Sunteți pe pagina 1din 23

Soltan Andreea-Cristina

Universitatea Dunarea de Jos Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor

Olanda

Pozitia Geografica Olanda, oficial rile de Jos (n neerlandez Nederland, n frizon Nederln) este situat pe cmpia Europei de Nord i acoper o suprafa de 41.526 km, din care 33.881 km este pmnt i 7645 km este ap. Poziionare: Nordul Europei, la grani cu Marea Nordului, ntre Belgia i Germania. Grani: total: 1027 km ri vecine: Belgia i Germania Linie de coast: 451 km Amsterdam este capitala oficial conform Constituiei. La Haga se afl sediul guvernului, reedina regala, precum i cea mai mare parte a ambasadelor. Populatie: 16.135.992 locuitori. Ansambluri regionale Alaturi de Frana, Italia, Germania, Belgia si Luxemburg, Olanda, a pus bazele Uniunii Europene in 1957 prin tratatul de la Roma, ce reunea sub numele de Comunitatea Economic European (CEE) ase state. Olanda a fost membra fondatoare si a Beneluxului care de asemenea a contribuit la fondarea Uniunii Europene, prin crearea iniial a unor organizaii premergtoare acesteia, CECO n 1951 i CE n 1957. Benelux este o uniune economic n Europa de Vest, compus din trei monarhii vecine: Belgia, Nederland (rile de Jos) i Luxemburg. Numele este format din nceputul numelui fiecrei ri componente i a fost creat iniial pentru Uniunea Vmilor Benelux, ns este folosit n prezent ntr-un mod ceva mai generic.

Repere Geografice Generale

Cadrul natural

Clima este temperat oceanica, iernile in general blande (temperatura medie in ianuarie 2

3 C), cunoscand totusi si patrunderi ale maselor de aer polare ce provoaca inghetarea raurilor si a canalelor; verile sunt racoroase (temperatura medie in iulie 17 - 18C), iar precipitatiile (600 800 mm/an) cad in toate anotimpurile cu un maxim in timpul toamnei; vanturile de Vest au facut posibile renumitele mori de vant, producand energie electrica sau pompand excesul de apa din regiuni indiguite. Ceaa este foarte ntlnit, n special toamna si primvara, iar aerul este relativ umed. Relief Campia joasa, cu altitudini adesea sub nivelul marii, constituie forma de relief dominanta, specifica.Doar in N apar unele coline cu altitudini sub 100 m, marturii ale glaciatiunii de calota cuaternare (morene), iar in S relieful este diferit, dezvoltat pe calcarele podisului Limburg (altitudine maxima Vaalselberg 321 m).Specifice sunt polderele, terenuri cucerite de sub apele marii, cel mai intins fiind Oost Flevoland (540 kmp), azi cultivat in proportie de trei patrimi. Vegetatie Vegetatia naturala a facut loc in mare parte culturilor agricole si pasunilor.Doar in N si E exista inca suprafete insemnate de turbarii si landa (in regiuni de dune nisipoase), iar in regiunea mai inalta din SE se intalnesc paduri de foioase (fag si stejar).Exista peste 100 de rezervatii naturale si parcuri nationale pentru prezervarea vegetatiei halofile si arenicole, precum si a avifaunei acvatice.Intre acestea se remarca Parcul National Noge Veluvee (5700 ha) si Veluwezoom (4490 ha), Rezervatia Naturala Kobbeduinen (2400 ha) si Naardermeer (751 ha), ultima pentru ocrotirea, intre altele, a batlanului purpuriu. Hidrografie Pe teritoriul Olandei se afla cursurile inferioare ale fluviilor Rhin (cu bratele sale Waal si Lek), Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei de vest.O retea densa de canale si mai multe lacuri completeaza hidrografia tarii. Criteriul Economic Moneda nationala: Euro; Guldenul olandez a fost nlocuit de Euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele i bancnotele au intrat n circulaie doar la 1 ianuarie 2002. PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12 PIB/locuitor:25.062 euro (locul III in Europa). Ritm de crestere :3,5% P.I.B: 401 miliarde euro (2000) Ritm de crestere: 3,5% Economia olandeza se bazeaz n mare msura pe comerul exterior i se remarca prin relaiile industriale stabile, omaj i inflaie moderate, balana comerciala excedentar i rolul de important nod european de transport. Poziia geografic avantajoas mpreun cu un sistem fiscal stimulativ, plaseaz Olanda ntre primele 10 destinaii preferate pentru investitori.

