeai poziie, tot datorit acestor dureri. O baie cald sau comprese reci pot alina durerea sau se poate apela la un masaj prenatal cu un terapeut. Datorit presiunii uterului asupra colonului i a efectelor hormonilor de sarcin asupra intestinelor (le incetineste activitatea) apare sau se agraveaz constipaia i urinarea frecvent. Pentru a combate constipaia se recomand o diet bogat n fibre i consumul corespunztor de lichide. Tot n aceast perioad, unele femei sufer de hemoroizi. Este momentul de apariie a vergeturilor (pe burt, pe sni, pe coapse). Datorit ntinderii prea mari, fibrele elastice se rup i procesul de cicatrizare duce la apariia liniilor roiatice care vor deveni n timp sidefii. Pentru a le reduce vizibilitatea i chiar estompa, se poate recurge la creme. Datorit modificrii nivelului de hormoni din corp va aprea o cretere a metabolismului i odat cu ea i o cretere a temperaturii corporale. Ochii mamei pot cpta sensibilitate la lumina, i i poate simi uscai, un simptom perfect normal al sarcinii denumit i ochi uscai. Spre diminuarea discomfortului trebuie utilizat o soluie de lacrimi artificiale care i va hidrata. Progesteronul care reduce viteza de golire a stomacului (pentru a permite absorbia a ct mai muli nutrieni pentru copil), dar i uterul aflat n continu cretere va ncepe s preseze asupra stomacului putnd cauza apariia indigestiilor i a arsurilor la stomac. Este recomandat ca mama s mnnce mai des porii mici i evitarea alimentelor grase i foarte condimentate. Snii se mresc ca volum, iar areolele mamare s-au nchis mult la culoare. Nivelul de colesterol din organism este destul de ridicat acum i este mai mult dect indicat s evite mncrurile bogate n colesterol. Se recomand exerciiile Kegel datorit faptului c zona genital poate deveni ntins i slbit i apar frecvent probleme n controlul urinar, timp de mai multe luni pn la ani de zile dup natere. Exerciiile constau n contracia muchilor din jurul vaginului i anusului, pentru 5-10 secunde, n reprize a cte 10 exerciii de ct mai multe ori pe zi. Se presupune c ele ntresc musculatura vaginal i perineal. Copilul are acum o lungime de 22 cm din partea de sus a capului(vertex) la sacru sau 34 de cm din cap pn n picioare i cntrete circa 700 de grame. Sistemul lui respirator este n curs de dezvoltare. Nrile, care au fost nchise, ncep s se deschid i s se dezvolte vasele sanguine n plmni. Copilul va continua s fac exerciii de respiraie, dei, desigur, nu exist nc aer n plmni. Pielea lui nc este transparent i zbrcit. Pielea capt mai mult vernix, un nveli care protejeaz copilul de aciditatea lichidului amniotic i ajut la pstrarea temperaturii corporale dup natere. ncep s se formeze articulaiile i ligamentele coloanei vertebrale. Chiar i creierul lui este n curs de dezvoltare rapid,capul i corpul sunt bine proporionate, urechile sunt bine dezvoltate. Neuronii sunt n curs de dezvoltare. De asemenea, acetia fac conexiuni n creier, n special cele responsabile de senzaii, emoii, percepii i de gndire. Aceasta nseamn c ftul ncepe s nvee i s stocheze nformaii chiar nainte de natere. n aceast sptmn copilul dezvolt o nou calitate el fiind capabil s plng. Organele de echilibru i orientare s-au dezvoltat, el tiind acum n ce direcie este sus i jos. Se dezvolt i papilele gustative ale copilului, care ncep s fac diferena ntre un gust dulce i unul srat sau amar. Auzul este aproape complet dezvoltat i copilul poate auzi vocea mamei. SPTMNA A 26-A DE SARCIN Uterul este acum cu 5 cm deasupra ombilicului i pn acum e posibil ca mama s se fi ngrat cu 8-11 kg. n continuare ar trebui s mnnce corect, relaxare i pregtirea pentru naterea copilului. Un supliment de 300 de calorii zilnic este absolut necesar. Gravida are unele mici contracii numite Braxton-Hicks. Sunt contracii nedureroase, nesistematizate, de intensitate sczut, nereprezentnd un semnal de alarm. Gravida nu are motive s se sperie, deoarece aceste contracii sunt o adaptare a uterului la creterea n volum. Dac ele devin dureroase i ritmice (mai mult de 4 contracii pe or), trebuie consultat medicul. Mama acuz o scurgere din sni, glbuie, vscoas, denumit colostru, n schimb altele nu produc colostru dect dup natere. Aceasta este bogat n anticorpi care-l vor ajuta pe bebelu s fie ferit de boli, i este 24

prima mncare pe care o va consuma acesta. De obicei producerea lui are loc la 3-4 zile dup natere. Gleznele i faa se umfl din cauza reteniei de lichide. Pot aprea dureri i ntepturi ale ncheieturilor de la mini i nepenirea lor. Acestea se datoreaz presiunii esuturilor umflate ale mamei asupra terminaiilor nervoase care trec prin ncheietura minilor.Se recomand suplimente cu vitamina B6. Gravida simte unele arsuri (pirozis) din cauza refluxului gastro-esofagian. Aceste simptome pot fi atenuate prin antiacide, mese n cantiti mici. Dintre antiacide vor fi evitate cele care conin sodiu. Coloana vertebral rspunde acum la solicitarea sarcinii printr-o hiperlordoz (accentuarea curburii lombare), nsoit de dureri. ncep s apar probleme cu somnul datorit faptului c se gsete greu o poziie n care s dorm i urinrilor frecvente. Poziia de somn recomandat de medici este pe o parte, de preferat pe partea stng. Pe spate, uterul ar comprima vasele mari de sange (aorta i vena cav) i nu ar mai ajunge suficient snge la inima. Apar vergeturi pe olduri, sni, abdomen i coapse. E timpul s foloseti o crem hidratant sau o crem special pentru vergeturi. Copilul a ajuns la o lungime de 23 cm de la partea de sus a capului(vertex)la sacru(ezut) ,33 de cm din cap pn-n picioare i cntrete aproape 800 de grame. Din aceast sptmn i pn n sptmna douazeci i nou, creterea va continua ntr-un ritm considerabil de mare. Sptmna aceasta este important pentru dezvoltarea plmnilor.Se vor forma acum alveolele, i plmnii ncep s secrete surfactant, o substan esenial pentru ca ftul s poat respira independent. Ochii copilului se vor deschide i copilul va ncepe s clipeasc din ochi. De altfel, dezvoltarea ochilor copilului, este acum aproape complet, n aceast sptmn se formeaz retina. Nervul optic funcioneaz, astfel c poziionarea unei lumini pe abdomen, l determin s ntoarc capul n acea direcie. Se dezvolt nervul auditiv i zonele din creier responsabile cu vzul i auzul. Glandele sudoripare ncep s funcioneze. Unghiile de la mini i picioare, genele i sprncenele continu s creasc, la fel i prul de pe cap. Pentru a susine greutatea ftului n continu cretere, coloana vertebral se ntrete. Sprncenele ncep s creasc i mai mult pr va apare pe cap. Copilul este mai activ ca niciodat, pentru c este nc suficient de mic pentru a fi capabil s se deplaseze liber n lichidul amniotic. Este, de asemenea, foarte receptiv la stimulii externi. Unele studii sugereaz c ftul este deja capabil s rspund la atingere. Se poate simi o tresrire a copilului ca reacie la un zgomot puternic i poate, de asemenea,face distincia zilei de noapte, pentru c o anumit cantitate de lumin se filtreaz prin pereii uterini. SPTMNA A 27-A DE SARCIN Din sptmna 27 pn n sptmna 36 este posibil ca acumularea de kilograme s fie puin mai rapid. Este posibil ca snii s-i mreasc volumul chiar i de 4 ori. Gravida poate simi o tensiune n sni, care i creeaz disconfort. Avnd n vedere c volumul de snge a crescut cu 30-50%, o parte din kilogramele acumulate reprezint lichide. Desigur, un numr mare de kilograme se datoreaz prezenei copilului i placentei, restul va fi compus din depozite de grsime acumulate n timpul sarcinii, care reprezint o important rezerv de energie n timpul alptrii. Evident, n timpul sarcinii nu este momentul pentru regim, chiar dac mama e supraponderal, reducerea numrului de calorii poate provoca vtmri grave la ft. Cu toate acestea, trebuie s urmeze un regim alimentar echilibrat. Uterul mmicii a ajuns la dimensiunea de 26-28 cm de la muntele lui Venus i la aprox. 