Sunteți pe pagina 1din 14

4) Monitorizarea ECG n 12 derivaii presupune folosirea a 10 electrozi plasai astfel: derivaiile standard i ale membrelor (DI, DII, DIII,

, aVR,aVL,aVF) o rou - bra drept o galben bra stng o verde glezn stng o negru glezn dreapt derivaiile precordiale (V1V6) o V1 (rou) - spaiul IV intercostal parasternal drept o V2 (galben) - spaiul IV intercostal parasternal stng o V3 (verde) la jumtatea distanei dintre V2-V4 o V4 (maro) - spaiul V intercostal pe linie medioclavicular o V5 (negru) - spaiul V intercostal pe linia axilar anterioar o V6 (violet) - spaiul V intercostal pe linia axilar medie Unele monitoare pot nregistra cele 12 derivaii numai cu 5 electrozi dintre care cei rou, galben, verde, negru folosesc pentru standard i membre (DI, DII, DIII, aVR, aVL, aVF), cel alb fiind aezat succesiv n spaiile corespunztoare V1V6 pentru derivaiile precordiale.

3)

METODE DE INVESTIGAIE A INIMII A.Metode neinvazive: Examenul radiologic Electrocardiografia Ecocardiografia i examenul Doppler Proba de efort Electrocardiografie ambulatorie tip Holter Electrocardiograma de amplificare nalt pentru potenialele tardive Explorarea radioizotopic Fonomecanocardiografia Tomodensitometria cardiac Rezonana magnetic nuclear Explorarea biochimic

B.Metode invazive: Electrocardiograma endocavitar

Msurarea presiunilor debitului cardiac i a untului Angiocardiografia cu determinarea volumului ventricular a insuficienei ventriculare; coronarografia
4) pregtirea pentru EKG Electrocardiograma nu necesit o pregtire special. Pacientul poate mnca nainte de test. Testul este rapid i total nedureros. Pacientul se aeaz n poziia culcat pe canapeaua de consultaie, dup ce mbrcmintea a fost nlturat n zona pieptului, gleznelor i incheieturii pumnilor. n aceste zone medicul sau asistenta aplic electrozii care vor recepiona activitatea inimii. nregistrarea se printeaz pe hrtie i este stocat i pe computer pentru comparaie la examinrile ulterioare. Medicul interpreteaz electrocardiograma, pentru a lua decizia terapeutic.

Definitie: EKG reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei manifestarilor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac, cu ajutorul unor aparate foartesensibile numite electrocardiografe. Pregatirea bolnavului :-bolnavul va sta in repaus zece minute, linistit fizic si psihic-se pregateste aparatul electrozei-se aseaza pacientul in pozitie decubit dorsal relaxat, dezbracat pana la jumatatede sus;se roaga pacientul sa nu-si incordeze musculatura si sa stea relaxa
60 .preg bolnavului pt testul de efort Se recomanda pacientilor sa fie imbracati lejer si sa poarte o incaltaminte comoda care sa ii permita sa alerge pe banda. Banda de alergat este similara celor din salile de fitnes. Identifica semnele pot anunta unele afectiuni ale inimii (stop cardiac). Testul de efort sau ECG de efort este o electrocardiograma - o investigatie neinvaziva utilizata pentru inregistrarea batailor inimii si a ritmului cardiac - efectuata in timp ce pacientul face efort fizic 8) . Pregtirea pentru recoltarea urinii Pentru examenul obinuit de urin (biochimie i sediment) recoltarea se face din prima urin de diminea, ntr-un recipient furnizat de laborator (de preferat), de unic folosin, cu capac etan, pentru a preveni vrsarea, evaporarea i contaminarea probei de urin. Pentru urocultur recoltarea se face tot din prima urin de diminea sau la cel puin 4 ore de la ultima miciune (urinare), ntr-un recipient de recoltare steril, cu gtul larg (exclus eprubete), numit urocultor (figura 3). Urocultorul trebuie obinut obligatoriu (pentru a

