Al Doilea Rzboi Mondial Al Doilea Rzboi Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX-lea, care a mistuit

cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare i mai ucigtor rzboi nentrerupt din istoria omenirii. A fost prima oar cnd un numr de descoperiri tehnice noi, incluznd bomba atomic, au fost folosite la scar larg mpotriva militarilor i civililor, deopotriv. Al Doilea Rzboi Mondial a provocat moartea direct sau indirect a peste 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populaia mondial de la acea vreme. n plus, multe alte persoane au fost rnite grav, au cptat infirmiti pe via datorit armelor de foc, bombardamentelor clasice sau nucleare, sau datorit experienelor militare i medicale inumane la care au fost supuse. S-a estimat c acest rzboi a costat mai muli bani i resurse dect toate celelalte rzboaie la un loc, 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fr a se pune la socoteal sumele cheltuite pentru reconstrucia de dup rzboi. Urmrile rzboiului, inclusiv noile tehnologii i schimbrile aranjamentelor geopolitice, culturale i economice, au fost fr precedent. Majoritatea istoricilor apreciaz c Al Doilea Rzboi Mondial a nceput la 1 septembrie 1939, odat cu invadarea Poloniei de ctre Germania, ceea ce a atras n conflict Frana, Anglia i Commonwealthul. Unii dintre istorici consider c atacareaChinei de ctre Japonia (7 iulie 1937) marcheaz nceputul conflictului mondial. Uniunea Sovietic, ce anexase partea rsritean a Poloniei n 1939, a declanat un rzboi separat cu Finlanda i a fost, la rndul ei, atacat de Germania Nazist, n iunie 1941. Statele Unite ale Americii au intrat n conflict n decembrie 1941, dup Atacul de la Pearl Harbour. Rzboiul s-a sfrit n 1945, cnd toate puterile Axei au fost nfrnte. Principalele teatre de rzboi au fost Oceanul Atlantic, Europa Apusean i Rsritean, Marea Mediteran, Africa de nord,Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific i Asia de sud-est i China. n Europa, rzboiul s-a ncheiat odat cu capitularea necondiionat a Germaniei naziste, la 8 mai 1945, dar a continuat n Asia pn la capitularea Japoniei - 15 august 1945. Europa postbelic a fost mprit ntre sferele de influen occidental i sovietic. Dac Occidentul a trecut la reconstrucie postbelic prin intermediul Planului Marshall, statele Europei Rsritene au devenit state satelit ale Uniunii Sovietice, adoptnd metodele economiei planificate i ale politicii unui singur partid totalitar. Aceast mprire a fost neoficial. De fapt, nu au existat nelegeri oficiale pentru mprirea sferelor de influen, relaiile dintre rile victorioase n rzboi au devenit din ce n ce mai ncordate, liniile militare de demarcaie au devenit n cele din urm granie de facto ale rilor. rile Europei Occidentale au devenit, n mare parte, membre ale NATO, n timp ce cele mai multe dintre statele dinEuropa Rsritean s-au aliat n Pactul de la Varovia, aceste dou aliane militaropolitice fiind cele care au alimentatRzboiul Rece. n Asia, ocupaia militar a Japoniei a deschis calea democratizrii rii. Rzboiul civil din China a continuat n timpul i dup ncheierea celui de-al Doilea Rzboi Mondial, ducnd, n cele din urm, la proclamarea Republicii Populare Chineze i la secesiunea Taiwanului. Rzboiul a fost scnteia care a aprins un val de lupte pentru ctigareaindependenei coloniilor puterilor europene, metropolele fiind vlguite de ultima conflagraie

mondial. S-a petrecut o schimbare notabil a centrului de greutate al puterii mondiale de la rile Europei Occidentale ctre noile superputeri,Statele Unite ale Americii i Uniunea Sovietic.

Urmrile celui de-al Doilea Rzboi Mondial Urmrile celui de-al doilea rzboi mondial au fost resimite puternic n perioada 1945-1950, dar efetele conflictului mondial s-au fcut simite i n deceniile care au urmat.