6 cm deasupra ombilicului i continu s creasc pn la natere. Pe msur ce uterul crete, acesta va exercita presiune asupra cutiei toracice i va mpiedica plmnii s funcioneze corespunzator ceea ce va putea crea senzaie de lips de aer, dar aceasta este o situaie normal. Folosirea unor perne care s ridice toracele i somnul n decubit lateral mbuntesc respiraia. Se recomand numrarea micrilor fetale de ctre mam n fiecare zi. Ar trebui s fie cel puin 10 micri pe or. Dac nu se ntmpl aa, trebuie numrate pe durata a nc unei ore. n cazul n care sunt mai puin de 10 micri n cele 2 ore, se recomand consultul de urgen al ginecologului. Datorit riscului de natere prematur gravida trebuie s se informeze pentru a se prezenta de urgen la medic dac apar semne de natere prematur(sngerrile vaginale, scurgerile vaginale brute de ap, dureri intense n regiunea pelvian, dureri surde de spate n partea de jos a spatelui, contracii ce in mai mult de o or, umflarea minilor i a feei, dureri n timpul urinrii sau durere prelungit n abdomen). 25

Alte acuze ale gravidei sunt dureri ale ligamentelor rotunde, constipaie, urinri frecvente, crampe ale picioarelor sau dureri de spate,hemoroizi,varice, mncrimi la nivelul pielii abdomenului(se produc din cauza distensiei pielii,se evit scrpinatul, (cel mai bine v vei simi cu un masaj uor cu ulei de msline). Apar contraciile Braxton-Hicks - contracii fiziologice ale miometrului (muchiul uterin) care l pregtesc pentru natere i ca adaptare la creterea de volum a uterului. Ele sunt nedureroase, nesistematizate. Copilul continu s creasc, acum ajunge la 24 cm de cap la sacru i o greutate de aproximativ 900 de grame. Este din ce n ce mai asemntor cu un nou-nscut,chiar dac pielea este nc zbrcit. Creierul su e capabil s controleze unele funcii primitive ale organismului. Exist semne de reglare a temperaturii interne a corpului. Dei plmnii, ficatul i sistemul imunitar nu sunt complet dezvoltate, copilul nscut acum ar avea anse de supravieuire mai mari de 85%. n aceast perioad s-au deschis pleoapele i poate ncepe s clipeasc i se uit n jur, n timp ce este nc n uter! Ochii, inclusiv retina, sunt complet formai, ftul fiind capabil s deosebeasc lumina de ntuneric. O ureche pus pe burt poate auzi inima lui cum bate. Pe msur ce auzul copilului continu s se dezvolte, el va reui s recunoasc vocea la fel de bine ca i pe cea a tatlui. Sunetele sunt estompate totusi, deoarece urechile sunt acoperite de vernix, strat subire de cear cu rol de protecie a pielii. Placenta transfer anticorpi care vor ajuta copilul s se apare n caz de infecie. Sistemul imunitar va crete ntr-un mod ideal dac va fi alptat. SPTMNAA 28-A DE SARCIN Burta din ce n ce mai voluminoas acum reprezint o sarcin grea i poate provoca dureri de spate, disconfort n timpul somnului, nevoia de a urina frecvent. Uterul a ajuns la 8 cm mai sus de ombilic i continu s creasc n fiecare sptmn. Creterea n greutate ncepe s fie din ce n ce mai mare de la nceputul acestui trimestru de sarcin pn n sptmnile 36-38. Snii i pot chiar mri de 4 ori greutatea, iar alte kilograme n plus sunt reprezentate de volumul sanguin mrit, lichidul amniotic, placenta, ftul. Relaxarea musculaturii i ligamentelor de susinere a uterului care crete, va determina dureri la nivelul oldurilor. n plus, uterul comprim nervi, reduce circulaia n picioare provocnd crampe la nivelul acestora. Presiunea uterului pe stomac poate cauza arsuri. De asemenea datorit presiunii uterine, constipaia este un fenomen des ntlnit n aceast perioad. De asemenea creterea n greutate a uterului odat cu creterea mamei n greutate poate cauza oboseal. Din aceast sptmn i pn la 72 de ore dup natere, snii vor secreta colostru. Acesta conine importani factori imunologici care s protejeze ftul mai ales acum, cnd sistemul lui imunitar nu este complet dezvoltat. Datorit oboselii i disconfortului general, reapar toanele i schimbrile brute de dispoziie, de la plns la rs i invers i depresiile. Este posibil s apar contracii Braxton-Hicks ca adaptare a uterului la creterea de volum i pregtirea acestuia pentru natere. Aceste contracii sunt nedureroase i nesistematizate. Printre analizele recomandate, de la nceputul sarcinii, este Rh-ul, care este un antigen de pe globulele roii ale sngelui. Majoritatea oamenilor(85%) au Rh pozitiv. n cazul n care gravida are Rh negativ i partenerul Rh pozitiv, exist anse ca ftul s fie Rh pozitiv. n aceast situaie, organismul mamei ncepe s sintetize anticorpi antiRh care nu afecteaz mama, dar pot afecta ftul. Anticorpii antiRh intr n circulaia ftului i distrug hematiile acestuia, Rh pozitive. Ftul se poate nate cu anemie sever din acest motiv sau cu boal hemolitic. Astfel c, pentru a preveni aceste probleme, tuturor gravidelor cu Rh negativ i partener Rh pozitiv li se administreaz o doz de vaccin RhoGAM n sptmna 28 de sarcin i la 72 de ore dup natere n cazul n care ftul este Rh pozitiv cum s-a presupus. n cazul n care ftul este Rh negativ, nu mai este necesar o a doua doz. Avnd o lungime de aproximativ 25 cm de la partea de sus a capului(vertex) la sacru i o greutate de circa un kilogram, copilul ncepe s capete o culoare mai natural i un aspect mai puin zbrcit. Lanugo ncepe s dispar, dei n unele poriuni poate rmne pn dup natere. Ochii sunt complet formai, iar genele i sprncele sunt foarte vizibile. Bebeluul poate clipi, este capabil s disting ntre ntuneric i lumin i poate chiar urmri o surs de lumin nainte i napoi. Nrile sunt deschise i n plmni, nc plini cu lichid amniotic, sunt n curs de dezvoltare alveolele. Cu excepia plmnilor, toate organele principale sunt acum funcionale. Creierul a crescut n dimensiuni, se 26

dezvolt circumvoluiunile de la nivelul scoarei cerebrale,impulsurile de la nivelul creierului se fac mai rapid, ducnd la dezvoltarea activitii cognitive(de cunoatere). Mduva osoas a devenit centrul principal de producere a globulelor roii ale sngelui. Glandele suprarenale ncep s secrete androgen i estrogen. Oasele sunt complet dezvoltate, dar sunt nc moi i pliabile (aa i trebuie s fie pentru ca ftul s poat fi nscut). Exist deja papile gustative, iar ftul poate face diferena ntre dulce i acru. Continu s creasc unghiile de la mini i picioare i prul de cap, dei sunt copii care se nasc complet fr pr. Crescnd copilul are mai puin spaiu disponibil n interiorul uterului, cu toate acestea este nc n msur s lovesc puternic. Se observ mai multe micri lente, copilul mic braele i picioarele la piept, cutnd o poziie mai confortabil. SPTMNA A 29-A DE SARCIN Pelvisul(bazinul) incepe sa se largeasca,pregatindu-se pentru nastere. Durerile se agraveaza odata cu cresterea in volum a uterului. Uterul gravidei a ajuns la 8-10 cm deasupra ombilicului, iar cresterea in greutate a mamei este de aprox. 