Sunteți pe pagina 1din 12

Sa ai curajul sa spui da, Sa ai curajul sa spui nu Si-n fiecare clipa grea Sa ai curajul sa fii tu.

Sa stii sa crezi cand altii te inseala, Sa te ridici cand altii te doboara, Sa poti pastra, cand altii vor s-alunge, Sa razi, chiar daca sufletul iti plange, Si cald tu sa ramai, chiar dac- afara ninge. Aceasta-i arta de a invinge ! Rudyard Kipling Fa-ti timp....Rudyard Kipling In trecerea grabita prin lume catre veci, Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci! Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzind Fa-ti timp sa poti, cu mila, sa te alini oricind! Fa-ti timp pentru-adevaruri si adincimi de vis, Fa-ti timp pentru prieteni, cu sufletul deschis! Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti linga izvor, Fa-ti timp s-asculti ce spune o floare, un cocor! Fa-ti timp, pe-un munte seara, stind singur sa te rogi, Fa-ti timp, frumoase amintiri, de unul sa invoci! Fa-ti timp sa stai cu mama, cu tata tau - batrini.... Fa-ti timp de-o vorba buna, de-o coaja pentru ciini.... In trecerea grabita prin lume catre veci, Fa-ti timp macar o clipa sa vezi pe unde treci! Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat, Fa-ti timp, ca esti de multe mistere-nconjurat! Fa-ti timp cu orice taina sau adevar sa stai, Fa-ti timp, caci toate-acestea au inima, au grai! Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa inveti, Fa-ti timp sa dai vietii adevaratul sens! Fa-ti timp, ACUM! Sa stii: zadarnic ai sa plingi, Comoara risipita a a vietii, n-o mai stringi! Octavian Paler - Am invatat Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!! Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul ... depinde de ceilalti. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie Altora s-ar putea sa nu le pase. Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata

Ci PE CINE ai. Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva. Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca Ci cu ceea ce poti tu sa faci Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva Am invatat ca oricum ai taia Orice lucru are doua fete Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi Am invatat ca poti continua inca mult timp Dupa ce ai spus ca nu mai poti Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie Indiferent de consecinte Am invatat ca sunt oameni care te iubesc Dar nu stiu s-o arate Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat Dar nu am dreptul sa fiu si rau Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul. Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten Oricum te va rani din cand in cand Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta. Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi iertat de altii Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se

iubesc. Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc Si nu faptele sale Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru Si pot vedea ceva total diferit Am invatat ca indiferent de consecinte Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore De catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta. Am invatat ca scrisul Ca si vorbitul Poate linisti durerile sufletesti Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult Iti sunt luati prea repede ... Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile. Am invatat sa iubesc Ca sa pot sa fiu iubit. Octavian Paler-Avem timp Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,

avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta murim. nva de la toate " nva de la ape s ai statornic drum, nva de la flcri c toate-s numai scrum, nva de la umbr s taci i s veghezi, nva de la stnc cum neclintit s crezi.

nva de la soare cum trebuie s-apui, nva de la piatr ct trebuie s spui, nva de la vntul ce adie pe poteci Cum trebuie prin lume, de linitit s treci.

nva de la toate, cci toate sunt surori, Cum treci frumos prin via, cum poi frumos s mori nva de la vierme, c nimeni nu-i uitat nva de la nufr s fii mereu curat.

nva de la vultur, cnd umerii i-s grei i du-te la furnic s vezi povara ei nva de la greier, cnd singur esti s cni, nva de la lun s nu te nspimni.

nva de la psri s fii mai mult n zbor,

nva de la toate, c totu-i trector, Ia seam, fiu al jertfei prin-lumea-n care treci, S nvei din tot ce piere,tu s traieti n veci! " Rudyard Kipling Dac Dac-i rmne mintea cnd cei din jur i-o pierd i fiindc-o ai te apas sub vorbe care dor, Dac mai crezi n tine cnd alii nu mai cred i-i ieri i nu te superi de ndoiala lor, Dac de ateptare nu osteneti nicicnd, Nici de minciuna goal nu-i clatini gndul drept, Dac, izbit de ur, nu te rzbuni urnd i totui nu-i pui masc de sfnt sau nelept, Dac visezi, dar visul stpn de nu i-l faci, Sau gndul, dei judeci, de nu i-e un el, Dac-ncercnd triumful sau prbuirea taci i poi, prin amndou trecnd, s fii la fel, Dac nduri s afli cinstitul tu cuvnt Rstlmcit, naivii s duc n ispit, Sau truda vieii tale, nspulberat-n vnt, De poate iar s-o nale unealta-i prea tocit, Dac poi strnge toate ctigurile tale Ca s le joci pe-o carte i s le pierzi aa, i iari de la capt s-ncepi aceeai cale Fr s spui o vorb de neizbnda ta, Dac poi gndul, nervii i inima s-i pui S te slujeasc nc peste puterea lor, Dei n trupul firav o alt for nu-i Afar de voina ce le impune spor, Dac te vrea mulimea, dei n-ai linguit, i lng ef tu umbli ca lng-un oarecare, Dac de ri sau prieteni nu poi s fii rnit, Dac nu numai unul, ci toi i dau crezare, Dac ajungi s umpli minutul trector Cu asezeci de clipe de venicii, Mereu, Vei fi pe-ntreg Pmntul deplin stpnitor i, mai presus de toate, un OM copilul meu! Brbatul i femeia - Victor Hugo Brbatul este cea mai elevat dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal.