garanta calitatea analizei) de la laborator. Transportul recipientului la laborator trebuie s se fac n mai puin de 1 or de la recoltare. Este important ca recoltarea s se fac nainte de nceperea tratamentului cu antibiotice deoarece antibioticele de obicei distrug flora microbian, iar rezultatul uroculturii va fi negativ chiar dac infecia urinar exist. Din cauza eliminrii intermitente a germenilor, se recomand 3 recoltri (uroculturi) succesive. n cazul urmririi eficienei tratamentului cu antibiotice, recoltarea se repet dup 48-96 ore. Urocultura de control se va efectua dup 3-5 zile de la ntreruperea tratamentului. Instruciuni de recoltare adult: * se face toaleta riguroas a zonei genito-urinare cu ap i spun; la femei, n cazul n care este prezent o secreie genital abundent, alturi de toaleta riguroas se va introduce n vagin un tampon steril; * se usuc zona spalat anterior cu ajutorul unei comprese sterile; * se urineaz o cantitate mic n toalet (urina contaminat de bacteriile care exist n mod obinuit n segmentul inferior al uretrei) i fr s se opreasc urinarea se colecteaz n recipientul primit de la laborator restul de urin (recoltare din jetul urinar mijlociu); * pentru a preveni contaminarea probei se evit s se ating recipientul de zona genital; de asemenea nu se atinge dopul urocultorului de nici un obiect din jur.

10) . Metode de investigare a bolnavului pulmonar


Radiografia simpla Tomografia plana Radioscopia pulmonara Computer-tomografia Rezonanta magnetica Microradiofotografia 12).supravegherea bolnavului pe per spitalizarii

Supravegherea functiilor vitale si vegetative: Respiratia Temperatura corpului Pulsul Tensiunea arteriala AV n ceea ce priveste functiile vegetative:diureza, scaunul,varsaturi,transpiratii. Trebuie supravegheata alimentatia bolnavului. Pe toata durata spitalizarii pacientii beneficiaza de ingrijire medicala 24 ore din 24. 13) . DISPENSARIZAREA

Dispensarizarea este de fapt o monitorizare a starii de sanatate a individului (sanatos sau bolnav) in care un rol esential revine compliantei bolnavului. Scopurile dispensarizarii sunt urmatoarele: - mentinerea sanatatii si prevenirea bolii - depistarea precoce a bolilor - redobandirea sanatatii - evitarea complicatiilor - reducerea consecintelor bolii - cresterea numarului de ani potentiali de viata castigati - scaderea numarului de decese premature Activitatea de dispensarizare cuprinde obligatoriu etapele: Evidenta pacientilor cu: boli cornice, boli cu tendinta la cronicizare, susceptibilitate crescut fat de boal. Scheme de tratament curativ si profilactic, individualizate. Program de control medical periodic pentru prevenirea agravrii, aparitiei complicatiilor sau a recidivelor. Analiza factorilor de risc pentru diminuarea sau eliminarea acestora.

2) exmenul clinic Inspectia in patologia cardiovasculara Conuratia generala -sindromul Marfan: aspect longilin astenic, extremitati lungi, degete efilate, gigntism, torace infudibuliform; se poate asocia cu valvulopatii (insuficienta aortica, mitrala, tricuspida), anevrism disecant de aorta, -obezitatea: HTA; cord pulmonar sindromul Pickwick; hipertrofie biventriculara, insuficienta cardiaca congestive - coarctatia de aorta: dezvoltarea musculara asimetrica a corpului, mai mare la membrele inferioare Facies
- faciesul mitral: cianoza pometilor si a nasului - acromegalia se asociaza frecvent cu hipertensiune arteriala - cianoza centrala in defecte congenitale cianogene Toarce -cifoscolioza se asociaza fercvent cu cord pulmonar -bombarea regiunii precordiale: cardiomegalii la copil, pericardita -retractia asimetrica a toracellui cu miscare paradoxala a socului apexian (retractie): sechele pericardice -pulsatia spatiilor intercostele III si IV sincron cu pulsul in hipertrofia ventriculara stanga -pulsatii epigastrice sincrone cu pulsul, subxifoidiene hipertrofia ventriculara dreapta

