UNIVERSITATEA PETRE ANDREI IASI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL SPECIALIZAREA: ASISTEN SOCIAL

LUCRARE DE LICEN

Coordonator Prof. Univ. OANA BADARAU

Absolvent: SUSANU(TASCA)MONICA

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI IASI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL SPECIALIZAREA: ASISTEN SOCIAL

FEMEIA, VICTIM A VIOLENEI DOMESTICE

IASI IUNIE 2013

CUPRINS

CAP.1 Introducere 1.1 Abordri cu privire la violenta domestica 1.2. Justificarea alegerii temei 1.3. Mituri despre violenta domestica CAP. 2. Descrierea fenomenului 2.1. Definiia violentei domestice in literatura de specialitate 2.2. Violenta domestica, o problema de sntate publica 2.3. Vizibilitatea violentei domestice 2.4. Violenta domestica, percepii si servicii de suport a victimelor 2.5. Formele violentei domestice 2.5.1. Violenta psihologica 2.5.2. Violenta fizica 2.5.3. Violenta sexuala 2.5.4. Violenta sociala 2.5.5. Violenta economica CAP.3. Incidena si prevalenta violentei 3.1. Condiionri cultural - educaionale 3.2. Condiionri de ordin economic 3.3. Condiionri individuale 3.3.1. Portretul victimei 3.3.2. Portretul agresorului 3.4. Efectele violentei domestice CAP.4. Masuri legislative care urmresc combaterea violentei domestice

4.1. Masuri legislative pe plan internaional 4.2. Abordri legislative ale violentei domestice in diferite tari europene 4.3. Norme internaionale si prevederi constituionale in Romnia 4.3.1. Prevederi constituionale 4.3.2. Norme internaionale 4.3.3. Prevederile Codului Penal 4.3.5. Violul domestic 4.4. Legea specifica privind combaterea si prevenirea violentei domestice 4.4.1. Aplicabilitatea legii si rezistenta la schimbare 4.4.2. Legea romaneasca privind violenta domestica CAP.5. Dezvoltarea serviciilor de suport a victimelor 5.1 Instituii implicate in combaterea violentei domestice 5.2 Coaliia Naionala a ONG-urilor implicate in programe cu privire la violenta domestica 5.3 Campanii de succes pentru combaterea si prevenirea violentei domestice CAP.7. Studii de caz privind violenta domestica 7.1 Metodologia de cercetare 7.2 Metode si tehnici de cercetare 7.3 Studii de caz Concluzii Bibliografie

Cap 1. Introducere

1.1 JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI Violenta domestica impotriva femeilor a crescut foarte mult in ultimii ani,de fapt d.p.d.v sociologic ea a ramas relativ aceeasi,schimbarea producandu-se la nivel de visibilitate a cazurilor de violenta. Violenta impotriva femeilor incalca dreptul fundamental la siguranta persoanei este o expresie a dezichilibrului de putere dintre femei si barbati este un abuz de putere si incredere care impiedica stabilirea de relatii egale si a respectului la care femeile sunt indreptatite. Violena domestic este o problem foarte serioas, chiar grav, dac avem n vedere faptul c nimeni nu are dreptul s abuzeze fizic, sexual sau emoional de ceilali, n timp ce fiecare are dreptul s-i triasc viaa la adpost de violen, team sau abuz. Violena domestica este un fenomen social deosebit de grav, suntem pe primul loc n Europa n statistica nefast a infraionalitii domestice, un fenomen cu profunde conotaii sociale, morale, psihologice, economice, i care nu afecteaz doar cei doi parteneri de via ci mai ales copiii, expui riscului de a internaliza o serie de comportamente negative i de a perpetua violena ca mod de relaionare. Pe plan mondial Violena domestic deine 25% din totalul infraciunilor violente. Doar 5% din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Poliie si mai puin de 1% sunt pedepsite. Violena domestic e mult mai des ntalnit dect violena pe strad sau la locul de munc. Peste 90% dintre agresori sunt brbai, 82% dintre abuzatori sunt

cunoscui ai victimei, iar 19% sunt chiar rude, 85% dintre violatori sunt brbai, cunoscui ai victimelor, 61% dintre violuri sunt comise n casa cuiva, de regul a victimei. 1 din 7 femei sunt violate de ctre soii lor, 78% din cazurile de viol sunt achitate, 70% dintre femei au fost haruite sexual ntr-un anumit moment al vieii lor . Familia este locul unde orice persoana ar trebui sa fie in siguranta,sa primeasca afectiune sa fie inteleasa de catre membrii ei dar din pacate in multe familie se intampla contrariu,femeile sunt batute ,terorizate supuse ,traiesc un adevarat cosmar.Violenta nu este niciodata normala,acceptatasi nu ar trebui sa fie toleratasau si justificata. are Fiecare propria individ,comunitate,guvern,organizatie nationale internationale

responsabilitate in a pune capat si a repara suferinta provocata. Nu putem sa ne prefacem ca violentanu exista sau sa intoarcem capul in alta parte atunci cand vedem scene de violenta.Femeile sunt cel mai adesea victime ale violentei domestice care din diverse motive o accepta si o tolereaza considerand-o aproape normala.Violenta nu trebuie tolerata trebuie denuntata.Femeile trebuie sa inteleaga ca iubirea nu inseamna coaste rupte ,ochi vineti,cap umflat,ele trebuie sa inteleaga ca un om care te iubeste nu-ti provoaca durere ,suferinta ,tristete. Abuzurile, violenta sunt tratate ca probleme secundare, nelundu-se in consideraie ca ele influeneaz viitorul societii. Este necesar de neles importanta abordrii problemei violentei asupra femeii care urmeaz a fi integrata in contextul vieii sociale. Sunt o mulime de consecine negative, ale violentei asupra femeii: izolare; nencredere, nelinite; productivitate sczuta; probleme de ordin psihic, emoional, consum abuziv de alcool, drogare. Se pot observa o serie de efecte negative si asupra societii in general pentru ca de bunstarea fiecrui individ in parte depinde bunstarea societii: mrirea criminalitii, perpetuarea violentei din generaie in generaie, familii destrmate, divoruri numeroase. Este necesar sa nelegem care este rolul negativ al violentei ca fenomen social, sa ne contientizm comportamentul si sa tindem spre schimbare, mbuntire, sa nu acceptam molestarea, sa nu ignoram atacurile verbale sau nvinuirile, sa fim mai sensibili, sa nu toleram si sa perpetuam violenta.

Motivul pentru care violenta domestica constituie tema acestei analize este si creterea frecventei acestor cazuri aprute in societatea romaneasca. Conform afirmaiei fcute de Gelles si Staus1 este mult mai probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie, de un alt membru al familiei, dect oriunde altundeva, de oricine altcineva. Femeile sunt expuse violentei in permanenta, indiferent ca e vorba de familie, de locul de munca sau de o banala plimbare in parc. Violenta nu tine numai de statistici, este un fapt real care se desfoar ntr-o societate ce este nc axata pe agresiunea brbailor asupra femeilor. 1.2. Mituri despre violenta domestica Multe femei victime ale violentei domestice au reprezentari eronate despre propria lor situatie si despre violenta ca fenomen social .Cercetatorii in problema sustin ca situatia reala vizand violenta domestica este camuflata prin mituri.Dintre acestea cele mai raspandite sunt. ,, Daca ma bate- ma iubeste; Realitatea: Este o prejudecata impusaA existat un regim numit ,,demostroi in care barbatul este considerat proprietarul nu doar al casei,dar si a membrilor familiei .El controla totul in casa.Femeia nu putea iesi din casa fara insotire sau fara voia lui.In chise in casa femeile se ocupau de lucruri gospodaresti . Gasim pe politele trecutului diferite instructiuni despre educarea membrilor familiei si a servitorilor din casa.Se recomanda ,, sa-ti inveti sotia prin batai dar sa n-o lovesti pe fata ,caci nu va putea iesi cu ea in lume,sa n-o bati cu pumnul,ci cu vergeaua, - e mai dureros si invatatura se prinde mai bn.Apoi s-o mangai ,s-o compatimesti si sa-i arati cat de tare o iubesti. In asa mod,bataia si dragostea se recomandau aplicate laolalta in scopul consolidarii controlului asupra femeii.Indirect acest mesaj cheama femeile la rabdare si supunere. Mit:Violenta domestica e prezenta doar in familiile unde se fac abuzz de alcool.
1

Realitatea:Aloolismul ca boala nu este insotit permanent de un

comportament

agresiv.Si nu toti barbatii care au un comportament agresiv consuma alcool.Sunt doua probleme separate, care necesita a fi rezolvate individual, cu toate ca corectia nu este exclusa. Mit: Viiolenta domestica este specifica doar familiilor sarace si familiilor dezavantajate. Realitatea: Violenta domestica margheaza grupurile sociale cu venituri diferite ,persoanele cu studii si nivel intellectual diferit,rol-status social diferit. Mit: Femeia, dara ar vrea oricand poate evita violenta din partea sotului. Realitatea: Se spune ca femeia este in stare sa se apere pe sine insasi, cu toate ca nu se tine cont de faptul ca nu toate femeile care sufera in urma violentei dispun de sistenta sociala s-au sustinere.Multe nu au posibilitatea de a-si gasi locuinta deoarece sunt dependente din punct de vedere economic de soti. De asemenea ,este primit sa consideram ca femeia este purtatorul sa fauritorul climatului emotional pozitiv al familiei si in asa situatie de izolare si vid femeii ii vine destul de greu ,uneori chiar imposibil sa gaseasca putere si vointa sa rupa acest cerc al violentei. Mit:Femeile provoaca violenta. Realitatea:Teoria provocarii crimei este pe larg raspandita in practica organelor de justitie si impiedica pe multe femei sa caute ajutor din partea politiei sau a procuraturii. In cazurile de violenta domestica drept cauza pot servi orice:dejunul nepregatit la timp,faptul ca copii inca nu sorm,lipsa unui nasture la camasa sotului.Exista femei cecomporta conduite provovatoare ,insa in acest moment nun e permite sa justificam actiunile violente ale agresorului. Mit:Barbatii care supun membrii familiei violentei sunt psihopati. Realitatea:O trasatura caracteristica a persoanei pshopate este ca ei nu-si pot controla agresivitatea proprie ,adica ei pot sa-si orienteze agresivitatea asupra oricarui om.Insa majoritatea agresorilor intrafamilii sunt oameni sanatosi care nu necesita interventie psihiatrica. Mit:Victima primeste placere de la violenta ,adica este mazohista.

Realitatea:De multe ori femeia prefera sa nu vorbesca despre aceste lucruri,dar nu pentru ca le place ceea ce se intampla cu ele,dar pentru ca le este frica de ceea ce se poate intampla mai departe.Niciodata femeile care s-au adesat cu asa probleme nu vorbeau de placere,ci, dinpotriva doreau sa se debaraseze de violenta din familie. Mit:Numai femeile ,,slabe pot fi supuse violentei . Realitatea:Societatea noastra cere femeiisa demonstreze ca este mai firava barbatului si mai feminine.Fetitele sunt educate in asa mod ca ele sa fie placute ,gingase,timide,sa le fie pe plac barbatilor. Initialmente,femeilor li se cultiva aceste trasaturi ca mai apoi sa li se ceara sa fie mai puternice .Pe de alta parte practica denota ca pentru a raporta problema la centrul de criza,femeia trebuie sa aiba vointa si tarie de caracter ne mai vorbind de acele chinuri pe care le indura in apararea drepturilor sale.Multe femei ,,puternice sunt de asemenea victimizate. Mit:Numarul de femei care sufera in urma violentei domestice este mic. Realitatea:Nu putem spune cu precizie care este acel numar,deoarece violenta domestica,ca si violul,este foarte rar raportata. Mit:Sotiile victimizeaza,la randul lor sotii. Realitatea:Barbatii sunt de asemenea ,victime ale violentei domestice ,e adevarat acest lucru,dar statistica ne vorbeste ca fiecare sot maltratat ii revin zece sotii abuzate.exista deosebiri si in ceea ce priveste gradul si gravitatea violentei,urmarile ei.Femeile primesc traume mai serioase decat barbatii. Mit:Sotii mereu duc o lupta intre ei ,situatie absolute normala. Realitatea:In orice familie exista conflicte,deosebirea insa consta in faptul ca in familiile unde este violenta intensitatea si cruzimea sunt ingrozitoare . S-a constatat ca 85% din barbatii din penitenciare au crescut in familii unde violenta era considerate normalitate. Mit:Legea apara victimile violentei domestice . Realitatea:Conform legislatiei in viguare,violenta domestica se pedepseste numai in cazul in care genereaza urmari si trauma fizice si foarte grave,vizibile. Mit:Penitenciarele pentru femei victime destrama familia.

Realitatea:Afirmatie c ear egala daca am spune ca spitalele sunt cauze ale accidentelor auto.Aproximativ 75 %din femeile care au ispasit pedeapsa in penitenciare,au revenit la familia lor completa,au continuat sa-si indeplineasca obligatiunile fata de mama, fata de copii si n-au manifestat comportament deviat. Miturile nominalizate genereaza toleranta violentei domestice ,denatureaza reprezentarea ei sociala,subestimeaza personalitatea femeii.Se impun politici sociale c ear facilita oferta serviciilor asistentiale pentru cuplurile in disolutie.

CAP. 2. DESCRIEREA FENOMENULUI

2.1.Definiia violentei domestice

Violenta in sens generic inseamna

utilizarea fortei si a constringerii de catre un individ, grup sau clasa sociala, in scopul impunerii vointei asupra altora.(Radulescu inseamna vatamare violenta folosirea pentru a are un a persuasive M.S. 1993,pg 670). sau Juridic, a unor este altor In violenta mijloace sau o cu sens fortei aduce fizice unei

prejudicii premeditat,

bunuri acest

integritatii caracter

persoane.

elaborata

intentie sau semnificind intentia de a produce o suferinta sau un prejudiciu fizic altei persoane (Straus A.M.,1991,p 135). Nicolae Mitrofan, in Manual de Psihologie Sociala, afirma ca agresivitatea poate

fi considerata o caracteristica a acelor forme de comportament orientate distructiv, in vederea producerii unor daune, fie ele materiale, moral psihologice, sau mixte. De remarcat ca, in mod frecvent agresivitatea este asociata sau chiar confundata cu violenta. Insa putem vorbi si despre cazuri de conduita agresiva (este clara intentia de a vatama, de a face rau) in forme non-violente. Septimiu Chelcea considera ca agresivitatea este comportamentul verbal sau actional ofensiv, care are ca scop umilirea, vatamarea sau chiar suprimarea altor personae, care sunt motivate sa evite acest tratament. Maria Roth-Szamoskozi afirma ca violenta este universal prezenta, dar totodata si condamnata, intrucat ea afecteaza viata umana atat la nivel interpersonal, cat si la nivel societal. La nivel interpersonal prin: acte de delicventa, acte de criminalitate, violenta fizica, emotionala si psihologica dintre persoane (membrii de families sau din afara ei), iar la nivel societal prin: razboaie, inegalitati sociale, conflicte intercomunitare si intre natiuni2. .S.M. Rdulescu definea violenta conjugala ca 3orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, dirijata mpotriva unui membru al cminului familial, unei rude de snge sau contra altor persoane din mediul familial Conform Comitetului de Minitri ai Consiliului Europei violenta in familie este orice act sau omisiune comisa in interiorul familiei de ctre unul din membrii acesteia si care aduce atingere vieii, integritii corporale sau psihologice sau libertii altui membru al acelei familii, si vtma in mod serios dezvoltarea personalitii lui/ei 4 (Recomandarea nr. 85/26 martie 1985 cu privire la violenta in familie) Localizarea violentei in contextul relaiei de familie introduce termenul de putere, respectiv de putere difereniata a brbatului fata de femeie. Se numete "violenta in familie" orice act vtmtor, fizic sau emoional care are loc intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului
2

