Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

Hidroenergia

Studenti: DOROBANTU Aura Cristina SAVU Ionut Catalin Grupa 1522

1.Rezervele de apa ale globului pamantesc


In procesele vitale de pe Pamant si in activitatea multilaterala a omului, apa joaca un rol fundamental. Multa vreme a existat convingerea ca omenirea va dispune de resurse infinite de apa, care sa satisfaca toate nevoile sale. Aceasta idee se bazeaza pe capacitatea acstei bogatii natural de a se reproduce singura, in cadrul cunoscutului circuit al apei din natura. Insa evenimentele din ultimii ani aratat ca rezervele de apa dulce de pe glob nu sunt deloc inepuizabile. Dezvoltarea activitatii industriale, largirea utilizarii apei in agricultura, in special pentru irigatii, cresterea numerica a populatiei, ca si ridicarea nivelului sau de trai sporesc in intreaga lume cerintele biologice si economice de apa. Amenajarile hidrotehnice care se vor realiza in viitor, ca si noile resurse de apa care vor fi utilizate (imensa rezerva de apa de mare spre exemplu, care se ridica la 1,3 miliarde de km3), vor trebui sa tina seama de faptul ca rezervele de apa sunt repartizate teritorial foarte neuniform, ca regimul lor de curgere este foarte variabil in timp, iar cantitatea apei nu este intotdeauna satisfacatoare. Pentru ca resursele de apa naturale sa poata fi folosite pentru nevoile omului, in cantitatea si de calitatea necesara, trebuie luate o serie de masuri, de imediata si de larga perspectiva.

2.Economia apelor
In cadrul economiei nationale a unei tari, ramura care are ca obiect totalitatea masurilor necesare pentru folosirea rationala a resurselor de apa poarta denumirea de economia apelor. Domeniile sau directiile principale ale economiei apelor sunt urmatoarele: Hidroenergetica: -se ocupa cu amenajarea si folosirea energiei apelor; Transporturile fluviale si maritime: - amenajari hidrotehnice respective privind regularizarea cursurilor de apa, constructia porturilor, apararea coastelor etc;

Hidroamelioratiile: - au ca scop irigarea si alimentarea cu apa a terenurilor si centrelor agricole, precum si desecarea terenurilor cu apa in exces; Alimentarile cu apa si canalizarile centrelor populate si ale intreprinderilor industriale; Folosintele diverse, sanitare, piscicole, sportive.

Tot in cadrul economiei apelor se iau masuri sistematice pentru combaterea actiunii distructive a apelor, provocata prin viituri si inundatii, prin erodarea albiei si malurilor cursurilor de apa, sau prin spalarea si degradarea solului fertil.

3.Principiile folosirii complexe a apelor


In interesul obtinerii unui randament maxim pentru economia nationala, un curs de apa trebuie amenajat si folosit in acelasi timp pentru mai multe scopuri. O asemenea folosire poarta numele de folosire complexa. O folosire complexa a apelor trebuie sa respecte urmatoarele principii: Sa creeze posibilitatea utilizarii concomitente a cursului de apa in mai multe scopuri; Sa nu excluda o asemenea posibilitate pentru viitor; Sa respecte sis a incadreze, in masura in care acest lucru este rational, folosintele deja amenajate.

Aplicarea acestor principii nu este usoara deoarece anumite folosinte cer debite uniforme (alimentarile cu apa), altele cer debite neuniforme (energetica) sau periodice (irigatiile). Anumite amenajari aduc apa, altele o evacueaza (canalizarile, desecarile), anumite folosinte consuma apa (alimentarile cu apa, irigatiile), altele o folosesc fara a-i micsora debitul (energetica, transporturile pea pa, piscicultura).

Din cele aratate rezulta ca planurile de amenajari complexe trebuie sa satisfaca in mod rational si economic cerintele mai multor ramuri. Cand acest deziderat este pe deplin realizat, punand in valorate totalitatea posibilitatilor unei resurse de apa, folosirea poarta denumirea de folosire integrata.

4.Definitii
Disciplina care se ocupa cu studiul diferitor amenajari ale resurselor de apa, al metodelor de combatere a efectelor ei distructive, al constructiilor, echipamentelor si al intalatiilor prin care se realizeaza aceste scopuri poarta denumirea de hidrotehnica. Constructiile ingineresti care fac parte integranta din amenajarile hidrotehnice, alaturi de alte constructii, echipamente si instalatii cu caracter mecanic sau electric poarta denumirea de constructii hidrotehnice.