Tipologia statal

n acelai timp, co3mpaniile olandeze sunt prezente n majoritatea rilor lumii, asigurnd constant Olandei poziii de top n clasamentul investitorilor strini, att n economiile dezvoltate, ct i pe pieele emergente. Caracterul deschis al economiei olandeze contribuie la un grad sporit de vulnerabilitate n fata pieelor externe. Odat cu relansarea economiei europene n 2005-2006, precum i datorit deprecierii Euro i creterii mai moderate a salariilor, companiile olandeze au reuit n 2006 s-i recapete nivelul de competitivitate pe pieele externe. Astfel, produsul intern brut a nregistrat n 2006 o cretere de circa 2.9%, atingnd valoarea de 490 miliarde Euro. La 73.9% PIB n 2006 a fost format din servicii, cota industriei i agriculturii fiind de 23.9% i respectiv 2.1%. Fora de munc numra 7.6 milioane persoane, din care 79% sunt antrenai n sectorul serviciilor, 19% n industrie i 2% n agricultur. Rata omajului n anul 2006 a fost de 5.5%, semnificativ mai mica dect media de 8.5% nregistrata n Uniunea European. n 2006, Olanda a exportat de 330 miliarde Euro (locul 9 n lume), iar importul a fost de 299 miliarde Euro (locul 8 n lume). Astfel, se constat o balan comercial excedentara de 41 miliarde EUR. Principalele mrfuri exportate sunt mainile i echipamentele, produsele chimice, carburanii i produsele alimentare. Destinaiile cele mai importante sunt Germania (24.9%), Belgia (13.0%), Frana (9.4%), Marea Britanie (9.2%), Italia (5.7%) Statele Unite (4.3%) i Spania (4.1%). Principalele mrfuri importate sunt mainile i mijloacele de transport, produsele chimice, carburanii, produsele alimentare i confeciile. Principalii furnizori sunt Germania (16.6%), Belgia (9.3%), China (8.8%), Statele Unite (7.6%), Marea Britanie (5.8%), Frana (4.7%) si Rusia (4.4%). Prin Portul Rotterdam, cel mai important port european, este anual tranzitat un volum de marfa de cca. 390 milioane tone (locul I n lume dup volumul de marf). Activitile portuare ale porturilor olandeze contribuie anual cu aproximativ 10% la formarea PIB. Rata inflaiei n 2006 a fost de 1.4% (sub nivelul mediu al Uniunii Europene care a nregistrat 1.8%). Veniturile la bugetul de stat au totalizat 243 miliarde Euro, iar cheltuielile bugetare au fost de 245 miliarde EUR. Datoria publica a atins n 2006 nivelul de 50.8% din PIB (249 miliarde Euro), iar investiiile la nivelul ntregii economii au reprezentat 19.3% din PIB (95 miliarde Euro). Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor. Sectorul serviciilor furnizeaz circa 74% din valoarea adugata bruta. Serviciile comerciale reprezint cu puin sub jumtate din PIB (circa 49%). n domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vnzarilor angro i cu amnuntul (peste 13% din valoarea adugat bruta), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzaciilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi i comunicaii (7%) si cel al serviciilor financiar-bancare (6,5%). Odat cu creterea gradului de integrare a pieelor financiare, sectorul financiar-bancar olandez a reacionat prompt i dinamic i i-a diversificat oferta de servicii, bncile olandeze fiind prezente activ pe piaa internaionala. Cele mai mari bnci olandeze sunt ABN-AMRO i ING Group. Totodat, n Olanda funcioneaz 60 de filiale si sucursale ale unor bnci Europene, Asiatice i Americane.

Tipologia statal

De asemenea, Olanda este atractiv pentru stabilirea reedinelor europene ale companiilor americane i asiatice, Centrelor europene de distribuie i Centrelor de deservire i relaii cu 4 clientel a companiilor internaionale. Astfel, cca. 60% de companii americane, printre care Cisco, IBM, Phillip Morris, Esso, Daimler Chrysler, Hewlett-Packard, Masterfoods, Honeywell, Xerox, Cannon, Polaroid, 3M, Coca Cola, au ales Olanda ca ar de reedin pentru filialele europene ale acestora. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche instituie de acest gen din Europa i una dintre cele mai importante din lume. Servicii de finanare a afacerilor sunt asigurate prin instituii specializate, precum Banca Naional de Investiii (NIB Capital), specializat n mprumuturi pe termen mediu i lung, companii de investiii de capital (iniial create de guvern, n prezent semi-independente) i agenii regionale de dezvoltare care presteaz servicii financiare pentru nfiinarea de noi companii sau preluarea riscului. Cea mai mare concentrare economica se nregistreaz n partea de vest a Olandei, cunoscuta sub numele de Randstat, unde i au sediul i i desfoar activitatea peste 45% din numrul total de companii. Partea de sud a tarii, de asemenea bine dezvoltata, este n prezent o zona industriala n cretere, orientat mai mult spre export i cu o pondere de cca. 25% n economia naional. Sectorul energetic. Principala resurs naturala a Olandei este gazul natural, ceea ce ii confer o poziie important din punctul de vedere al asigurrii surselor de energie la nivel comunitar. ntre 15% i 20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs n Olanda. n ultimii decenii sectorul energetic a avut, i continu sa aib, o contribuie importanta la prosperitatea Olandei. Producia de gaze naturale genereaz 2.1% din PIB-ul olandez i asigur aproximativ 11.000 locuri de munc. Anual, n Olanda se extrag 70 miliarde m3 din care cca. 35 miliarde m3 pentru consumul propriu. Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m3 la care este posibil s se adauge resurse suplimentare, neconfirmate nc, de 200 570 miliarde m3.