9 kg. Gasirea unei pozitii confortabile pentru somn este din ce in mai dificila, datorita abdomenului mult marit si emotiilor legate de nastere. Se recomanda dormitul pe partea stanga sau dreapta cu genunchii indoiti. Miscarile fetale active ii creaza mamei un disconfort in plus, mai ales daca programul lui de somn nu coincide cu al ei.Acesta poziie este ideala, deoarece stimuleaz deschiderea bazinului i pot atenua durerea. Datorita problemelor de somn va veti simti tot mai obosita. In timpul noptii s-ar putea sa apara crampe in molet(pulpa picioarului), datorita eforturilor muschilor de sustinutere a unei greutatii din ce in cea mai mare. Daca simtiti o crampa, impingeti calcaiele in jos pentru a se relaxa muschii.Incercati sa continuati sa faceti miscare, ca mersul pe jos sau inotul,aceasta poate sa va ajute sa va simtiti mai bine. In corpul gravidei apar schimbari hormonale in urma carora apar pe piele iritatii sau pielea se usuca foarte repede ducand la mancarimi ale pielii, mancarimi ce pot fi ameliorate prin masaj. Apar contractii Braxton Hicks, ce apar fara nici o legatura in ultima jumatate a sarcinii. Acestea dureaza intre 30 si 60 de secunde, nu sunt ritmice, apar neregulat si, in acest moment al sarcinii, ar trebui sa fie nedureroase si sa nu apara periodic. Sanii vor secreta colostru. Acesta contine importanti factori imunologici care sa protejeze fatul mai ales acum, cand sistemul lui imunitar nu este complet dezvoltat. Datorita cresterii de volum uterului se agraveaza constipatia,arsurile stomacale, indigestiile,urinarile frecvente. Copilul,mic, dar perfect proportionat,cantareste aproximativ 1,3 kg si are o lungime de 26 cm de la partea de sus a capului la sacru(38 de cm din cap pana in picioare). In fiecare zi a sarcinii, este acum aproape de incheierea stadiului de dezvoltare prenatala si creste capacitatea sa de a supravietui in afara uterului. Toate organele sunt acum complet dezvoltate, dar va continua sa creasca pana la nastere. Plamani s-au dezvoltat pana la punctul in care, teoric, poate sa respire normal. Maduva osoasa produce celule rosii (eritrocite) si copilul incepe sa isi adapteze temperatura corpului. in fiecare zi elimina aproximativ o jumatate de litru de urina, care este varsata in lichidul amniotic. Sub piele continua depunerea de straturi de grasime, straturi absolut necesare odata ce copilul se va naste. Creierul isi continua dezvoltarea si este deja capabil sa asigure functionarea sistemelor vitale in afara uterului: el poate controla ritmul respirator, coordona contractiile tubului digestiv si regla temperatura corporala. Capul ii creste in dimensiuni, datorita cresterii rapide a creierului care a inceput in saptamana 28 de sarcina. Datorita faptului ca nu mai are la fel de mult spatiu, se limiteaza la miscari mai putin ample, din coate si genunchi. El poate fi deja pozitionat cu capul in jos, pregatit pentru nastere. In caz contrar, acest lucru se va intampla curand si mama va simti o presiune mai crescuta in zona genitala. Ochii sunt albastri si irisul acum se poate dilata si contracta in functie de cantitatea de lumina(daca lumina este slaba se dilata,daca lumina este puternica se contracta). Micutul poate acum sa isi deschida si ochii si sa isi intoarca capul cu totul spre o sursa de lumina puternica. Simtul gustului este de asemenea dezvoltat. Alimentele pe care le consumati modifica gustul lichidului amniotic, prin urmare bebelusul se obisnuieste cu ele inca din uter. Glanda suprarenala incepe sa produca hormoni cum sunt androgen si estrogen. Acesti hormoni stimuleaza productia prolactinei, alt hormon secretat de organismul mamei, care ajuta la formarea colostrului, laptele ce va hrani copilul in primele zile dupa nastere. 27

In aceasta etapa exista acum variatii semnificative intre un copil si altul ca greutate si dimensiuni. in perioada ulterioara de 11 saptamani copilul dumneavoastra, probabil, isi va dubla greutatea. SAPTAMANA 30-A DE SARCINA Pn la sfarsitul sarcinii mai sunt doar zece saptamani, dar, probabil, fiecare pare a fi mai grea decat cea precedenta! Uterul este tot mai voluminos,ceea ce determina cresterea in continuare a presiunii asupra vezicii urinare si a coloanei vertebrale,deteminand urinari frecvente si dureri de spate. Corpul mamei se acomodeaza la uterul in continua crestere prin impingerea diafragmului in sus, apasand pe plamani, ceea ce determina respiratia dificila (dispnee),de asemenea apar epigastralgii (arsuri in capul pieptului). Cel mai bine e sa dormiti pe partea stanga.Aorta si vena cava sunt putin la dreapta de centrul spatelui dumneavoastra, asa ca aceasta pozitie ajuta la mentinerea unui flux sangvin netulburat catre organe. Somnul pe un sezlong e o optiune mai ales atunci cand aveti arsuri. Este posibil sa suferiti de picioare si glezne umflate, mai ales in zilele calduroase sau daca stati in picioare pentru o perioada lunga de timp. In cazul in care edemele(umflarea) se extinde la fata si a maini sau ramane pentru mai mult de 24 de ore, daca este combinata cu o crestere rapida in greutate sau o crestere a tensiunii arteriale, ar putea fi un simptom al preeclampsiei, care afecteaza un procent cuprins intre 5 si 10% din femeile gravide. Migrenele severe, edeme ale fetei si mainilor, durerile abdominale ascutite sau prelungite, greata, voma si vederea cu puncte luminoase, impun consultul de urgenta a medicului ginecolog. De asemenea, in aceasta perioada,la maini si picioare mai observati aparitia de varice, care au tendinta de a aparea pentru prima data sau sa devina mai pronuntate in timpul ultimului trimestru de sarcinii, atunci cand uterul creste presiunea din venele de la picioare. Feriti-va sa stati perioade lungi in picioare si tineti picioarele ridicate cat mai mult posibil. Volumul sanguin este acum cu aproximativ 40-50% mai mare decat inainte de a ramane insarcinata pentru a se acomoda la nevoile dumneavoastra si ale fatului. Aceasta cantitate in plus este utila, de asemenea, la recuperarea sangelui pe care il vei pierde in momentul nasterii. Constipatia este o problema comuna a sarcinii. Hormonii care permit mentinerea sarcinii ingreuneaza considerabil procesul digestiv. Copilul cantareste aproximativ 1.4 kg si masoara circa 39 cm de la cap pana-n picioare. Copilul petrece aproximativ 80% din timpul somnului in faza de somn numita REM (miscari rapide ale ochilor), caracterizat printr-o puternica activitate cerebrala.In restul timpului,deschide ochii,ii misca in orbite si se uita de jur imprejur,in "observatie". Fatul exerseaza clipitul si urmareste lumina, chiar incearca sa o atinga. El este acum capabil sa isi focalizeze privirea si sa produca lacrimi. El poate, de asemenea, sa recunoasca vocea mamei. Este perfect constient de mediul care il inconjoara si are deja posibilitatea de a distinge lumina de intuneric. Sistemul osos, sistemul nervos central, masa musculara si sistemul respirator continua sa se maturizeze. Copilul va incepe sa mimeze miscarile respiratorii miscandu-si in ritm repetat diafragma. Aceste miscari ritmice pot duce cateodata la sughit daca in mod accidental inhaleaza si lichid amniotic. Sansele de supravietuire in cazul unei nasterii in aceasta saptamana fiind de aprox. 90%, desi inca mai are nevoie de internare in sectia de terapie intensiva pentru nou nascuti prematuri. Depozitele de grasime continua sa creasca si pielea nu mai pare la fel de ridata ca pana acum. Unghiile de la maini si picioare sunt complet dezvoltate si vor continua sa creasca. In aceasta saptamana se continua rapida dezvoltare a creierului,dezvoltarea miscarilor de supt si inghitire, in timp ce sistemul imunitar va continua sa se consolideze. Cea mai mare parte a pufului(lanugo) care se gaseste la nivelul pielii acum a disparut, in afara de spate si umeri. La baieti, testiculele se deplaseaza din vecinatatea rinichilor spre scrot. La fete clitorisul este proeminent pentru ca nu este inca acoperit de labii (aceste il vor acoperi in urmatoarele saptamani, dupa nastere). Copilul este in continuare activ si poate sa va trezeasca si invers! Desi constient de contractiile Braxton Hicks (contractii nedureroase a uterului care se pregateste pentru nastere), copilul nu este foarte afectat. SAPTAMANA 31-A DE SARCINA Uterul mamei a ajuns la aprox. 11 cm deasupra ombilicului.Pe masura ce burta creste, este posibil sa simtiti dureri in piept, abdominale si la nivelul pelvisul; copilul creste in dimensiunii si ocupa intreg spatiul disponibil. Respirati cu dificultate,aveti sentimentul de plenitudine dupa masa sau nevoia de a urina frecvent, s-ar putea ajunge la impresia ca toate celelalte organe sunt impinse la o parte. 28