Cianoza

( aparat respirator) Edemul Apare relativ tardiv in insuficienta cardiaca. Edemul poate fi: Simetric: o Edemul de staza este un edem simetric, datorat stazei venoase prelungite, nedureroase, uneori cianoza distala. In edemele cronice, vechi, apare hiperpigmentare cutanata prin impregnare cu hemosiderina (rezultata din metabolismul hemoglobinei). Pare in cordul pulmonar decompensat si in insuficienta cardiaca congestiva, relativ tarziu in evolutia aceteia. Edemul generalizat: anasarca, edeme generalizuate + ascita + pleurezie (in special drepta). Edemul precede instalara ascitei (ciroza cardiaca). o Sindroame de compresiune intraabdominale o Limfedemul: dur, nedureros si insotit de o stare generala buna. Pateu sa apara prin obstacol abdominal sau poate sa aiba caracter congenital. o Edemele hipoproteinemice (renal, ciroza hepatica, alte cauze de hipoproteinemie): asociat de edeme palpebrale matinale, este alb moale pufos, nedureros, mai acentual vesperal la nivelul membrelor inferioare (dupa ortostatism prelungit) Asimetric o Edemul din tromboflebita profunda se caracterizeaza prin caracterul asimetric, roseata, caldura si tumefactie. o Sindroame de compresiune unilaterale: mase ganglionare inghinale sa. o Insuficinenta venoasa cronica - apar fie ca niste traiecte albastrui, fie ca niste cordoane fluctuoase, boselate si neregulate, sub tegument, care pare mai subtire si uneori mai negricios. Manevra Trendelenburg-Troianov: bolnavul ramane culcat si isi ridica un membru inferior, ramanand astfel pana ce se golesc toate venele dilatate. In acest moment se aplica un garou pe trunchiul safenei si se cere bolnavului sa se ridice in picioare. Trunchiurile venoase raman si in ortostatism goale si aplatizate, pana ce inceteaza compresiunea, cand varicele incep sa se umple brusc, de sus in jos, ceea ce arata prezenta unei circulatii retrograde superficiale, prin insuficienta hepatica" class="text">insuficienta hepatica" class="text">insuficienta valvulara venoasa, a jonctiunii safenofemurale (semn Trendelenburg pozitiv). Daca venele nu se umplu cu sange dupa ridicarea garoului

se considera ca aparatul valvular venos functioneaza satisfacator (semn Trendelenburg negativ). Tulburarile trofice cutanate apar in faze mai avansata ale tulburarilor vasomotorii, cu unele leziuni caracteristice, cum ar fi: deformatiile ungheale, eczemele si complicatia lor majora, ulcerul trofic. Examenul
cordului si a sistemului circulator Pacientul in decubit dorsal: Inspectia cordului Inspectam zona precordiala. Observam orice pulsatie in zona precordiala Palpare Palpam aria precordiala : palpam pentru pulsatii folosind varful degetelor si trilurile sau corespondenta palpatorie a suflurilor de intensitate mai mare, cu palma! Palpam socul apexian localizandu-l cu 2 degete, normal in sp. V intercostal stg, pe linia medioclaviculara. Se simte ca lovitura discreta care ridica usor degetul palpator. Midificari ale socului apexian: - In hipertrofia ventriculara stanga socul se deplaseaza in jos si inafara (sp. VI, VII pe linia axilara anterioara). - In hipertrofiile drepte se deplaseaza inafara, spre linia axilara anterioara. Scade ca intensitate in emfizem, obezi, pericardite (poate fi perceput in centru in pericarditele mari), cardiomegalii sa. Cresterea intensitatii pulsului apical choc en dome apare in hipertrofiile ventriculare stangi, in insuficienta aortica. Impuls intens globulos in zona xifoidiana pledeaza pentru hipertrofia ventriculara dreapta. Percutia matitatii cardiace: limita sup. marg. sup a coastei 3; limita stg: linie curba care uneste limita superioara cu apexul; limita dr: marginea sternala dreapta; limita inferioara: linia care uneste limita superioara a ficatului cu apexul. Auscultatia Auscultatia cordului se face in cele 6 focare de auscultatie si apoi pe toata aria precordiala, folosind diafragmul stetoscopului (.50). Focarele de iradiere a zgomotelor produse de valvele cardiace si de curgerea turbionara a sangelui: 1. Mitral aria mitarla - la varf - spatiul 5 intercostal - concordant cu socul apexian 2. Tricuspidian aria tricuspidiana la baza apendicelui xifoid sau spatiul 4 parasternal 3. Pulmonar aria pulmonara la baza parasternal stang - spatiul 2 intercostal stg. 4. Aortic aria plulmonara la baza parasternal drept - spatiul 2 intercostal dr. 5. Punctul Erb - parasternal stang - spatiul 3 intercostal 6. Mezocardiac - parasternal stang - spatiul 4 intercostal Zone de auscultatie: stern, LAA, LMC