Dumnezeu a fcut pentru brbat un tron, pentru femeie un altar. Tronul exalt, altarul sfinete. Brbatul este creierul, femeia este inima. Creierul primete lumin, inima primete iubire. Lumina fecundeaz, iubirea renvie. Brbatul este puternic prin raiune, femeia este invincibil prin lacrimi. Raiunea convinge, lacrimile nduioeaz sufletul. Brbatul este capabil de eroism, femeia - de orice sacrificiu. Eroismul nnobileaz, sacrificiul aduce sublimul. Brbatul are supremaia, femeia are intuiia. Supremaia semnific for, intuiia reprezint dreptatea. Brbatul este un geniu, femeia este un nger. Geniul este incomensurabil, ngerul este inefabil. Aspiraia brbatului este ctre gloria suprem, aspiraia femei este ndreptat ctre virtutea desvrit. Gloria face totul mre, virtutea face totul divin. Brbatul este un cod, femeia este evanghelia. Codul corijeaz, evanghelia ne face perfeci. Brbatul gndete, femeia intuiete. A gndi nseamn a avea creier superior. A intui, simind nseamn a avea n frunte o aureol. Brbatul este un ocean, femeia este un lac. Oceanul are o perl care l mpodobete, lacul, poezia care-l lumineaz. Brbatul este un vultur care zboar, femeia - o privighetoare ce cnt. A zbura nseamn a domina spaiul, a cnta nseamn a cuceri sufletul. Brbatul este un templu, femeia este sanctuarul. n faa templului ne descoperim, n faa sanctuarului ngenunchem. Brbatul este plasat acolo unde se sfrete pmntul, femeia acolo unde ncepe cerul. Daca toate acestea fi-vor invatate

De Nicolae Labis Daca toate acestea fi-vor invatate Fiii vostri singuri hotaresc in viata Care-i meseria ce o vor urma, Fiii vostri mai tarziu invata Taina ei fierbinte, nobila si grea. Fiii vostri singuri mai tarziu, fireste, Isi aleg iubita mangaind-o bland, Inima lor larga si sincera-si roteste In privinta asta cel mai greu cuvant. Fiii vostri, insa, trebuie sa-nvete Din copilarie inca, de la voi Primele indemnuri, primele povete Dorul de lumina, scarba de noroi. Cat sunt fragezi inca, mame, invatati-i Sa iubeasca floarea pura din livezi. Sa iubeasca-ntinsa mare si Carpatii, Ce-si inalta-n ceruri fruntea de zapezi. Sufletul sa-l aiba nentinat ca floarea,

Ochii lor sa fie limpezi si curati, Sa nutreasca patimi vaste cum e marea Sa inalte ganduri cat acesti Carpati. Oamenii, din suflet, vesnic sa iubeasca, Frati sa-i socoteasca, simpli si-ntelepti; Invatati-i, mame, crancen sa urasca Pe acei ce-s dusmani oamenilor drepti. Sa iubeasca versul, sa iubeasca struna Ce-i curat in lume, ce e nou si viu; Cat sunt mici sa-nvate a uri minciuna. Astea nu se-nvata cand e prea tarziu. Sa iubeasca tara, pentru ea sa sara La nevoie-n ape, la nevoie-n foc. Invatati-i, mame, dragostea de tara Ea cuprinde toate-acestea la un loc. Ea sa le sclipeasca-n licarul pupilei, Sa le creasca-n suflet blanda ca un spic. Sa se teama poate de rusinea zilei Cand ar sti ca tarii nu i-au dat nimic. Daca toate astea fi-vor invatate, Restul o sa vina de la sine-apoi Si-au sa se-mplineasca visurile toate Ce le-ati pus intr-insii, mame scumpe, voi. Elena Farago - Gndcelul - De ce m-ai prins n pumnul tau, Copil frumos, tu nu stii oare Ca-s mic si eu si ca m doare De ce m strangi asa de ru? Copil ca tine sunt si eu, Si-mi place s m joc si mie, Si mila trebuie s-ti fie De spaima si de plansul meu! De ce s vrei s m omori? Ca am si eu printi ca tine, Si-ar plange mama dupa mine, Si-ar plange bietele surori, Si-ar plange tata mult de tot Cci am trait abia trei zile, Indura-te de ei, copile, Si lasa-m, ca nu mai pot!... Asa plangea un gandacel In pumnul ce-l strangea s-l rupa Si l-a deschis copilul dupa Ce n-a mai fost nimic din el! A incercat s-l mai invie Suflandu-i aripile-n vant, Dar a cazut n tarna frant

