UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA

MODURI SI CAI DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENI

Student:

IV CEPA, gr IA

AGENII PATOGENI sunt organisme care asigur: - gzduirea agentului patogen; - supravieuirea, eventual nmulirea; - ntotdeauna diseminarea - prezint sau nu semne clinice de boal

SURSA DE INFECTIE :

Omul (copilul)

bolnav (boal tipic sau atipic - subclinic, asimptomatic) diseminarea fcndu-se prin saliv (scarlatina, rujeola), fecale (dizenterie, febr tifoid), urin (leptospiroza, bruceloza), snge (hepatita epidemic ), mbrcminte, rufe, jucrii, crti, vesel si obiecte personale ale bolnavului, comune cu cele ale persoanelor sntoase; Purttorul de germeni:

preinfectios, aflat n perioada de incubatie, care este contagios n ultima aparent sntos (temporar sau cronic), care are un anumit grad de

parte a incubatiei;

imunizare si o bun rezistent general nespecific. Pentru anumite perioade, gzduiesc si disemineaz agentul patogen;

fost bolnav, convalescentii disemineaz agentii patogeni si n perioada de cronicii disemineaz agentii patogeni timp de luni, ani sau chiar toat

convalescent (zile, sptmni, luni),

viata (febra tifoid, dizenteria bacilar etc.).

Animalul bolnav sau purttor, care prin fecale, urin , snge, lapte, secretii purulente, carne, ln , tegumente etc. contamineaz factorii de mediu (aer, ap, sol, alimente). infectie deosebit de important. Animalele de cas (cinele, pisica) si roztoarele (soareci, sobolani) pot constitui izvor de

Vectori biologici activi Agenii vectori sunt reprezentai, din punct de vedere ecologic, de organisme biotice care asigur transportul dintr-un loc n altul al diferiilor ageni patogeni, dar din punct de vedere biologic, ei sunt implicai n ciclul evolutiv al acestora din urm, constituind o verig indispensabil n lanul de transmitere a bolilor. Prin urmare, agenii vectori nu constituie numai cele mai eficiente mijloace de difuzie spaial a agenilor patogeni, ci i gazdele lor intermediare obligatorii deoarece n organismul lor se desfoar principalele faze biologice de evoluie ale agenilor patogeni. Artropodele reprezint cea mai vast i dinamic categorie de agenivectori din toat sistematica zoologic deoarece multitudinea speciilor sale

componente vehiculeaz agenii patogeni pe tot globul, contribuind n mod semnificativ la extinderea spaial a principalelor tipuri de boli infecioase

Vectorii principalilor ageni infecioi Virui Rickettsii 1. ARBO- 1. R. virui prowazecki Protozoare Metazoare 1. 1. W. Plasmodium bancrofti malariae - boli (tifosul B. malay febrile epidemic) (pesta) (malaria) (filarioze 2. R. mooseri 2. Borrelia 2. T. limfatice) meningite recurrentis gambiense (tifosul 2. O. volvulus aseptice murin) (febra T. - encefalite recurent) rhodesiense 3. R. (oncocercoza) - febre he- tsutsugamushi 3. Bartonella (boala 3. Loa-Loa moragice baciliformis somnului (tifosul de african) (loaiaza) - altele lstri) (bartoneloza) 3. T. cruzi 4. R. ricketsiae (boala Chagas) (febra ptat a Munilor 4. Leishmania Stncoi) donovani 5. R. conori (febra butonoas) (boala Kalaazar) L. tropica Bacterii 1. Pasteurella pestis

(leishmanioza cutanat) Vectori 1. nari 1. Pduchele 1. Purice 1. nari 1. nari anofeli 2. Purice 2. Pduche - Anophelus Flebotomi 2. Glossina 3. Trombicula 3. Flebotomi - Culex Cpue 3. Reduviide 4,5. Cpue (Lutzomya) - Aedes 4. Flebotomi - Mansonia 2. Simulium 3. Chrysops

Principalele tipuri de ageni-vectori artropode. Genul / Specia 1.Insecte - nari Anophellus Aedes Culex Mansonia - Flebotomi - Simulium Familia Culicidae Psichodidae Simuliidae Muscidae Muscidae Tabanidae Ordin Diptera Diptera Diptera Diptera Diptera Diptera Boala transmis Malaria, filarioze, arboviroze, febra galben, denga Febra papataci, bartoneloza, leishmanioza visceral i cutanat Oncocercoza Tripanosomiaza african

Ceratopogonidae Diptera Pediculus Anoplura

- Glossina (musca e-e) (musca domestic) - Tabanus (Chrysops) - Culicoide (musculie neptoare) - Pediculus (Pduche) -Rhodnius (Triatoma)

