Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 3 drept administrativ 12.03.

3.2013 Izvoarele dreptului Teoria generala a dreptului imparte izvoarele de drept in doua mari ramuri/categorii: Materiale care evoca acele conditii care nasc, determina aparitia normelor de drept Formale care sunt formele concrete pe care le imbraca regulile juridice si care la randul lor sunt scris si nescrise.

Izvoarele formale scrise ale dreptului administrativ 1. Constitutia si legile constitutionale Constitutia este izvor pentru toate ramurile dreptului, inclusiv pentru dreptul administrativ. Prevederile sale avand forta juridica suprema, astfel cum rezulta din art.1 alin.5 potrivit caruia in Romania respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Precizam ca pana la revizuirea din 2003, textul se regasea intr-o forma identica, insa era clasat in titlul II, capitolul privind indatoririle fundamentale, rezultand ca el reprezenta una din indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Prin legea de revizuire, textul plasandu-se in primul articol in care se regasesc elementele esentiale ale statului roman, rezulta ca textul nu si-a schimbat doar locul ci si natura juridica. El devenind astfel unul din elementele constitutive caracteristice ale statului roman. Unele din prevederile constiutionale, constituie izvoare exprese ale dreptului administrativ pentru ca ele reglementeaza institutii, principii specifice acestori ramuri, cum ar fi capitolele 2-5 ale titlului III, privitoare la Presedinte, Guvern si Administratia Publica. Alte prevederi constitutionale consacra norme aplicabile tuturor institutiilor statului, inclusiv celor ale dreptului administrativ, astfel ca ele constitutie izvoare implicite si pentru aceasta ramura a dreptului. Exemplu: art. 17, alin.1 si 2 care reglementeaza egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (toate autoritatile), fara privilegii si discriminari, precum si principiul ca, regula care este intarita, nimeni nu este mai presus de lege. Legile constitutionale, fac parte din cele trei categorii de legi pe care le consacra art. 73, alaturi de legile organice si cele ordinare. Prin intermediul lor se revizuieste Constitutia dupa procedura reglementata in titlul VII privind revizuirea Constitutiei. Unele din dispozitiile constitutionale sunt calificate de articolul 152 limite ale revizuirii, rezultand ca exista anumite restrictii si interdictii privind modificarea lor. Sunt sustrase sau este interzisa posibilitatii de a fi revizuite prevederile privind: a) prima categorie de prevederi este aceea referitor la caracterul statului roman de stat national, independent, unitar si indivizibil. b) a doua limita esre reprezentata de forma republicana de guvernamant c) a treia limita este reprezentata de integritatea teritoriala d) a patra este independenta justitiei e) plurarismul politic f) limba oficiala (limba romana potrivit art. 13) Pe langa aceste prevederi a caror modificare este interzisa in mod expres, mai exista doua limitari ale posibilitatii de revizuire si anume: a) Nu poate fi facuta o revizuire constitutionala care ar determina suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale si garantiilor acestora.

b) Nu poate fi revizuita pe perioada starii de asediu, de urgenta sau de razboi. Legile constitutionale sunt izvoare ale dreptului administrativ in masura in care reglementeaza norme care ii sunt aplicabile acestuia. Exemplu printre prevederile 429/art. 3 se regasesc prevederi care se refera si la prefect art.123) ordonantele guvernului 115, administratia publica locala art.120 si altele. 2. Legea ca act juridic al Parlamentului. Termenul legii este utilizat atat intr-o acceptiune latosensu prin care se evoca orice act normativ obligatoriu pentru subiectele de drept. Precum si intr-o acceptiune strictosensu care evoca actul adoptat de Parlament care poarta aceasta denumire. In Romania existand, potrivit art.73 denumit categorii de legi, legi constitutionale organice si ordinare. Legea organica si ordinara, prezinta atat elemente diferite ale regimului lor juridic cat si elemente comune, dupa cum urmeaza: A. Elemente specifice a) Domeniul de reglementare: - Legea organica reglementeaza acele materii care sunt expres si limitativ prevazute de Constitutie, fie in art. 73, alin. 3 literele a-s, fie in alte texte constitutionale la care trimite litera t a textului. Exemplu: art. 3, alin. 2 prevede ca frontierele tari sunt consfintite prin lege organica. !!!!! TEMA: faceti un referat prin care sa indentificati in Constitutie care sunt materiile a caror reglementare se face prin lege organica si faceti un scurt comentariu, clasificare, prelucrare a lor!!!!! (pentru saptamana viitoare) - Legea ordinara reglementeaza toate celelalte materii pe care Constitutia nu le rezerva legilor organice, care nu sunt cuprinse in nici o enumerare dat fiind caracterul lor nelimitat si in continua schimbare. b) Modul de adoptare: - Legea organica se adopta cu majoritatea absoluta, adica majoritatea membrilor fiecarei camere, potrivit art.76, alin. 1, ca si regulamentele camerelor. - Legea ordinara se adopta cu majoritatea simpla, adica majoritatea membrilor prezenti din fiecare camera. Concluzie: particularitatile celor doua tipuri de legi, determina concluzia ca in sistemul constitutional actual legea ordinara este regula si legea organica exceptia. ( In primul rand pentru ca legea organica reglementeaza strict ce se refera la Constitutie si restul de legea ordinara) B. Elemente comune celor doua tipuri de legi a) Promulgarea legii de catre Presedinte care reprezinta un atribut specific, traditional, istoric fiecarui sef de stat indiferent de forma de guvernamant. Dreptului de a promulga legea ii corespunde si cel de a se opune promulgarii uzitand diferite proceduri cum ar fi dreptul de veto (a se opune) sau solicitarea adresata Parlamentului de a revizui legea sau sesizarea Curtii Constitutionale, pe aspecte de neconstitutionalitate. b) Obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial care trebuie coroborata cu principiul Nemo censsetur ignorare legem, adica nimeni nu se poate apara in justitie invocand necunoasterea legii.