Toate acestea pot provoca un numar de inconveniente: arsurile stomacale (stomacul este comprimat de uter) sunt din ce in ce mai frecvente, in timp ce durerile de spate pot deveni o constanta neplacere. De asemenea, bazinul gravidei s-a latit, prin adaptarea ligamentelor la marimea uterului, permitandu-i fatului sa treaca mai usor prin el la nastere.Pentru ca se secreta un hormon numit relaxin, care relaxeaza pelvisul pentru cresterea mobilitatii ,pregatindu-l pentru nastere, este posibil sa aveti un mers ca "o rata". Ca multe alte tesuturi din organismul tau, si cele de la nivelul articulatiei pumnului se pot umfla, lucru ce determina cresterea presiunii din canalul carpian, un canal osos de la nivelul pumnului. Nervii ce trec prin acest canal sunt comprimati, determinand amorteli, furnicaturi, senzatie de arsura sau durere surda.Simptomele sunt mai suparatoare in timpul noptii si pot fii o alta cauza a insomniilor, dar dispar dupa nastere. Este posibil ca un lichid galbui cremos sa fie secretat de sani, este vorba de colostru care pare in timpul sarcinii si mai este secretat inca cateva zile dupa nasterea copilului. Oricum, chiar daca aveti aceasta secretie sau nu, nu este un motiv de ingrijorare. In continuare, se produc acele contractii Braxton Hicks. Urmareste-le intensitatea si frecventa. Daca sunt maxim 4 pe ora si nu sunt dureroase, daca nu sunt insotite de sangerare, este in regula. Hemoroizii sunt destul de des intalniti in timpul sarcinii, dar cel mai adesea ei apar in cel de-al treilea trimestru datorita presiunii dar si datorita eventualelor constipatii, insa de cele mai multe ori ei dispar dupa nastere. Nu este surprinzator faptul ca in ultimele saptamani incepeti sa fiti nerabdatoare si anxioase mai ales, daca nu simtiti "instinctul matern". Aceasta este o stare de spirit naturala, astfel ca nu ar trebui sa va simtiti vinovata. Pentru multe femei, dezvoltarea unei veritabile legaturi cu copilul are loc numai la nastere, daca nu chiar dupa zile sau saptamani mai tarziu. Copilul masoara circa 41 de cm de la cap pana-n picioare si cantareste aproape un kilogram si jumatate,aproximativ jumatate din greutatea unui copil nascut la termen. Cu toate acestea, de acum inainte pana la nastere dezvoltarea acestuia incepe sa incetineasca. Irisul ochilor se contracta si dilata ca raspuns la lumina sau intuneric.Unii cercetatori susin ca expunerea fatului la o sursa de lumina, stimuleaza dezvoltarea vederii. Pe masura ce micutul creste, are tot mai putin spatiu de miscare. Miscarile lui, insa, devin mai puternice. In perioadele active, ar trebui sa puteti numara cam 10 miscari in decurs de o ora. Datorita cresterii rapide a creierului copilului, marimea capului i-a crescut in mod considerabil. Oasele craniului nu sunt lipite complet, ramanand asa pana la aproximativ 18 luni dupa nastere. Sistemul imun este suficient de dezvoltat pentru a supravietuii inafara uterului. La baieti, testiculele se deplaseaza din vecinatatea rinichilor spre scrot. La fete clitorisul este proeminent pentru ca nu este inca acoperit de labii (aceste il vor acoperi in urmatoarele saptamani, dupa nastere). Continua sa apara parul la nivelul capului si seamana mai mult cu un nou-nascut.La nivel subcutanat continua depunerea de depozite de grasime de culoare alba,astfel pielea nu mai este de culoare rosie, ci de culoare roz. Dezvoltarea aparatului respirator si tractului gastro-intestinal este aproape completa, cu toate ca ultimele saptamani de sarcina sunt importante pentru dezvoltarea plamanilor. SAPTAMANA 32-A DE SARCINA Burta este acum chiar mai jos de piept, uterul ocupand aproape toata cavitatea abdominala, uterul mamei a ajuns la aprox. 12 cm deasupra ombilicului. La 32 saptamani dimensiunile uterului in cazul sarcinilor gemelare sunt aceleasi ca la 40 saptamani in cazul celor singulare.Odata cu apropierea de nastere,sanii continua sa se schimbe:sanii sunt mai voluminosi si areolele mamare sunt mai inchise la culoare, astfel incat copilul are posibilitatea de a ii localiza cu usurinta. Acum,greutatea corpului dumneavoastra, de asemenea, a crescut cu 9-10 kg, greutatea apasand pe picioare si pelvis: prin urmare, incearcati sa va odihniti cat mai mult posibil cu picioarele ridicate. Metabolismul a fost majorat cu 20%, astfel s-ar putea sa transpirati si sa simtiti ca va e cald, indiferent de conditiile meteorologice. Respiratia este din ce in ce mai suparatoare, determinata de presiunea uterului asupra diafragmului si plamanilor. Pozitia sezand si somnul pe o parte pot fi de folos in ameliorarea ei. Ati putea observa, de asemenea,senzatia arsura si amorteala la nivelul mainilor,adica simptomele sindromului de tunel carpian. Aceasta boala este cauzata de modificarile hormonale si edeme, care poate determina compresie a nervilor de la incheieturi, manifestandu-se prin amorteala, furnicatura si durere . Aceste simptome dispar dupa nastere. 29

Volumul de sange este cu 40% - 50% mai mare decat la inceputul sarcinii.Surplusul este util pentru transportul de oxigen si substante hranitoare catre copil, la eliminarea toxinelor venite dinspre el si, totodata, va constiui o rezerva utila pentru ceea ce vei pierde la nastere. In acest moment, organismul continua procesul de pregatire pentru nastere. Este posibil sa observati de mai multe ori pe zi contractii Braxton Hicks cu o durata de 30 de secunde. Aceste contractii vor deveni progresiv mai puternice spre sfarsitul sarcinii, totusi,nu pun deobicei probleme deoarece sunt nedureroase. Cele mai frecvente simptome ale sarcinii pe care le resimt femeile in aceasta perioada sunt: greutatea in respiratie, durerile de spate, constipatia, lipsa de energie, crampele la picioare, insomnia, schimbarile de dispozitie, marirea sanilor, sangerarile gingivale, contractiile scurgerile vaginale, sangerarile nazale, vergeturile, urinarile frecvente, varicele, hemoroizii, arsurile si indigestiile. Copilul acum masoara aproximativ 28 cm de la partea de sus a capului la sacru si fata de luna trecuta are o greutate mai mare cu aproape jumatate de kilogram, adica aproximativ 1,7 kg. in curs de pregatire pentru nastere, fatul continua dezvoltarea musculaturii si depunerea de grasime, pielea isi pierde transparenta si capata un aspect mai asemanator cu cea a unui nou-nascut. Un bebelus care se naste acum are sanse foarte mari de supravietuire, dar sub ingrijire medicala (va trebui incubat pentru ca nu are suficient tesut adipos/grasime care sa-i tina de cald). Fata a pierdut cea mai mare parte a ridurilor si capul poate fi acoperit cu par. Parul si unghiile continua sa-i creasca, in timp ce lanugo dispare de pe corpul bebelusului. Scheletul este