Reduviidae Pulicidae

Hemiptera Siphonaptera

(boala somnului) Vector mecanic pentru diferii ageni patogeni Filarioza Loa-loa Filarioza Tifosul exantematic, febra recurent Boala Chagas Pesta

- Pulex (purice) 2. Arachnide Ixodidae -Rhipicephalus sanguineus - Ornithodorus moubata -Trombicula Leptotrombidium Argasidae Trombiculidae

Acarina Acarina Acarina

Febra butonoas Tifosul de cpue, febra recurent de capu Ricketsioza scrub (tifosul de lstri)

CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENI Transmiterea se realizeaz prin dou modalitti: direct , obligatorie pentru agentii patogeni cu

rezistent mic. Bacteriile, virusurile sau oule de paraziti pot ajunge la copilul sntos prin contactul direct cu sursa de infectie (mini murdare, srut, muscturi, inhalare de picturi septice, obiecte infectate etc.). Modul de viat neigienic creeaz cele mai multe conditii pentru o transmitere direct (virusul gripei, ruje olei, varicelei, hepatitei epidemice de tip A, parazitoze etc.); indirect , specific agentilor patogeni rezistenti la

actiunea factorilor de mediu. Aceast modalitate de transmitere se face prin intermediul aerului, apei, solului, alimentelor, obiectelor, mustelor, tntarilor, cpuselor etc

Aerul contaminat

Aerul nu este un mediu favorabil supravietuirii agentilor patogeni, deoarece acestia sunt distrusi (n perioade variate de timp) de variatiile de temperatur, umiditate, actiunea radiatiilor solare, absenta substratului nutritiv, interventia substantelor chimice, a poluantilor de natur fizicochimic etc. Aerul intervine n vehicularea unor agenti patogeni, n cazul bolilor cu poart de intrare respiratorie.
7

n anumite circumstante (aglomeratii, absenta igienizrii n unittile sanitare, laboratoarele de bacteriologie etc.), aerul este contaminat de ctre sursele de agenti patogeni, prin mecanismele descrise de Flugge (picturile de secretie nazofaringian, nucleii de pictur si praful bacterian). Cele mai rspndite boli prin intermediul aerului sunt gripa,

adenovirozele, bolile infecto-contagioase ale copilriei (rujeola, rubeola, varicela, tusea convulsiv, parotidita epidemic), tuberculoza, difteria, streptocociile prin streptococul beta hemolitic etc.

Apa contaminat

Apa rurilor, lacurilor, fntnilor se poate contamina prin urin, fecale, ape reziduale provenite din diferite surse etc. Ea nu constituie un mediu favorabil supravietuirii ndelungate a agentilor patogeni datorit compozitiei chimice, pH-ului, variatiilor de temperatur, iradierii solare, gradului de aerare, florei saprofite, bacteriofagilor, datorit metodelor de tratare si dezinfectie. Apa poate transporta agentii patogeni ai bolilor infectioase la mari distante si prin consumul de ctre om s produc 4/5 din bolile cunoscute, asa numitele afectiuni hidrice: salmoneloze, shigeloze, holera, leptospiroze, hepatita viral A si E, enteroviroze, adenoviroze, parazitoze etc. n anumite zone geografice, apa constituie mediul n care se dezvolt gazdele agentilor etiologici ai unor boli (febra galben, malaria, strongiloidoza, ankylostomiaza, filarioza etc.).

Riscurile contaminrii apei potabile sunt diferite n raport cu sursele de ap (izvoare, fntni, sisteme centralizate) si cu scopurile utilizrii, nivelul de salubritate a localittilor, educatia populatiei etc. La nivel mondial, consumul de ap contaminat produce n fiecare an, peste 500 milioane cazuri de boal diareic acut (BDA), urmat de peste 20 milioane decese (dintre care 6-7 milioane sunt copii n vrst de pn la 5 ani). Poluarea biologic, chimic si fizic a surselor de ap potabil a produs, la nivel mondial, o adevrat "criz a apei".

Solul contaminat

Contaminarea solului se face prin ape reziduale si reziduuri organice, prin existenta fermelor zootehnice, a anexelor gospodresti, a depozitelor pentru reziduuri, a cimitirelor etc. Contaminarea poate fi direct de la surse sau prin intermediul celorlalte ci de transmitere. Desi solul poate fi contaminat intens, prin procesele de autopurificare poate interveni n reducerea numrului agentilor patogeni. Structura geochimic a solului, variatiile de temperatur, umiditate, expunerea la radiatiile solare, flora teluric, antagonismul microbian, actiunea bacteriofagilor si tratamentele agrozootehnice reprezint factori de reducere a contaminrii solului. Agentii patogeni frecvent vehiculati prin sol sunt salmonelele, shigelele, vibrionul holeric, bacilul tetanic, botulinic, bacilul crbunos, leptospirele, oule sau larvele de geohelminti, sporii micetelor patogene etc.