Auscultam ritmul si frecventa Incepem la varful inimii: mitral, tricuspidian; mezocardiac, punctul Erb, apoi la baza inimii: aortic si pulmonar. Se asculta cateva cicluri cardiace inainte de a trece la alta arie, verificand Z1, si Z2, pentru orice modificare de sunet, sau sufluri supraadaugate. Ascultam si cu partea mica a stetoscopului. Se aplica partea mica a stetoscopului usor, dar cu suficienta presiune ca sa nu intre aer. Ascultam in toate cele 6 zone in aceeasi ordine ca si cu diafragmul stetoscopului. Ascultam aria mitrala si in decdubit lateral stang, cu partea mica a stetoscopului uruitura diastolica! din insuficienta mitrala

Tenhica Se asculta focarele de auscultatie cu identificarea S1 si S2 cu identificarea ciclului cardiacS sistola-diastola S1 se aude mai bine in spatiul 4 intercostal stg (aria de proiectie a mitralei/tricuspidei) si este sincron cu pulsul. Intensitatea : diminua in: blocuri AV, endocardite prin edem valvular, dispare in insuficienta mitrala creste in: tahicardie, efort fizic, volum ventricular mic, accentuat si scurt ca o pleznitura.
stenoza

mitrala

S2 se aude mai bine in spatiile 2 intercostal stg si dr. (ariile de proiectie a aortei/pulomonarei). Intensitatea: - Creste in focarul pulmonar: hipertensiune pulmonara; in focarul aortic: HTA - Diminua in focarul aortic in stenoza aortica.
Zgomote supraadaugate I. Ritmul in trei timpi S3:Fiziologic: apare la copii si tineri; de umplere rapida Patologic: galop ventricular prin scaderea compliantei ventriculilor sau supraincarcarea inimii. Cu partea mica a stetoscopului la apex Pozitie lateral stanga La inceputul diastolei S4: zgomotul atrial Patologic: galop atrial sau de rezistenta crescuta la umplerea ventriculului stang! a. Tonalitate joasa, se asculta cu partea mica a stetoscopului b. Apex

c. Pozitie lateral stanga d. g La sfarsitul diastolei Galopul de sumatie cel mai frecvent intalnit in practica: tahicardii, blocuri atrioventriculare de gradul I. Alte zgomote supraadaugate: (se asculta cu diafragma stetoscopului) Clacmentul de deschidere a valvelor mitrale apare ca un S3 in stenoza mitrala: 1La inceputul diastolei 2Tonalitate inalta, scurt 3parasternal stg. sp 3 si 4. Clic mezositolic apexian: caracteristic prolapsului de valva mitrala (PVM) Clacment protosistolic: stenoza aortica, stenoza pulmonara 1La inceputul sistolei (protosistolic) 2Scurt, tonalitate inalta 3. Spatiul 2 intercostal drept, respectiv stang. Suflurile sunt fenomene acustice - vibratiile produse de curgerea turbionara a sangelui prin valve sau camerele cordului. Pot fi: organice, functionale, accidentale/intermitente Criterii semiologice: In functie de faza ciclului cardiac: sistolice (in pauza mica), diastolice (pauza mare), sistolodiastolice continue. -sediul intensitatii maxime -intensitate: grad I -VI -tonalitate -timbru -iradiere, de regula pentru suflurile organice -relatia cu zgomotele S1 si S2. Sufluri sistolice pot fi organoce sau functionale! In sistola VM si VT sunt inchise; VA si VP sunt deschise. Venele jugulare externe: Inspectie cu pacientul sezand: Observam distensia venelor jugulare bilateral. Apare in decompensarea cordului drept! turgescenta jugularelor, uneori hepatomegalie de staza si reflux hepatojugular. Presiunea venelor jugulare optional! Inspectam pacientul semisezand (la 45o ): Observam pulsatiile jugularelor bilateral. Estimam pesiunea venoasa centrala (PVC) localizand cel mai inalt nivel de pulsatie venoasa si masuram distanta la unghiul sternal. Normal 5 cm. semnul Kiissmaul: acentuarea stazei jugulare in inspir pericardita constrictiva.