complet format, desi oasele sunt inca pliabile si moi pentru a ii fii mai usor in timpul nasterii. In cazul baietilor, testiculele ar trebui sa fie deja ajunse in scrot. In unele cazuri, chiar si ambele testicule pot sa nu fii coborat inca in scrot, decat dupa nastere. Desi restul corpului este destul de bine format, plamanii continua sa se dezvolte. Ochii sunt deschisi si deja sunt capabili sa se concentreze pe o anumita imagine. De asemenea copilul poate clipi. Creierul si sistemul nervos sunt bine dezvoltate si fatul incepe sa aiba sensibilitate la temperatura. Acum toate cele cinci simturi ii functioneaza (auz, vaz, miros, gust si simt tactil). El doarme aproximativ 90-95% dintr-o zi, la fel ca nou nascutii, acesta fiind un motiv pentru care miscarile lui sunt mai putine ca pana acum. Copilul poate inca misca capul si face exercitii de respiratie, insa, in spatiul pe care il are la dispozitie si mai limitat, miscarile sunt mult mai rare si mai lente. in curand, probabil, copilul va fi in pozitie cefalica(cu capul in jos) in curs de pregatire pentru nastere, desi in unele cazuri, schimbarea se produce numai in timpul nasterii. SAPTAMANA 33-A DE SARCINA Miscarile copilului sunt acum mai evidente. Uneori observati mici proeminente create de catre un picior sau o mana impingand abdomenul.Puteti, de asemenea, observa mici miscari ritmice pe burta: acest fenomen se datoreaza probabil sughiturilor fatului care a inghitit prea mult lichid amniotic si nu este motiv de alarma. Cresterea in greutate a mamei din aceasta saptamana si din cele ce urmeaza poate fi chiar de 500 de grame. Apetitul alimentar scade deoarece stomacul este mic, din cauza uterului care il preseaza. Volumul de sange din corpul gravidei s-a marit cu 40% pentru a asigura hrana fatului, irigarea uterului si a placentei. In timpul somnului puteti sa va puneti cateva perne in lateralul corpului sau sub picioare pentru a va creste confortul si pentru a diminua crampele cauzate de cresterea in greutate. Si urinarile frecvente vor deveni un obicei neplacut, mai ales in timpul noptii, de mai multe ori pe noapte. Desi este obosita, mama nu se poate odihni din cauza durerilor lombare si de picioare, migrenelor, respiratiei greoaie, arsurilor stomacale sau dificultatii de a gasi o pozitie confortabila de somn. Un alt motiv de insomnii sunt emotiile in legatura cu durerile din timpul travaliului si nerabdarea de a isi vedea bebelusul. Daca incepeti sa va simtiti obosita, slabita,palpitatii sau lipsa de aer, motivul ar putea fi anemia prin lipsa de fier: copilul va consuma, de fapt, rezervele de fier. In timpul sarcinii, este important sa avem toate analizele de sange necesare,pentru a determina daca exista cazuri de anemie. Cu toate acestea, este, de asemenea, o idee buna sa cresteti consumul de alimente bogate in fier, cum ar fi spanac si fructe uscate. Umflarea redusa a picioarelor este normala, dar daca aveti dureri severe de cap , tulburari de vedere( pete, lumini), umflaturi bruste care pot tine 2-3 zile, in special la fata, dureri abdominale si greturi, vomismente, contactati imediat medicul, pentru ca ar putea fi semnele preeclampsiei. Acum copilul masoara aproximativ 30 de cm de la partea de sus a capului(vertex) la sacru ,43 de cm din cap pana-n picioare si cantareste aproximativ doua kilograme. Cantitatea de lichid amniotic in interiorul uterului este acum in cea mai mare cantitate, in jur de un litru in total! Ulterior, copilul va ocupa cea mai mare parte a 30

spatiului disponibil: la nastere, in sacul amniotic ramane intre 400 si 1200 mililitri de lichid. Vernix caseosa, substanta alba, branzoasa care ii acopera corpul cu rol de protectie, devine mai dens. Plamanii copilului, acum complet dezvoltati,contin surfactant,o substanta care sa-l ajute pe copil sa respire. Centrele de auz si vorbire sunt, de asemenea, in procesul de dezvoltare: la nastere, copilul va fi deja in stare sa va recunoasca vocea. cresterea rapida a creierului a facut sa ii creasca capul cu circa 1,5 cm saptamana aceasta. Miliardele de neuroni care s-au dezvoltat il ajuta sa invete despre mediul intrauterin, ii permit sa asculte, sa simta si sa vada putin. Pentru ca a acumulat depozite de grasime sub piele, pielea este acum roz si neteda,si este mult mai dolofan. In ficat, de asemenea,se acumuleaza glicogen, care serveste ca rezerva de energie in timpul nasterii pana cand copilul incepe sa mananc regulat. In ficat, se acumuleaza depozite de fier, in pregatirea pentru viata inafara uterului mamei. In cazul baietilor, testiculele ar trebui sa fie deja in scrot. In cazul fetitelor, clitorisul este proeminent. Ca si un nou-nascut, copilul doarme majoritatea timpului. Acum chiar poate trece la etapa de somn paradoxal, cand viseaza si apar asa numitele miscari rapide ale ochilor. Copilul ar trebui s se stabileasca intr-o pozitie cu capul in jos.Inainte de saptamana 35 medicul nu va fi foarte ingrijorat de faptul ca fatul nu are pozitia potrivita pentru pentru nastere, insa daca un copil in prezentatie transversa sau pelviana nu se intoarce singur in prezentatie cefalica in luna a noua, medicul poate incerca sa-l ajute sa ajunga in pozitia corecta. SAPTAMANA 34-A DE SARCINA Mai sunt doar sase saptamani de sarcina ,cu adevarat a inceput numaratoarea inversa! Hormonii produsi de placenta au inceput sa stimuleze productia de lapte si procesul de pregatire a organismului pentru nastere. Daca sunteti mama pentru prima data, capul copilului se poate muta in pelvis in aceasta saptamana, apasand astfel cu putere pe cervix (asta se intampla la aproximativ 50% din femeile aflate la prima nastere). Daca sunteti la a doua nastere, va puteti astepta ca aceasta sa se intample cu o saptamana inainte de nastere - iar pentru alte femei asta nu se intampla decat in timpul nasterii. Uterul apasa pe diafragma, impedicand plamanii sa se extinda la capacitatea maxima,astfel apar dificultati de respiratie. Uterul gravidei a ajuns la aprox. 13 cm mai sus de ombilic. Poate aparea hernia ombilicala, adica buricul devine proeminent. Este posibil sa va simtiti buricul foarte sensibil si puteti chiar sa il acoperiti cu un plasture pentru a-l proteja. Se vor intensifica si contractiile Braxton Hicks.Ele sunt normale, atata timp cat nu sunt foarte dese(normal sunt mai putin de 4 pe ora,dureaza aproximativ 30 secunde) si nu sunt dureroase.Aceste contractii pregatesc corpul pentru nastere. Organismul creste productia de hormoni specifici sarcinii care slabeste tesutul conjunctiv,determinand relaxarea articulatiilor pelvine si provoaca aparitia durerilor cronice. Baile caldute si masajul pot fi de ajutor. Oboseala este principala problema care apare in ultima parte a sarcinii. Probleme cu somnul, dureri si crampe, castig in greutate, framantari legate de nastere si ingrijirea nou-nascutului sunt cateva din cele care te pot aduce la extenuare. Consumul zilnic de calciu al mamei este foarte important pentru ca fatul are nevoie de el pentru mineralizarea osoasa. De asemenea, si consumul de fier este important, deoarece volumul sanguin al mamei este in crestere, pregatindu-se pentru pierderea de sange de la nastere. In acest moment, copilul continua sa ia in greutate si, probabil, va ajunge la 2.1 kg, o lungime de 30 de cm de la partea de sus a capului la sacru si 45 de cm din cap pana-n picioare. Din acest moment, copilul este dezvoltat suficient pentru a supravietui in afara uterului in caz de nastere prematura, sansele lui de supravietuire fiind de 95%, fara prea mult ajutor medical. Cu exceptia plamanilor, organele sunt complet dezvoltate. Bebelusul invata sa respire, doar ca, neavand aer la dispozitie, inspira lichid si sughite des. Creierul si sistemul nervos sunt pe deplin formate. Cutia craniana a bebelusului este inca moale si nu este complet inchisa, unul din motive fiind acela ca poate iesi mai usor, in schimb, restul sistemului osos s-a intarit. Copilul se comporta asemenea unui nou-nascut. Are ochisorii deschisi cand e treaz si inchisi cand doarme. Grasimea se depune in continuare subcutanat si se formeaza noi grupe de muchi. Depozitele de grasime il vor ajuta sa isi mentina temperatura dupa nastere, cand nu va mai fi aceeasi temperatura ca si in uterul mamei. Stratul de vernix e mai gros acum, pe cand lanugo e din ce in ce mai putin. Unghiile de la maini si de la picioare continua sa creasca. Parul de pe cap creste repede si in plus, copilul incepe sa invete sa clipeasca. Micutul recunoaste deja vocile din jur si este posibil sa aiba reactii destul de puternice la auzul acestora. 31