Tipologia statal

Criteriul Politico-Administrativ Olanda este o monarhie constituional din anul 1815, dup ce ntre 1581 i 1806 a fost o republic (ara a fost ocupat de Frana ntre 1806 i 1815). Dup 1980, Olanda este reprezentat de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numete membrii guvernului. Practic, o dat cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formeaz guvernul de coaliie (aceast etap poate dura cteva luni), urmnd ca acesta s fie recunoscut de regin. Parlamentul este compus din dou camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt alei prin vot direct o dat la patru ani. Senatul, prima camer (Eerste Kamer), are o importan mai mic. Reprezentanii acesteia sunt alei indirect de ctre parlamentele provinciale (care la rndul lor sunt alese direct de asemenea o dat la patru ani). Cele dou camere formeaz adunarea Strilor Generale (Staten Generaal). Olanda este compus din dousprezece provincii: Frizia, Groningen, Drenthe, Overijssel, Flevoland, Gelderland, Utrecht, Olanda de Nord, Olanda de Sud, Zeelanda, Brabantul de Nord, Limburg, care la randul lor sunt impartite in 458 de municipalitati terestre (ian. 2006) si 27 de districte maritime (ian. 2005). Structura de stat i sistemul politic: Regatul rilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene, ce se bucur de o poziie geografic avantajoasa, un climat politic stabil, un mediu de afaceri sigur i atractiv i relaii comerciale bine dezvoltate. Olanda face parte din Uniunea Benelux, mpreun cu Belgia i Luxemburg. Din punct de vedere administrativ-teritorial, Olanda este organizat n 12 provincii i 467 de municipaliti. For5ma de guvernmnt - monarhie constituional. eful statului este M.S. Regina BEATRIX a Olandei. Parlamentul (Statele Generale) este bicameral, compus din Camera Reprezentanilor, al crei preedintele actual este dna Gerdi A. Verbeet i Senat, al crei preedinte este dna Yvonne Timmerman-Buck. Cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanilor sunt alei prin vot direct o dat la 4 ani, iar cei 75 de membri ai Senatului sunt alei prin vot indirect de ctre membrii celor 12 Consilii Provinciale. Guvernul actual, investit la 22 februarie 2007, este condus a patra oar consecutiv de dl Jan Peter BALKENENDE, Prim-ministru. Ziua naional: 30 aprilie, ziua ncoronrii a reginei actuale i ziua de natere a reginei precedente. Teritoriile dependente: insulele Aruba i Antilele olandeze n Marea Caraibelor. Indicele de dezvoltare umana este o msur comparativ a speranei de via, alfabetizrii, nvmntului i nivelului de trai. Intr-un clasament din anul 2009, Olanda avea un indice al dezvoltarii umane peste medie (0.964), ceea ce inseamna ca tara are un nivel avansat de dezvoltare umana, aflandu-se pe locul 6 in lume.
5

Tipologia statal

Resursele Naturale Sunt de amintit naltele furnale de la Ijmuiden (clasate printre cele mai moderne din lume ) rafinariile de petrol sau importantele centre ale industriei petrochimice construite in jurul acestora industrii realizate prin punerea in valoare a situatie geografice si mijloacelor de comunicatie si nu pe baza unor rezerve de materi prime . Extractia carbunelui se realizeaza n conditii de slaba competivitate, productia de petrol este deocamdata insignificanta n raport cu consumul intern si, cu exceptia sarii si a enormelor zacaminte de gaze naturale Olanda trebuie sa importe materiile prime. Principala resurs naturala a Olandei este gazul natural, ceea ce ii confer o poziie important din punctul de vedere al asigurrii surselor de energie la nivel comunitar. ntre 15% i 20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs n Olanda. n ultimii decenii sectorul energetic a avut, i continu sa aib, o contribuie importanta la prosperitatea Olandei. Producia de gaze naturale genereaz 2.1% din PIB-ul olandez i asigur aproximativ 11.000 locuri de munc. Anual, n Olanda se extrag 70 miliarde m3 din care cca. 35 miliarde m3 pentru consumul propriu. Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m3 la care este posibil s se adauge resurse suplimentare, neconfirmate nc, de 200 570 miliarde m3. Industria este concentrat n domenii de nalt tehnologie: bio-tehnologie, chimie fin, industrie farmaceutic, electronica, IT&C, tehnologie medical, realizarea de materiale noi, industria alimentar, imprimerie. Multe dintre marile companii transnaionale sunt fondate i au sediul central n Olanda: holdingul financiar-bancar ABN-AMRO, cruia i aparin mai multe bnci n Europa: AEGON NV, una dintre cele mai mari companii de asigurri n lume; ARCELOR Mittal, productor de oel; HEINEKEN NV, un cunoscut productor de bere; ING Group, afaceri bancare; AHOLD, proprietarul mai multor reele de super-markete n Europa i SUA; PHILIPS, productor de electronic i electrocasnice; Royal Dutch SHELL, una dintre cele mai mari companii de petrol i gaz n lume; TNT, pota-expres; UNILEVER, unul dintre cei mai mari din lume productori de produse alimentare i de obiecte de uz de consum.
6

Agricultura olandeza, puternic mecanizat, este recunoscut pe piaa mondial ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole i este un exportator important de carne i produse lactate. Olanda se afla pe primul loc n lume la exportul de flori vii, locul II la exportul de cacaval. Fiecare segment al industriei agricole i are o structur proprie de organizare prin care i promoveaz i apra interesele: Dutch Organisation for Agriculture and Horticulture (LTO Nederland), Dutch Dairy Organisation (NZO), Joint Dairy Federation etc. Ca urmare a restriciilor impuse de Uniunea Europeana la producia animalier i din raiuni ecologice, cotele alocate Olandei de UE au devenit insuficiente, muli fermieri fiind nevoii s se ndrepte ctre ri care nu se confrunt cu aceste probleme. n acest sens, Republica Moldova devine din ce n ce mai interesant ca poteniala destinaie pentru capitalul olandez.
6