Alimentele contaminate

Alimentele contaminate constituie o cale important de transmitere a numeroase afectiuni cu poart de intrare digestiv, prin natura lor variat si datorit drumului complex pe care l parcurg de la surs, la consumator. Ele pot fi de origine animal sau vegetal. Riscul mbolnvirii difer n functie de urmtorii factori: consumul alimentelor care au suferit un tratament consumul alimentelor mixte contaminate (creme, contaminarea produselor finite n timpul

termic prealabil sau nu; maionez, nghetat); consumului. Alimentele se pot contamina direct de la sursele de agenti patogeni (bolnavi, purttori) sau indirect, prin intermediul celorlalte ci (aer, ap, sol, obiecte, mini, vectori). Agentii patogeni care contamineaz frecvent alimentele sunt bacterii, virusuri (sau toxinele acestora), paraziti si micete. Consumul de alimente contaminate produce annual, la nivel mondial, peste 1 miliard cazuri de boal diareic acut si peste 5 milioane decese, mai ales copii. Alimentele sau buturile nealcoolice contaminate si consumate n unitti de alimentatie public si colectiv (restaurante, cofetrii, cantine) sau n sistemele stradale improvizate, contribuie n mare msur la cresterea

10

actual a incidentei morbidittii cauzate de agenti patogeni cu poart de intrare digestiv (salmonele, shigelle, stafilococ enterotoxic, bacil Koch, brucele, vibrion holeric, enterovirusuri, virusurile hepatitei A si E, agenti patogeni encefalitici, ou de paraziti, spori de micete etc.

Obiectele contaminate

Datorit diversittii structurale si utilitare a obiectelor, copiii pot fi permanent contaminati. Obiectele pot fi contaminate direct de la sursele de agenti patogeni sau indirect, prin intermediul celorlalte ci de transmitere (aer, ap, sol, mini etc.). Prin obiecte se pot transmite la copiii receptivi att agenti patogeni cu rezistent redus n mediu (virusurile gripei, rujeolei, rubeolei, varicelei, parotiditei epidemice, meningococul etc.), ct si cei cu rezistent mai crescut (stafilococ, piocianic, Klebsiella, colibacili, Proteus, enterovirusuri, virusurile hepatitei, ou de helminti, spori de micete etc.). Intensitatea contaminrii obiectelor depinde de specia agentului patogen, structura si modul de utilizare a obiectului, posibilittile de decontaminare, nivelul de educatie al copiilor etc. n colectivittile de copii prescolari si scolari, obiectele contaminate reprezint o important cale de transmitere a bolilor infectioase.

Minile contaminate

Contaminarea minilor se produce n permanent n cazul copiilor, fie direct (chiar si autocontaminate) de la sursele de agenti patogeni, fie
11

indirect, prin intermediul aerului, apei, solului, obiectelor sau a minilor altor copii. Toti agentii patogeni pot contamina minile la un moment dat. Ele pot fi recent contaminate (modalitate direct) sau, n conditiile neigienice ale unei colectivitti (modalitate indirect) pe tegumentele minilor putnd exista salmonele, shigelle, entorovirusuri, virusurile hepatitei, ou de paraziti etc.

Msuri de prevenire referitoare la sursa de infectie , n scopul mpiedicrii introducerii sau ptrunderii sursei de infectie n colectivitti

Triajul epidemiological copiilor se efectueaz n urmtoarele

situatii:

la admiterea n crese si grdinite; la intrarea zilnic n la revenirea dup o absent care depseste 3 zile, dup vacante, la trimiterea n tabere, cnd exist cazuri de boli transmisibile, pe toat

institutie;

perioada maxim de incubatie de la ultimul caz aprut sau ori de cte ori este nevoie.
12

Dac se depisteaz o boal infectioas, copilul va fi izolat (la spital sau la domiciliu, n functie de afectiune si conditiile oferite de familie), n vederea asigurrii tratamentului si mpiedicrii diseminrii agentilor patogeni. Copiii depistati cu faringo-amigdalite acute streptococice afebrile sunt tratati cu penicilin si recontrolati bacteriologic dup ncheierea acestui tratament, de ctre cabinetul medical din colectivitate. Copiii depistati cu paraziti si scabie (aceasta trebuie confirmat de dermatolog) sunt supusi unui tratament specific, fiind recontrolati clinic n a IV-a zi de la depistare.

Izolarea si tratarea corect a bolnavilor sau a copiilor suspecti de o boal transmisibil prin separarea de ceilalti membri ai colectivittii si efectuarea dezinfectiei n focar.

n functie de gravitatea bolii izolarea se efectueaz la domiciliu (izolator) sau n spital (sectia de boli infectioase). Izolatoarele din unittile de copii si tineri s fie astfel amplasate, nct s nu constituie un risc de rspndire a bolilor n restul colectivittii. Se recomand situarea periferic a izolatoarelor, n afara circuitelor salubre.