Maria, Roth-Szamoskozi, Copii si femei victime ale violentei, Ed. Presa Universitara Clujeana, ClujNapoca, 2005.
3 4

la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, ameninri si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Abuzul, agresivitatea, violenta tind sa graviteze in jurul relaiilor in care diferenele de putere sunt foarte mari . La a 4a Conferinta Mondiala asupra Conditiei Femeii, de la Beijing, din 1995, s-a afirmat ca: violenta impotriva femeilor este o problema globala, legata de puterea barbatilor, ca privilegiu si control, accentuata de ignoranta, de lipsa unor legi potrivite si a eforturilor adecvate din partea autoritatilor publice pentru intarirea legilor existente. Violenta fata de femei desemneaza toate actele agresive indreptate impotriva femeilor, cauzatoare sau posibil cauzatoare de prejudicii sau suferinte fizice, sexuale sau psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate. ( Platforma de actiune de la Beijing, 1995, cap. Violenta impotriva femeilor, parag 1. Max Weber definete puterea ca: 5abilitatea de a controla comportamentul altora, cu sau fr consimmntul acestora. Aceasta definiie introduce o alta noiune si anume aceea de control in relaie, care este definita ca 6puterea unuia in raport cu neputina altora. Dup Luana Pop, violenta domestica implica o manifestare de putere, in mod compensatoriu, din partea unor indivizi care se simt mici si nensemnai in alte cercuri, ajungnd sa refuleze in contextul unor relaii protejate, in cadrul crora puterea le este legitimata, prin atribuirea unor poziii si roluri in relaie. Violenta domestica este explicata de izolarea sociala, pe care o genereaz ca efect imediat al instalrii unor comportamente violente in interiorul familiei. Din punct de vedere juridic, violenta caracterizeaz folosirea forei sau autoritarii personale pentru a produce un prejudiciu sau o vtmare a integritii personale. Potrivit Legii 217/25 mai 2003, violenta n familie reprezint 7orice aciune fizica sau verbala svrit cu intenie de ctre un membru de familie, mpotriva altui membru al aceleai familii, care provoac o suferina fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material. De prevederile legii beneficiaz si persoanele care au stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi (concubinii) sau dintre prini si copil, dovedite pe baza anchetei sociale. Pna n anul 2002, n Romnia nu exista n cadrul legislativ nici o referire cu privire la acest
5 6 7

fenomen. n Codul penal romnesc nu erau prevzute articole prin care violenta n familie sa fie incriminata si pedepsita, fiind prevzute articole prin care se pedepseau actele de violenta n general. Din noiembrie 2002, au fost fcute modificri n Codul penal, actele de violenta domestica fiind pedepsite. Conform dicionarului de psihologie violenta 8tine de nivelul de reactivitate al sistemului nervos dar mai ales de structura caracterial, de lipsa de stpnire de sine, de impulsivitate, de slaba organizare a vieii psihice, de lipsa autocontrolului sau insuficienta reaciilor emotiv-impulsive, de emoii puternice, de contiin de sine dilatata, de for bruta needucat, de lipsa de morala Psihologii ncearc sa neleag abuzarea femeii analiznd pe de o parte, caracteristicile individuale ale femeilor si brbailor, axndu-se pe cercetarea trasaturilor de personalitate, mecanismelor defensive interne si, pe de alta parte, pe prezenta unei afeciunii mentale sau psihopatologice. Din perspectiva psihologica, la un moment dat, agresorii erau caracterizai ca infantili, lipsii de controlul impulsurilor, in timp ce femeile erau caracterizate ca masochiste, paranoice sau depresive. Psihologii Snell si Gayford susineau ca femeile erau considerate indirect rspunztoare de brutalitatea brbatului. Ca mame au fost considerate responsabile de tulburrile psihice ale fiului, iar ca soii responsabile pentru provocarea situaiilor in care brbatul uzeaz de violenta. Din punct de vedere clinic o definiie larg acceptat a violenei domestice este aceea formulat de Stark si Flitcraft: 9Violena domestic este o ameninare sau provocare, petrecut n prezent sau n trecut, a unei rniri fizice n cadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi nsoit de intimidri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin; ameninri fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victim, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasrilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protecie

8 9

Se numete "violena n familie" orice act vtmtor, fizic sau emoional care are loc ntre membrii unei familii. Abuzul n interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, ameninri i atacuri care n unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Dei pn de curnd s-a presupus c femeia este cel mai adesea victima violenei n familiei, n urma unor cercetri s-a descoperit c de fapt numrul brbailor agresai este destul de mic pentru a constitui tema unei cercetri.

2.2. Violena domestic, problem de sntate public Poate un motiv pentru care violena a fost tratat separat de celelalte probleme ale familiei este faptul c aceasta are consecine directe n planul sntii membrilor ei. Studiile de sntate public arat c femeile care au fost victime ale agresiunii fizice sunt supuse riscului la avort i chiar la deces n timpul naterii. De asemenea, este luat n calcul i periclitarea sntii fizice i psihice a copilului martor sau victim a violenei familiale. Conform Raportului global asupra violenei i sntii, prezentat la Conferina OMS din octombrie 2002 la Geneva, 1,6 milioane de oameni mor anual din cauza unor acte de violen. Alte milioane de oameni au probleme de sntate fizic, psihic, de reproducere, din cauza agresiunilor la care au fost supui. Aceste cifre justific abordarea violenei i din perspectiva sntii publice, deoarece numrul victimelor violenei este comparabil cu cel al celor mai problematice maladii. Cea mai expus categorie de vrst este 14-44 ani. 14% dintre brbaii decedai care aparin acestei categorie de vrst i 7% dintre femeile aparinnd aceleiai categorii au drept cauz a morii violena n ce privete violena domestic mpotriva femeii, Raportul arat c mai mult de jumtate dintre femeile victime ale omuciderii au fost ucise de ctre actualul sau fostul so sau partener (n unele ri procentul poate ajunge pn la 70%). Poate un motiv pentru care violena a fost rupt din contextul problemelor familiale i tratat separat este faptul c aceasta are consecine directe n planul sntii

membrilor ei, iar acestea nu mai privesc strict familia, ci se traduc n indicatori de sntate a populaiei starea general de sntate a populaiei, rata avorturilor, numr de decese materne la natere, numr de nou-nscui vii. Violena familial are, din punct de vedere medical, consecine directe n sntatea familiei i n sntatea reproducerii. Interesul statului pentru sntatea i bunstarea populaiei reprezint unul din principalele argumente care au justificat msurile sociale mpotriva violenei domestice, deci incursiunea societii n viaa privat a individului. De asemenea, conveniile privitoare la drepturile copilului (drepturi care ncep chiar din faza de concepie), sunt folosite ca argumente n favoarea politicilor sociale i reglementrilor juridice cu privire la viaa privat. Nu este de mirare c aproape toate centrele care ofer servicii pentru victimele violenei domestice pot asigura i ngrijiri medicale primare i c acest tip de ngrijiri este n atenia tuturor politicilor referitoare la violena familial. Medicii care constat agresarea fizic a unui copil sunt obligai s raporteze acest lucru instituiilor de protecia copilului abilitate. n aceast situaie agresiunea nu mai este o problem a familiei ci intr n competena instituiilor statului. Politicile de sntate public recomand pe lng oferirea de servicii medicale primare victimelor violenei i oferirea de consiliere social i suport psihologic.Ca modaliti de intervenie, se insist pe elaborarea de programe educaionale pentru copii i adolesceni, pentru prini, n scopul de a crete securitatea n cadrul familiei i de a promova non-violen ca modalitate de abordare a problemelor familiale. De asemenea, un rol important este acordat serviciilor pentru victime, creterea capacitii acestora de a identifica problemele cu care se confrunt i de a lua decizii cu privire la viaa de familie. 2.3. Vizibilitatea violentei domestice O problema sociala este definita, in termeni generali, ca o caracteristica, situaie apruta in dinamica unui sistem social care afecteaz negativ funcionarea sa si necesita intervenia pentru corectarea, eliminarea sa 10. In studiile pe acest domeniu exista o mare varietate de definiii ale noiunii de problema sociala. Elementul comun al definiiilor este
10

acela ca un aspect social poate fi considerat problema sociala daca ndeplinete anumite condiii. John E Farley considera ca o problema sociala se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte 11: - este considerata in mare msura ca fiind o sursa de dificulti ; - afecteaz sau se presupune ca va afecta un numr mare de persoane; - este cauzata de aciunea sau inaciunea oamenilor sau a societii in general. Violenta domestica este un flagel al societii romneti si al familiei, producnd dezintegrarea acesteia din urma ca unitate sociala. Datorita consecinelor devastatoare n plan social, abuzul domestic nu mai reprezint o chestiune privata, devenind o problema publica. In literatura romaneasca de specialitate, problema sociala a fost definita ca un proces social, o caracteristica, situaie despre care societatea sau un subsistem al ei considera ca trebuie schimbata. Aceasta definiie include doua condiii necesare12: un obiect- acel aspect, situaie, proces care este problematic si reprezint, cu alte cuvinte, o sursa de dificulti si asupra cruia urmeaz a se aciona pentru a fi schimbat intr-un sens convenabil; contientizarea dificultii- respectivul aspect de eliminat sau de realizat este pus ca problema, acceptat de ctre membrii sistemului social respectiv ca trebuind a fi schimbat. Pentru a exista o problema sociala, ambele elemente trebuie sa existe: dificulti reale si contientizarea lor ca probleme. Violenta domestica a fost recunoscuta ca problema sociala abia in secolul al XX-lea, iar in ncercarea de a defini acest fenomen s-au folosit termeni ca: btaia soiei, violenta domestica, viol in relaia de cuplu, conflict conjugal, viol marital, violenta mpotriva femeii. O problema sociala este o condiie nociva pentru societate, care provoac ngrijorare populaiei si capteaz atenia publica, genernd controverse ce pot determina aciuni colective de soluionare 13. Din acest punct de vedere, orice problema sociala presupune doua elemente: existenta unui coninut msurabil al problemei respective care
11 12 13

sa fie evideniat in statistici oficiale, pe de o parte si, pe de alta parte, existenta unei preocupri, ngrijorri pe care aceasta problema le provoac unui numr semnificativ de persoane (publicului larg sau experilor). Problema violentei domestice este prezenta in statistici, un exemplu in acest sens este si studiul realizat de Gallup Romnia in 200314 in urma cruia a reieit ca 52% dintre femeile din Bucureti au experimentat abuzul verbal, emoional sau fizic la un moment dat in timpul cstoriei sau concubinajului. Experii care cerceteaz aceast problem sunt de acord c violena este un fenomen larg rspndit, mult mai rspndit dect arat sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliiei sau spitalelor. Acest studiu demonstrez, pe de alta parte si interesul publicului fata de subiect. ngrjorarea autoritilor s-a materializat cu elaborarea unui set de masuri legislative ce reglementeaz acest aspect social, mult timp neglijat. Societatea civila si-a oferit sprijinul pentru victimele abuzurilor prin crearea de adposturi. 2.4 Violenta domestica, percepii si serviciile de suport al victimelor Violenta domestica a fost si rmne un fenomen social destul de prezent in societatea noastr.Violena intrafamilial s-a manifestat de mult vreme, dar contientizarea ei ca problem social a aprut n ultimele 4 decenii, cel puin n occident. Astfel, n cursul deceniilor 6 si 7, abuzurile comise mpotriva copiilor i /sau soiilor au devenit, pentru prima dat, obiecte de dezbateri publice n mai multe ri, captnd interesul publicului larg i, desigur, al specialitilor. Motivul principal pentru care violena familial ca problem social a fost contientizat att de trziu, pentru a deveni o preocupare aparte a specialitilor, l-a constituit specificul familiei, ca spaiu privat, n care nu poate fi admis nici o intruziune sau intervenie din afar. n fostele ri socialiste, dimpotriv, familia, n calitatea ei de celul de baz a societii, a trebuit s sufere toate consecinele unui regim autoritar, n cadrul cruia orice instituie social trebuia integrat n spaiul public. In Germania si in Statele Unite ale Americii, o femeie din trei au fost victimele violentei domestice, vinovat pentru aceasta fiind un brbat din familie, soul
14

sau

partenerul de viata. In Rusia, 80% din faptele penale sunt comise in cadrul familiei. In 1992, in Cuba, 26,2% din femeile cuprinse intr-un studiu au fost victimele violentei fizice, iar 33,5 % ale violentei de ordin psihologic, fptaii fiind soii sau partenerii lor de viata. In Egipt, una din trei soii au fost lovite cel puin o data de partenerii lor. In Kuweit, circa 15 % din soii sunt afectate de violenta domestica. In Africa de Sud, la fiecare sase zile o femeie este ucisa de soul sau partenerul ei. In Lituania, 34,5 % din totalul persoanelor ucise sunt femei, criminalii fiind proprii soi. In Pakistan, 80 % din femei sunt victimele violentei domestice.15 n Romnia, ideologia comunist promoveaz principiul egalitii ntre sexe, lansnd pe pia imagini deformate ale femeii. Este ncurajat principiul non - interveniei statului n viaa privat a individului, prin dezinteresul acestuia fat de problemele de acest tip. Violena, dincolo de uile bine ferecate ale familiei, se pstreaz n stadiul latent, fiind negat, la fel ca toate celelalte probleme sociale, de ctre un regim care reuise s instaureze o stare de beatitudine general, ntreinut prin constrngere ideologic i fora maselor. Perioada de dup revoluie este o perioada de tranziie. Problemele sociale ale femeilor s-au amplificat in prima parte a acestei perioade. Problemele ntregii societi s-au amplificat, aceasta fiind caracterizata de conflicte, instabilitate politica, regres economic si debusolarea instituiilor statului. Printre altele, perioada de dup revoluia din decembrie 1989 a fost caracterizat prin nlturarea unor subiecte tabu ale societii romneti i ncurajarea dezbaterii publice a acestora. Nici viaa intim de familie nu a scpat acestei tendine generalizate; nlturarea temerilor pe care regimul comunist le implantase n snul societii noastre, nlturare produs brusc, a ncurajat aceasta tendin de revelare a intimitii vieii de familie. Pe de alt parte, avnd ca fundament spectaculosul artat fr cenzur, viaa de familie a devenit subiect de pres, scris ori audiovizual. n concret, societatea romneasc, a simit, de la pturile sale cele mai nalte i pan la cele de la nivelurile inferioare, c se poate vorbi n mod deschis despre viaa de familie, c pe lng prejudecile acuzatoare, exist oameni care neleg aceste aspecte tragice ale vieii de familie i c se constituie, treptat, grupuri din ce n ce mai
15

capabile s sprijine depirea unor asemenea probleme care, n mod tradiional, presupuneau o complacere n denaturarea relaiilor normale de familie. n al doilea rnd, nu trebuie ignorate aspectele economice ale vieii romneti de dup nlturarea regimului comunist, aspecte care sunt n unanimitate recunoscute ca genernd crize n interiorul familiei i, n ultim instana, fenomenul de violen domestic. O societate egalitar, sprijinit pe msuri sociale la toate nivelurile sale i pentru toi cetenii a rspuns, pe multe dintre nivelurile sale, necorespunztor. Fluctuaiile pieei muncii, liberalizarea preurilor i alte asemenea realiti sociale caracteristice lansrii unei economii de pia funcionale au gsit nepregtii pe muli dintre membrii societii romneti, problemele cotidiene copleindu - le viaa sub toate aspectele sale, inclusiv, din pcate, viaa de familie. Pentru c dincolo de aceste teoretizri ale problemelor sociale resimite la nivel larg, trebuie s recunoatem efectele pe care frustrrile generate de greutile vieii le implanteaz la nivelul vieii intime din cadrul familiei. nclcarea normelor legale ce constituie cadrul de reglementare al relaiilor de familie atrage dup sine sanciuni de drept civil sau penal, n funcie de gradul de pericol social al faptei. Pe lng infraciunile specifice prevzute n Codul Penal, respectiv bigamie, adulter, abandon de familie, din pcate, violena i-a fcut loc i n snul familiei, genernd infraciuni de omucidere, loviri cauzatoare de moarte, vtmri corporale grave, violuri urmate de decesul victimei, pruncucideri. n perioada 1980-1993, 70% din cazurile de divor au menionat violena ca motiv al divorului16. Ea afecteaz n special categoriile defavorizate, adic cele cu un standard sczut al vieii, nivel jos de educaie i , de multe ori, afectai de alcoolism. Rata divorului a crescut considerabil, de la 45 000 cazuri in 1992 la 60 000 n 1993. Aproape anual sunt nregistrate aprox. 11 700 raporturi medicale care conin cazuri de agresiune fizic asupra femeilor sau copiilor, ceea ce nseamn c 0,2% din populaia feminin a rii este afectat de acest fenomen.