Resurse naturale

Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este intemeiata pe mica proprietate privata aupra pamantului.Densitatea popilatiei influenteza ansa puternic dimensiunea fermelor individuale , circa 90% dintre acestea avand intre 2-2,5 ha. si mai mult de jumatate circa 5 ha. O alta cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafetelor cultivabile , dar si aici s-a ajuns la limita la care extindera urbana a depasit ritmul recuperarii de noi terenuri.In conditile aratate , rezultatele agriculturii olandeze s-au obtinut datorita cultivariiintensive a terenurilor arabile si a un7ei specializari foarte accentuate in sectorul cresterii vitelor si a horticulturii. Din suprafata totala de 2.215.000 ha. utilizate in agricultura , pasunile ocupa 62% , pamantul arabil 33% si gradinaritul 5% ( dintre care 7100 ha. culturile de sera).Primul loc in sectorul agricol este ocupat de cresterea vitelor cu un apotr de 67,5% din valoarea productiei globale a agriculturi olandeze fata de 18% partea horticulturii. Crestera vitelor este concentrata indeosebi in provincile din nord si din vest.Reputatia Olandei ca mare producatoare de produse lactate este foarte veche , untul de Delft sau cel de Leida bucurandu-se de o larga preferinta pe piata internationala.In aceasta situatie ,Olanda isi avea asigurata plasarea in conditii avantajoase a acestui produs , in forte pana in crahul din feb. 1673schimbul caruia importa penrtu cosumul intern , la preturi reduse , untul din Anglia si Irlanda.In prezent , circa 40% din productia de lapte este industralizata in vederea exportului.Olanda situandu-se pe primul loc in exportul mondial de branzeturi si de lapte condesat.Aceasi atentie este acordata cresterii pasarilor ,Olanda fiind cea mai mare exportatoare de oua de pe piata mondiala . Culturile cerealiere (grau ,orz , secara, ovaz) ocupa o suprafata redusa (c. 3/5 din suprafata terenurilor agricole ) si nu acopera consumul intern .In schimb , culturile de sfecla de zahar satisfac in intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor , respectiv cu circa 30% mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export. Apropierea de marile centre si admirabilul sistem de comunicatii au fost conditii de baza care au dat un impuls deosebit culturilor horticole si florale ale tarii. Culturile de sera , care si-au vazut in ultimii ani suprafata sporita cu mai bine de 70% dau regiunii Westland din sudul orasului Haga un aspect mai mult industrial decat agricol, datorita nenumaratelor cosuri ale instalatilor destinate sa mentina temperatura optima pentru dezvoltarea plantelor . Faima Olandei ,bine meritata de altfel , este legata de de culturile sale de flori indeosebi de culturile de lalele. Adusa in tara de naturalistul Clusius in anul 1593 ca o curiozitate exotica ,laleaua avea sa devina curand echivalentul devizelor forte pana in crahul din 1637.Virusul care afectase la un moment dat corola plantei face posibila crearea unor varietati necunoscute ceea ce se va dovedi deosebit de important ;in plus se extinde in Europa moda franceza care consacra laleaua ca element simbolic in relatiile de curtoazie , iar Olanda era deja bine pregatita sa devina primul furnizor. Pretul unui bulb depaseste la un moment dat 5000 de florini; cu trei bulbi se poate cumpara o casa ,si acesta tulipomanie dureza pana in momentul in care primul debitor nu va fi in masura sa platesca la scadenta pretul bulbului cumparat si nici sa gaseasca un alt cumparator .Sute de familii burgheze au fost ruinate , cursul bulbilor scazand vertiginos de la 5000 de florini la nu mai mult de 50 .
7

Resurse naturale

Un loc important printre resursele naturale ale Olandei il ocupa bancurile sezoniere de heringi din Atlantic .Descoperirea pe sfarsitul sec. al XIV -lea de catre un pescar zeelandez ,a posibilitatilor de conservare indelungata a pestelui avea sa dea la timpul sau un puternic impuls intregii economii, transpunand pescuitul din limitele unei activitati de importanta locala pe planul larg al comertului international .Aceasta avea sa insemne aparitia unui numar de porturi pescaresti , extinderea flotei de pescuit si implicit a razei sale de actiune in cautarea unei noi specii, dezvoltarea unei retele de ateliere profilate pe problemele conservarii pestelui . acorduri si conflicte internationale si, in orice caz , venituri importante. Heringii , olandezi midiile si pestele proaspat se exporta in mari cantitati. Transporturile In Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari, datorita situatiei sale geografice care-i r8ezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii.In acest sens ele creaza 52,4% din locurile de munca .In ceea ce priveste rolul international al transporturilor olandeze ,este de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesci n aceasta tara sunt numai tranzitate. Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea constanta la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului tehnic .Este vorba despre introducera petrolierelor gigant ,transportul prin containere , introducerea turboreactoarelor in transportul aerian .Acest sector este reprezentat printr-o serie de intreprinderi specializate in comertul de tranzit, in operatiile triunghiulare in intreprinderi de asigurari, bancare si de transport ,care , in conditile unui comert interna- tional deosebit de activ, joaca un rol de prim ordin .Coloana vertebrala a acestei activitati este in primul rand flota comerciala ,care numara 1314 untati (2,3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la conditiile economiei si traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al economiei olandeze. Deschiderea in 1952 a canalului Amsterdam-Rin a imbunatatit in foate mare masura accesul acestui port la importantul fluviu european, permitand transportul rapid a marfurilor in tarile din bazinul sau. Exista in Olanda 2200 de autostrazi, 70% din reteaua feroviara este electrificata si masoara 3200 km , reteaua de transport fluviala masoara 5046 km , din care 3500km canale . In ciuda structurii solului, reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta .Printre marile constructii rutiere trebuie mentionata, in afara digului de 32 km care a inchis Golful Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. Cu lugimea sa de 5 km ,este cel mai mare pod din Europa.In domeniul transporturilor aeriene , prezenta pe plan internatinal se afirma prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker si prin cea mai veche linie aeriana civila din lume , infiintata de Koninklijke Lu- chtvaart Maatschappij -KLM (Societatea regala de navigatie aeriana). Turismul Olanda, o ar surprinztoare, cu un un peisaj tipic si nenumrate atracii a fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi si alte opere de art. Astfel, turitii vor fi plcut surprini s descopere c cele 12 provincii olandeze ofer pduri ntinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de vi de vie, superbe rezervaii naturale si nu n ultimul rnd pajiti ntinse pline de vestitele lalele viu colorate. ns Olanda nseamn si mai mult: orae moderne
8