Si-ntepenit pentru vecie!... Scarbit de fapta ta cea rea Degeaba plangi, acum, copile, Ci du-te-n casa-acum si zi-le Parintilor isprava ta. Si zi-le ca de-acum ai vrea S ocrotesti cu bunatate, In cale-ti, orice vietate, Oricat de far-de-nsemnatate Si-oricat de mica ar fi ea!

Poem de Nichita Stnescu Spune-mi, dac te-a prinde-ntr-o zi i i-a sruta talpa piciorului, nu-i aa c ai chiopta puin, dup aceea, de team s nu-mi striveti srutul?... "ANTI IF" sau "ALTFEL (ELSE)..." de Kostas Varnalis De poti sa faci pe prostul cnd altul te repedefacnd-o pe desteptul- si c-un cuvnt nu-l certi; de nu te-ncrezi n nimeni si nimeni nu te crede, de-ti poti ierta pacatul, dar altora nu-l ierti; de nu amni o clipa un rau sa-l mplinesti si daca minti mai tare cnd altii nu spun drept; de-ti place n iubire cu ura sa izbesti si totusi ti pui masca de sfnt si de-ntelept; de te trasti ca viermii si-n visuri nu-ti iei zborul si numai interesul l sui la rang de tel; de parasesti nvinsul si treci cu-nvingatorul si-i vinzi, fara sfiala, pe amndoi la fel; de rabzi sa-ti afli scrisul si spusa talmacite drept adevar, sa-nsele multimea oarba, si cnd vorbele si fapta n vnt ti-s risipite, tu dndu-le la naiba, poti altele scorni; de poti sa faci ntr-una dintr-un cstig, o mie si patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn; de nu-ti platesti banutul luat ca datorie, dar tu sa fii platitul gasesti ca-i drept si demn; de poti sa-ti storci si gndul si inima si nervii, mbatrnite-n rele, sa faci rele noi si sub nehotarre plecndu-te ca servii, cnd toti striga: <-nainte !>, doar tu strigi: <-napoi!>;

daca, stnd n multime te-mpaunezi semet, dar lnga cel puternic ngenunchezi slugarnic si pe dusman sau prieteni, tratndu-i cu dispret, te faci ca tii la dnsii, dar i nseli amarnic! daca nu pierzi momentul sa faci oriunde-un rau si-n umbra lui te-nlinisti ca-n umbra unui pom, al tau va fi pamntul cu tot prisosul sau; vei fi-ntre domni, ntiul, dar niciodata OM!

''S ai curajul s spui da S ai curajul s spui nu i-n fiecare clip grea S ai curajul s fii tu. S tii s crezi cnd alii te neal, S te ridici cnd alii te doboar, S poi pstra, cnd alii vor s-alunge, S rzi, chiar dac sufletul i plnge, i cald tu s rmi, chiar dac-afar ninge. ACEASTA-I ARTA DE-A NVINGE! Rudyard Kipling EVOLUTIE (Dor de tata - Adaptare Traian Calancia Cind sunt copii nostri mici, Noi pentru ei suntem TATICI. Ce gingas e, si suna bine TATICULE, mi-e dor de tine! Dar anii trec si deodata, Nu mai esti TATIC, acum esti TATA. Dar si asa tot suna bine, TATA, imi este dor de tine! Dar cresc, nu le mai esti pe plac, Din TATA, tu devii BABAC. Si vorba suna trist si gol, BABACULE, mai da-mi un pol!