16

Anual, sunt comise mpotriva femeilor un numr nsemnat de infraciuni prin violena, printre care: omoruri(32% din totalul acestor infraciuni), lovituri cauzatoare de moarte(26%) i violuri cu victime decedate(100% din ansamblul acestei categorii de infraciuni). Conform datelor statistice, existente la Institutul de Cercetare i Prevenire a Criminalitii din cadrul Inspectoratului General de Politie, n anul 1997, n jur de 500 de femei sunt btute zilnic de soi sau concubini, iar 9% dintre ele cad victima omorurilor. Aceste tendine s-au meninut, cu unele modificri, i in anii ulteriori. Conform unor statistici furnizate de Centrul Pilot pentru Femeile Victime ale Violenei Domestice din Bucureti, n Romnia numrul de femei victime ale violenei domestice a crescut de 5 ori din 1996 pn n 1998. n 1998: -13% dintre femeile victime ale violenei domestice au murit. -74% dintre femeile victime ale violenei domestice au fost agresate de ctre soi -4% dintre acestea au fost agresate de ctre concubini
17

-7% de ctre fotii soi

-15% de ctre alte rude apropiate. Statisticile oficiale subestimeaz numrul cazurilor de violen domestic din cauza reticenei victimelor de a le raporta. Institutul de Medicina Legal din Bucureti a nregistrat 4 460 cazuri de femei btute - doar 47% dintre ele au mrturisit din proprie iniiativ, n timp ce restul de 53% au fost ndemnate de poliie s raporteze. Asociaiile de femei i autoritile romne nu au iniiat o cercetare n acest domeniu, concentrnduse n schimb asupra drepturilor economice i sociale ale femeilor. Conform informaiilor mai complexe oferite de acelai studiu18, 12,4% din totalul infraciunilor prin violen, comise n ntreaga perioad 1990-1999, s-au petrecut n mediul familial. O pondere importanta n totalul infraciunilor o dein violurile, care n anul 1999 au nregistrat 1483 de cazuri, cea mai mare cifr oficial de pn atunci, cu 56,6% mai multe dect n 1990. Creterea este vizibil mai ales pentru violurile soldate cu moartea victimei (de la 9 cazuri n 1990, la 110 cazuri n 1997 si la 93 de cazuri n 1999)
17 18

Rezultatele arat c n perioada 1997-1999 ponderea femeilor victime ale omorului intrafamilial a fost constant i deosebit de ridicat: peste 60% din totalul femeilor victime ale infraciunii de omor. Aceeai pondere mare se nregistreaz i n rndul femeilor victime ale loviturilor cauzatoare de moarte (64% din totalul victimelor, n anul 1999). Aproape jumtate din totalul victimelor infraciunii de vtmare corporal au fost agresate de ctre partenerul de via. n anul 1998 potrivit unui studiu al Institutului Naional pentru Cercetarea i Prevenirea Criminalitii, otii sau concubinii au fost autorii a 40 de crime avnd ca victime otiile sau concubinele, 18 din totalul victimelor au murit ca urmare a aplicrii unor lovituri cauzatoare de moarte, iar alte 251 de victime s-au ales cu vtmri corporale. Conform informaiilor mai complexe oferite de acelai studiu, 12,4% din totalul infraciunilor prin violen, comise n ntreaga perioad 1990-1999, s-au petrecut n mediul familial. O pondere important n totalul infraciunilor o dein violurile, care n anul 1999 au nregistrat 1483 de cazuri, cea mai mare cifr oficial de pn atunci, cu 56,6% mai multe dect n 1990. Creterea este vizibil mai ales pentru violurile soldate cu moartea victimei (de la 9 cazuri n 1990, la 110 cazuri n 1997 i la 93 de cazuri n 1999). Cele mai multe informaii cu privire la fenomenul violenei domestice provin din sectorul neguvernamental i din evidenele poliiei. Conform unor date recente ale Inspectoratului General al Poliiei Romne, din totalul de 26.890 infraciuni violente nregistrate n anul 2002, n 2.115 cazuri autorii i victimele au fost soi sau rude apropiate, ceea ce reprezint 7,86% din total. Conform Raportului global asupra violenei i sntii, prezentat la Conferina OMS din octombrie 2002 la Geneva, mai mult de jumtate dintre femeile victime ale omuciderii au fost ucise de ctre actualul sau fostul so sau partener (n unele ri procentul poate ajunge pn la 70%). Abia in anul 2003 a fost ntreprins o cercetare la nivel naional n ceea ce privete violena domestic: Cercetarea naional privind violena n familie i la locul de

munc - Romnia, 2003, Centrul Parteneriat pentru Egalitate 19. Conform acestei cercetri 17,8% dintre femei au fost de-a lungul vieii victime ale unui tip de violen domestic. Conform aceleiai cercetri situaia pe 2002-2003 se prezint astfel: 800.000 de femei din Romnia au suferit n mod frecvent violen domestic dintre care 695.000- violen psihologic, 316.000 abuzate fizic i 227.000 au fost victime ale violenei economice i peste 70.000 de femei au fost abuzate sub forme multiple, inclusiv sexual20. Exist anumite variabile socio-economice care se coreleaz pozitiv cu apariia violenei domestice mpotriva femeilor. Femeile cu un nivel mai sczut de educaie, cele din familii cu venituri mici i cu mai mui copii au o probabilitate mai mare de a fi fost victime ale violenei domestice. n orice caz, aceasta nu nseamn c nu exist victime ale violenei domestice n pturile sociale superioare: 8% din femeile care au fost abuzate fizic de mai multe ori n ultimele 12 luni au studii superioare iar 6% din femeile abuzate sexual mai mult de o dat n ultimul an provin din familii cuprinse n categoria superioar de venit21.

2.5. Formele violenei domestice Definiia violenei n familie formulat de ctre Comitetul de Minitri ai Consiliului Europei subliniaz faptul c: orice act sau omisiune comis n interiorul familiei de ctre unul din membrii acesteia i care aduce atingere vieii, integritii corporale sau psihologice sau libertii altui membru al acelei familii, i vtma n mod serios dezvoltrii personalitii lui sau ei 22. Cert este ca violenta domestica se regsete in toate formele familiei, ncepnd cu cele analfabete sau aflate in ctune, si terminnd cu cele din marile orae , si cu pretenii, care din punctul acesta de vedere, sunt nentemeiate.

19 20 21

22

Potrivit Cercetrii Naionale privind Violena n Familie(2003) exist cinci tipuri de violen domestic: Violena psihologic o persoana urmrete sa submineze personalitatea altei persoane, iar modul de realizare merge de la critici, insulte ce dau natere unor sentimente de inferioritate pana la manipulare. Violenta psihologica const n agresiuni verbale, intimidare, batjocor, umilire; Violena fizic o persoana ncearc sa produc suferina unei alte persoane, modalitate ce nu exclude mpucarea, njunghierea, mpinsul, vtmarea prin folosirea unor obiecte contondente, a pumnilor, picioarelor, plmuirea; Violena social, reprezentnd o form de violen psihologic pasiv, care const n controlarea victimei, izolarea acesteia de familie sau prieteni, monitorizarea activitii lui sau ei, rezultnd ntreruperea sau insuficienta relaiilor sociale, precum i n restrngerea accesului la informaie; Violena economic, o alt form de violen psihologic pasiv, care presupunere oprirea accesului victimei la bani sau la alte mijloace economice. In cazul abuzului economic, agresorul aduce victima intr-o poziie financiara dependenta. Violena sexual, adic forarea victimei la activitate sexuala nedorit. Majoritatea cazurilor de violenta mpotriva femeilor se prezint ca o combinaie de violenta fizica, psihologica si sexuala, susinuta de o violenta de origine relaionala (sociala) si incluznd uneori o violenta economica si morala. Violena domestic nu se servete la bucat , ci la pachet. Conform aceleiai cercetri tipurile de violen definite de victimele autodeclarate ca fiind cele mai grave sunt: Violena psihologic: 71% dintre victime sunt brbai i 46% dintre victime sunt femei (victimele declar aceast form de violen ca fiind experiena care m-a rnit cel mai mult); Violena fizic: 43% dintre victime sunt femei, spre deosebire doar de 11% dintre victime brbai, susin c dintre toate formele de violena pe care le-au suportat, acesta a fost cea mai grava.

Violena social este considerata drept cea mai grav de ctre 13% dintre persoanele victime ale violenei domestice, femei i brbai fr diferene statistic semnificative23.

2.5.1. Violena psihologic Violenta psihologica este strns legata de formele violentei verbale, njurturile, ameninrile repetate cu desprirea, de violenta fizica, btaia si, in cel mai sumbru caz, moartea. Violena psihologic se manifest prin ridiculizare, intimidare, luare in batjocor a sistemului de convingeri culturale sau religioase ale victimei, antaj, ameninarea c i va lua copii, c o va interna sau o va ucide, distrugerea patrimoniului familial, manifestarea unui comportament posesiv, de control exagerat asupra timpului, vorbelor si actelor victimei, negarea dreptului acesteia de a avea prieteni ori contacte sociale, aplicarea unor interogatorii permanente24. Cercetarea Naional privind Violena Domestic, studiind violena psihologic are n vedere: insulte sau njurturi frecvente, ameninri repetate cu btaia, ameninri cu moartea. Conform aceleiai cercetri, dintre persoanele care au suportat acest tip de violen, doar 29% au trebuit s fac fa la o singur form din cele de mai sus, 28% la dou forme, in timp ce restul de 43% au fost abuzai psihologic sub multiple forme. Violena psihologic nu apare izolat ci aproape ntotdeauna completat de abuzuri fizice, sociale sau economice. n ceea ce privete relaia dintre victim i agresor, dintre femeile victime 62% locuiesc mpreuna cu agresorul dintre care: 25% pentru c nu pot s plece; 35% pentru c vor; 2% nu rspund25.

23 24 25

Agresorul principal n cazul violenei psihologice este soul sau concubinul, n 20% din cazuri fostul so i 46% actualul. Persoanele agresate sunt de toate vrstele asemntor populaiei. n 55% din cazuri agresorul era but n timpul agresiunii, 16% dintre persoanele agresor au fost internate, cel puin o dat la un spital de boli nervoase i 10% dintre agresori au suferit cel puin o condamnare penal. Teoriile explicative ale violenei n familie pun n discuie o serie ntreag de cauze i factori determinani ai violenei psihologice. Violena psihologic nu este determinat de o singur cauz, ci reprezint un efect de interaciune ntr-o serie ntreag de factori. Factorii semnificativi ai violenei psihologice mpotriva femeii sunt: alcoolismul, srcia, socializarea ntr-un mediu familial marcat de violen, distribuia asimetric a puterii n gospodrie. Violena psihologic este determinat i de o serie de factori mai puini semnificativi: vrsta, educaie, omajul, supraaglomerarea locuinei, mediul de rezidena. Dintre efectele violenei domestice cele ale violenei psihologice se refer la sntate, stare de spirit, stima de sine a victimei, nivelul de informare precum i stabilitatea familial i relaiile de familie. n ceea ce privete tolerana populaiei fa de violena psihologic, prin comparaie cu rile europene, n Romnia tolerana populaiei este destul de mare. La nivelul UE scorul mediu este de 3,62 (foarte grava) n timp ce in Romnia, scorul mediu este de doar 3,13, indicnd faptul c opinia public fa de violena psihologic mpotriva femeii este doar destul de grav.26 2.5.2. Violena fizic n familie Violenta fizica nsumeaz toate actele fizice care se produc cu intenia de a rni sau de a face ru unei persoane. Forma fizic a violenei domestice const n ghiontiri, mbrnceli, palme, pumni, lovituri cu picioarele, trangulare, lovituri cu diverse obiecte, fracturi, alungarea din cmin, abandon i crim27.
26 27

Conform Cercetrii Naionale privind Violena Domestic dintre victimele violenei fizice aproape toate (93%) au fost plmuite, lovite cu piciorul i o jumtate au fost trntite de perete sau podea; n 16% din totalul cazurilor de violena fizic victima a fost rnit cu un cuit sau cu un alt obiect. n ceea ce privete incidena violenei fizice, 6,8% din populaia adult a rii raporteaz violena fizic n familie, ea fiind rspndit fr deosebire n mediul urban i n cel rural, precum i n toate regiunile rii. Violena fizic este aproape de patru ori mai frecvent la femei (10,5%) dect la brbai (2,5%), indiferent de vrst sau etnie. n ceea ce privete relaia dintre victim i agresor, fr diferene n funcie de vrst, nivel de educaie sau mediu de reziden, 60% dintre femeile victime locuiesc mpreun cu agresorul, 25% pentru c vor (pondere care crete la 33% pentru femeile cstorite) i 35% pentru c nu au unde s plece28. Sunt trei motive principale pentru care femeile agresate fizic n familie nu pot pleca din locuina pe care o mpart cu agresorul: lipsa banilor, lipsa unui adpost alternativ i copiii. Motivele nu am banii necesari i nu am unde merge nu sunt specifice nici unei anumite categorii de vrsta, nici unui anumit nivel de educaie sau mediului de reziden. n schimb nu vreau sa aib copiii de suferit, mi-e team de ce ar zice lumea i mi-e team s nu fiu atacat sunt argumente folosite cu precdere de femeile cstorite. Celelalte motive: pierderea slujbei, schimbarea colii pentru copii, desprirea de prieteni, teama de a fi rpii copiii sunt menionate ntr-un numr nesemnificativ de cazuri. Tolerana populaiei fa de violena fizic n familie este msurata cu ajutorul unui indice care pornete de la aprecierile populaiei asupra diferitelor comportamente agresive. Prin comparaie cu rile europene n Romnia, populaia are o atitudine semnificativ ngduitoare fa de violena fizic, informaie extrasa din aceeai cercetare. 2.5.3. Violena sexual

28

Abuzul sexual are doua componente: prima este cea de a determina victima sa ntrein un raport sexual contrar dorinei ei, a doua componenta este cea de a ncerca sa se submineze sexualitatea unei persoane in sensul criticrii sau prezentrii intr-o maniera defavorabila a performantelor sale sexuale29 Violenta sexuala desemneaz actul sexual sau exploatarea sexuala, fr acordul persoanei. Actele care sunt considerate violenta sexuala sunt: expunerea unei persoane la un material pornografic, violul, agresare sexuala cu un obiect, violul conjugal sau intr-o relaie, hruirea sexuala, folosirea unei persoane pentru satisfacerea propriei plceri. Violenta sexuala s-a manifestat att in rndul persoanelor feminine divorate, cat si cstorite, puine dintre ele recunoscnd ca au fost violate de ctre partenerii lor, indiferent daca exista sau nu un document care sa ateste legtura legala. Violena sexual, aa cum o definete Rdulescu, const n obligarea forat la gesturi nedorite sau raporturi sexuale, cererea ca victima (partenera de cuplu) s mbrace haine mai mult sau dimpotriv, mai puin provocatoare, obligarea acesteia s fac sex cu obiectele, animalele sau prietenii, de a pune in aplicare fantezii pornografice, negarea sau denigrarea sexualitii partenerei. n ceea ce privete abuzul sexual mpotriva copiilor, acesta include forarea acestora de a asista sau a lua parte la activiti sexuale, de a-i exploata n scopuri de prostituie sau pornografie30. Violena sexual este raportat doar mpreun cu alte trei sau patru tipuri de violen n familie. Spre deosebire de violena psihologic sau cea social care se manifest i separat, violena sexual apare doar mpreun cu acestea plus violena fizic, cu sau fr abuzuri economice. Violena sexual n familie este raportat doar de femei, deci este o form de violen exclusiv mpotriva femeii. Factorii determinani ai violenei sexuale in familie sunt similari violentei psihologice si fizice. Factori precum mediu de socializare, srcia sau tipul gospodriei devin factori semnificativi n ceea ce privete violena sexual. Dar puternic semnificativ in acest caz este alcoolismul, agresorul fiind beat in majoritatea cazurilor.

29 30

Se observa aceleai efecte ale violentei sexuale ca si in cazul violentei psihologice si fizice, dar se remarca un procent mai ridicat in cazul femeilor nemulumite de relaia cu partenerul. Efectele violenei sexuale se refer la sntate, stare de spirit, stima de sine, nivel de informare precum i la stabilirea familiei i a relaiilor de familie. Atitudinea populaiei faa de violena sexual n familie se estimeaz pornind de la aprecierile populaiei asupra gravitii fenomenului. n Romnia violena sexual, alturi de violena fizic, reprezint formele de violen domestic fa de care populaia are cea mai puternic atitudine de respingere. Totui comparativ cu rile UE tolerana populaiei romane este mai mare. 2.5.4. Violena social Violena social este considerat, n literatura de specialitate, violena psihologic pasiv. Distincia tiinific ntre violena psihologic i violena social nu este, desigur, cunoscut de ctre oamenii obinuii care au rspuns ntrebrilor puse de cercetarea naional privind violena domestic i la locul de munc. Cu toate acestea, o analiz factorial, arat c populaia face aceasta distincie. Acuzele nefondate de infidelitate, se subscriu teoretic, ambelor tipuri de violen. Pe de o parte acuzele nefondate i frecvente duc la disconfort psihologic care poate duce la comportament de abuz psihic, pe de alt parte aceste acuze pot duce la izolare, i de teama brbatului m feresc, la restrngerea relaiilor sociale, mai ales a celor cu persoane de gen opus. Dintre persoanele care au suportat violena social n familie,45% au trebuit s fac fa la o singur form dintre cele de mai sus, n timp ce restul,55%,au fost abuzate social sub multiple forme. Violena social este rspndit fr diferene semnificative ntre mediile de reziden. n Bucureti31 este mai frecvent(11%) raportat dect n celelalte regiuni ale rii, 7,1% din populaia adult a rii raporteaz violena social in familie. Violena social este de aproape de 2 ori mai frecvent la femei(9,3%) dect la brbai(4,6%), indiferent de vrsta, nivel de educaie, etnie sau religie