I. Contextul istoric al instaurarii regimului comunist in Romania (1944-1948) Instaurarea regimului comunist a facut parte din procesul mai amplu de impunere al regimurilor comuniste de catre Uniunea Sovietica in Europa de Est dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Cauza fundamentala a comunizarii acestui spatiu romanesc si a Europei de Est dupa 1945 a fost intrarea acestui spatiu sub ocupatia militara directa a armatei sovietice . In Romania, armata sovietica a intrat mai intai ca armata inamica de ocupatie, iar dupa 23 august 1944, statutul lor s-a schimbat in armate aliate de ocupatie. In 1958 armatele sovietice s-au retras din Romania in urma unei intelegeri dintre Nichita Hrusciov si Gheorghiu Dej, seful comunistilor romani. Statutul international al Romaniei a fost stabilit prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 care confirma mentinerea Romaniei in sfera de influenta sovietica. Romania era considerata invinsa, iar trupele militare sovietice aveau misiunea de a impune prevederile tratatului. Regimul comunist a fost impus in Romania de catre Uniunea Sovietica prin intermediul partidului comunist local. Acesta a luat nastere in 1921 prin desprinderea comunistilor din partidul socialist. In 1924 partidul comunist a fost interzis in Romania pentru ca a pus la cale o lovitura de stat in Basarabia. Prin actul din 23 august 1944 Regele Mihai I a inlaturat regimul de dictatura al Maresalului Antonescu si a proclamat revenirea Romaniei la democratie. Regele a fost sprijinit de armata si partidele democratice P.N.T., P.N.L. si P.S.D. Ca o consecinta a inlaturari guvernului din regimul Antonescu, Romania a iesit din alianta Axei si a continuat razboiul alaturi de Natiunile Unite. Prin proclamarea revenirii la democratie dupa 23 august 1944 partidul comunist a fost acceptat in viata publica din Romania. Instaurarea comunismului in Romania s-a facut in patru etape: 1. Instaurarea primului guvern controlat de comunisti sub conducerea lui Petru Groza la 6 martie 1945. Regele Mihai a fost obligat de reprezentantii Uniunii Sovietice in Romania sa numeasca acest guvern condus de comunisti in locul guvernului condus de generalul Nicolae Radescu. Cel mai vehement reprezentant sovietic a fost Andrei Vasinski, adjunctul Ministrului de Externe, el l-a amenintat pe rege ca daca nu numeste un guvern procomunist, multi dintre tinerii arestati de armata sovietica intre noiembrie 1944 si februarie 1945 vor fi executati, astfel comunistii au luat sub control puterea executiva (guvernul). 2. Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplica si strategia falsificarii rezultatelor

alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%. Aceste date au fost anuntate de liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele verbale din sectiile de votare din tara. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul). 3. Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in exil. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece. In urma acestui proces, conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii si simpatizantii P.N.T. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. Dupa desfiintarea P.N.T., conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din partea autoritatilor comuniste. Cu toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.N.L. au fost arestati de catre regimul comunist. In 1948, comunistii au fuzionat cu o parte din P.S.D. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist). In urma acestei fuziuni, comunistii au schimbat numele partidului in Partidul Muncitoresc Roman. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist). 4. La 30 decembrie 1947, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori, arestati in perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. In aceeasi zi, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. Astfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei. II. Caracteristicile regimului comunist din Romania 1. Regimul comunist din Romania a fost un regim de tip totalitar si in consecinta a avut toate trasaturile acestui tip de organizare politica si sociala: antidemocratic, anticapitalist, antimodern, bazat pe teroare, antiegalitarist si agresiv, cultul conducatorului. 2. In evolutia sa, regimul comunist din Romania a avut doua etape: etapa regimului stalinist si cea a celui national-comunist. 3. In Romania regimul comunist a fost o copie fidela a tipului de stat si societate din Uniunea Sovietica. In fapt, regimul comunist a realizat o sovietizare a intregii societati romanesti. In unele situatii era vorba de rusificare. 4. In toata perioada sa de existenta regimul comunist din Romania a fost subordonat Uniunii Sovietice. Intre 1945 si 1989 Romania s-a aflat la nivel international in sfera de influenta sovietica. 5. O caracteristica a fost si guvernarea prin teroare, institutiile de represiune au fost create dupa modelul celor sovietice: Securitatea (politia politica), militia (forta de impunere si aparare a ordinii publice), justitia (judecatorii si procurorii) si armata, lagarele de munca. III. Etapa regimului stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Se caracterizeaza prin: 1. Aplicarea modelului sovietic sovietizarea societatii, a economiei si a culturii pe principiul luptei de clasa, supravegherea institutiilor, nationalizarea si colectivizarea si un fenomen de rusificare, insemnand cultura rusa si limba rusa ca singura limba straina. 2. Subordonarea totala fata de Uniunea Sovietica realizata prin: consilierii sovietici prezenti in toate ministerele, armata rosie, sovietica de ocupatie, care devine armata aliata pana in 1958 cand s-au retras in urma unei intelegeri dintre Dej si Hrusciov si SOVROMURILE, societati mixte, romano-sovietice, prin care Romania era exploatata economic, desfiintate in 1955 si 1956, dupa ce datoria Romaniei a fost achitata. 3. Guvernarea prin teroare si institutii de represiune securitatea(politia politica), militia (inlocuia politia), justitia si armata. 4. Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului. In 1948 are loc inlaturarea lui Lucretiu Patrascan, arestat pentru deviatie nationalista, era un intelectual de o alta statura morala eclipsandu-i pe ceilalti. In 1954 a fost judecat si condamnat la moarte pentru ca Dej se temea sa nu fie reabilitat si sa-l inclocuiasca. In 1952 este inlaturat cel mai puternic grup de rivail Ana Pauker, T. Georgescu si V. Luca, insa Pauker a fost scoasa din functie, nu si inchisa ca si ceilalti. In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski si Miron Constantinescu este arestat. 5. Schimbarea atitudinii fata de Uniunea Sovietica dupa 1960 pentru a incerca o promovare a atitudinii de autonomie pentru egalitatea regimulrilor comuniste in lume. Declaratia P.M.R. din 1964 care enunta principiile egalitatii si de a-si urma propriul drum in formarea regimului comunist. Ceausescu va urma aceleasi principii. Efecte: 1. Comunistii refuza planul Valev de integrare economica a lumii comuniste transfrontaliere. 2. Derusificarea culturii fiind introduse inca trei limbi straine (engleza, franceza si germana), iar Muzeul Romano-Rus este desfiintat. IV. Etapa regimului national comunist (1965-1989) Este vorba de preluarea ideilor nationalismului etnic alaturi de cele ale stalinismului, numindu-se si nationa-comunism. Acestea sunt teoretic incompatibile, dar apar dupa 1953 atunci cand liderii comunisti doresc sa se indeparteze de U.R.S.S. punand accent pe nationalismul etnic pentru a-si capata autoritate proprie. Pe calea nationalissta au mers si regimurile care au pus bazele pe nationalismul etnic, acestea aducand si valorile nationaliste selectate in baza criteriilor comuniste. Aici intra ideea superioritatii natiunii/neamului romanesc, nu in formele extreme ale regimului nazist, fata de lumea occidentala si fata de minoritatile etnice luand forma curentului protocronist (superioritatea in decursul istoriei a lumii si culturii romanesti fata de lumea universala). Cultul personalitatii al lui Nicolae Ceausescu, de a aduna valorile romanesti in favoarea conditiilor el devenind un cumul al valorilor si culturii romanesti. Din punct de vedere politic avea scopul de a crea o simpatie populara benevola. Lupta pentru putere care a fost data de Ceausescu importanti de pe vremea lui Dej. Ceausescu a fost sef politic in armata, functie ce l-a propulsat in problema cadrelor partidului construindu-si o retea de sustinere. Dupa moartea lui Dej, Ceausescu a fost ales drept succesor, parand a fi cel mai usor de manipulat. Dupa ce a ajuns secretar general incepe sa limiteze mostenirile lui Dej, schimband numele partidului Partidul Comunist Roman si creand Republica Socialista Romania. Intre 1965 si 1974 inlatura majoritatea partizanilor lui Dej . In 1968, Ceausescu il scoate din functie pe rivalul sau