Depistarea

purttorilor

de

germeni

si

contactilor

si

supravegherea lor.

13

Controlul strii de sntate a personalului angajat (educativ, administrativ, sanitar si a personalului din bocul alimentar), prin examene medicale la angajare si periodice. Controlul accesului persoanelor strinen institutiile de copii. Organizarea si respectarea circuitelor. Interzicerea accesului animalelor n colectivittile de copii si adolescenti.

Msuri de prevenire referitoare la cile de transmitere n scopul reducerii contactului ntre copii si ntreruperii cilor de transmitere prin respectarea conditiilor igienice.

Pentru reducerea contactului ntre copii se recomand:

acestia

izolarea grupelor de copii si a ncperilor folosite de izolarea, prin constructie, a grupurilor functionale (bloc controlul circulatiei ntre grupe, a copiilor si adultilor organizarea si respectarea circuitelor pentru evitarea izolarea individual a copiilor prin folosirea individual a

alimentar, grupul administrativ, grupul sanitar etc.)

aglomerrii si a ncrucisrii circuitelor salubre cu cele insalubre hainelor, lenjeriei, veselei, obiectelor de toalet, a unor jucrii, a echipamentului sportiv etc de mese etc. limitarea numrului de copii n clase, dormitoare, n sala

14

Msurile pentru controlul si ntreruperea cilor de transmitere constau n:

controlul sistematic al curteniei (mturare si stergere asigurarea ventilatiei eficiente, prin aerisirea frecvent a asigurarea desfsurrii activittii copiilor (si chiar a dezinfectia aerului n scopul decontaminrii evitarea polurii aerului cu gaze de ardere, pulberi si fum controlul bacteriologic si chimic al aprovizionrii cu ap controlul salubrittii transportului, pregtirii, distribuirii si respectarea conditiilor igienice de ndeprtare a

umed, splarea pardoselii cu ap si substante dezinfectante) ncperilor odihnei) n aer liber potabil pstrrii alimentelor reziduurilor lichide si solide evitarea desfsurrii activittilor educative si de joac pe asigurarea curteniei jucriilor, a materialului didactic, a respectarea regulilor de igien individual (curtenie solul contaminat: aparatelor si materialelor pentru educatie fizic corporal, a hainelor, a obiectelor de uz personal). Splarea minilor cu ap si spun naintea fiecrei mese sau ori de cte ori este nevoie

15

efectuarea dezinsectiei (pentru combaterea mustelor,

tntarilor, gndacilor etc.) si a deratizrii (pentru combaterea roztoarelor mici - soareci, sobolani). Pentru prevenirea bolilor transmisibile predominant cu poarta de intrare digestiv se vor lua urmtoarele msuri : Asigurarea functionrii normale a sistemelor de distribuire a

apei curente, la toate grupurile sanitare. Acolo unde nu exist retea local sau central sau unde pe parcursul zilei scolare, ntreruperea apei se face pe mai mult de 3 ore se vor asigura recipiente n care se va depozita apa necesar curteniei grupurilor sanitare. n mediul rural sau n localittile urbane fr retea de distribuire a apei potabile, prescolarii si elevii vor folosi recipiente proprii, individuale, cu ap adus de acas. dezinfectiei. Efectuarea cu maxim eficient a curteniei si dezinfectiei Splarea obligatorie pe mini nainte de servirea mesei sau Efectuarea curteniei slilor de clas, laboratoarelor, grupurilor sanitare. gustrilor si dup folosirea grupului sanitar cabinetelor, slilor de gimnastic etc. cu stergerea umed a bncilor si msutelor, cu substante dezinfectante, dup fiecare tur scolar. Asigurarea n numr corespunztor cu ghene pentru depozitarea rezidiilor solide din colectivitti, astfel nct s fie mpiedicat accesul prescolarilor si elevilor n perimetrul lor. Dotarea grupurilor sanitare cu substante necesare curteniei si

16

Evacuarea ritmic a reziduurilor solide. Colectivittile care cumuleaz 5 cazuri de boli transmisibile

cu internare obligatorie vor anunta Directia de Sntate Public n vederea dezinfectiei terminale. Vor fi instituite msuri de lupt n focar, specifice fiecrui tip Actiuni de educatie pentru sntate. de boal transmisibil cu poart de intrare digestiv.

BIBLIOGRAFIE: MANUAL DE MICROBIOLOGIE http://ebooks.unibuc.ro/biologie/geomed/tratatu1.gif www.umfiasi.ro/atdoc/. www.ishop.ro/.../Epidemiologie-generala_Aurel-Ivan.html

17