1Algoritmul de punere a diagnosticului

DIAGNOSTIC Conform New York Heart Association elementele unui diagnostic complet de boala cardiaca includ: 1. Etiologia de baza. Boala este de cauza congenitala, infec-tioasa, hipertensiva sau ischemica? 2. Anomaliile anatomice. Ce cavitati ale inimii sunt interesate? Care val sunt afectate? Este pericardul implicat? S-a produs un infarct miocardic? 3. Tulburarile fiziologice. Sunt prezente tulburari de ritm? Exista semne de insuficienta cardiaca congestiva sau de ischemie miocardica? 4. Gradul incapacitatii functionale. Cat de intens trebuie sa fie efortul fizic pentru a produce simptome? Acesta din urma trebuie evaluat in functie de intensitatea tratamentului urmat. Un exemplu poate ilustra importanta silirii unui diagnostic complet. Identificarea ischemiei miocardice drept cauza a durerii toracice la efort are o mare importanta clinica. Totusi, recunoasterea ischemiei este insuficienta in silirea strategiei terapeutice sau a prognosticului daca nu sunt identificate anomaliile anatomice responsabile de ischemia miocardica, ca de exemplu ateroscleroza coronariana sau stenoza aortica, si daca nu se apreciaza contributia altor tulburari fiziologice, cum ar fi anemia sera, tireotoxicoza sau tahicardia suprantri-culara, ca factori de dezechilibru dintre aportul si cererea de oxigen a miocardului. In multe situatii gradul disfunctiei miocardice reprezinta factorul determinant in alegerea strategiei terapeutice medicale sau chirurgicale. De cele mai multe ori, silirea unui diagnostic cardiac corect si complet necesita utilizarea a 6 metode diferite de examinare: (1) anamneza, (2) examenul fizic (modulul 227), (3) electrocardiograma (modulul 228), (4) radiografia toracica, (5) tehnici imagistice neinvazi (ecocardiograma, examenul cu radioizotopi si alte tehnici imagistice neinvazi) uneori (6) examinari invazi speciale, ca de ex. cateterism cardiac, angiocardiografie, coronarografie (modulul 229). Pentru o mai mare eficienta, rezultatele obtinute prin cele 6 metode trebuie analizate independent, tinand in acelasi timp cont de informatiile obtinute prin alte metode. Numai in acest fel se poate evita omiterea unor amanunte importante. De exemplu, electrocardiograma trebuie efectuata la orice pacient la care se suspecteaza o boala cardiaca. Ea poate furniza cheia silirii unui diagnostic corect; de exemplu descoperirea unei tulburari de conducere atriontriculare usoare la un pacient cu sincopa inexplicabila, chiar daca toate celelalte metode de examinare nu au evidentiat date patologice, poate sugera diagnosticul de asistola drept cauza a sincopei. Pe de alta parte, ECG poate furniza date esentiale pentru confirmarea diagnosticului cand este interpretata in corelatie cu rezultatele obtinute prin celelalte metode. Astfel, descoperirea unei uruituri diastolice la apex poate atrage atentia asupra undelor P, iar identificarea unei hipertrofii atriale stangi pe ECG