Alexandru Draghici si il asasineaza pe Lucretiu Patrascan din ordinele lui Dej pentru ca era nationalcomunist. In perioada 1970-1971 ii elimina din functii pe Alexandru Barladeanu si Ion Iliescu. In 1974, ultimul lider important, Ion Gh. Maurer, este convins de Ceausescu sa se pensioneze, iar acum vechea garda a lui Dej ii este alaturi sau in misiuni diplomatice. Ceausescu revine la linia dura de control in numele adevaratei ideologii comuniste, stalinismul, in 1971. Incepe interdictia operelor de cultura din Occident, cenzura era facuta de Comitetul de Stat pentru Cultura. Ceausescu a inventat functia de Presedinte al Statului. V. Asemanari si deosebiri ale regimului comunist in Romania Asemanari: - antidemocratia; - guvernarea prin teroare; - lupta pentru putere; - stil de guvernare dictatorial, concentrarea puterii in mainile unui singur om. Deosebiri: - schimbarea atitudinii fata de U.R.S.S. vs aplicarea modelului sovietic; - cultul conducatorului (in prima etapa Stalin, iar in a doua Ceausescu); - politica fata de cultura nationala (in prima etapa reducerea prezentei valorilor culturii nationale si promovarea valorilor culturii ruse, iar in a doua etapa este promovata cultura romana, valorile luptei de clasa, accent pus pe specificul national si influenta culturii ruse este redusa). Represiune si rezistenta in regimul comunist din Romania (1948-1989) I. Represiunea politica A. Obiective - se leaga de guvernarea prin teroare si reprezinta obtinerea supunerii fortate B. Institutii - Securitatea (politia politica, 1948), militia, armata, justitia - existau ofiteri de securitate, numarul lor este greu de precizat nefiind cunoscut, care actionau pe principiul recrutarii de informatori, platiti, ocazionali sau constransi C. Metode - anchetarea, arestarea si judecarea-condamnarea(la o perioada de munca fortata, inchisoarea politica sau la moarte) II. Rezistenta anticomunista - formele sunt actiuni indreptate impotriva politicii regimului comunist 1. Rezistenta armata 1944, organizata pe principiul grupului de partizani pana in 1958 : - participa ofiteri si oameni cu pregatire militara, actionand in zonele muntoase sau in Delta Dunarii - aveau obiectivul de a aminti de o rezistenta in ideea ca se va porni Al Treilea Razboi Mondial dus de Pactul nord-atlantic. - 1956 grupurile de rezistenta au inteles ca razboiul nu va avea loc si a avut loc o demoralizare si treptat au fost neutralizate - 1958 - grupul condus de fratii Arnatoiu, ultimul, impreuna cu retea de sate de munte a fost neutralizate - nu exista coordonare intre aceste grupuri

2. Revoltele din lumea rurala (taranesti), 1949 1962, au drept cauza colectivizarile - credeau cu naivitate ca vor putea opri procesul - acestea erau revolte izolate si spontane, inabusite prin violenta de catre fortele de represiune - exemple au existat in toata tara, Baragan + Oltenia + Moldova + Banat - obiectivul lor era blocarea procesului de colectivizare 3. Revoltele urbane (muncitoresti) 1977, 1987, 1989 - erau ale muncitorilor din marile intreprinderi avand drept cauza legi date de regimul comunist ce ii afecta - august 1977 greva muncitorilor de la Lupeni a fost cauzata de cresterea varstei de pensionare, si de marirea programului de lucru cu doua ore, fara marirea concomitenta a salariilor , iar fondurile pentru echipamentele de protectie sunt scazute. Acestia sunt arestati, anchetati si deportati, iar in urma acestui incident securitatea primeste ordin sa se infiltreze in randurile lor. - 15 noiembrie 1987 greva muncitorilor de la autacamioane din Brasov, incepe la intreprindere si are drept cauza fundamentala injumatatirea salariului lor pe motiv ca nu indeplinisera planul, desi lucrau si duminica, iar orele suplimentare erau neplatite. Acestia sunt arestati si condamnati pentru deranjarea linistii publice si deportati dupa terminarea sentintei de inchisoare - ianuarie 1989 studentii nemultumiti de conditiile din camine pornesc o greva al carei obiectiv era imbunatatirea conditiilor de viata si de munca, eventual prin anularea unor legi, fapt ce punea intr-o lumina proasta perfectiunea regimului comunist 4. Dizidenta de grup si individuala au ca scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenesti, iar formele sale de manifestare sunt organizatii, asociatii, memorii interne si internationale, interviuri