Glanda suprarenala continua sa produca hormoni cum sunt androgen si estrogen. Acesti hormoni stimuleaza productia prolactinei, alt hormon secretat de organismul mamei, care ajuta la formarea colostrului, laptele ce va hrani copilul in primele zile dupa nastere. In plus,datorita anticorpilor absorbiti de la mama, copilul incepe sa isi dezvolte propriile reactii imunitare (de aparare)la infectii. Copilul continua sa produca aproximativ o jumatate de litru de urina pe zi,aceasta ar trebui sa fie o parte din lichidul amniotic, care este reinnoit la fiecare trei ore. Daca nu s-a intors inca cu capul in jos, o poate face acum. Doctorul va monitoriza cu atentie pozitia fatului in saptamanile urmatoare, pentru ca acesta se poate decide sa se intoarca invers oricand. SAPTAMANA 35-A DE SARCINA Probabil va simtiti obosita si greoaie, dar odata cu intrarea in luna a noua de sarcina luarea greutate va avea un ritm mai lent. Uterul mamei a ajuns la aprox. 14-15 cm deasupra ombilicului, iar cresterea in greutate a mamei este de 12-15 kg in medie. Numarul de calorii necesar este de 2400/zi. Copilul care cobora in micul bazin determina o presiune asupra colului uterin,apasa mai tare pe vezica urinara si mictiunile se inmultesc ,poate provoca chiar si mici pierderi de urina. Durerile pelvice sau de solduri sunt destul de des intalnite si pot fi acompaniate si de dureri de spate. Durerea porneste din zona pubiana si se poate intinde pana in zona coapselor, inrautatindu-se la mers, miscare sau departarea picioarelor si devenind mult mai acute pe perioada noptii. In caz de dureri abdominale,ati putea sa incercati sa utilizati o curea de sprijin(speciala pentru gravide), evitarea ridicarii de greutati si sa stati in picioare pentru perioade lungi de timp. Unele femei acuza o senzatie de amorteala in regiunea pelviana, datorandu-se greutatii bebelusului ce apasa pe nervii din aceasta regiune. Din nefericire aceasta senzatie nu va dispare decat dupa nastere. In curand, copilul ar putea "cobori" (se muta in micul bazinul). Respiratia devine mai usoara si presiunea asupra stomacului scade: pe de alta parte, creste presiunea asupra pelvisul si necesitatea de a urina devine mai frecventa. Vestea buna este ca, o data ce fatul a coborat, nasterea ar trebui sa fie in numai cateva saptamani: este, de asemenea, adevarat ca ,in unele cazuri,coborarea fatului se produce numai la nastere. Gravida mai poate observa cresterea dimensiunii sanilor si schimbarea formei acestora combinat cu inchiderea la culoare a areolelor, constipatia, durerile de cap ocazionale, mancarimile, urinarile frecvente, indigestiile si arsurile, hemoroizii, durerile de ligamente rotunde precum si vergeturile. Somnul incepe sa devina o problema; durerile de spate si grijile legate de nastere vor deveni obositoare peste masura. Incercati sa va intindeti pe o parte si sa va rugati partenerul sa va maseze spatele. Tot acum puteti visa urat, nu va alarmati, este ceva normal. Fatul ocupa cea mai mare parte a uterului, astfel ca miscarile lui sunt limitate, desi pot fi mai puternice. Se recomanda numararea lor zilnica pe perioada a doua ore. Ideal ar fi 10 miscari in perioada de observare a mamei. In cazul in care nu sunt, se mai incearca inca o data dupa cateva ore. Daca nici atunci nu sunt 10 miscari/2 ore, se recomanda consultul de urgenta al ginecologului. Saptamana aceasta copilul cantareste aproximativ 23oo de grame, iar de acum inainte va creste, probabil,cu o rata de 200-350 de grame pe saptamana. Va rugam sa tineti cont de faptul ca spre sfarsitul sarcinii, aceste cifre sunt tot mai aproximative. Lungimea copilul este de aproximativ 31 cm de la partea de sus a capului la sacru si 45 cm din cap pana-n picioare. Odata cu cresterea depozitelor de grasime de la nivelul bratelor si picioarelor copilul devine mai dolofan. Aceste depozite pot reprezenta chiar si 15% din greutatea totala la unii bebelusi, depinzand de saptamana in care se nasc, de ereditate. Copilul reactioneaza la durere, lumina si sunet. Peretii subtiri ai uterului actioneaza ca un filtru de lumina,influentand ritmurilor de somn si trezire a copilului. Placenta este complet dezvoltata si, din cauza ratei de crestere a copilului care ocupa aproape tot spatiul din interiorul uterului, cantitatea de lichid amniotic scade. Dezvoltarea rinichilor micutului este completa iar ficatul a devenit functional (functia de metabolizare si excretie a substantelor nefolositoare ). La baietei, testicolele sunt coborate in scrot. Mare parte din parul si tesuturile protectoare incep sa dispara, ramanand doar usoare urme, pentru nastere. In curs de pregatire pentru nastere, copilul produce cortizol pentru a stimula dezvoltarea plamanilor si incepe sa stocheze nutrienti pe care ii absoarbe de la mama. in acest moment, tubul digestiv nu este inca complet dezvoltat pentru a ii asigura o deplina independenta. Acesta este motivul pentru care copii nascuti in aceast saptamana de sarcina au tendinta de a prezenta mai frecvent o pierderea de greutate(pierd aproximativ 10% din greutatea lor) in primele zile dupa nastere comparativ cu un nou-nascut la termen. In cazul unei nasteri 32

premature in aceasta saptamana de sarcina, 99% din bebelusi vor supravietui, fara a avea probleme de sanatate pe termen lung. SAPTAMANA 36-A DE SARCINA Bine ati venit in ultima luna de sarcina! Este probabil ca nivelurile de energie sa fie supuse unor fluctuatii substantiale, de la tendinta de a face permanent curatenie (un indiciu evident de instinct matern) la senzatia de epuizarea si oboseala permanenta. Probabil ca ati luat in greutate 12-13 Kg.Uterul a ajuns acum de 1000 de ori mai mare decat era inainte de conceptie si ati crescut destul de mult in greutate. Este foarte posibil sa apara mancarimi datorita intinderii pielii, insa acestea pot fi evitate prin folosirea de lotiuni si creme. Acum, ca rezervele de fier ale fatului sunt aproape complete, valoarea hemoglobinei in sangele mamei ar trebui sa creasca din nou. Alte schimbari corporale ce se pot petrece in aceasta saptamana includ arsurile, constipatia, urinarile frecvente, senzatia de ingreunare, durerile de spate, discomfortul pelvic, hemoroizii, etc. Poate aparea si un nivel crescut de zahar in sange precum si o crestere a tensiunii arteriale. Contractiile Braxton Hicks pot deveni mai intense, dar le poti identifica in