intareste suspiciunea ca uruitura este cauzata de o stenoza mitrala. Diagnosticul poate fi confirmat echocar-diografic, o metoda ce poate de asemenea sili seritatea obstructiei si efectele sale asupra functiei cardiace. Antecedente heredocolaterale in anamneza pacientului cu boala cardiovasculara cunoscuta sau suspectata, o atentie deosebita trebuie acordata antecedentelor heredocolaterale. Agregarea familiala este obisnuita in multe forme de boala cardiaca. Transmiterea genetica poate fi prezenta, ca in cardiomiopatia hipertrofica (modulul 239), sindromul Marfan (modulul 348) si moartea subita asociata sindromului de QT prelungit (modulul 231). La pacientii cu HTA esentiala sau ateroscleroza coronariana, componenta genetica poate fi mai putin evidenta, dar ramane totusi de o mare importanta. Agregarea familiala a bolilor cardiovasculare poate surni nu numai pe un suport genetic, ci si ca urmare a unor obiceiuri familiale alimentare si de viata, cum ar fi consumul excesiv de sare sau calorii si fumatul. Evaluarea deficitului functional In aprecierea seritatii deficitului functional la pacientul cu boala cardiaca este de ajutor evaluarea cu cat mai mare precizie a nilului de efort, precum si a ritmului cu care acesta poate fi realizat, fara ca simptomele sa apara. Astfel, aparitia dispneei dupa urcatul in fuga a doua etaje indica un deficit functional mult mai mic decat aparitia dispneei dupa cativa pasi pe teren plat. De asemenea, trebuie avut in dere gradul de antrenament fizic al pacientului in timpul si in afara orelor de servici. Aparitia dispneei dupa urcarea a doua etaje la un maratonist poate fi de mult mai mare importanta decat dispneea dupa un etaj la o persoana sedentara. Similar, anamneza trebuie sa includa date amanuntite cu privire la regimul terapeutic al pacientului. De exemplu, persistenta sau aparitia edemelor, dispneei si a altor manifestari de insuficienta cardiaca la un pacient care respecta riguros dieta hiposodata si care primeste doze optime de diuretice sunt semne mult mai gra fata de aparitia unor manifestari similare de insuficienta cardiaca in absenta acestor masuri terapeutice. Pentru a aprecia gradul de accentuare a simptomelor, si deci al seritatii bolii de baza, poate fi utila notarea activitatilor importante, daca ele exista, pe care pacientul le putea realiza in anul anterior, dar pe care nu le mai poate indeplini in prezent. Electrocardiograma Desi ECG este indispensabila la orice examinare cardiovasculara, ea permite rareori silirea unui diagnostic specific, cu exceptia identificarii multor cazuri de infarct miocardic acut si a tulburarilor de ritm. In absenta altor date patologice, modificarile ECG nu trebuie supra-apreciate. Traseele ECG prezinta variatii largi in cadrul normalului si pot fi influentate semnificativ de multi factori noncardiaci, cum ar fi varsta, tipul constitutional si concentratiile sanguine ale electrolitilor. Istoria naturala a bolii Trebuie apreciat istoricul natural al bolii cardiovasculare. Bolile cardiovasculare au adesea un debut brusc, cum

se intampla la pacienti anterior asimpto-matici cu ateroscleroza coronariana extinsa care sufera un infarct miocardic acut sau la pacienti asimptomatici cu cardio-miopatie hipertrofica a carei prima manifestare clinica este sincopa sau chiar moartea subita. Totusi, in ambele situatii, medicul poate sa identifice pacientii cu risc de aparitie a acestor complicatii cu mult timp inainte de producerea lor si sa recomande adeseori masuri ce previn aparitia lor. De exemplu, pacientul cu infarct miocardic acut prezinta probabil de multi ani factori de risc pentru ateroscleroza. Recunoasterea si eliminarea sau reducerea lor ar fi putut intarzia sau chiar preni infarctul. Similar, pacientul cu cardiomiopatie hipertrofica are probabil o forma familiala a bolii si o atenta anamneza a membrilor familiei ar fi putut duce la recomandarea unei examinari ecocardiografice si, astfel, la identificarea bolii cu mult timp inaintea manifestarilor acute.

nelimitat. Doppler vascular


Eco Doppler vascular este un examen imagistic ecografic a vaselor sanguine combinat cu explorare functionala a circulatiei sanguine in arterele si venele respective cu ajutorul sistemului Doppler. Ecografia Doppler vascular este un examen neiradiant, neinvaziv, nedureros care dureaza aproximativ o ora, nu necesita spitalizare sau pregatire prealabila a pacientului. Eco-Doppler este o modalitate de explorare a aparatului cardiovascular cu ajutorul ultrasunetelor, bazat pe efectul Doppler, descris n anul 1842 de Christian Doppler. Efectul Doppler const n modificarea frecvenei semnalului recepionat, atunci cnd sursa de emisie se deplaseaz fa de receptor. n cazul aparatului cardiovascular, se studiaza modificarea frecvenei ultrasunetelor reflectate de hematiile n micare, iar aceasta modificare este numit semnal Doppler. Analiza semnalului Doppler se poate realiza prin ascultarea semnalului Doppler transformat electronic din frevente ultrasonice n domeniul frecvenelor audibile si prin inregistarea grafic a semnalului pe ecranul monitorului; pe baza acesteia se poate evalua cu exactitate viteza de circulaie si permite localizarea unor fenomene i aprecierea tipului de curgere a sangelui intr-un anumit vas Examenul Doppler vascular are indicatii multiple, aceasta metoda fiind utilizata mai frecvent la pacientii varstnici pentru diagnostic in ateroscleroza carotidiana, in patologia arteriala a membrelor inferioare: arteriopatii inflamatorii, dismetabolice, traumatice sau de compresiune arteriala. De asemenea reprezinta metoda imagistica de electie in diagnosticul patologiei venoase a membrelor inferioare: tromboza venoasa acuta si cronica, insuficienta valvulara venoasa cronica, boala varicoasa.