31

Grupul persoanelor care raporteaz violena social n familie se mparte n 3 subgrupuri. Primul subgrup este format din tinerele i tinerii care pe perioada copilriei i adolescenei s-au simit controlai n mod excesiv de ctre prini. Al doilea subgrup, mai numeros dect primul, include persoanele, majoritatea de peste 30ani i cstorite, care n primii 5 ani de csnicie au simit comportamentul partenerului att de ncrcat de gelozie nct le-a restrns libertatea. Al treilea subgrup este unul foarte mic i include persoane de toate vrstele, care resimt comportamentul partenerului drept abuziv, rezultnd o insuficiena a relaiilor sociale. Caracterul predominant temporar i localizat la nivelul anumitor cicluri de viata al violenei sociale n familie din Romnia este susinut i de faptul c o pondere mai mare a victimei, dect n cazul violenei psihologice sau celei fizice, consider c aceasta a luat sfrit i nu se mai ateapt la abuzuri n acest sens. 2.5.5. Violena economic n strns legtur cu violena social, violena economic n snul unei familii se materializeaz prin limitarea accesului la veniturile familiei. Lipsa banilor personali duce la restrngerea relaiilor personale, nu pentru c li se interzice direct ntlnirile cu prietenii, ci pentru c nu dispune de banii necesari uzului personal. Conform Cercetrii Naionale privind Violena n Familie i la Locul de Munc, 200332, majoritatea persoanelor (61%) care au suportat violena economic n familie au trebuit s fac fa i celorlalte forme ale violenei domestice. Cel mai frecvent, ali membrii ai gospodriei iau din banii victimei fr acordul acesteia sau nu-i permit s aib banii personali. Femeile reprezint 72,5% dintre cazurile de violen economic n familie. Nu putem vorbi de un complex cauzal al violenei economice, dar, conform aceleiai cercetri, putem situa srcia ca unul din factorii principali care o determin (45% dintre femeile victime ale abuzurilor multiple, printre care i cele economice, provin din familii srace). n analiza violenei economice nu trebuie s neglijm importana pe care o are relaia de putere dintre cei doi soi; o jumtate dintre femeile
32

intervievate pentru cercetarea mai sus amintit sunt femei din gospodrii organizate patriarhal. Atitudinea populaiei din Romnia fa de violena economic este destul de tolerant. Tematica violenei economice n familie exercitat de so mpotriva femeii este considerat puin important. Prin comparaie cu rile europene populaia Romniei este mult mai ngduitoare la violena economic asupra femeii. Faptul este explicabil ns, dac inem cont c majoritatea populaiei percepe societatea romneasc ca fiind alctuit din puini membrii ncadrai n munc. Considerat spaiul celor mai profunde relaii afective, familia este i cel mai activ centru de agresivitate, poate i pentru faptul c, n familie fiecare i poate dezveli adevrata fa a personalitii sale. Cu alte cuvinte familia poate fi un focar de violen, la fel de bine ca i o surs de confort i securitate. Violena domestic include ansamblul actelor abuzive de natur fizic, sexual sau psihologic intervenite n mediul familial. n concepia Iolandei Mitrofan exist dou forme de violen familial 33, cu consecine medicale i sociale importante: Violena familial de durat (cronic), n registru moderat, disimulat Violena familial, exploziv, n registru acut, deconspirat prin impact medicolegal Autoarea citat consider c violena familial cronic este o surs important de alimentare a tulburrilor psihogene, n special la femei, iar dup un numr mare de ani creeaz fundalul cauzal al clacrii. Se asociaz de obicei cu violena psihologic. Pe de alt parte, violena exploziv d natere la tensiuni i situaii umilitoare care genereaz la rndul lor frecvente manifestri psihopatologice, cum sunt: izolarea, depresia, tentative de suicid, abuz de alcool. Se asociaz de obicei cu violena fizic. Comportamentul adoptat de victim difer n funcie de caracteristicile psihosociale ale fiecrui individ aflat n aceast postur. Multe dintre victime nu fac plngere din diverse motive, ele neavnd, de cele mai multe ori, nici mcar sprijinul familiei sau al prietenilor.

33

n concepia lui Cristian Ciuperc violena domestic se poate manifesta 34 prin una sau o combinaie de mai multe aciuni, dintre care cele mai importante sunt: Agresiune emoionale; umilirea n faa familiei, a rudelor, a prietenilor i chiar a strinilor, punerea victimei n situaii dificile Agresiunea prin intermediul copiilor: ndeprtarea copiilor de unul dintre prini ,limitarea accesului i ntlnirilor cu acetia, ameninri legate de copii Agresiune prin control: interzicerea ntlnirilor cu prietenii, mpiedicarea crerii de noi prieteni, verificarea agendei, a programului zilnic, a corespondenei sau a jurnalului intim Agresiune prin intimidare: observaii cu privire la orice activitate, distrugerea anumitor lucruri ndrgite de victime, ameninri, achiziionarea i etalarea n mod amenintor a unor arme Agresiune prin status social: ameninri legate de sex, ras, clas social, vrsta, ocupaie, sntate, deficiene fizice sau psihice Agresiune financiara: limitarea dorinei de a munci i de cpta o independen financiar, neconsultarea n problemele financiare ale familiei, controlul banilor i al cheltuielilor Agresiunea prin nvinovirea i denigrarea victimei: nerecunoaterea actului de violen prin nvinovirea victimei, aducerea n discuie a factorilor extrapersonali i familiali (probleme cu efii, srcie, boal) Agresiune fizic: lovire, btaie, ameninarea cu anumite obiecte periculoase.

CAP.3. INCIDENTA SI PREVALENTA VIOLENTEI Dei nu are rate mai mari dect in restul Europei fenomenul violentei domestice in Romnia are un specific aparte prin prisma factorilor determinani: alcoolism, srcie, socializarea intr-un mediu marcat de violenta si modelul patriarhal de organizare al
34

familiei. Prima problema in ceea ce privete factorii care favorizeaz apariia si persistenta violentei in snul unei familii se refera la motivaiile de ordin intern sau extern pe care le are soul sa-si agreseze nevasta, la motivele pe care soia le are pentru a nu-si prsi soul violent, dar si condiionri de ordin extern prilor implicate (so, soie) care susin apariia si rezistenta in timp a fenomenului Mediul familial devine pe zi ce trece o modalitate de exprimare a agresivitii acumulate din afara lui. Pe fondul schimbrilor rapide si spectaculoase care caracterizeaz societatea in ultimii ani, familia devine mediul de exprimare a agresivitii refulate, de descrcare a stresului acumulat in afara mediului familial. De cele mai multe ori, conflictul se rezolva printr-o forma de agresiune verbala sau fizica, mult mai la ndemna dect orice ncercare de comunicare civilizata. Ne confruntam din ce in ce mai des cu evenimente de violenta familiala in toate formele ei. Studiile sociologice privind mediul in care se manifest acest fenomen releva o stare de fapt deloc ncurajatoare : mediul familial este cel mai violent dintre toate mediile sociale. Cum numai o parte din actele de violenta sunt descoperite si raportate politiei sau spitalelor, se poate trage concluzia ca fenomenul este mult mai rspndit dect se arata in sondaje. Evidenierea i explicarea cauzelor violenei domestice n Romnia trebuie s in cont de abordarea multifactorial a fenomenului. Fr a ne concentra pe un singur factor dominant, vom ncerca s scoatem n eviden particularitile violenei domestice din Romnia. Factorii care genereaz violenta familiala sunt att de natura economica, cat si culturala. Cea mai des invocata cauza este situaia economica a familiei sau statutul social precar, care aduce frustrri si nemulumiri permanente. Printre motive se mai nscriu si dificultile sexuale, dar si abuzul de alcool, droguri sau diverse medicamente. Este evident faptul ca schimbarea in plan economic atrage dup sine schimbri profunde de ordin social. De aceea, avnd in vedere sacrificiile materiale si insecuritatea sociala implicata se poate anticipa meninerea, daca nu agravarea unor serii de tulburri de adaptare concretizate in comportamente agresive. Pe fondul perimrii valorilor tradiionale, agresivitatea sociala a crescut, iar la aceasta cretere se aduga si faptul ca nu exista o protecie sociala eficienta.

O alta cauza importanta care poate fi adusa in discuie este lipsa unor modele pozitive. Agresivitatea care a invadat si a contaminat toate canalele informaionale furnizeaz pseudomodele, ce sunt rapid preluate si adaptate la nivel familial. Problema violentei n familie a atins cote alarmante, majoritatea evenimentelor de acest fel fiind nregistrate n familiile srace, dar fr sa fie excluse radical din familiile nstrite de intelectuali. Un aspect important este vizibilitatea fenomenului; vizibilitate acutizat la nivelul claselor de jos pentru care spaiul privat este minim, controlul social este maxim, iar manifestarea violentei ia forme fizice brute, uor evideniabile in plan social. In acelai mod, vizibilitatea scade spre clasele superioare. Am fi tentai sa credem ca, daca nu se observa in exterior, violenta nu exista, dar nu este aa. Pentru clasele superioare, viata de familie reala reprezint un secret, ceva intim ce nu privete pe ceilali, se ajunge chiar la o anulare a controlului social, rezultnd negarea violentei ca atare. La aceste niveluri, formele de manifestare devin mult mai subtile (violenta psiho-emoionala) si mai puin vizibile (violenta sexuala)35 Mentalitatea tradiionala a contribuit si ea la accentuarea dependentei femeii de brbat si a obligat-o sa asculte de legile societii patriarhale, in care predomina valorile masculine. 3.1. Codiionri de ordin cultural-educaional Ceea ce nu trebuie omis n ncercarea de a explica fenomenul este faptul c violena domestic este contextualizat cultural. Violena domestic trebuie tratat n primul rnd n contextul evoluiei socio-economice a societii i n cel al cadrului cultural. Factorii individuali i cei care in de microsistem, cum ar fi frustrarea i insatisfaciile de ordin social sau personal, care determin apariia comportamentelor violente trebuie nelese n cadrul mai larg al evoluiei socio-economice din Romnia, fiind strns legate de particularitile macro-sistemului. Multe conflicte apar pe tema rolului femeii in societate. Exista state care si acum se bazeaz pe un sistem "patriarhal" iar aici dependenta femeii este mare si este destul de des victima violentei in familie, fr posibilitatea de a se apar in mod legal. Experii sunt
35

de acord ca factorii economici si culturali contribuie la perpetuarea agresiunilor asupra femeilor. Pentru ca femeile, ca grup, au o putere mai mica in societate este posibil ca ele sa fie principalele victime. Obiceiurile, tradiiile si legile care restricioneaz rolul femeii, vor limita oportunitile economice si vor contribui la dependenta femeii fata de brbat. Unii tineri - biei si fete - sunt educai in mod greit ca o femeie are, singura, responsabilitatea de a se ngriji de familie fr sa aib posibilitatea de a ncheia prin divor o relaie care nu funcioneaz. Femeile vor privi divorul ca pe un eec total al vieii lor, considerndu-se singurele vinovate, iar brbaii care au fost astfel educai vor refuza sa respecte o femeie necstorita sau divorata. In rndul condiionrilor care faciliteaz comportamentul agresiv se regsete si acceptarea de ctre societate a fenomenului ca fiind normal. nc mai exista mituri explicative de genul btaia e rupta din rai care scuza astfel de comportamente deviante. Un alt aspect al condiionrilor de ordin cultural educaional este reprezentat de tradiia veche de multe secole i prezent n multe ri ale lumii de nclcare a drepturilor femeii. n momentul n care statele ncearc la nivel internaional s pun capt acestor tradiii, ele se lovesc deseori de rezistena populaiei. Aceste tradiii nu pot fi combtute dect prin introducerea unor msuri de durat care s vizeze toate sferele vieii umane. Multe guverne ne-occidentale au atras atenia asupra faptului c drepturile omului au trsturi pur occidentale i nu pot fi transferate n culturile lor. Astfel, "egalitatea" dintre femeie i brbat, precum si violenta la care este supusa femeia din partea partenerului de viata, nu ar fi compatibile cu multe dintre aceste culturi. Unele state ne-occidentale pledeaz pentru o aa numit "echivalare" la adoptarea diferenelor fundamentare. Aceste argumente sunt deseori tolerate i adesea preluate prin perspectiva "toleranei" de reprezentanii i organizaiile occidentale. Totui trebui s avem n vedere c astfel de argumente sunt folosite de cele mai multe ori pentru a justifica nclcri de proporii ale drepturilor omului, care nu sunt expresia unor obiceiuri ci consecinele aciunilor unor sisteme statale represive (de ex. n Algeria sau Afganistan). Deseori, acele identiti i tradiii folosite drept scut sunt construite n mod artificial, pentru a deturna atenia de la inechitile socio-economice i de la raporturile asimetrice de putere.

In Romnia, societate de tip patriarhal, Biserica are o mare influenta in educaia tinerei generaii. Femeile care azi sunt victime ale violentei domestice au fost crescute si educate in spiritul tolerantei fata de brbat, a supunerii fata de acesta pentru simplu fapt ca el este brbatul in casa, ca el aduce bani in casa, sau pentru ca de bine, de ru, copii au tata. Practic, in acest tip de societate accentul nu se pune pe calitatea vieii de familie ci mai ales pe stabilitatea si rezistenta in timp a ei. Biserica nu ncurajeaz divorul; ba mai mult femeile care divoreaz devin un fel de paria a societii, se considera ca nu au fost in stare sa-ti ndeplineasc rolul de soie astfel explicndu-se si comportamentul agresiv al soului. Acest tip de doctrina este ncurajat si de meserii specific feminine (treburile casnice sunt atribuii numai pentru femei). n aceeai ordine de idei trebuie subliniat si faptul ca unele din comportamentele agresive ale soului, pe de o parte dar si atitudinea permisiv a soiei, pe de alta parte sunt comportamente nvate prin procesul de socializare. Formarea personalitii umane este urmare a unui proces condiionat de cei trei factori de dezvoltare: ereditate, mediu si educaie. Fondul ereditar al individului este asemeni unei foi albe ce ateapt s fie scris de mediu si educaie. Voluntar sau involuntar aceasta foaie este acoperita cu informaii si modele comportamentale luate din mediul nconjurtor prin intermediul educaiei. De calitatea acestor modele comportamentale si de educaia primita in familie si coal depinde sistemul de valori pe care si-l formeaz fiecare individ. Aceste informaii vor fi trecute prin filtrul personal. . Conform abordrii cognitiv-behavioriste, comportamentul abuziv cat si cel violent sunt comportamente nvate. Manifestrile violente ale adultului sunt conectate la experiene de violenta si abuz suferite in copilrie, iar eecul femeilor de a prsi o relaie in care este agresata a fost conceptualizat ca neputina nvat n Romnia, cauzele culturale ale violenei sunt de alt natur i in n special de modelul patriarhal al familiei, rolul social al femeii i relaia dintre cele dou sexe, n cadrul creia brbatul dispune pe de-a ntregul de soia sa. Tocmai de aceea, apariia fenomenului este mai frecvent n mediul rural. S. De Vink i D. Doherty
36

arat ntr-un

studiu despre violena conjugal c rspndirea fenomenului n comunitile rurale se

36

datoreaz consolidrii unor stereotipuri n rndul ambelor sexe, care antreneaz la rndul lor diferene la nivelul puterii. Izolarea, faptul de a fi fost crescut ntr-un mediu familial violent, responsabilitatea de a menine cstoria i relaiile armonioase n cadrul acesteia sunt motivele pentru care femeile accept violena conjugal ca un act de normalitate. Tocmai de aceea, n pofida faptului c relaiile cu vecinii sunt foarte strnse, ntre individ i colectivitate existnd o relaie de strns dependen, interveniile n cazurile de violen domestic vor fi rare, chiar dac cei din jur sunt la curent cu cele ntmplate. Conturarea unei culturi sub-urbane n oraele din Romnia, al crui prim simptom este apariia eclatant i succesul fulminant al muzicii hip-hop, reprezint potenialul reproducerii modelului occidental n contextul romnesc. 3.2. Condiionri de ordin economic Nevoile social-economice reprezint una din principalele cauze ale violentei in familie. Pe parcursul vieii de cuplu se pot aduna frustrri legate de resursele limitate necesare pentru atingerea unui standard de viata decent, frustrri ce pot degenera foarte uor in atacuri verbale si chiar fizice ale unuia dintre soi asupra celuilalt. Criza locuinelor cu care se confrunta majoritatea familiilor, in special cele tinere, si a numrului de camere care sa satisfac nevoile unei familii in funcie de mrimea si de structura ei constituie un alt factor ce poate determina apariia violentei. Problema violentei domestice este complicata in Romnia si datorita lipsei de locuine; femeile rmnnd sa suporte agresiuni de orice fel din partea brbatului si datorita faptului ca nu au unde locui in alta parte. Veniturile sczute duc la privarea individului de plcerea satisfacerii anumitor trebuine si dorine; in msura in care individul i satisface trebuinele, el este neagresiv iar cnd acest lucru nu se ntmpla, persoana devine agresiva. Explicarea violentei domestice prin prisma satisfacerii sau nesatisfacerii trebuinelor poate fi regsita in teoria frustrrii descrisa de Popa, Mihailescu si Eremia37. In aceeai categorie de factori determinani intra si dependenta socio-economica a soiei de so. Noile condiii sociale si