c) Intrarea in vigoare a legii care este de 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, sau o alta data ulterioara prevazuta expres in textul ei. d) Principiul neretroactivitatii legii prevazut in art. 15 din Consitutie conform caruia legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii penala sau contraventionala mai favorabila. Legile organica sau ordinara reprezinta izvoare de drept in masura in care reglementeaza materii ale dreptului administrativ. Multe din domeniile enumerate de Constitutie ca materie ale legilor organice, vizeaza institutii ale dreptului administrativ cum ar fi statutul functionarului public, contenciosul administrativ, organizarea administratiei publice locale, al Guvernului, etc. 3. Actele Guvernului ca izvoare ale dreptului administrativ Potrivit art. 108 din Constitutie, Guvernul adopta hotarari si ordonante. Regimul constitutional al ordonantelor guvernului (art.108 si 115) reprezinta rodul unei competente legislative delegate, art. 115 avand denumirea delegarea legislativa, prin intermediul careia Parlamentul, ca unica autoritate legiuitoare, transfera Guvernului dreptul de a adopta acte juridice cu forta legii numite ordonante, existand doua tipuri, si anume ordonante simple sau obisnuite si ordonante de urgenta. - Ordonantele simple sau obisnuite: a) Se adopta in temeiul unei legi speciale de abilitare, ca regula, pe perioada vacantelor parlamentare b) Pot reglementa numai materii ale legilor ordinare c) Legea de abilitare poate avea doua categorii de clauze: clauze obligatorii (care inseamna domeniul si data pana la care Guvernul poate sa le adopte) si clauze facultative ( care inseamna posibilitatea ca ordonanta simpla sa se supuna aprobarii Parlamentului pana la implinirea termenului de abilitare). - Ordonantele de urgenta: a) Se adopta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata b) Nu necesita lege de abilitare, abilitarea venind chiar din textul Constitutiei c) Pot sa reglementeze si materii ale legilor organice, caz in care aprobarea lor de catre Parlament se va face cu majoritatea absoluta d) Se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului, ele neputand intra in vigoare decat dupa ce au fost depuse spre aprobare la Parlament si dupa ce s-au publicat in Monitorul Oficial. e) Exista anumite materii, restrictii si interdictii in adoptarea de catre Guvern a ordonantelor de urgenta si anume: domeniul legilor constitutionale, interdictia de a afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririlor fundamentale, drepturile electorale si interdictia de a viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietatea publica (expropriere fortata sau nationalizare). Elemente comune pentru cele doua tipuri de ordonante: publicarea in monitorul oficial, sub sanctiunea inexistentei in cazul nepublicarii semnarea de catre primul ministru si contrasemnarea de catre ministrii care au sarcina punerilor in executare

aprobarea sau respingerea lor se realizeaza printr-o lege in care sunt cuprinse si ordonantele al caror efect a incetat pentru ca nu au fost aprobate in termenul de abilitare, precum si masurile privind efectele juridice produse in perioada de aplicare a unor ordonante respinse in tot sau in parte. ele se supun controlului de constitutionalitate exercitat de catre Curtea Constitutionala pe cale de exceptie, in vreme ce legile se supun controlului de constitutionalitate sub ambele forme, atat inainte de promulgare (control a priori) cat si dupa promulgare (a posteriori). Ordonantele de guvern, indiferent de forma lor, au misiunea sa inlocuiasca legea deosebindu-se de hotararile guvernului a caror misiune este sa puna legea in executare. Ele sunt acte administrative datorita organului de la care emana, insa, prin aprobarea de catre Parlament, trec din sfera executivului in sfera legislativului.