Resurse naturale

combinate cu sate tradiionale, elegante boutiquri si cafenele mbietoare, muzee bogate n cultura zilelor noastre dar si n fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se gseste numai n cele peste 9 1000 de muzee, ci si pe strad, unde veti gsi vnztori ambulani de brnz, pete si alte produse specifice, mbrcai n costume tradiionale, de la cei mai tineri pn la cei mai vrstnici. Amsterdam este un ora frumos din Tarile de Jos cu o arhitectur impresionant, canale adorabile care traverseaz orasul, oameni prietenoi i unde poi face tot felul de cumprturi. Oraul satisface gusturile fiecrui cltor - fie c acesta prefer cultura i istoria, petrecerile, sau doar farmecul relaxant al unui vechi ora European. Primvara e sezonul cel mai bun al anului n care s vizitezi orasul. n aprilie toate lalelele sunt nflorite. Poi face o excursie de o zi la Keukenhof, faimoasa gradin de lalele a Olandei i cu aceast ocazie, poi vizita i alte locuri din partea de vest a rii. Muli turiti viziteaz Amsterdamul pentru a se bucura de o atitudine mai libertin fa de droguri, de exemplu. Este adevrat ca vinderea marijuanei i a hashish-ului s-a legalizat. Le poi cumpra n celebrele Coffee Shops. Din nefericire, spre detrimentul celorlali, unii turiti profit de aceast libertate i cred ca nu vor fi luai la rspundere pentru faptele lor. n ultimii ani, oraul a depus eforturi considerabile n a mpiedica asemenea abuzuri i de a-i menine n acelai timp atmosfera comod i placut. E important s facei distincia ntre expresiile Coffee Shop i Caf, care se traduc in limba romn prin acelai cuvnt: cafenea. Prima expresie denot un loc n care este permis sa fumezi droguri, iar a doua, un loc unde poi servi o ceac de cafea sau un pahar de bere. Atracii turistice Amsterdam este renumit pentru cartierul su clduros Wallen cu ale sale numeroase coffee shops care comercializeaz n mod legal cnep indian (cannabis), muzeul casei Rembrandt, care se gsete la 30 de kilometri de ora i canale pe malul crora se afl case vechi. n Amsterdam poate fi vizitat i cartierul cu felinare roii, care adpostete o serie de bordeluri. Prin Amsterdam trec fluviile Amstel i Het IJ. Portul din Amsterdam este legat direct cu Marea Nordului prin canalul Noordzeekanaal . Obiective turistice * Rijksmuseum Amsterdam - cel mai mare muzeu din tara, ce deine o colecie speciala de art olandeza *Anne Frank House - ascunztoarea din mijlocul orasului unde Anne Frank se adpostea pentru a-si scrie faimosul jurnal din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial * Muzeul Houseboat - ansa de a cunoate istoria celebrei flote olandeze din Evul Mediu * Jewish Historical Museum - muzeu cu 4 sinagogi, cea mai veche datnd din secolul al XVII- lea * Muzeul Stedelijka - cu o colecie de arta moderna si o superba gradina de sculpturi, ce se afla in spatele cldirii * Muzeul Amstelkring - gzduiete acum o colecie de argintrie bisericeasca si tablouri religioase. * TIN, Muzeul Teatrului - picturile de pe perei si tavan, precum si scara din marmura, formeaza fundalul muzeului.
9

Resurse naturale

* Muzeul Allard Pierson - unde se afla singura colecie arheologica a oraului, ce contine piese de arta de origine egipteana, greaca, si romana. * Muzeul Maritim Scheepvaart - deine cea mai mare colecie de vapoare din lume
10

* Muzeul Filmului are o colecie de mii de filme, poze, postere si scenarii de filme olandeze si internaionale. * Muzeul Van Gogh - gzduiete 200 de picturi si 550 de schite ale celebrului pictor. Numeroase atracii si priveliti ncntatoare fur privirile trectorilor si merita vizitate, iar printre acestea, cele mai renumite sunt: * Oude Kerk - veche biseric nconjurat de casue in stil gotic renascentist * Dam Square - loc plin de istorie, situat chiar n centrul oraului * Artis Zoo - cea mai veche grdin zoologica din Olanda. * Cartierul Red Light (al Felinarelor Rosii) * Se organizeaz excursii cu barca pe frumoasele si faimoasele canale- Herengracht, Keizersgracht, Prinsengracht, Singel, Brouwersgracht, Bloemgracht si Leliegracht. Haga, resedina Familiei Regale, un ora de o deosebit elegant ce ofer turitilor piee colorate, staiuni atrgtoare cu faleze pline de viat dar si un binecunoscut si frecventat casino. Rotterdam este un ora portuar, n provincia Olanda de Sud, Tarile de Jos. Are 588718 locuitori n oraul propriu-zis i aproximativ 1.600.000 n zona metropolitan. Aceasta face parte din proiectul de unire a unor orae din vestul rilor de Jos ntr-o singur aglomerare: Randstad Holland. Este cunoscut pentru faimosul pod Erasmus si numeroase cldiri istorice. Informatii utile Bacisurile sunt apreciate in Olanda, dar nu strict necesare. Este de ateptat ca un chelner sau un ofer de taxi s primeasca 10% din valoarea notei de plata. Accesul la toalete se plteste, chiar daca la momentul respectiv suntei client al unui restaurant. Taxa variaz ntre 20 i 50 de centi. In Olanda este tolerat consumul drogurilor uoare (marijuana), care se procur i se consum doar in localuri speciale (Coffee shop). Olanda este renumita pentru navigatie dar si pentru patinoarele deschise iarna pe scara larga. Tara este vizitata de oameni din totae colturile lumii preponderenti fiind germanii, englezii, belgienii si americanii. Olandezii isi petrec in proportie de 50% vacantele in afara tarii, destinatiile favorite fiind: Franta, Belgia, Germania dar si Italia, Spania si Grecia. *6.558.000 turisti (1996) ;venituri din turism -6,23 mld. dolari Principalele zone sau obiective : orasele de arta-Amsterdam (vizitat de c. 50% din turisti straini) Haga, Delft , Haarlem, Utrecht-cu vestigi ale "secolului de aur" ( sec. 17 ) si numeroase muzee( din cele peste 400 existente in Olanda )litoralul M. Nordului , cu 55 de statiuni balneare ( renumite fiind Hock van Holland , Zandvoort ,Noordwijk).M. Wadden si ins.Frisce (pentru sporturi nautice); intre Haga si Scheveningen se afla Madu-rodam, oras miniatura cu reproduceri fidele ,la scra , ale multor monumente si curiozitati ale tarii; in S tarii se remarca Maastricht ,cel mai vechi oras al Olandei (arhitectura me- dievala , a Renasteri ,baroca).