37

economice au accentuat dependenta din punct de vedere economic a femeii fata de brbat, rezultnd tensiuni la nivelul familiei, chiar incidente violente. Srcia stimuleaz violenta in familie. In tarile civilizate abuzurile mpotriva femeii si a copilului sunt sancionate de legislaie; in Romnia, dei exista o legislaie specifica, mentalitatea este nc foarte conservatoare. In doua zile, la Iai s-au sinucis 13 femei, btute crunt zi de zi de ctre partenerul de viata. Ruinea sau frica de alta btaie, si mai sadica, determina cele mai multe femei sa-si plng necazurile intre pereii casei sau sa se sinucid. Teroarea ca va fi alungata din casa singura sau mpreuna cu copiii determina femeia sa accepte, ca inevitabile, violentele partenerului de viata. Pe de alta parte, srcia, nesigurana locului de munca, necazurile de zi cu zi stimuleaz strile conflictule in familie si societate. In ultima perioada, in Romnia, se pune aceasta problema la modul foarte serios, se ncearc o monitorizare a cazurilor de violenta in familie. Liga pentru Aprarea Drepturilor Omului din Romnia si organizaiile nonguvernamentale au solicitat adaptarea legislaiei la aceasta realitate trista: Politia sa aib dreptul sa intervin atunci cnd sunt sesizate cazuri de asemenea natura, instanele judectoreti sa aib la ndemna legi aspre care sa pedepseasc violenta mpotriva femeilor si a copiilor, iar Ministerul Educaiei Naionale sa promoveze cursuri de instruire, att a profesorilor, cat si a elevilor. Mijloacele materiale de care dispune o familie constituie o condiie ce favorizeaz apariia violentei domestice. Ne referim aici nu numai la nivelul veniturilor si a persoanei care le aduce in casa ci si la nivelul lurii deciziei de a-i cheltui; cine si cum l va cheltui si mai ales care sunt prioritile. Condiionrile de ordin economic favorizeaz rmnerea soiei intr-un mediu violent prin prisma faptului ca nu dispune de alte venituri pentru a se ntreine pe ea si pe eventualii copii intr-o alta locuina, in cazul in care are o alta locuina, sau nu dispune de fonduri pentru a-si achiziiona o alta locuina. Nevoile social-economice precum si criza locuinelor sunt doi factori ce favorizeaz violenta domestica si care ne conduc spre unul din principalele motive pentru care o soie rmne intr-un mediu violent si anume dependenta socio-economica a soiei fata de so. Faptul ca in cele mai multe familii soul este singura sursa de venituri pentru familia respectiva si uneori aceste venituri nu sunt declarate, in cazul unui divor pensia

alimentara pe care brbatul ar fi obligat sa o plteasc soiei ar fi insuficienta sau inexistenta. Veniturile victimelor sunt n general reduse. 29% dintre victime se ncadreaz n categoria venit mic, iar 25% la categoria venit mediu. 20% dintre victime nu au o surs proprie de venit, iar 15% au venituri foarte mici. 38. Lipsa banilor este menionat ca fiind principala surs a problemelor de ctre aproape dou treimi din acele femei care au recunoscut c au avut probleme n relaiile lor 39, conform unui studiu realizat in acelai an, 2003. 3.3. Condiionri individuale Consumul de alcool i/sau drog in continua cretere, determinat la randu-i de degradarea nivelului de trai, este, alturi de situaia economica a cuplului factorul principal determinant. Explicaia psihopatologica a comportamentului agresiv localizeaz violenta domestica la nivelul individului. Aceste teorii sunt preocupate de patologia victimei si a agresorului, accentund importanta acesteia si neglijnd contextul social si cultural al individului. Alte cauze ale violentei domestice sunt: incompatibilitate fizica si psihica; prezenta diferitelor boli de natura fizica si psihica; infidelitatea si gelozia soilor; toleranta femeilor si frica lor de a reclama incidentele. In explicarea violentei domestice, unii dintre teoreticieni pun in centru caracteristicile agresorului si ale victimei, ignornd bagajul ereditar cu care vin cei doi indivizi precum si influentele sociale pe care micro-grupul si societatea, in general, o exercita asupra acestora. Pentru o nelegere cat mai buna a violentei domestice vom ncerca sa creionam un portret al agresorului, avnd in vedere o analiza sociala (nivel educaional, domeniul de activitate, familia de origine) dar si una psihologia. 3.4. Efecte ale violentei domestice
38 39

Femeile victime ale abuzurilor se confrunta cu numeroase efecte negative, precum lipsa ncrederii in propria persoana, apariia sentimentelor de neputina, depresie, tulburri psihice grave, instabilitate emoionala. Din cauza fricii de agresor, paradoxal, femeia manifesta o anumita dependenta de acesta, ajunge sa se autonvinoveasc, are tendina de a se autodistruge, se izoleaz de familie, prieteni, colegi, mergnd pana la tentativa de suicid. Marea majoritate a femeilor care apeleaz la serviciile oferite de adposturile pentru femeile victime ale violentei domestice sunt in situaii de risc crescut, integritatea lor fizica si chiar viata lor fiind in primejdie si acest pericol este si mai mare cnd ele ncearc sa prseasc agresorul. Femeia care dorete sa pun capt relaiei violente se confrunta de cele mai multe ori cu neputina acelora la care apeleaz: att al politiei si al instituiilor de asistenta sociala, cat si al apropiailor, al familiei. Teama fata de agresor, lipsa unui spaiu sigur, lipsa de suport sunt factori care ngreuneaz ncercrile ei de scpare. De cele mai multe ori ele se confrunta cu dificulti financiare, sunt izolate de prieteni, societate, nu au un loc de munca, le lipsesc mijloacele financiare pentru angajarea unui avocat, pentru gsirea unei locuine temporare, pentru a putea plti crea, grdinia. Pe lng acestea mai exista si piedici interioare: ruine, teama de singurtate, de stigmatizare. Ca un efect al abuzurilor femeia se simte lipsita de valoare si neputincioasa. Pentru a putea iei din aceste situaii si pentru a-si salva viata, femeile si copiii lor sunt nevoii sa-si prseasc cminul. Ele au nevoie de un loc protejat. Adpostul ofer sigurana fizica de care au nevoie, suport, linite si confidenialitate. Aici au posibilitatea poate pentru prima data in viata sa triasc fr teama si ruine. ntlninduse cu alte femei cu experiene similare sentimentul de izolare si stigmatizare, deconectarea de societate si comunitate poate fi reziliata. In rndul efectelor pe care violenta domestica le are asupra femeii se numra si ceea ce psihologii numesc sindromul femeii btute. Acest sindrom, specific femeilor include urmtoarele trasaturi: tulburri anxioase (anxietate, frica, accese de panica), tulburri afective (in special depresia), deformri cognitive, tulburri psihofiziologice. Anxietatea consta in perceperea unui pericol iminent, o atitudine de ateptare in fata

acestui pericol, un sentiment de dezorganizare legat de contiin unei neputine totale in fata acestui pericol. Asociindu-se cu anxietatea, depresia implica un sentiment de neputina globala, de fatalitate dureroasa, iar uneori antreneaz sentimente de autodepreciere, chiar luarea in considerare a sinuciderii sau realizarea acesteia. Simptome: dureri de cap, oboseala, lipsa poftei de mncare sau apetit exagerat40. Pentru a concluziona efectele pe care violenta la care sunt supuse femeile in snul familiei, in mediul care ar trebui sa le ofere sigurana si protecie sunt incontestabile: Stim de sine sczut. Autoblamare i autoacuzare. Autoizolare ( pentru ca ceilali s nu vad vntile de pe corp ). Dependena de agresor. Imposibilitatea de a contracta, n viitor, alte relaii. Boli digestive, ulcer. Dureri de cap. Consum de alcool, droguri, tranchilizante. Tentative de suicid.

40

CAP.4. MASURI LEGISLATIVE CARE URMARESC COMBATEREA VIOLENTEI DOMESTICE

"Nu considerm necesar vreo dovad pentru urmtoarele adevruri: c brbaii i femeile sunt, au fost cu toii creai la fel, c au fost nzestrai de Creator cu anumite drepturi inalienabile, c ei trebuie s triasc n libertate s poat aspira spre fericire, c guvernele trebuie s intervin ntru garantarea acestor drepturi (Declaraie scris i adoptat de prima Womens Rights Convention din SUA, din Seneca Falls, New York, iulie 1848)41 . n 1848, n localitatea Seneca Falls din statul New York, Elizabeth Cady Stanton i Lucretia Mott au organizat o conferin pe a crei ordine de zi s-a aflat pentru prima dat discriminarea femeilor. "Declaration of Sentiment" se sprijinea, la fel ca "Declaraia drepturilor femeii i ale cetenei" a lui Olympe De Gouges(Frana), pe Declaraia de Independen de la 1776. Aceast declaraie era ndreptat mpotriva dominaiei brbailor din toate domeniile vieii. Acest text se baza pe premisa c toi, brbaii i femeile se nasc cu aceleai drepturi asupra vieii, libertii i fericirii i c garantarea acestor drepturi inalienabile ar trebui s constituie singurul scop legitim al statului. Toate legile care obligau femeile s adopte o poziie subordonat au fost declarate ilegitime. In timp ce pe plan internaional micarea feminista luase amploare, in anul 1817 apar n Moldova i Muntenia legislaii de ansamblu de Drept privat; cea din Muntenia numita Codul Caragea a aprut sub domnia lui Ion Gh. Caragea. Conform acestui cod brbatul are mult mai multe drepturi dect femeia; el are dreptul sa utilizeze btaia micoara pentru a-si corecta soia (Soul are voie sa-si loveasc soia cu o nuielua de nuc atta timp cat nuielua nu se rupe). Norocul femeilor de astzi este ca societatea a evoluat si odat cu ea si mentalitatea oamenilor, att a brbailor cat si a femeilor.
41

Aceasta evoluia a avut loc dar, cu toate acestea mai exista familii in care se utilizeaz btaia pentru corectarea soiei dei brbaii nu mai au acoperire legala din acest punct de vedere. Au trebuit sa treac ataia ani ca sa apar o lege specifica pentru aprarea drepturilor si libertilor de care ar trebui sa dispun fiecare femeie. 4.1. Masuri legislative pe plan internaional Drepturile femeii sunt drepturi ale omului drepturi care revin femeilor pentru simplul fapt c sunt fiine umane. Tratamentul inegal al brbailor i femeilor are o tradiie foarte lung. Civilizaia modern nu face nici ea excepie - declaraiile drepturilor omului de la 1776 i 1789 precum i imaginea omului ca subiect matur politic, aa cum au aprut ele n perioada Iluminismului, excludeau n mod sistematic femeile din schem. Drepturile omului nu erau valabile dect pentru brbai. Organizaiile feministe au luptat mult pentru a-i dobndi drepturile politice i civile. nc de la nfiinarea ONU a fost recunoscut principiul egalitii sexelor (n preambul i n articolul 1.3 al Cartei ONU: comunitatea statelor se oblig s trateze n mod egal femeile i brbaii). n Declaraia Universal a Drepturilor Omului din anul 1948, nediscriminarea se baza, printre altele, i pe relaiile dintre sexe. Realitatea era ns cu totul alta pentru femeile lumii, iar acest lucru nu a prea fost luat n seam de instituiile pentru drepturile omului din cadrul ONU. Drepturile femeii au fost elaborate de ctre comisii ONU speciale ("Comisia femeilor"), ale cror propuneri au fost prea puin transpuse n scris; Conveniile ONU pre-existente nu au schimbat cu nimic situaia real n care se gseau femeile. nclcri ale drepturilor femeilor nu au fost tratate n mod explicit. Neglijarea general a problemelor care vizau femeile n cadrul aparatului ONU a avut rezultate deloc neglijabile: Comisia femeilor a cerut n 1972 Adunrii Generale a ONU ca anul 1975 s fie declarat Anul Internaional al Femeii, activitile din domeniul drepturilor femeilor urmnd a fi amplificate. Anul internaional al Femeii (1975), Deceniu Femeii (1976 - 1985) i cele trei conferine internaionale ONU ale femeilor care au avut loc pe parcursul acestui deceniu sub motto-ul "egalitate, dezvoltare i pace" au constituit un moment de rscruce. Numrul activitilor desfurate n beneficiul femeilor a crescut n cadrul ONU.

n timpul micrii de emancipare au aprut unele idei care reformau n mod fundamental raporturile dintre sexe, att n spaiul public, ct i n cel privat. Acele femei i organizaii care s-au impus pentru drepturile femeii vor fi portretizate n cadrul acestui capitol. Astzi, organizaiile de femei sunt active n toate rile lumii; ele au parteneri n comitetele naionale i internaionale. n acest capitol vom vedea i care este misiunea pe care o au astzi micrile feministe la nivel internaional. n multe ri ale lumii se pleac de la ipoteza motivat cultural i religios c dorina femeilor de a fi tratate n mod egal cu brbaii nu-i gsete locul n contextul drepturilor omului. Poziionarea femeii ca "om de categoria a doua" este cea care hrnete atitudinile discriminatorii i violena. Chiar i n statele n care egalitatea dintre femei i brbai este garantat de Constituie, transpunerea n practic a drepturilor femeii nu este executat pe deplin. Prevederile internaionale cu privire la drepturile omului vizeaz astzi cu siguran i persoanele de sex feminin. Principiul conform cruia nici o persoan nu trebuie s aib de suferit din pricina faptului c aparine unui anumit sex a fost nc de la nceputuri parte esenial a declaraiilor ONU. Totui, discriminarea femeilor mai continu i astzi s fie o realitate peste tot n lume, femeilor fiindu-le limitate drepturi eseniale i fundamentale precum dreptul la via i la integritate corporal. Feministele critic conceptul drepturilor omului, susinnd c acesta ar viza doar societatea occidental i mai ales problemele cu care se confrunt doar brbaii. In iunie 1993, reprezentani ai naiunilor si ONG-urilor din toata lumea s-au reunit la Viena, Austria pentru Conferina Mondiala a Naiunilor Unite pe tema Drepturilor omului. Aprtorii drepturilor omului pe problema femeilor lucraser timp de doi ani la nivel naional, regional si global pentru a face ca drepturile femeilor sa fie recunoscute ca drepturi ale omului, si ca violenta mpotriva lor sa intre in discuie . Documentul rezultat Declaraia si Programul de Aciune de la Viena a fost semnat de 171 de state si are un caracter istoric prin evidenierea faptului ca violenta mpotriva femeilor este un fenomen care continua sa existe peste tot in lume . Documentul declara:

drepturile femeii si ale fetei sunt o parte inalienabila, integrala si indivizibila a drepturilor omului. Violenta bazata pe diferene de gen, toate formele de hruire si exploatare sexuala , inclusiv acelea rezultate din prejudeci culturale si trafic internaional sunt incompatibile cu demnitatea si valoarea persoanei si trebuie sa fie eliminate.42 In decembrie 1993 Adunarea Generala a Naiunilor Unite a adoptat Declaraia de Eliminare a Violentei mpotriva femeilor n 1994, Conferina internaional a populaiei i dezvoltrii, de la Cairo, a adus n discuie problema egalitii ntre femei i brbai cu privire la viaa sexual i la reproducere. Programele de aciune propuse s-au axat pe stoparea traficului de femei i copii, promovarea educaiei femeilor ca msur de a le proteja mpotriva violenei domestice, stabilirea de programe pentru victimele violenei domestice. A patra Conferin asupra problemelor femeii de la Beijing (1995) a declarat violena mpotriva femeilor ca fiind unul din cele 12 obstacole mpotriva respectrii drepturilor femeii. O atenie deosebit a fost acordat serviciilor medicale primare pentru femeile victime ale violenei domestice. n septembrie 1995 a avut loc cea de-a 4-a Conferin internaional a femeilor, la care au participat aprox. 47.000 de persoane. Aceasta a fost cea mai mare Conferin din istoria ONU. Aici a fost adoptat "Declaraia pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor", drepturile femeii afirmndu-se aici ca o component integral a drepturilor omului. n cele ce au urmat a nceput o nou discuie aprins, care s-a ntins pe tot cuprinsul lumii, pe tema definiiilor diferite de la o cultur la alta a drepturilor femeii. Faptul c catalogul de revendicri de 150 de pagini, "programul de aciune", a fost semnat de 189 de state, se datoreaz mai ales prezenei a multor mii de membri ai organizaiilor neguvernamentale. Prin ratificarea Declaraiei s-au impus urmtoarele obligaii:
42

promovarea egalitii ntre sexe n domeniul politicii, economiei i societii, protejarea drepturilor femeii,

combaterea srciei femeilor, mai ales a acelora din rile n curs de dezvoltare, condamnarea tuturor formelor de violen asupra femeilor, desfiinarea diferenelor dintre sexe n domeniul educaional i sanitar.43 In 1995 Naiunile Unite au organizat cea de-a patra Conferina Mondiala privind

problemele femeilor, la Beijing, unde aprtorii drepturilor femeii au cerut din nou ca guvernele sa ia masuri concrete pentru a mbuntii statutul femeii. 4.2. Abordri legislative ale violentei domestice in diferite tari europene Pe parcursul secolului XX, situaia femeilor s-a ameliorat treptat. Acest lucru s-a ntmplat prin modificarea constituiilor naionale i prin elaborarea unor declaraii i documente internaionale. n multe ri au fost desfiinate limitrile juridice, astfel nct femeile au cptat acces la educaie, la sistemul sanitar i au putut s participe i ele la viaa politic. n ciuda acestor fapte s-a vzut c drepturile femeii nu sunt ntotdeauna garantate, indiferent de contextul cultural. Actele de nclcare a drepturilor femeii sunt rezultate directe ale uzului de violen. Cel mai important drept al omului - dreptul la via i la integritate corporal - este de foarte multe ori refuzat femeilor din ntreaga lume. n familie, n societate i din partea statului, femeile fac obiectul violenelor de tot felul. Particularitatea acestei forme de violen const n faptul c aceasta nu vizeaz o singur femeie, ci pe toate ca grupare social complet. Violena la adresa femeilor presupune tot ceea ce li se refuz femeilor din pricina simplului fapt c sunt femei, astfel nct acestea nu i pot dezvolta pe deplin capacitile i sunt oprite din evoluia lor fireasc. Deseori, aceasta este o form de discriminare a femeilor, prea puin acceptate n societate, astfel nct brbaii practic nici nu le bag n seam, deseori femeile considernd c acest lucru este un ru necesar inerent calitii lor de femei, o form motivat biologic n relaia dintre brbai i femei. Exist violen structural i violen la adresa persoanei: violena la adresa persoanei presupune un atentat direct la corpul femeii, ca de ex. violul, btile sau crimele. Violena la adresa persoanei se afl de cele mai multe ori n legtur direct cu
43