7)EXAMINAREA BOLNAVULUI UROLOGIC Orice examinare a unui bolnav ncepe cu anamneza. Aceasta va fi fcut cu rbdare, cu compasiune pentru suferin, crend un climat propice, ceea ce va permite bolnavului s-i dezvluie necazurile, uneori intime. Prin ntrebri clare bolnavul va fi

ghidat pentru ai expune toate plngerile. Aceast ghidare o socotim important, ea este cu att mai eficient cu ct cunotinele teoretice i practice n urologie i medicin sunt mai temeinice. Intereseaz n primul rnd antecedentele heredo-colaterale: litiaza renal, TBC, rinichiul polichistic n familie. Patologia personal trebuie cunoscut bine. Cei care au avut fracturi, au fost imobilizai n pat, pot avea calculoz, traumatismele pot lsa sechele, cele de bazin i perineu stricturi de uretr; cele de coloan, vezic neurogen; un vechi ulceros tratat cu alcaline i lapte poate avea calculi, cei care au maladii de sistem i se trateaz cu chimioterapie i roentgenterapie pot avea hiperuricemie cu manifestrile ei, de la cistalgie la calculoz uric; edemele membrelor inferioare pot fi secundare unei compresiuni pe vena cav inferioar prin tumori renale, n special drepte, o hipertensiune arterial mai ales la tineri poate fi de origine renovascular. La femeie este important de aflat dac a avut operaii ginecologice uneori suferina urinar este n legtur cu o celulit n parametru, cu o ligatur de ureter, cu trecerea unui fir neresorbabil prin vezic. Intereseaz dac n-a avut infecie urinar sau colic n timpul sarcinii. Ocupaia bolnavului trebuie luat n considerare deoarece lucrtorii din industria chimic i colorani sunt susceptibili de a face tumori vezicale, tetraclorura de carbon poate da insuficien renal acut. n anamnez intereseaz durerea cu caracterele ei de sediu, intensitate, iradiere i

Ce este o ecocardiografie transtoracic?

fenomenele conexe, modificrile patologice ale urinei (urin hematuric, tulbure), modificrile diurezei (poliurie, oligurie, anurie), tulburri n sfera genital la brbat legate de scurgeri uretrale, alterri ale coninutului scrotal, leziuni peniene, tulburri sexuale. n final trebuie s ne intereseze ntreaga patologie a bolnavului care ni se adreseaz. Tulburrile urinare survin la orice vrst, dar mai ales la brbatul n vrst; la acetia pot exista leziuni degenerative ale tuturor parenchimelor ceea ce impune o examinare complet. Scleroemfizemul pulmonar, cardiopatia ischemic, cordul senil, leziunile de ateroscleroz, hepatit cronic secundar unei hepatitevirale sau toxice prin alcoolism modific considerabil prognosticul i tratamentul unui bolnav urinar.

Ecocardiografia este un examen neinvaziv care utilizeaz ultrasunetele (sunete cu frecven mai mare de 20.000 Hz, att de nalt nct nu pot fi auzite de urechea uman) pentru a vizualiza pe un monitor inima i poriunea iniial a marilor vase de snge care vin i pleac de la inim i pentru a evalua marimea, structura i funcia acestora. Ultrasunetele sunt generate de o mic sond, care se aeaz pe pieptul pacientului. Spre deosebire de razele X sau de radionuclizi, ultrasunetele sunt inofensive pentru oameni i din acest motiv nu sunt necesare mijloace de protecie nici pentru pacient, nici pentru ecografist. Nu exist nici un risc asociat cu ecocardiografia transtoracic. Aceasta poate fi efectuat n siguran pacientilor aduli, copiilor, nou-nscuilor sau femeilor nsrcinate. De asemenea, numrul examenelor ecocardiografice care poate fi efectuat de ctre un pacient este nelimitat.