10

Resurse naturale

Resursele Umane Pe suprafata sa de 41.526 km2, din care 24% sub nivelul marii, Olanda adaposteste o populatie de 16,15 milioane de oameni, adica 2,16% din populatia Europei, din care 44,1% populatie activa. In perioada 1990-2001, 40% din cresterea populatiei este atribuita imigratiei, numarul populatiei imigrante fiind estimat la 2,870 milioane de oameni. ara are o rat de migraie de 2,55 migraii la 1,000 locuitori. In ceea ce priveste densitatea populatiei, Olanda ocupa locul III in Europa cu o densitate de 462 locuitori/km2, dupa Malta si Slovenia. Aceasta valoare a densitatii este de 14,4 ori mai mare decat media europeana. ntre 1900 i 1950 populaia rii aproape s-a dublat de la 5,1 la 10,0 milionane de locuitori. De la 1950 pn la 2000 populaia a crescut n continuare de la 10,0 la 15,9 milioane de locuitori, dar creterea populaiei a sczut comparativ cu cei 50 de ani precedeni. Rata de cretere estimat este n prezent 0,436% (ncepnd din 2008). Rata fertilitii n Olanda este de 1,66 copii la o femeie (ncepnd cu 2008), care este mare n comparaie cu multe alte ri europene, dar cu mult sub rata de 2,1, necesar pentru nlocuirea natural a populaiei. Sperana de via este mare: 82 de ani pentru femei i 77 pentru brbai. Fora de munc numra 7.6 milioane persoane, din care 79% sunt antrenai n sectorul serviciilor, 19% n industrie i 2% n agricultur. Cea mai mare concentratie este inregistrata in partea de vest, cunoscuta sub numele de Randstat, centrul economic al tarii, unde isi au sediul si isi desfasoara activitatea peste 45% din numarul total de companii. Partea de sud a tarii, de asemenea, bine dezvoltata, este in prezent o zona industriala in crestere, orientata in principal spre export si cu o pondere de circa 25% in economia nationala. Provinciile din estul tarii, la granita cu Germania, au din punct de vedere economic o structura diversa, activitatile principale desfasurandu-se in sectorul industriilor manufacturiere, in cel al transporturilor si in sectorul comertului cu ridicata. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul tarii, activitatile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie. La nivel national, sectorul manufacturier este relativ restrans si are un aport de doar 15% la formarea PIB. Activitatile industriale ocupa circa 16% din forta de munca activa, si sunt concentrate in domenii de inalta tehnologie: biotehnologie, chimie fina, industria farmaceutica, electronica, telematica, ITC, tehnologie medicala, realizarea de materiale noi, industria alimentara, imprimerie. Multe dintre marile companii transnationale sunt fondate si isi au sediul central in Olanda: PHILIPS, UNILEVER, SHELL, DSM, AKZO NOBEL. Comparativ cu celelalte tari membre OCDE, agricultura are un rol important in economia olandeza (2,5% din PIB) si ocupa aproximativ 3% din populatia activa. Agricultura olandeza este recunoscuta pe piata mondiala ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole si este un exportator important de carne si produse lactate. Olanda se afla pe primul loc in lume la exportul de flori taiate, locul II la exportul de branzeturi si locul III la produse agricole in general. Urmare restrictiilor impuse de Uniunea Europeana la productia animaliera (si din ratiuni ecologice), cotele alocate Olandei au devenit insuficiente, multi fermieri fiind nevoiti sa se indrepte catre tari care nu se confrunta cu aceste probleme. Romania devine din ce in ce mai interesanta ca potentiala destinatie, expertiza si investitiile olandeze putand constitui un sprijin
11

11

Resurse umane

important in redresarea si adaptarea sectorului agro-zootehnic romanesc la cerintele Uniunii Europene. 12 Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%). In domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6,5%). Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare, sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii, bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala. Rata omajului n anul 2006 a fost de 5.5%, semnificativ mai mica dect media de 8.5% nregistrata n Uniunea European. Sectorul IMM-urilor in Olanda (firme cu cel mult 250 angajati) este constituit din peste 550.000 de companii, reprezentand mai mult de 99% din totalul firmelor olandeze, si oferind circa 2,5 milioane locuri de munca, ceea ce reprezinta 60% din totalul fortei de munca ocupata. Distributia IMM-urilor pe sectoare de activitate Sector Procentaj Servicii comerciale 24% Vanzari cu amanuntul 13% Activitati industriale 13% Sanatate 12% Vanzari cu ridicata 11% Constructii 10% Reparatii auto 9% Catering 8% Educatia Scolile olandeze se impart in scoli publice, speciale (religioase) si private. Scoala elementara incepe la varsta de 2 ani si continua pala la 12 ani. Acest ciclu de studii este impartit in 8 trepte, participarea la cursuri fiind obligatorie din treapta a doua. In treapta a treia copii invata sa citeasca si sa scrie iar din treapta a opta copii invata engleza. Urmeaza nivelurile liceului si studiile superioare. Societatea olandeza este recunoscuta pe paln mondial pentru deschiderea fat de tot ceea ce este nou, este o societate permisiva in ceea ce priveste prostitutia, homosexualitatea si prostitutia. Limba oficial este olandeza(neerlandeza), care este vorbit de ctre majoritatea locuitorilor. O alt limb oficial este frizona care este vorbit n provincia de nord a Friziei, numit frysln n aceast limb. Frizona este, de asemenea vorbit n aceleai sate n partea de vest a provinciei Groningen. Frizona este co-oficial numai n provincia Frizia, dei are cteva restricii. Mai multe dialecte de saxona joas (nedersakisch n olandez) sunt vorbite n mare parte n nord i est, la fel ca tweants n regiunea Twente i sunt recunoscute de ctre Olanda ca limb regional n conformitate cu Carta European Pentru Limbi Regionale sau Minoritare, precum i ca soiurile Meuse - renan francofone n provincia de sud a Limburgului, numit aici limba limburgish.
12