corpul, cu funcia de reproducere i sexualitatea femeii. Violena structural se exprim prin considerarea femeilor ca fiine inferioare, prin desconsiderarea i obiectualizarea femeii i se afl n strns legtur cu preteniile de superioritate emise de brbai n multe domenii sociale. Guvernele statelor nu reacioneaz la aceste acte de violen sexual cu aceeai vigilen ca n cazul altor fapte penale. Violena domestica nu a fost considerat mult vreme o nclcare a drepturilor omului, ci o problem "intern" a statelor, statele la rndul lor interpretnd aceast problem deseori ca o problem "privat", de familie, ntre victim i fpta, intre soie si so. Acest lucru izvorte din diferenierea ntre sfera "public" i cea "privat", care continu s se menin att n societile tradiionale patriarhale ct i n cele occidentale. Avnd la baza masurile legislative luate pe plan internaional fiecare tara si-a ntocmit propriul program de respectare a drepturilor femeii .Diferenele intre prevederile sistemelor legislative ale tarilor europene cu privire la violenta domestica pot fi analizate pe mai multe criterii: ncadrarea juridic a violenei conjugale, ca infraciune specifica necesitatea depunerii unei plngeri de ctre victima mpotriva agresorului pentru declanarea procedurilor penale protecia oferita victimelor prin prevederile de drept civil ajutorul, asistenta oferita victimelor Anglia violenta in cuplu nu constituie o infraciune specifica, fiind supusa normelor de drept civil . Violul in cadrul cuplului este definit ca infraciune de la nceputul anilor 90, nu este necesara plngerea victimei pentru nceperea urmririi penale mpotriva agresorului. Victimele violentei domestice beneficiaz de ajutor financiar numai daca agresorul a fost urmrit penal si daca victima nu mai locuiete cu el. Austria violenta conjugala este ncadrata la infraciunile de lovire si vtmare corporala, violul in cadrul cuplului face obiectul sanciunilor penale ncepnd cu anul 1989; procedura finala se pot declana , in caz de violenta domestica, la sesizarea oricrui cetean care are dovezi ca un astfel de act a avut loc .Legislaia austriaca permite

integrarea agresorului in programe de reeducare. Din 1996 legislaia permite politiei sa interzic agresorului accesul in domiciliul victimei in cazul in care acesta pune in pericol viata , sntatea sau libertatea victimei. Portugalia ncepnd cu 1991 exista o lege de protecie a victimelor violentei domestice , care prevede si acordarea de ajutor material din partea statului iar din 1999 exista un plan naional de aciune mpotriva violentei familiale , care include si constituirea unei reele de adposturi pentru victime si a sistemelor de ajutorare a acestora .Violenta conjugala este pedepsita prin codul penal. Declanarea procedurii penale trebuie precedat in mod obligatoriu de o plngere din partea victimei. Totui, din 1998 , procedura penala poate fi declanata si fr existenta acestei plngeri, daca interesul victimei o cere. Spania prevederile cu privire la violenta conjugal sunt cuprinse in Codul Penal care prevede pedepse cu nchisorea de la 6 luni la 3 ani, pentru cel care i supune partenera /partenerul la acte de violenta fizica sau psihologica . In anul 1995 Tribunalul Suprem recunoate violul in interiorul cuplului iar declanare procedurii penale mpotriva agresorului nu necesita o plngere din partea victimei. Suedia ncepnd cu 1998 a fost delimitate infraciunea de violare a integritii femeii , care este definite ca repetarea infraciunilor mpotriva vieii, a libertii, sau a infraciunilor sexuale comise mpotriva unei femei cu care agresorul a avut sau are o relaie intima . Violul in interiorul cuplului constituie o infraciune ncepnd cu anul 1995, iar procedura penala se poate declana la orice reclamaie a unei persoane care deine dovezi ca s-a petrecut un act de violenta domestica , nefiind necesara o plngere din partea victimei. Din 1995 in Suedia exista Centrul Naional pentru femeile maltratate sau violate. Aici, femeile pot primi ajutor medical de urgenta si pot beneficia de servicii sociale, de protecie din partea politiei si de consiliere juridica. Germania violenta conjugala nu face obiectul unor prevederi legislative specifice. In funcie de circumstane, actele de violenta conjugala sunt ncadrate juridic ca infraciuni mpotriva vieii, a integritii corporale , sau mpotriva vieii private si a intimitii. Legea germana recunoate si sancioneaz , ncepnd din 1997 violul in cadrul cuplului , iar procedura penala se poate declana automat indiferent de voina victimei.

Victimele violentei domestice au dreptul la o indemnizaie speciala care sa le permit acoperirea cheltuielilor medicale necesare.

4.3. Norme internaionale si prevederile constituionale in Romnia

4.3.1.Prevederi constituionale Constituia Romniei garanteaz egalitatea cetenilor in fata legii si autoritarilor publice fr privilegii sau discriminri ( Cetenii sunt egali in fata legii si a autoritilor publice, fr privilegii si fr discriminri; Nimeni nu este mai presus de lege;) 44, precum si drepturile si libertile tuturor persoanelor. Art. 22 din cap. 2 privind drepturile si libertile fundamentale garanteaz, prin alineatul 1, dreptul la viata, dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei. Alin 2 al aceluiai capitol stipuleaz in mod expres ca nici o persoana nu poate fi supusa torturii sau oricrui altfel de pedeapsa sau tratament degradant ori inuman.45 Consacrarea prin Constituie a acestor drepturi presupune in mod automat respectarea libertilor si drepturilor femeii in calitatea sa de persoana si interzice supunerea acesteia la orice act de violenta sau tratament degradant de natura sa atenteze la sigurana sa fizica sau psihica. In cazul violrii unuia din aceste drepturi sau liberti femeia poate si trebuie sa beneficieze de protecia legii. 4.3.2. Norme internaionale Poziionarea controversat a drepturilor femeii n cadrul listei drepturilor omului se reflect i n felul n care au evoluat acordurile i documentele internaionale prin
44 45

intermediul crora drepturile femeii au putut fi stabilite, iar actele de nclcare ale acestor drepturi au putut fi condamnate de Organizaia Naiunilor Unite (ONU) pe tot cuprinsul lumii. Romnia este semnatara mai multor convenii internaionale care garanteaz drepturile femeii. Conform art. 20 din Constituia Romniei, toate dispoziiile constituionale sunt aplicate si interpretate in concordanta cu Declaraia Universala a Drepturilor Omului sau cu pactele si tratatele la care Romnia este parte. Romnia este semnatara urmtoarelor convenii internaionale care interzic abuzul de orice gen al femeilor si copiilor, interzicnd implicit orice forma de abuz domestic:

Convenia Internaionala privind interzicerea traficului cu femei si copii, de la 3009-1921, ratificata de Romnia in 1923 Convenia Internaionala pentru Suprimarea Traficului cu Femei Mature de la 1110-1933, ratificata in 1935 (legea nr.2/1935) Convenia Naiunilor Unite pentru Suprimarea Traficului cu Persoane, ratificata la 21-05-1950 Convenia din 1979 a Naiunilor Unite privind Eliminarea Tuturor Formelor de discriminare mpotriva Legii, ratificata in 1981 (decretul nr. 342/1981) Convenia Internaionala Privind Drepturile Copiilor, ratificata in 1990 (legea nr. 18/27.09.1990) Declaraia pentru un tratament egal i pentru eliminarea tuturor formelor de

discriminare a femeilor (1945-1979) nc de la nfiinarea ONU a fost recunoscut principiul egalitii sexelor (n preambul i n articolul 1.3 al Cartei ONU: comunitatea statelor se oblig s trateze n mod egal femeile i brbaii). n Declaraia Universal a Drepturilor Omului din anul 1948, nediscriminarea se baza, printre altele, i pe relaiile dintre sexe. Realitatea era ns cu totul alta pentru femeile lumii, iar acest lucru nu a prea fost luat n seam de instituiile pentru drepturile omului din cadrul ONU. Drepturile femeii au fost elaborate de ctre comisii ONU speciale ("Comisia femeilor"), ale cror propuneri au fost prea puin transpuse n scris; Conveniile ONU pre-existente nu au schimbat cu nimic situaia real n care se gseau femeile. nclcri ale drepturilor femeilor nu au fost tratate n mod explicit. Neglijarea general a problemelor care vizau

femeile n cadrul aparatului ONU a avut rezultate deloc neglijabile: Comisia femeilor a cerut n 1972 Adunrii Generale a ONU ca anul 1975 s fie declarat Anul Internaional al Femeii, activitile din domeniul drepturilor femeilor urmnd a fi amplificate. Aplicarea practic a drepturilor femeii (din 1975) Anul internaional al Femeii (1975), Deceniu Femeii (1976 - 1985) i cele trei conferine internaionale ONU ale femeilor care au avut loc pe parcursul acestui deceniu sub mottoul "egalitate, dezvoltare i pace" au constituit un moment de rscruce. Numrul activitilor desfurate n beneficiul femeilor a crescut n cadrul ONU. Convenie asupra eliminrii tuturor formelor de discriminare a femeilor. Aceast Convenie, adoptat n decembrie 1979 de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite, a reprezentat un pas important n vederea recunoaterii drepturilor femeii ca drepturi ale omului. Convenia coninea unele prevederi mai vechi n ceea ce privea protecia i nediscriminarea femeilor, dar a venit s extind rspunderea statelor pri n ceea ce priveau nclcrile comise de actori ne-statali. Acest lucru a fost un mare progres, pentru c actele de discriminare i de nclcare a drepturilor femeilor nu vin de prea multe ori din partea statului, ele avnd loc n "sfera privat". Important a fost mai ales programul concret de aciune, care obliga statele semnatare ale Conveniei s ia anumite msuri care urmau s garanteze egalitatea dintre femei i brbai nu numai prin prevederi formale (de jure), ci i prin unele practice (de facto). Punctele slabe ale acestei Convenii vizeaz posibilitile de transpunere n practic i de control ale obligaiilor contractuale. Fa de aceast Convenie s-au exprimat o mulime de rezerve, multe din cele 165 de state pri neacceptnd toate obligaiile. Statele se oblig de exemplu s trimit comitetului de experi un raport anual privind situaia drepturilor femeii din ara lor. Din cauza unor probleme structurale, durata elaborrii acestor rapoarte este deseori prea mare, n plus, multe state nici mcar nu ncearc s-i respecte obligaia de a scrie un astfel de raport. Convenia nu prevede msuri de verificare sau de sancionare. Mai mult, Comisia Femeilor care a redactat aceast Convenie nu dispune de mijloacele financiare de care dispun celelalte comisii ONU pentru drepturile omului i nici nu are competena de a se folosi de informaiile puse la dispoziie de organizaiile neguvernamentale.

Conferina Mondial a Drepturilor Omului de la Viena (1993). Iniial, comunitatea statelor a considerat c drepturile femeilor - altfel dect drepturile omului, "mai serioase", nu sunt ameninate ntr-o aa manier nct fie nevoie de mecanisme de verificare i control. Avnd n vedere rdcinile adnci pe care le avea viaa femeilor n tradiiile culturale i sociale, condiiile de via ale femeilor trebuiau schimbate pe termen lung, pe baza lurii unor msuri sociale i economice. Violena asupra femeilor nu a fost condamnat n mod explicit n Convenia cu privire la drepturile femeii. Ca rezultat al campaniei ntinse pe mai muli ani ("Drepturile femeii sunt drepturi ale omului"), micarea pentru drepturile femeii a reuit s aduc subiectul violena pe agenda celei de-a doua Conferine internaionale ONU pentru drepturile omului. Astfel, declaraia final de la Viena condamn pentru prima oar n istoria Naiunilor Unite n mod explicit violena asupra femeilor ca nclcare a drepturilor omului. Cu aceast ocazie s-a afirmat c "drepturile femeilor sunt parte inalienabil i integrant din drepturile universale ale omului". La sfritul acestei Conferine, Organizaia Naiunilor Unite a emis n decembrie 1993 o "Declaraie pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor". Conform Declaraiei de la Viena i Programului de Aciune de la Viena, drepturile femeii constituie o component inalienabil i indisolubil a drepturilor universale ale omului, care nu trebuie relativizate prin invocarea cutumelor culturale i tradiionale. Declaraia ONU pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor (1993) n decembrie 1993, Adunarea General a ONU a fixat afirmaiile documentului final de la Viena ntr-un act propriu, "Declaraia pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor", enumernd urmtoarele forme de violen asupra femeilor din domeniul public i privat care reprezint nclcri ale drepturilor omului46: violen fizic, sexual i psihologic n familie, inclusiv abuzurile fizice i abuzurile sexuale asupra fetelor, violene legate de dot, violuri n csnicie,

46

mutilarea organelor genitale femeieti i alte practici tradiionale care lezeaz integritatea corporal a femeilor, violena n afara cstoriei i violena n contextul exploatrii, violen fizic, sexual i psihologic n afara comunitii, inclusiv violuri, abuzuri sexuale, hruire sexual i intimidare la locul de munc, n instituiile de nvmnt etc.,

traficul de femei i prostituia forat, acte de violen fizic, sexual i psihologic svrite de stat sau comise cu acordul acestuia, violen sexual i psihologic, indiferent unde apare.

n martie 1994, Comisia pentru drepturile omului a inaugurat funcia de raportor special permanent pe problema violenei asupra femeii, al crei mandat cuprinde ntregul coninut al Declaraiei pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor. A patra Conferin internaional ONU a femeilor: "Acionm n spiritul egalitii, al dezvoltrii i al pcii" n septembrie 1995 a avut loc cea de-a 4-a Conferin internaional a femeilor, la care au participat aprox. 47.000 de persoane. Aceasta a fost cea mai mare Conferin din istoria ONU. Aici a fost adoptat "Declaraia pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor", drepturile femeii afirmndu-se aici ca o component integral a drepturilor omului. n cele ce au urmat a nceput o nou discuie aprins, care s-a ntins pe tot cuprinsul lumii, pe tema definiiilor diferite de la o cultur la alta a drepturilor femeii. Faptul c catalogul de revendicri de 150 de pagini, "programul de aciune", a fost semnat de 189 de state, se datoreaz mai ales prezenei a multor mii de membri ai organizaiilor neguvernamentale. Prin ratificarea Declaraiei 47 s-au impus urmtoarele obligaii: - promovarea egalitii ntre sexe n domeniul politicii, economiei i societii, 47

protejarea drepturilor femeii, combaterea srciei femeilor, mai ales a acelora din rile n curs de dezvoltare, condamnarea tuturor formelor de violen asupra femeilor, desfiinarea diferenelor dintre sexe n domeniul educaional i sanitar

Prevederile constituionale si reglementrile internaionale sunt menite sa protejeze femeia in fata oricror forme de abuz, inclusiv cel domestic . Totui, in afara de aceste prevederi, pana nu demult legislaia interna a Romniei nu coninea reglementari care sa limiteze sau sa elimine abuzarea femeii si violarea drepturilor acesteia in cadrul vieii private. Toate formele de violenta domestica intrau sub incidena Codului Penal, nefcndu-se o distincie intre alte tipuri de agresiune si aceasta. In anul 2000 a fost adoptata Legea nr.197/2000 care modifica si completa unele dispoziii ale Codului Penal si Codului de Procedura Penala. In 2003 a fost promulgata Legea 217/25.05.2003 privind Prevenirea si Combaterea Violentelor Familiale.

4.3.3. Prevederile Codului Penal Pana in anul 2000 toate prevederile mpotriva violentei domestice erau incluse in codul penal fiind reglementate de legea nr. 61/1991, privind sancionarea faptelor de nclcare a unor norme de convieuire sociala, a ordinii si linitii publice. In Codul Penal roman nu exista nici o prevedere legala cu privire la violenta in familie sau violenta asupra femeii. Astfel, nu exista nici o definiie legala a violentei domestice. Femeile victime ale violentei domestice erau intr-o poziie foarte dificila si adesea renunau la aciunea legala, mai ales ca percepia comuna e ca femeia fie a provocat violenta in familie - in care caz o si merita! - fie este o "soie rea" - in care caz trebuie sa fie disciplinata. Astfel, violenta domestica este perceputa ca o rutina, care le oprete pe femei sa mai vorbeasc despre violenta din familiile lor, daca tot e ceva att de comun. In Codul Penal nu exista nici o specificare pentru cazurile de violenta in cadrul familiei, ele fiind incluse in rndul cazurilor de violenta in general. Conform articolului 180 din Codul Penal (1)Lovirea sau alte forme de violenta care cauzeaz suferina fizica se pedepsesc cu nchisoarea de la o luna la trei luni sau cu amenda. (2)Lovirea sau actele de violenta care cauzeaz o vtmare care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu nchisoarea de la trei luni la doi ani sau cu amenda.