mod corect, pentru ca nu sunt dureroase. Datorita contractiilor Braxton Hicks care se inmultesc, multe gravide le confunda cu un fals travaliu, mergand chiar pana la spital in asteptarea nasterii. Simptomele unui fals travaliu constau in dureri abdominale joase, contractii care apar la intervale neregulate de timp, nu cresc in frecventa si intensitate si care se domolesc cand mama merge sau isi schimba pozitia. De asemenea, in timpul acestor contractii de fals travaliu, fatul isi intensifica miscarile.In timpul travaliului adevarat se rup membranele si se pierde lichidul amniotic (nu in toate cazurile), contractiile se intensifica in timpul activitatii mamei si devin din ce in ce mai frecvente si mai dureroase, durerea este localizata in spate, eventual cu iradiere in zona genitala si pot si asociate cu diaree. Folosind ultrasunete, doctorul poate vedea cum este pozitionat copilul. In cazul in care capul e indreptat in jos, este posibil ca bebelusul sa-si pastreze pozitia. Acelasi lucru se intampla si daca fundul copilului este indreptat in jos, caz in care se recomanda efectuarea unei cezariene. Mai exista o optiune numita versiunea externa: medicul va incerca sa intoarca bebelusul prin manevre executate asupra abdomenului mamei. Aceasta operatiune e incununata de succes in 60-70% din cazuri. E important sa lamuriti aceasta problema inainte de a intra in travaliu. Copilul acum masoara circa 32 de cm de la partea de sus a capului la sacru,37 de cm din cap pana-n picioare si cantareste aproximativ 2 kilograme si jumatate, desi, in aceasta etapa, exista variatii mari intre un copil si altul. Traind intr-un spatiu din ce in ce mai limitat, copilul ar putea sa se miste energic pentru a gasi o pozitie mai confortabila. Rinichii sunt complet dezvolati, ficatul continua sa-si indeplineasca functiile de metabolizare si excretie,singurul care nu este complet dezvoltat este plamanul. Orice zi in plus in uterul mamei, creste sansele ca micutul sa poata respira singur, fara probleme. Intestinele copilului acumuleaza cantitati importante de meconium (primul scaun). Lanugo-ul a disparut aproape in totalitate si incepe sa dispara si vernixul caseosa, substanta branzoasa care a protejat pielea fatului pana acum. Ambele sunt inghitite de fat alaturi de lichidul amniotic, se acumuleaza in colonul fatului si vor fi primul scaun al nou nascutului. Calciul matern a ajutat la formarea craniului copilului, dar acesta este inca destul de moale cat sa se poata modela usor la trecerea copilului prin canalul de nastere.Gingiile copilului sunt foarte rigide. In ultimul trimestru, bebelusul a preluat anticorpii dvs, adica isi va dezvolta un sistem de aparare pe baza a ceea ce i-ati transmis si a vaccinurilor dvs. In timpul perioadei finale de dezvoltare a copilului, sub piele se dezvolta un strat de grasime, care poate fi utilizat in situatii de urgenta si ajuta la mentinerea constanta a temperaturii corpului. Desi cresterea a incetinit putin, creste cu circa 200 de grame pe saptamana: din cauza acestor depozite de grasime, care se depun predominant la nivelul obrajilor, coatelor si genunchilor si in pliurile de la nivelul incheieturilor si gatului. SAPTAMANA 37-A DE SARCINA In cazul in care ,chiar daca nu se declanseaza travaliul si nu ati ajuns in saptamana a patruzecea, sarcina este deja considerata incheiata. Desi, probabil,numarati zilele inainte de data programata pentru nastere, amintiti-va ca numai 5% din nasteri se produc la data calculata.In general daca e primul copil se naste mai 33

tarziu decat restul. In ciuda progreselor stiintei, nimeni nu poate spune cu certitudine data cand copilul se va naste. Colul uterin ar putea sa se dilate pna la 3 cm, fara o declansare a travaliului pentru o luna sau mai mult. Multe dintre femeile gravide sufera de incontinenta urinara (pierderi de urina) in ultimele etape ale sarcinii, dar uneori este posibil sa pierdeti lichid amniotic inainte de declansarea travaliului. Deci, daca pierdeti un lichid, asigurati-va ca nu s-au rupt membranele amniotice ( copilul nu mai este protejat de posibile infectii) si se scurge lichid amniotic in loc de urina. Creste cantitatea de secretii vaginale pe masura ce organismul se pregateste de travaliu. Dupa aceasta saptamana e posibil sa pierzi dopul mucilaginos care proteja uterul de infectii sau bacterii si asta se poate intampla cu ore, zile sau saptamani inainte de nastere., de indata ce colul se dilata si se sterge (se subtiaza si se scurteaza). Are culoare galbena, este vascos si poate fi eliminat cu mici cantitati de sange rosu deschis si este usor de recunoscut de catre gravide. Probabil ca incepeti sa simtiti o crestere a presiunii in partea inferioara a abdomenului si faptul ca bebelusul incepe sa coboare in pelvis. Acest fenomen se numeste "angajare"; astfel, veti putea respira si manca cu mai multa usurinta. Alte modificari pe care le poate observa gravida sunt cresterea in dimensiuni a sanilor (care devin mai grei si mai plini ca urmare a schimbarilor hormonale, motiv pentru care s-ar putea sa devina incomozi;in unele cazuri sanii vor incepe sa secrete colostru sau pot aparea crapaturi pe areole),epuizarea si insomniile, urinarile frecvente, tensiunea crescuta, nivelul crescut al zaharului in organism, hemoroizii, durerile in zona inferioara a spatelui, durerile de cap. Copilul este acum considerat complet dezvoltat.Are o greutate de 2.7 kg, 33 cm lungime de la partea de sus a capului la sacru si 45 cm de la cap pana-n picioare. Considerabil mai dolofan, copilul continua sa creasca cu aproximativ 28 de grame pe zi,astfel ocupa aproape tot spatiul disponibil. Plamani sunt complet dezvoltati pentru a face fata mediului extrauterin. Dezvoltarea copilului devine din ce in ce mai completa, dar la nastere nu toate oasele sunt intarite, scheletul osos contine in continuare cartilaj, care faciliteaza trecerea prin canalul ingust al bazinului mamei. Creierul este complet dezvoltat,iar Coordonarea copilului este foarte buna incat poate deja apuca cu degetele. Daca este expus la o lumina puternica, copilul se poate intoarce dupa ea in uter.Genele ii sunt prelungi, gatul i se subtiaza si pleoapele se inchid si se deschid cu usurinta. Lanugo, parul fin care a acoperit corpul copilului pana acum, a disparut in totalitate. Testiculele baieteilor au coboarat in scrot, iar sanii fetitelor sunt usor umflati datorita hormonilor, insa isi vor reveni dupa nastere. Este posibil ca copilul sa se fi pozitionat deja cu capul in jos spre colul uterin si sa mentina aceasta pozitie pana la nastere,astfel veti respira si manca mai usor, dar va va fi mai greu sa mergeti pe jos. Nasterile de bebelusi cu picioarele in jos reprezinta 4% din numarul total de nasteri. SAPTAMANA 38-A DE SARCINA Odata cu coborarea fatului in micul bazin,capul fatului comprima nervii din zona pelvina determinand impresia de mici socuri electrice in picioare si in interiorul vaginului. De asemenea, in aceasta perioada puteti pierde dopul de mucus care a avut rolul de mentinere a uterului inchis,ferit de infectii . Acest eveniment ar putea anticipa initierea travaliului sau pur si simplu ar putea insemna ca travaliul va incepe in circa o saptamana sau doua. Datorita lipsei de spatiu, este posibil ca, imediat inainte de nastere numarul miscarilor fetale sa se reduca considerabil. Cu toate acestea, este recomandabil sa tineti evidenta numarului de miscari fetale, apeland la ginecolog in cazul in care atinge