Resurse umane

Exist o tradiie a nvrii limbilor straine n Olanda: aproximativ 80% din totalul populaiei are cunotine bune de limb englez nivel conversaional, 55-59% de limba german i 19% de limba francez. Limba englez este curs obligatoriu n toate colile secundare. n cea mai mare coala de nivel inferior de nvmant secundar (VMBO) o suplimentare de limb modern strin este obligatorie n primii doi ani. n nvmantul secundar superior, doua suplimentare a limbilor strine moderne sunt obligatorii pe parcursul primilor trei (HAVO)sau patru (VWO) ani. Standardul de limbi moderne sunt franceza i germana, dei colile pot schimba una dintre aceste limbi cu spaniola, turca, araba sau rusa. n plus, colile din regiunea Frizia predau i au examene n frizona i colile din ntreaga ar predau i au examene n greac veche i latin. Religiile Olanda este una din rile cele mai laice din Europa de Vest,doar 39% fiind afiliate religios(31% pentru cei sub 35 de ani)i mai puin de 20% viziteaz biserica regulat. n prezent,Romano-Catolicismul este religia cea mai rspndit din Olanda,formnd originea religioas a 26,3% dintre persoanele olandeze,n scdere de la 40% n 1970.Biserica Reformat din Olanda urmeaz cu 11,4% din populaie.A fost format n 2004 ca o fuziune a celor doua componente majore ale Calvinismului:Biserica Reformat Olndez(care reprezint aproximativ 8,5% din populaie),Bisericile Reformate din Olanda(3,7% din populaie)i o mic biseric luteran.Alte biserci protestante,calvin ortodox n cea mai mare parte,reprezint 6% din populaie. n 2006 au fost 850.000 de musulmani(5% din populaia total olandez).Olanda are o valoare estimativ de 250.000 de buditi sau oameni care se simt puternic atrai de aceast religie,n mare masur,de culoare alb olandez.Exist aproximativ 95.000 de hindui dintre care 85% provin din Surinam.Sikhsi sunt o alta minoritate religioas numrnd n jur de 12.000,localizat n principal n sau n jurul Amsterdamului. Se gasesc cinci lcae de rugciune gurudwaras n Olanda.Asociaia de Religie Arhive de Date(bazndu-se pe o enciclopedie cretin a lumii)a estimat un numr de 6.400 de reprezentani baha n 2005.Dei Holocaustul a afectat profund comunitatea evreiasca(ucignd aproximativ 75% din 140.000 de membri n acel timp),aceasta a reuit s recontruiasc viaa vibrant evreiasca pentru aproximativ 45.000 de membrii cureni.nainte de Al Doilea Razboi Mondial 10% din populaia Amsterdamului a fost evreiasc. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru din 20005,34% dintre cetaenii din Olanda au raspuns c"ei cred c exist un Dumnezeu",n timp ce 37% au raspuns c"ei cred c exist un fel de spirit sau o for de via" i 27% c"nu cred c exist oricare dintre spirite,Dumnezeu sau o for de via". n 1947,nainte de secularizarea Europei i marea aezare de non-europeni n Olanda,majoritatea cetaenilor din Olanda s-au identificat ca i cretini.n acelai an,44,3% au aparinut cultelor protestante,38,7% au aprinut Bisericii Romano-Catolice i 17,1% au fost neafiliate.De atunci,prabuirea general n religiozitate a lovit protestanii oarecum mai mult dect catolicii,de unde se explic parial de ce Biserica Catolic are un procent mai mare dect protestanii din zilele noastre.n 2003 acest procent a fost de aproximativ:protestanti 20,catolici 30 i neafiliate 41. Libertatea la educaie a fost garantat prin constituia olandez din 1917 iar colile conduse de grupuri religioase(n special cretine i islamice)sunt finantate de ctre guvern.n Olanda,toate colile trebuie s indeplineasc criterii stricte de calitate.
13

13

Resurse umane

Sunt partide politice n Parlamentul olandez(CDA, Uniunea Cretina i SGP) baza politicii lor n credina cretin fiind n grade diferite.Olanda,dei este un stat laic,n unele municipalita i n care majoritatea sunt cretini,Consililul religiei recurge la practici prin rugciune nainte de o reuniune.n plus,n cteva piee rurale,drumurile pentru traficul de maini sunt inchise duminica ct i n timpul srbtorilor religioase. Municipalitaile,n general,ofer de asemenea funcionarilor publici o zi liber n zilele de srbtoarea religioas cretina,cum ar fi de Pati i nlarea Domnului.La 4 septembrie 2008,a fost iniiata o discuie de ctre Tineke Huizinga,spunnd c islamul ar trebui s primeasc o zi de srbtoare deoarece exist mai multe pentru cretinism.n 2005,20% din olandezi au crezut c o astfel de zi liber ar trebui s fie o srbtoare naional(ceea ce nseamn c ntreaga ar primete o zi liber de munc sau de coal)i 45% au considerat c Eid ul-Fitr ar trebui cel puin s fie recunoscut ca o vacan.