(3)Aciunea penala se pune in micare la plngerea prealabila a persoanei vtmate. (4)mpcarea parilor nltura rspunderea penala.48. Pentru a depune plngerea sau pentru a ncepe aciunea in instana, victima trebuie sa obin un certificat medico-legal, care e considerat principala dovada a comportamentului violent. Dar exista si cazuri in care certificatul medico-legal nu dovedete gravitatea abuzului. Aceasta procedura legala are multe lacune si nu este creata pentru a proteja victima, ceea ce explica de ce femeile ezita in a cuta o soluie legala. Mai mult, pentru infraciunile menionate in art. 180 si 181, cel mai folosit mijloc de pedeapsa este amenda, ceea ce are doua consecine: agresorul nu-si va schimba comportamentul in urma pedepsei; iar pedeapsa trebuie pltita, in cele din urma, din bugetul familiei. De aceea victimele prefera sa-si retrag plngerea. In general, violenta domestica este considerata "o problema de familie", aadar politia are mari ezitri nainte de a interveni. Cnd poliitii intervin intr-un astfel de caz, de obicei sftuiesc cuplul respectiv si mai ales pe agresor sa se liniteasc, eventual dndu-i agresorului o amenda. Politia nu aresteaz de regula agresorul in astfel de cazuri. Acesta nu este ndeprtat din domiciliul conjugal, cea care pleac de obicei nemaisuportnd situaia este, de regula, femeia. Agresorul nu poate fi ndeprtat din domiciliu dect daca femeia cere, printr-o ordonana prezideniala acest lucru (ceea ce presupune aciunea in instana, dosare pline de certificate medico-legale, plngeri la politie, termene, amnri). Pn n anul 2000, toate prevederile mpotriva violenei domestice erau incluse n Codul Penal. Pedepsele pentru violena domestic erau reglementate reglementate de legea nr.61/1991 privind sancionarea faptelor de nclcare a unor norme de convieuire social, a ordinii i linitii publice, modificat prin Legea nr.2/2000 i republicat n 18 august 2000. In afara acestei legi, care reglementau n mod expres violena n cupluri, codul Penal nu coninea nici o distincie ntre sfera privat i sfera public. Astfel, violena domestic era reglementat de aceleai prevederi legale ca i orice alt tip de agresiune, Codului Penal:

48

Infraciuni mpotriva familiei ( titlul VIII, Capitolul 1 , articolele 303-307, Capitolul IV); Infraciuni contra persoanei ( titlul II, Capitolul I, articolele 180-184) Infraciuni privitoare la viaa sexual (titlul II, capitolul III, art.197-204) Infraciuni care aduc atingere unor relaii privind convieuirea social (titlul IX)49

Prin legea 197/2000 au fost aduse modificri i completri importante ale unor dispoziii din Codul Penal. Codul penal a reglementat clar pentru prima dat violena domestic. Prin aceast reglementare este recunoscut n premier pericolul social crescut al acestui tip de violen. Au fost interzise msurile i tratamentele de orice fel care pun in primejdie dezvoltarea fizic, intelectual i moral a copiilor n familie, viaa, sntatea sau integritatea corporal a oricrui membru al familiei. Astfel, conform noilor reglementri, articolul 75, alineatul 1, litera b, membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezint pericol public50 Pentru a evita interpretrile ulterioare ale legii, noiunea de membru de familie: a fost clar definit n textul legii. Conform articolului 149 1, introdus dup articolul 149, prin membru de familie se nelege soul sau ruda apropiat, dac aceasta din urm locuiete i gospodrete mpreun cu fptuitorul.51 4.3.4.Violul domestic Nu numai btaia, ci i violul ntre soi este incriminat penal. Teoreticienii i practicienii dreptului considerau c atta vreme ct doi parteneri sunt legai prin actul de cstorie, relaiile lor sexuale sunt ntotdeauna necesare indiferent de dispoziia sau starea unuia dintre soi. Pentru prevenirea i combaterea violenei n familie a fost incriminat, prin Legea 197 din 2000, violul comis n familie, dar ca un element circumstanial al variantei
49 50

are

urmtorul cuprins: Svrirea infraciunii prin acte de cruzime, prin violene asupra

51

agravante a acestei infraciuni. Viaa practic demonstreaz c aceast fapt ajunge n faa autoritilor judiciare destul de rar, dar i mai rar poate fi probat datorit persistenei mentale a aa-zisei obligaii de supunere a femeii fa de brbat. Incriminarea violului n familie ca o variant agravat a infraciunii fr a face nici o distincie dup cum victima este so sau rud apropiat care locuiete sau gospodrete cu fptuitorul, este o exagerare a legiuitorului. Este greu de conceput c trebuie pedepsit mai grav soul care violeaz soia cu care a convieuit i a avut o via sexual normal o perioad de 15-20 de ani, fa de cazul n care fapta este svrit mpotriva altei persoane Conform noilor reglementri, actul sexual de orice natur, cu un membru al familiei, prin constrngerea acestuia sau profitnd de imposibilitatea lui de a se apra ori de a-i exprima voina, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani 52. Pn la introducerea modificrilor de ctre Legea 197/2000, articolul 197 alineatul 2 din Codul penal prevede o pedeaps cu nchisoare de la 5 la 15 ani doar pentru urmtoarele cazuri: fapta a fost svrit de dou sau mai multe persoane mpreun; victima se afl n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau n tratamentul fptuitorului; s-a cauzat victimei o vtmare grav a integritii corporale sau a sntii53

Legea 197 din 2000 a introdus dup litera b) litera b1), prin care se prevede explicit pedeapsa cu nchisoarea de la 5 la 15 ani n cazul n care victima violului este membru al familiei. Noua lege a introdus modificri care reglementeaz corupia sexual comis n cadrul familiei. Dup aliniatul 202, care prevedea pedeaps cu nchisoarea de la 3 luni la 2 ani pentru actele cu caracter obscen svrite asupra unui minor sau n prezenta unui minor a fost completat prin introducerea alineatului 2 , care stipuleaz c atunci cnd actele

52

53

prevzute n aliniatul anterior se svresc n cadrul familiei, pedeapsa se va majora de la unu la 3 ani. "54 4.4. Legea specifica privind combaterea si prevenirea violentei in familie 4.4.1. Aplicabilitatea legii i rezistena la schimbare Introducerea acestor modificrilor reglementate de Legea nr. 197/2000 a generat un val de optimism att n rndul opiniei publice romneti, ct i a oficialitilor. Aceast abordare sistemic i caracterul decis, ferm, al reglementrilor reflect o nou mentalitate asupra rolului comunitii i rspunderii societii fa de ceea ce se petrece aberant n familie, prea mult vreme considerat o zon privat sau, cel mult, supus normelor i influenelor strict morale. O asemenea schimbare de mentalitate va influena i comportamentul - n prezent blazat - al autoritilor administrative i poliieneti. n consecin, se va schimba i mentalitatea celor predispui la nclcarea legii, fiindu-le limpede acum c autoritatea printeasc sau marital nu le confer prerogative primitive, de putere absoluta asupra celor cu care convieuiesc. Din pcate, cel puin pe termen scurt, modificrile introduse de Legea 197/ 2000 au rmas aproape necunoscute. Acest act normativ nu este aplicat nici mcar de autoriti; care nu se auto-sesizeaz, victimele nu i cunosc cele mai elementare drepturi ajungnd s-i prseasc locuina i bunurile, n vreme ce tocmai soul agresor are obligaia de a pleca. Este puin plauzibil c victimele, chiar dac au cadrul legal asigurat, i vor exercita drepturile. Aceasta se datoreaz n mare parte patern-urile culturale existente, mentalitilor, dar i situaiei economice (cea mai mare a cazurilor de violen domestic are loc n familii defavorizate social, cu venituri reduse). Ignorana n materie de legi, slaba ncredere n autoriti i n puterea legii, combinate cu factorii de mai sus au fcut ca elaborarea unui cadru legislativ adecvat s formale. fie insuficient pentru combaterea violenei domestice, instituiile informale dovedindu-se a fi mai puternice dect cele

54

Realitatea domestica a artat ca introducerea unor reglementari cu privire la actele violente in cadrul familiei nu este suficienta pentru ameliorarea si apoi stoparea fenomenului. Oficialitile au neles nevoia apariiei unei legi specifice prin care orice forma de comportament abuziv in cadrul familiei, asupra oricrui membru al familiei sa fie pedepsit. In anii 90 o serie de state au adoptat si ele in premiera legi specifice privind violenta domestica. In unele state s-a recurs la conectarea proceselor penale cu procesele civice (ex Cipru, Mexic, Nicaragua, unele state din SUA). Altele au creat noi tipuri de infraciuni penale sau au schimbat statutul agresiunilor in familie (ex Belgia, Spania, Frana, Suedia). La fel ca in cazul romanesc s-au adoptat legi care specificau ca agresiunile intre parteneri constituie un factor agravant in enunarea sentinei. Acestea reprezint ncercri de a modifica atitudinea dominanta in cadrul societii, care percepe violenta domestica ca fiind mai puin grava dect agresiunea publica sau, cel mult, egala. Totui, tratarea violentei domestice ca o infraciune oarecare, chiar daca pedepsita mai aspru, nu reprezint cea mai buna metoda de a soluiona problema, ntruct violenta domestica nu reprezint un fapt izolat. Faptul ca actele de violenta se produc intre parteneri care au relaii intime si sunt legai unul de celalalt prin legaturi multiple si complexe, face agresiunile in familie sa conin o diferen importanta, care nu reprezint un motiv legal suficient de grav pentru a apela la politie. Legea suedeza recunoate aceasta realitate, introducnd un nou tip de infraciune, violarea integritii femeii. Tocmai din aceste motive este necesara existenta unei legi care sa defineasc violenta domestica sub multiplele ei aspecte, att fizice, cat si psihologice. De aceea, pentru a completa prevederile codului penal, au fost lansate doua proiecte de legi privind violenta domestica55, a cror menire era sa cumuleze intr-o singura lege toate reglementrile legate de prevenirea si combaterea acestui tip de violenta. 4.4.2. Legea romaneasca privind violenta domestica Scopul legii este acela de a ocroti victimele violenei n familie, fr a face discriminare ntre acestea, avnd ca reper Recomandarea nr. 5/2002 a Comitetului de
55

Minitri al Consiliului Europei, care "Recomand statelor membre s adopte o legislaie de combatere a violenei ce apare n familie sau n mediul domestic, incluznd printre altele agresiunea fizic i mental, abuzul emoional i psihologic ntre soi, parteneri stabili sau ocazionali i coabitani"56. Legea nr. 217/2003 aduce cu sine o serie de nouti de ordin instituional i educaional, i anume: recunoaterea i a altor forme de violen n afara celei fizice, i anume: psihologic, sexual, economic; nfiinarea unui aparat instituional, Agenia Naional pentru Protecia Familiei, cu centre judeene care s elaboreze o strategie de prevenire i combatere a violenei n familie; recunoaterea asistenilor familiali, ca o nou categorie de profesioniti, specializai pe asistena victimelor violenei n familie; introducerea medierii n scopul rezolvrii conflictelor i evitrii recurgerii la instanele de judecat; protejarea victimelor de repetarea violenei, prin ndeprtarea agresorului, pn la rezolvarea crizei. nfiinarea de adposturi publice sau private pentru ocrotirea victimelor. In urma negocierilor la nivelul membrilor Camerei Deputailor si Senatului, a rezultat un singur proiect de lege. Legea 217/25 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice definete prin Art. 2, aliniatul1 violenta domestica ca fiind orice aciune fizica sau verbala svrit cu intenie de ctre un membru de familie, mpotriva altui membru al aceleeai familii, care provoac o suferina fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material. Prin aceasta lege se pune punct dezbaterilor si interpretrilor asupra depistrii cazurilor de violenta domestica. Aceasta lege a fost gndita ca un rspuns instituional la problematica violentei in familie. Scopul legii este acela de a ocroti victimele violentei in familie, fr a face discriminare intre acestea, avnd ca reper recomandarea nr.5/2002 a Comitetului de Minitri al Consiliului Europei,
56

care recomanda statelor membre sa adopte o legislaie de combatere a violentei din familie sau din mediul domestic, incluznd, printre altele, agresiunea fizica si mentala, abuzul emoional si psihologic, violul, abuzul sexual intre soi, parteneri stabili sau ocazionali si coabitanti. Moiunea precizeaz clar ca nu doar existenta unei legi este importanta ci si aplicarea ei: prin neaplicarea si nclcarea termenilor legii, Guvernul ncurajeaz violenta in familie. Violenta este in mare msura o problema de mentalitate, in rezolvarea creia trebuie sa fie implicate nu numai instituiile statului, ci si societatea civila, s-a precizat in cadrul Conferinei Naionale de lansare a Raportului Organizaiei Mondiale a Sntii asupra Violenei si Sntii. Aceasta trebuie sa contientizeze ca, deoarece cunoate cel mai bine problemele, atunci cnd exista o situaie care ne implica pe toi, trebuie sa acioneze si nu sa atepte ca o instituie sa aib iniiative legislative. S-au fcut civa pai mruni in acest sens, dar rolul societii civile in promovarea legislativa trebuie sa creasc. Reamintim ca Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie, reprezint primul act legislativ major iniiat ca urmare a implicrii societii civile. Aceasta lege permite crearea att la nivel naional, cat si la nivel local, a instituiilor menite sa se implice activ in soluionarea acestei probleme. In cadrul amintitului program, Ministerul Sntii a dezvoltat la nivel naional, cu sprijin internaional din partea UNFPA si USAID, centre pilot care au permis unui numr mare de femei agresate sa solicite si sa beneficieze de sprijin Potrivit Legii 217/25 mai 2003, violenta n familie reprezint orice aciune fizica sau verbala svrit cu intenie de ctre un membru de familie, mpotriva altui membru al aceleai familii, care provoac o suferina fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material57. De prevederile legii beneficiaz si persoanele care au stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi (concubinii) sau dintre prini si copil, dovedite pe baza anchetei sociale. Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romne, orice persoana care considera ca este victima a violentei sau se simte ameninata trebuie sa tie ca violenta n familie este o infraciune prevzuta si sancionata de Codul Penal.
57

n acelai timp, violul comis n familie este pedepsit. Daca violenta fizica s-a produs, victima trebuie sa mearg la Serviciul Medico-legal n cel mult 48 de ore de la comiterea agresiunii, pentru constatarea acesteia si eliberarea unui certificat medicolegal.. n plus, trebuie anunata cea mai apropiata secie de Politie, n cel mult doua luni de la producerea agresiunii. Pentru ca Politia sa poat apra de repetarea violentelor, este bine sa fie fcut o plngere care sa fie nregistrata la secie. Daca numrul de zile de ngrijiri medicale este sub 60 de zile, chiar daca Politia ncepe urmrirea penala, victima se poate mpac n orice moment cu agresorul, iar mpcarea nltura rspunderea penala a autorului. Specialitii spun ns ca, de regula, dup mpcare violenta va deveni si mai mare. Pentru ca mpcarea sa nsemne si oprirea violentelor, ncepnd cu data de 25 august, vor fi instruii si i vor desfura activitatea specialiti n medierea conflictelor. Textul legii prevede n mod special implicarea comunitii locale, n spe prin organele reprezentative (primarii, consilii locale) n sprijinirea aciunilor de combatere i prevenie a violenei n familie (articolul 7, capitolul I), precum si specializarea n cadrul poliiei a unei persoane care sa constituie un liant ntre comunitate i organismele care combat fenomenul. Daca pericolul de agresare persista, Politia poate ndruma victimele violentei n familie spre adpostul cel mai apropiat. In fiecare jude vor fi nfiinate astfel de adposturi. Acolo, victimele agresiunii si copiii acestora, vor beneficia de cazare pe o perioada determinata, masa, asistenta psihologica, juridica, medicala, si chiar de asistare n instana. n cursul urmririi penale sau a judecaii, instana de judecata, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cte ori exista probe sau indicii temeinice ca un membru de familie a svrit un act de violenta cauzator de suferine fizice sau psihice asupra unui alt membru poate dispune, n mod provizoriu, msura interzicerii agresorului de a reveni n locuina familiei. Poliitii au dreptul si obligaia sa intervin n orice caz de violenta n familie sesizat, chiar daca ua locuinei n care se aud ipetele nu este deschisa. Prin prezenta lege se instituie un organism la nivel naional denumit Agenia naional pentru protecia familiei, care are atribuii n elaborarea, implementarea i

aplicarea unei strategii naionale n domeniul violenei n familie. Ea trebuie s finaneze sau s cofinaneze programele specifice n domeniul proteciei victimelor violenei n familie, precum i n domeniul aprrii i consolidrii familiei. Agenia eficient a situaiilor de criz. (Articolul 9, Capitolul II). Agenia are un organism corespondent local cu atribuii asemntoare (avnd n vedere problematica cauzelor violenei n familie care poate fi diferit la nivel teritorial (Articolul 8, aliniatul 4, Capitolul II). Se specializeaz persoane numite asisteni familiali (asisteni sociali) care vor presta o activitate calificat n asistena acordat victimelor violenei n familie. ( articolele 12, 13, 14,Capitolul III). Se nfiineaz mai multe "Centre pentru adpostirea victimelor violenei n familie" - adposturi care sunt uniti de asisten social care asigur protecie, gzduire, ngrijire i consiliere victimelor violenei n familie (Articolele 23, 24, 25, Capitolul VI). Se nfiineaz consilii de familie (asociaii fr personalitate juridic, format din membrii familiei), care au ca scop medierea i prevenirea situaiilor conflictule ntre membrii familiei (Articolele 20, 21, capitolul V). In ceea ce privete masurile de protejare a victimelor violentei domestice legea prevede, ca msura provizorie, ndeprtarea agresorului din locuina - instrument de coerciie mpotriva agresorului la ndemna poliiei i parchetului , pentru scoaterea acestuia din locuina comun cu cea a victimelor (Articolul 26, 27, Capitolul VII). Se completeaz dispoziii procedurale n procesele specifice cu victime ale violenei n familie prin: prezena asistentului social i a psihologului la audieri alturi de victim, nepublicarea edinelor de judecat, celeritatea procesului penal n situaii de genul acesta (articolul 29, Capitolul VIII). instruiete asisteni familiali n domeniu, realizeaz o baz de date eficient pentru gestionarea