niveluri alarmante. Contractiile Braxton Hicks apar din ce in ce mai frecvent si mai intense. Acestea sunt contractii dezordonate, prin toate partile si la intervale de timp variate si nu prea dureroase. Adevaratele contractii de nastere incep in partea de sus a uterului si apoi il cuprind in intregime. Se produc la intervale din ce in ce mai mici si sunt din ce in ce mai dureroase. Daca contractiile Braxton Hicks cedeaza deobicei la schimbarea pozitiei, contractiile reale nu dispar decat dupa nastere. Semnele care prevestesc travaliul adevarat sunt pierderea dopului de mucus, ruperea membranelor, diareea sau greata si contractiile regulate. Deoarece copilul s-a angajat in canalul pelvin si preseaza pe vezica urinara, veti simti nevoia sa mergeti foarte des la baie pentru a urina.Ati luat in greutate circa 11-13 kg,dar in urmatoarele saptamani ritmul in care veti lua in greutate se reduce(uneori este posibil chiar sa scadeti putin in greutate). Avand o greutate de 3 kg si poate creste, de asemenea, cu 28 de grame pe zi, copilul, este acum complet dezvoltat, masurand 34 cm de la partea de sus a capului la sacru si 49 cm din cap pana-n picioare. Lanugo si 34

vernix caseosa au disparut. in aceasta saptamana, unghiile s-au dezvoltat pentru a acoperi complet varful degetelor si vor continua sa creasca, astfel incat copilul pot avea nevoie de o manichiura! Oasele craniului copilului tau sunt inca separate si vor ramane astfel pentru a permite oaselor sa se comprime suficient astfel incat capul copilului sa incapa prin canalul de nastere in timpul travaliului. La nivelul intestinelor copilului se acumuleaza meconium: format de celule, lichid amniotic, lanugo ,mucus si substante eliminate de ficat, pancreas si vezica biliara ale copilului si acumulate in timpul sarcinii. Aceasta substanta verzui-bruna este primul scaun si va fi eliminat imediat dupa (sau in timpul) nastere. Daca e baietel testicolele au coborat in scrot,daca e fetita labiile sunt complet formate. In cazul in care baieti se nasc cu testiculele necoborate, aceasta afectiune se numeste criptorhidie. SAPTAMANA 39-A DE SARCINA Nu este surprinzator faptul ca acum va simtiti foarte obosita. Somnul poate fi dificil, din cauza uterului voluminos si a cresterii frecventei contractiilor Braxton-Hicks: prin urmare profitati de orice ocazie pentru a va odihni. Nici noaptea nu va veti putea odihni prea bine si va trebui sa mergeti des la baie si in acelasi timp va trebui sa faceti fata si crampelor de picioare. Pe masura ce fatul se angajeaza, centrul de greutate se muta si poate aparea dezechilibrul. Colul s-a inmuiat si s-a deschis partial. Daca colul nu a inceput sa se moaie, sa se stearga (sa se subtieze), sau sa se dilate (sa se deschida), este considerat necopt sau nepregatit pentru travaliu. In acest caz, medicul va folosi fie hormoni ,fie metode mecanice pentru a pregati colul . Uneori acestea sunt suficiente pentru a declansa travaliul. In functie de situatie, metodele pot include ruperea membranelor sau folosirea de medicamente cum ar fi oxytocina pentru a declansa aparitia contractiilor. Daca acestea sau alte metode nu functioneaza se recomanda nasterea prin cezariana. Multe femei elimina dopul de mucus cu o saptamana sau doua inaintea nasterii (altele il elimina chiar in momentul expulzarii fatului). Daca mucusul are culoarea roz sau contine sange, asteptati-va sa nasteti in zilele urmatoare. Ruperea membranelor poate aparea in orice zi. Imediat ce se rup membranele amniotice, trebuie anuntat medicul ginecolog. Copilul are o lungime de aproximativ 35 cm de la partea de sus a capului la sacru si 50 cm din cap pana-n picioare, are acum putin spatiu disponibil si este posibil ca volumul de lichid amniotic in interiorul uterului sa inceapa sa scada. In medie, in aceasta etapa a sarcinii copilul acum cantareste mai mult de trei kilograme. Continua sa se acumuleze depozite de grasime. In plus de grasimea normala, la fat se acumuleaza grasimea bruna (pe ceafa, intre umeri si in jurul organelor interne) care are un rol important in generarea de caldura in primele saptamani de viata. Organele bebelusului sunt complet dezvoltate, dar plamanii sunt printre ultimele sisteme care vor atinge maturitatea completa. (chiar si dupa nastere, va dura cateva ore inainte ca respiratia sa se normalizeze). Placenta continua sa furnizeze anticorpi care il vor ajuta sa previna infectiile in primele 6 luni de viata. Prin alaptare, fatul va primi o multime de alti anticorpi atat de necesari. Acum puteti fi sigur ca copilul dumneavoastra este pe deplin dezvoltat si gata pentru viata din afara uterului. Oasele craniului nu sunt complet unite, ca sa permita capului copilului sa treaca fara a dauna prin canalul cervical al mamei. SAPTAMANA 40-A DE SARCINA Este posibil sa simtiti dureri in abdomenul inferior, mai ales atunci cand va ridicati sau tusiti,cauzate de relaxarea musculaturii si ligamentelor ce sustin uterul. In acest caz, practicati exercitii Kegel( pentru tonifierea musculaturii planseului pelvin) cat mai des posibil. Odata cu angajarea copilului in micul bazin, s-ar putea sa simtiti dureri la nivelul feselor si picioarelor (aceste dureri apar datorita comprimarii filetelor nervoase din micul bazin de catre uter). Medicul ginecolog poate efectua un examen intern si observa daca colul uterin a inceput sa se dilate. Colul uterin ar trebui sa se inmoaie si se va deschide partial; contractiile Braxton Hicks devin mai puternice. S-ar putea sa observati o pierderea dopului de mucus care sigileaza colul uterin pentru a proteja copilul de infectii. Dopul gelatinos sau filamentos poate fi alb, galben sau maro deschis cu pete de sange. In acest caz, contactati-va medicul ginecolog pentru o vizita. Cele mai multe gravide se tem ca nu isi vor da seama daca a inceput travaliul. Nu au de ce sa se teama. Cu siguranta ca isi vor da seama. Semnele sunt usor de recunoscut. Se elimina dopul de mucus, se rup 35

membranele si incep contractiile regulate. La nastere, copilul cantareste, in medie, aproximativ 3400 de grame, dar ar putea fi mai slabut cantarind 2600g sau un copil de 4500g! Baietii au, de obicei, greutate si lungime mai mari decat fetitele, iar gemenii sunt mai mici. Acum are aproximativ 51 de cm lungime din cap pana-n picioare. Micutul a dezvoltat un strat gros de grasime subcutanata, care ii da un aspect dolofan. Depozitele de grasime il vor ajuta sa isi regleze temperatura inafara uterului mamei. Pielea poate avea zone mai decolorate, zone de piele uscata sau zone rosiatice la nastere. Pana acum toate oasele i s-au intarit cu exceptia oaselor capului, acestea urmand sa se intareasca progresiv dupa nastere, motivul acestei situatii fiind ca la nastere, capul copilului trebuie sa fie flexibil pentru a putea iesi. De altfel, din aceasta cauza, la copii nascuti pe cale normala, craniul, pentru cateva zile, va avea o forma usor conica. Datorita hormonilor care trec prin placenta de la mama, organele genitale ale nou nascutilor, respectiv scrotul la baieti si labiile la fetite, pot fi marite. Pot aparea secretii din sanii bebelusilor, la ambele sexe. La fetite, pot aparea secretii vaginale rozalii. Nu este nimic anormal. Toate organele copilului s-au dezvoltat complet si sunt gata sa functioneze. Plamanii inca produc cantitati mari de surfactant pentru a mentine deschise alveolele. Dupa ce se naste, copilul va continua sa creasca si sa acumuleze circa 220 de grame pe saptamana.

36