14

Structura populatiei: 0 - 14 ani: 18,38%; 15 - 64 ani: 67,9%; 65 ani si peste: 13,72%. Rata de crestere a populatiei: 0,55%; Rata natalitatii: 11,85 nasteri/1.000 locuitori; Rata mortalitatii: 8,69 decese/1.000 locuitori; Rata neta a migrarii: 2,34 migrari/1.000 locuitori; Rata mortalitatii infantile: 4,37 decese/1.000 nascuti vii

14

Resurse umane

Analiza S.W.O.T15 Puncte tari Dei considerat o ara european minuscul, nconjurat de mari puteri economice i de mari culturi, dei are putine resurse naturale, Olanda a dezvoltat un mediu al afacerilor deosebit de complex, nvnd de la alii s se adapteze, pstrndu-i ns identitatea proprie. Caracterizat prin deschidere spre lume i internationalizare nca din secolele XVI i XVII, aceasta ara a devenit o putere economica major. Managerii olandezi, considerai adesea mercenarii comerciali ai Europei, nu au manifestat interes i preocupare privind pierderea naionalitii afacerii; pentru ei a fost i este foarte important s obin profitul oriunde in lume se identifica oportuniti. Deviza lor comportamentala este asimilare i adaptare la culturile naionale i locale, nvnd mareu de la strini i folosind, cu abilitate i iscusin, cunostinele acumulate in activitati profitabile proprii. Marile corporatii olandeze sau cu participaiuni semnificative la capital mixt, precum Heineken, Philips, Shell, Unilever i multe altele, sunt considerate ca foarte apropiate de ceea ce se cheama mari companii europene, dar acestea sunt numite de analiti i ulcioare mictoare, datorita senzitivitii lor deosebite la influentele strine pe care le integreaza in propriile culturi organizationale. Punctele forte ale miracolului economic olandez sunt considerate ramurile cu contributie insemnata in PIB, precum: transporturile, turismul, sistemul bancar si de asigurari, produsele agricole, chimicale i uleiurile minerale. De asemenea, aceasta ara mica are o economie deschisa i diversificat, fiind considerat i folosit ca veritabila poarte de intrare in Europa de catre marile companii transnationale cu sediul central pe alte continente. De pilda, companiile din SUA au in Olanda 1.400 de intreprinderi, n care lucreaza 110.000 de oameni; numeroase companii att europene (franceze, germane, britanice etc.) ct i japoneze sunt, de semenea, prezente in teritoriu. Olanda a devenit un mediu economic atractiv pentru investitorii straini deoarece legislatia este mai putin restrictivea, oferind stimulente fiscale pentru nou-venitii in afaceri, care gasesc i reele de distribuie deosebit de funcionale, fora de munc nalt calificat, capabil s realizeze o productivitate superioara celor din Germania, Suedia, Japonia. Puncte slabe Ca urmare a restriciilor impuse de Uniunea Europeana la producia animalier i din raiuni ecologice, cotele alocate Olandei de UE au devenit insuficiente, muli fermieri fiind nevoii s se ndrepte ctre ri care nu se confrunt cu aceste probleme. n acest sens, Republica Moldova devine din ce n ce mai interesant ca poteniala destinaie pentru capitalul olandez. Oportunitati O particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de a discuta cu autoritatea referitor la tratamentul fiscal pentru anumite operaiuni sau tranzacii viitoare. n acest fel, compania beneficiaz de evaluarea precis a valorii impozitelor pe care le va avea de pltit i poate astfel s-i eficientizeze operaiunile viitoare. rile de Jos au, de asemenea, politici care s promoveze investiii productive n rile srace, precum i un puternic mediu relativ record din punctul de vedere al rilor n curs de dezvoltare. scorurile sale privind migrarea i componentele de tehnologie sunt conduse de ctre
15

Analiza S.W.O.T.

numrul 16relativ mic de imigrani din rile n curs de dezvoltare care intr n rile de Jos i de proprietate intelectual politici care restricioneaz fluxul de inovaii ctre rile n curs de dezvoltare, respectiv. Amenintari "Marijuana ocup locul trei, dup castravei i tomate, pe lista celor mai vndute produse olandeze la export", a declarat comisarul de poliie Max Daniel pe un post de televiziune. Vnzarea aa-numitelor droguri uoare marijuana este legal n Olanda, dar cultivarea canabisului, care este folosit pentru producerea marijuanei, este interzis. Prostitutia este legala in Olanda inca din 1830. Din 1911 pana in 1980 a existat o lege care interzicea obtinerea profiturilor in urma prostitutiei (din partea unor terte persoane), insa dupa cum era de asteptat, aceasta lege nu a miscat pe nimeni. In 1988, prostitutia a fost recunoscuta ca o profesie legala. O noua lege introdusa in octombrie 2000, ii reconfirma caracterul legal, supunand-o jurisdictiei municipale in ceea ce priveste locatia, organizarea si practicarea acestei meserii. Autoritatile incearca in continuare sa diminueze sau sa elimine cu ajutorul legilor, prostitutia minorilor, prostitutia fortata si traficul de fiinte umane. Orice afacere bazata pe servicii sexuale trebuie sa aiba o autorizatie eliberata de catre autoritatile locale.

16

Analiza S.W.O.T.

17

Harta Politica

18

Natalitate si Mortalitate

19

19

Densitatea populatiei

20

Densitatea populatiei

Cuprins
Repere geografice generale Tipologia statala Resurse naturale Resurse umane Analiza S.W.O.T Anexa 1 2 6 11 15 17

Bibliografie
Ion Marin, Mihai ielenicz, Marian Marin- Europa. Enciclopedie geografica, Editura Corint Revista Arborele Lumii www.infoturism.ro www.prb.org www.travelworld.ro www.wikipedia.com