5.Actiunea apei asupra constructiilor hidrotehnice


Constructiile hidrotehnice se doesebesc de celelalte constructii ingineresti prin faptul ca sunt supuse, pe langa actiunile si solicitatile obisnuite, la actiunea apei. Aceasta se manifesta sub forma mecanica, fizico-chimica si biologica. Actiunea mecanica a apei se manifesta sub forma de presiune hidrostatica si de presiune hidrodinamica. Presiunea hidrostatica este exercitata asupra corpurilor cu care se gaseste in contact apa in repaus. Ea reprezinta in cele mai multe cazuri principal solicitare,

marimea ei determinand forma, dimensiunile si alcatuirea unei constructii. Presiunea hidrodinamica este exercitata de apa in miscare asupra elementelor cu care se gaseste in contact. Actiunea fizica a apei, mai ales a celei in miscare, se manifesta prin erodarea suprafetelor cu care vine in contact, prin spalarea si degradarea betoanelor, prin antrenarea particulelor component ale materialelor necorozive, prin degradarea terenurilor de fundatie. Actiunea chimica este exercitata de apele agresive acumulate in lacuri, care parcurs apoi intreaga schema de amenajare. Degradarea betonului ca urmare a fenomenelor de coroziune poate fi provocata de diverse substante cum ar fi: apa cu duritate redusa, apa cu CO2, saruri de amoniu, saruri de magneziu, grasimi, uleiuri etc. Actiunea biologica a apei asupra betonului este exercitata prin intermediul algelor, bacteriilor, ciupercilor si al muschilor.

6.Formele energiei hidraulice


Orice picatura de apa situata deasupra unui anumit nivel reprezinta o sursa de energie hidraulica. In natura, diferenta de nivel sau caderea H poate exista intre doua sectiuni succesive ale unui curs de apa obisnuit (fig. 1-5, a), la o cascada (fig. 1-5, b) sau intre rauri si lacuri situate la cote diferite (fig. 1-5, c).

Uneori, diferenta de nivel se realizeaza pe cale artificiala, pompand o cantitate de apa de la un nivel inferior (un rau de exemplu) la un nivel superior (lac de acumulare sau rezervor).

7.Principalele tipuri de amenajari hidroelectrice


Energia hidraulica este distribuita destul de neuniform de-a lungul cursurilor de apa. Scopul amenajarilor hidroelectrice este de a inlatura intr-o masura cat mai mare pierderile de energie si de a concentra caderile disponibile pe sectoare scurte, in vederea producerii de energie electrica. Crearea unei caderi concentrate pe un curs de apa se poate realiza pe mai multe cai:

Prin construirea unui baraj care ridica nivelul apei si mareste sectiunea de scurgere pe o anumita distanta in amonte (fig. 16, a); Prin derivarea apei din albia cursului de apa intr-o aductiune cu panta redusa, care asigura conditii de scurgere mai favorabile (fig. 1-6, b); Printr-o pozitie mixta de ridicare a nivelului si derivare a apei (fig. 1-6, c si d).

Tinand cont de posibilitatile de concentrare a caderii, se deosebesc trei tipuri principale de amenajari hidroelectrice: o Amenajari uzina-baraj (a), cand centrala este dispusa in imediata apropiere a barajului si intreaga cadere este realizata prin intermediul acestuia; o Amenajari de derivatie (b), cand centrala este dispusa la capatul aval al unei derivatii si foloseste caderea obtinuta prin reducerea pantei de curgere prin aceasta derivatie; o Amenajari mixte, cu baraj si derivatie, cand centrala foloseste caderea obtinuta atat prin constructia barajului, cat si prin aceea a derivatiei. Schema din figura c reprezinta o solutie clasica, cu centrala situata la zi, iar schema din figura d reprezinta o solutie tot mai des intalnita, cu centrala situata in subteran. Prin denumirea de uzina hidroelectrica se intelege totalitatea lucrarilor constructive si a echipamentelor care alcatuiesc o amenajare hidroelectrica, de la captare si pana la punctul de restitutie a apelor turbinate. Prin centrala hidroelectrica (CH) se intelege constructia care in principal adaposteste vanele de admisie, turbinele, generatoarele, gospodariile anexe, camera de comanda etc.

8.