Dar viata e un foc de paie, Si vrei nu vrei, ajungi TATAIE. Iar vorba ta, in ras e luata, TATAIE, ia mai las-o balta! Si-n anii care-ti mai raman, Te vor numi doar AL BATRAN Si vorba lor te nauceste, BATRANE, ce-ti mai trebuieste? Copile, tu sa ai stiinta, Am fost un tata cu credinta Si din putin, de-a fost sa fie Eu am rabdat, si ti-am dat tie, Dar fa-mi, te rog, o bucurie La cimitir, de vii la mine Sa-mi zici ca in copilarie TATICULE, mi-e dor de tine. Marin Sorescu - "Daca nu cer prea mult " - Ce-ai lua cu tine, Daca s-ar pune problema Sa faci zilnic naveta ntre rai si iad, Ca sa tii niste cursuri? - O carte, o sticla cu vin si-o femeie, Doamne, Daca nu-ti cer prea mult. - Ceri prea mult, ti taiem femeia, Te-ar tine de vorba, Ti-ar mpuia capul cu fleacuri Si n-ai avea timp sa-ti pregatesti cursul. - Te implor, taie-mi cartea, O scriu eu, Doamne, daca am lnga mine O sticla de vin si-o femeie. Asta as dori, daca nu cer prea mult. - Ceri prea mult. - Ce-ai dori sa iei cu tine, Daca s-ar pune problema Sa faci zilnic naveta ntre rai si iad,

Ca sa tii niste cursuri? - O sticla de vin si-o femeie, Daca nu cer prea mult. - Ai mai cerut asta o data, de ce te ncapatnezi, E prea mult, ti-am spus, ti taiem femeia. - Ce tot ai cu ea, ce atta prigoana? Mai bine taiati-mi vinul, Ma moleseste si n-as mai putea sa-mi pregatesc cursul, Inspirndu-ma din ochii iubitei. Tacere, minute lungi, Poate chiar vesnicii, Lasndu-mi-se timp pentru uitare. - Ce-ai dori sa iei cu tine, Daca s-ar pune problema Sa faci zilnic naveta ntre rai si iad, Ca sa tii niste cursuri? - O femeie, Doamne, daca nu cer prea mult. - Ceri prea mult, ti taiem femeia. - Atunci taie-mi mai bine cursurile, Taie-mi iadul si raiul, Ori totul, ori nimic. As face drumul dintre rai si iad degeaba. Cum sa-i sperii si sa-i nfricosez pe pacatosii din iad, Daca n-am femeia, material didactic, sa le-o arat? Cum sa-i nalt pe dreptii din rai, Daca n-am cartea sa le-o talmacesc? Cum sa suport eu drumul si diferentele De temperatura, luminozitate si presiune Dintre rai si iad, Daca n-am vinul sa-mi dea curaj?

Daca.. Dac te poi stpni, cnd norodul din jur se frmnt, Brav nfruntnd insolentul repro, cu linite sfnt, Dac-i pstrezi, n virtute, credina i-ncaleci sfiala, Cnd se ndoiete de tine mulimea, i-i ieri ndoiala... Dac Dac Dac Dac atepi cu ndejde i nu te rpune-ateptarea, minciunii, stpn pe lume, i spulberi chemarea, asaltul mniei te las senin, fr ur, peti peste dorul de-a fi cel dinti, cu msur...

Dac te leagn visul, dar strui stpn peste vise Dac din gnduri mree, renuni s-i faci eluri prezise, Dac cuvntul, izvor de ispite i cruntul dezastru, Nu-s pentru tine opreliti, nici vsle n drumul spre astru... Dac supori s auzi, despre spusele tale cinstite, Gnduri jelene, scornite de ri, pentru gloate smintite, Dac din opera ta s-au ales doar ruine i spaii, Singur, cu scule stricate, de poi s-o refaci, din fundaii... Dac pierznd, ntr-o clip de risc pe o ans, avutul, Poi s ncepi, de la capt, uitnd n tcere trecutul,

Ferm adunnd o rbdare, ntregul pe lung durat, Fr s sufli o vorb, de pierderea grea ndurat... Dac superb, prin voin forezi, cnd i vine sorocul, Inima, capul, tria, s nu i astmpere jocul Gol de puterea vieii, urmndu-i destinul spre inte, Tare, cu vrerea de tine, ce-i spune mereu nainte!... Dac Dac Dac Dac mulimilor poi s vorbeti, cu deprinderi egale, constant i pstrezi modestia, i-n cercuri regale eti nevulnerabil, la prieteni, la cei cu pornire, pe toi i stimezi ndeajuns, ns nu peste fire...

Dac momentul cumplit al prpdului crncen i mare Calm vei putea s-l asemeni, n timp, c-un minut oarecare, Lumea cu tot ce cuprinde va fi stpnit de tine, Tu, peste toi vei rzbate: om al puterii depline! Traducere: Corneliu Coposu, 1967