Elementele constructive ale amenajarilor hidroelectrice:

In general, amenajarile hidroelectrice sunt alcatuite din urmatoarele elemente: Barajele de derivatie sau de acumulare au rolul de a ridica nivelul apei in masura necesara pentru a putea fi derivata intr-o aductiune sau de a concentra caderea si a acumula apele in vederea regularizarii lor. Descarcatorii de ape evacueaza apele mari si regleaza nivelurile in lac. Se realizeaza ca deversori de suprafata, situati pe baraje sau pe versanti, deschideri sau orificii de fund, conducte si galerii de golire. Sunt echipati cu instalatiile hidromecanice aferente ca: stavile, vane, mecanisme de actionare, si sunt prevazuti cu dispositive de disipare a energiei. Prizele de apa, dispuse in baraj sau pe malurile raului barat, sunt destinate sa asigure captarea debitelor si conducerea lor in aductiune. Prin intermediul lor se combate patrunderea aluviunilor si a tuturor corpurilor si impuritatilor retinute de gratare. Aductiunile au rolul de a transporta debite de ordinal zecilor sau sutelor de m3/s de la punctul de captare la camerele de echilibru. Camerele de echilibru realizeaza legatura intre aductiuni si conductele sau galeriile fortate. Ele au rolul de a limita suprapresiunile dinamice provocate de variatiile de sarcina ale centralei, respectiv de a mentine echilibrul hidraulic din aductiuni, la inchideri si deschideri ale vanelor. Casele de vane, dispuse in general imediat in aval de camerele de echilibru, cuprind mecanismele de inchidere si deschidere a accesului apei spre centrala ca si instalatiile de aerisire si control pentru conductele fortate. Conductele sau galeriile fortate, cu unul sau mai multe fire, conduc apa de la camera de echilibru la centrala pe o diferenta de nivel mare si pe un traseu scurt in plan. Realizand concentrarea caderii, ele au o panta constructiva mare si sunt foarte solicitate static si dimanic. Vitezele de curgere in aceste conducte sunt in general mari, de ordinul mai multor metri pe secunda.

Centralele hidroelectrice cuprind cladirile sau camerele in care sunt instalate vanele de admisie, turbinele hidraulice, generatoarele electrice, mecanismele de reglare a sarcinii si a vitezei, statiile electrice de conexiuni si transformare, instalatiile anexe si camerele de comanda. Canalele sau galeriile de fuga conduc apele folosite de turbine spre punctele de restitutie in cursurile de apa. In unele cazuri curgerea in galeriile de fuga se face sub presiune. Instalatiile hidromecanice si cele electrice au o pondere insemnata in cadrul amenajarilor hidroelectrice. Tipurile si caracteristicile acestor instalatii exercita o influenta hotaratoare asupra dispozitiei generale, asupra formei si dimensiunilor partilor constructive.

9.Romania
In Romanaia, o serie de bazine hidrografice, cum ar fi Siretul, Oltul, Argesul, Muresul prezinta un potential insemnat. Conditii bune de amenajare apar pe mai multe rauri: Bistrita, Argesul, Lotrul, Sebesul, Somesul s.a.. Centrala de la Portile de Fier este considerata ca avand cel mai bun amplasament din Europa, investitia amortizandu-se in patru ani.

Nr 1 2 3 4 5 6

Denumirea uzinei Arges (aval) Portile de Fier (1/2) Paltinul Lotru Somes Olt

Puterea (kW) 171 000 2 100 000 10 000 500 000 265 000 152 000

Anii de constructie 1965-1976 1964-1971 1968-1971 1966-1974 1969-1975 1970-1976

Resursele de energie ale cursurilor de apa au fost utilizate inca din antichitate in scopul producerii de energie mecanica pentru mori, irigatii etc. La inceputul secolului XX a fost initiata amenajarea in ritm sustinut a potentialului hidroenergetic pentru producerea de energie electrica. In perioada actuala, folosirea energiei cursurilor de apa a atins un grad inalt de dezvoltate tehnica si economica in aproape toate tarile lumii.

Cuprins:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Rezervele de apa ale globului pamantesc Economia apelor Principiile folosirii complexe a apelor Definitii Actiunea apei asupra constructiilor hidrotehnice Formele energiei hidraulice Principalele tipuri de amenajari hidroelectrice Elementele constructive ale amenajarilor hidroelectrice: Romania

Bibliografie:

1. PRISCU, Radu, Constructii hidrotehnice volumul I, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 1985; 2. PAVEL, D., PRISCU, Radu, Uzina hidroelectrica; 3. http://www.slideshare.net/hidr/energia-hidraulica.