CAP.5 DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SUPORT A VICTIMELOR

5.1 Instituii implicate in combaterea violentei domestice Violenta domestica este un fenomen extrem de frecvent, un adevrat flagel care nu ocolete nici o tara, nici un mediu social ori profesional. Morbul violentei mpotriva femeilor in societatea noastr a luat proporii ngrijortoare si amploarea violentei familiale constituie una din cele mai grave probleme sociale cu care se confrunta societatile contemporane, inclusiv, Romnia. Cnd o femeie, victima a violentei domestice prsete relaia abuziva, de multe ori ea este izolata, speriata, nu are unde sa se duca, iar in majoritatea cazurilor nu este

singura ci o nsoesc copii ei, care la rndul lor sunt afectai de situaia de violenta de acas. Atunci cnd femeile, victime ale violentei domestice doresc sa pun capt relaiei violente, de cele mai multe ori se confrunta cu neputina acelora la care apelez, a politiei, a instituiilor de asistenta sociala, a apropiailor si a familiei. Pe lng dificultile financiare care ngreuneaz ncercrile femeilor de a scpa dintr-o astfel de relaie, ele se confrunta cu o serie de alte obstacole, cum ar fi: teama de agresor, lipsa unui spaiu sigur, lipsa de suport in mediul apropiat, lipsa unui loc de munca si a mijloacelor financiare pentru gsirea unei locuine, pentru plata grdiniei, creei. Lipsa resurselor financiare, a suportului celor din jur si lipsa unui loc sigur pot determina victima sa rmn n acea relaie abuziva. Etapele cele mai importante pentru prevenirea si combaterea violentei in familie au fost marcate de: modificrile aduse Codului Penal(Legea 197/2000) prin introducerea de masuri si pedepse agravante pentru persoanele care savarsesc acte de violenta cauzatoare de suferine fizice si psihice, asupra membrilor familiei; de adoptarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, care stabilete cadrul dezvoltrii politicilor naionale de prevenire si combaterea a acestui fenomen; de infiintarea tot in 2003 a Ageniei Naionale pentru Protecia Familiei ca organ de specialitate aflat in subordine Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei(prin Hotrrea de Guvern nr.1624/2003)58 Principalele atribuii ale Ageniei Naionale pentru Protecia Familiei sunt: elaborarea si implementarea strategiei naionale in domeniul ngrijirii si proteciei victimelor violentei in familie, infiintarea de adposturi si linii telefonice de urgenta pentru victimele violentei in familie, efectuarea de studii si cercetri in domeniu, infiintarea de centre de recuperare pentru agresori si coordonarea de programe speciale dedicate acestora. Femeile din Romnia care suporta violenta in familie pot beneficia de servicii, dar nu dispun de informaii referitor la aceste servicii. ONG-urile din Romnia, bucurndu-se de susinerea financiara si tehnica a organizaiilor internaionale si a ageniilor strine, au nceput sa ia atitudine in cazurile de violenta in familie. Organizaiile neguvernamentale
58

cu preocupri privind problemele femeilor demareaz programe social-utile, cu scopul de a redresa statutul femeii, de a sensibiliza opinia publica asupra problemelor cu care femeile se confrunta. Astzi, putem deja vorbi despre o comunitate de organizaii neguvernamentale capabile sa-si asume anumite responsabilitati, sa contribuie la implementarea conceptului anselor egale pentru barbati si femei, la promovarea femeii in societate. Organizaiile neguvernamentale pentru sprijinirea femeilor au nceput sa iniieze unele proiecte comune, au sporit gradul de transparenta in activitatea lor, ncercnd sa stabileasc relaii bine definite. In Romnia, se observa o prezenta activa a organizaiilor, in deosebi a celor neguvernamentale in sfera serviciilor adresate victimelor violentei domestice. Din pcate, multe din aceste organizaii sunt insuficient cunoscute, iar potenialilor beneficiari nu le este ntotdeauna uor sa afle existenta lor. Un lucru pozitiv l constituie buna colaborare cu Politia, care adeseori recomanda victimelor serviciile specializate oferite de aceste organizaii. Exista si instituii ale statului care ofer servicii in domeniul violentei domestice. Numrul acestor instituii este relativ redus, dar rolul lor este foarte important si diversificarea serviciilor este absolut necesara pentru o abordare cat mai cuprinztoare a fenomenului violentei domestice. n prezent, prin implicarea UNFPA, n ar funcioneaz Centre de Monitorizare, Control i Combatere a Violenei Domestice. n aceste centre victimele primesc ngrijire medical, consiliere psihologic i asisten juridic. Obiectivele Centrului de Monitorizare, Control si Combatere a Violentei Domestice constau in: - organizarea unor cursuri de pregtire a cadrelor medicale din asistena medical primar i de urgen pentru ca acestea s poat depista cazurile de violen n familie, s acorde asisten medical adecvat i s trimit cazurile spre centrele de combatere a violenei n familie din jude. n cadrul acestor cursuri un accent deosebit se pune pe dezvoltarea abilitilor de comunicare cu persoanele agresate. - facilitarea contactului ntre diferitele instituii ale statului i autoritile locale care intervin n probleme de violen n familie (poliie, instituii de asisten social i de

protecie a copilului) pentru organizarea unei echipe multi-disciplinare n vederea unei abordri integrate a fiecrui caz. - desfurarea unor aciuni de prevenire a fenomenului de violen n familie prin sensibilizarea membrilor comunitii asupra consecinelor grave medicale i sociale ale acestui fenomen. Introducerea in legislaia romaneasca a normelor referitoare la transparenta in procesul decizional si accesul la informaia publica a permis organizaiilor neguvernamentale sa aib un impact mai mare asupra politicilor si programelor guvernamentale. In 2004 Agenia Naionala pentru Protecia Familiei a realizat o harta naionala a instituiilor active in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie la nivel naional59 : 60 de unitati/ instituii care lucreaz in domeniul proteciei victimelor violentei (9 instituii cu finanare din bugetele publice, 17 instituii cu finanarea parteneriala public-privat, 34 de organizaii neguvernamentale. La nivel naional exista un numr de 25 de adposturi cu o capacitate totala de 217 locuri( 4 adposturi publice, 13 adposturi in parteneriat public-privat si 8 adposturi finanate din fonduri private). Problema majora comuna cu care se confrunta femei victime ale violentei domestice este lipsa unei locuine care sa le ofere lor si copiilor sigurana si protecia de care au nevoie atunci cnd decid sa paraseasca situaia de violenta. Nepregatirea instituiilor de a face fata problematicii violentei domestice, lipsa unui complex de servicii( centru de criza, centru de consiliere, adpost), poate sa constrng femeile sa se ntoarc la partener, si implicit la mediul violent de care ncearc sa se desprind. 5.2 Coaliia Naionala a ONG-urilor implicate in programe cu privire la violenta domestica In anul 2003, organizaiile neguvernamentale cu expertiza in programe legate de violenta mpotriva femeilor s-au coalizat si au format Coaliia Naionala a ONG-urilor Implicate in Programe legate de Violenta mpotriva Femeilor, alctuita in prezent din 33
59

de organizaii60. Misiunea Coaliiei este prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor din Romnia, in spiritul respectrii drepturilor femeilor ca drepturi ale omului. Coaliia a fost activ implicata in procesul de legiferare a domeniului violentei in familie, propunnd proiecte de lege, amendnd iniiativele guvernamentale si parlamentare in domeniu. A fost necesara formarea unei Coaliii a ONG-urilor deoarece existau o serie de probleme si bariere cu care se confruntau aceste organizaii in activitatea lor curenta: - insuficienta resurselor financiare, umane si de capacitate organizationala pentru dezvoltarea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite comunitatii; - circulaia deficitara a informaiei in organizaii; - lipsa unei imagini transparente, consistente si coerente care sa reflecte activitatea si contribuia acestor ONG-uri in domeniul violentei domestice; - inexistenta unui set minimal de standarde pentru serviciile oferite in domeniu( centre de consiliere, adposturi, campanii in comunitate); - inexistenta unor instrumente de lucru acceptate de specialitii din domeniu: manuale, ndrumare, ghiduri, vocabulare; - lipsa unei baze de date resursa pentru aceste ONG-uri( ex: coordonatele organizaiilor, legislaia romaneasca si internaionala in domeniu, statistici, articole, cercetri, publicaii, oportunitati de finanare); - limitarea geografica si temporara a impactului comunitar a unor activitati de informare, intervenie, educare, consiliere.61 Organizaiile membre ale Coaliiei: 1. . Centrul Parteneriat pentru Egalitate dezvolta si implementeaz proiecte si programe ce vizeaz contientizarea societii romaneti cu privire la condiia actuala a femeilor si rolul pe care aceste pot si trebuie sa l aib in dezvoltarea sociala a Romniei. Centrul Parteneriat pentru Egalitate promoveaz urmtoarele drepturi 62: nediscriminarea femeii, dreptul la educaie, dreptul la o viata lipsita de violenta, oportuniti egale pentru femei si brbai, drepturi
60 61 62

sexuale si de sntate a reproducerii, participarea activa a femeilor la viata publica. Cercetarea Naionala privind Violenta in Familie si la Locul de Munca(2003) a avut drept scop realizarea unui instrument reprezentativ la nivel naional, care ofer o imagine obiectiva si tiinific despre amploarea fenomenului de violenta in familie in Romnia. Toleranta Zero pentru Violenta in Familie este un proiect elaborat cu scopul formarii profesorilor si a consilierilor colari pe problematica violentei domestice, a fost elaborat un ghid de prevenire a violentei in familie ce a fost implementat in licee. 2. Fundaia Comunitara Constanta ofer consiliere juridica, asistenta juridica, consiliere psihologica, ajutor material, programe de sensibilizare si educare, precum si cursuri de familiarizare. 3. Centrul de Resurse Juridice, Bucureti ofer consiliere juridica, cursuri de pregtire pentru profesioniti in domeniu. 4. Fundaia Sensiblu, Bucureti asigura un adpost victimelor violentei domestice si ofer consiliere juridica si psiho-sociala, suport financiar, asistenta medicala. 5. Centrul P.As.S, Braov ofer consiliere juridica, consiliere psihologica, linie telefonica de urgenta, grup de suport, psihoterapie individuala si de grup. 6. Fundaia Betania monitorizeaz cazurile, ofer reprezentare juridica in instana, psihoterapie de cuplu, psihoterapie individuala 7. Societatea pentru Copii si Parinti- SCOP Timioara asigura un adpost de opt locuri victimelor violentei domestice si ofer: consiliere juridica si psihologica, ajutor financiar, cursuri de instruire. 8. Arapamesu Sibiu organizeaz aciuni de prevenire comunitara. 9. Asociaia Femina 2000 Roman ofer servicii de: orientare, formare profesionala, consiliere psihologica, consiliere juridica, asigura un adpost de

urgenta, att pentru femeile victime ale violentei domestice, cat si pentru copiii acestora. 10. Fundaia Filbac Bacu ofer: consiliere psihologica, consiliere juridica, consiliere sociala, ajutor material, grup de suport. 11. Pro Familia Bistria ofer: consiliere psihologica, consiliere juridica, consiliere sociala, asistenta medicala, integrare socio-profesionala, planificare familiala, cursuri de familiarizare. 12. Societatea Doamnelor Bucovinene este inititoarea forumului de strategii locale pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, ofer Consiliere sociala, psihologica si juridica victimelor violentei domestica. 13. Centrul de Mediere si Securitate Comunitara propune si dezvolta modele de securitate comunitara, sisteme si protocoale de colaborare multi-institutionala si servicii la cele mai nalte standarde, in vederea protejrii victimelor abuzurilor de orice tip si a persoanelor vulnerabile, prin abordare integrata, multidisciplinara si acordnd respect fiecrei persoane. 14. Asociaia Activ Botoani asigura un adpost victimelor violentei intrafamiliale si ofer consiliere sociala, consiliere psihologica si juridica. 15. Catharsis Iai ofer informaii, consiliere psihiatrica, psihoterapie individuala/de grup, integrare socio-profesionala, consiliere sociala, consiliere psihologica, consiliere juridica, programe de sensibilizare si educaie. 16. Fundaia anse Egale pentru Femei Iai ofer: consiliere, mediere, orientare profesionala, training, campanii de informare si constientizare, cercetri si studii, organizeaz seminarii, conferine si alte evenimente. 17. Asociaia Femeilor mpotriva Violentei- Artemis Baia-mare ofer: training, psihoterapie individuala, integrare socio-profesionala, linie telefonica de urgenta, consiliere psihologica, consiliere juridica. 18. Asociaia Femeilor mpotriva Violentei- Artemis- Cluj asigura un grup de suport, ofer integrare socio-profesionala, ajutor material, linie telefonica de

urgenta, asistenta medicala, mediere, consiliere sociala, consiliere psihologica, consiliere juridica, training. 19. Fundaia Familia si Ocrotirea Copilului Bucureti ofer masuri pentru prevenirea abuzului si a violentei intrafamiliale, serviciile puse la dispoziia beneficiarilor constau in: informare in privina fenomenului de abuz si a mijloacelor de prevenire a acestuia, asistare in cutarea unui loc de munca, consultanta si asistenta juridica, nscrierea la cursuri de calificare/recalificare profesionala. 20. Caritas Satu Mare asigura un adpost si ofer: consiliere si orientare profesionala, sprijin in gsirea unui loc de munca si a unei locuine, consiliere juridica, consiliere psihologica, psihoterapie individuala si de grup 21. Fundaia Conexiuni Deva ofer training, programe de sensibilizare si educare, ajutor material, consiliere psihologica, consiliere juridica, consiliere sociala. 22. Asociaia Transcena Bucureti ofer training pentru formarea personalului, educaie nonformala. 23.Centrul Buftea ofer programe de sensibilizare si educaie, reprezentare juridica in instana, adpost, asistenta medicala, consiliere psihologica, consiliere juridica. 24. Grado(Grupul Roman pentru Aprarea Omului)- Bucureti ofer asistenta post natala si resocializare in penitenciare, asistenta victimelor violentei domestice, campanii de informare si sensibilizare, editeaz manuale in domeniu. 25. Polimed Apaca asigura un adpost temporar pentru situaii speciale si ofer consiliere juridica, psihologica si asistenta medicala. 26. Uniunea Naionala a Femeilor din Romnia ofer consiliere juridica, suport financiar pentru reintegrarea victimelor violentei domestice. 27. Institutul Est European de Sntate a Reproducerii, Mure ofer planificare familiala, consiliere psihologica, consiliere juridica.

28. Asociaia pentru Promovarea Femeii din Romnia(Timioara) ofer consiliere si suport social, psihoterapie individuala si de grup, programe in penitenciar. 29. RuralMed Zeletin Bacu ofer programe de sensibilizare si educaie, consiliere sociala. 30. Asociaia Jurnalistelor din Romania - Ariana asigura training si ofer campanii de informare si sensibilizare. 31. Fundaia Veritas Sighioara ofer: psihoterapie individuala/de grup, consiliere sociala, consiliere psihologica, consiliere juridica. 32. Asociaia Pas Alternativ Braov ofer psihoterapie individuala/de grup, linie telefonica de urgenta, consiliere psihologica, consiliere juridica. 33. Fundaia Concept Bucureti ofer asistenta victimelor violentei in familie, educaie prin teatru, programe de sensibilizare si educaie. 5.3 Campanii de succes pentru combaterea si prevenirea violentei domestice Campaniile de informare si sensibilizare a opiniei publice sunt considerate ca avnd un rol din ce in ce mai important in prevenirea violentei domestice. Spre deosebire de alte mijloace de prevenire, campaniile actioneaza direct asupra factorilor care cauzeaz apariia fenomenului. In ultimii ani, publicul romanesc a devenit mult mi sensibil la problema violentei domestice. Una din cauzele acestei sensibilizri rezida in campaniile publicitare si de informare adresate cauzelor si manifestrilor violentei domestice. Campaniile au urmrit provocarea rezistentei si declanarea unei dezbateri publice asupra strii societatii, iar scopul lor pe termen lung ramane schimbarea mentalitatilor si atitudinilor. O strategie de lupta pentru combaterea violentei domestice a fost reprezentata de campaniile de informare. Aceste campanii sunt finanate de ctre stat, dar datorita costului lor ridicat, fondurile de stat sunt suplimentate cu fonduri private sau donaii. Aceste campanii menite sa sensibilizeze opinia publica sunt derulate pe o perioada de timp limitata datorita costului ridicat si dificultatilor legate de organizare si implementare.

Campania Internaionala a celor 16 Zile de Activitate mpotriva Violentei asupra Femeii63 a fost iniiata de Womens Global Leadership Institute in 1991. Pentru deschiderea acestui eveniment a fost aleasa data de 25 noiembrie, Ziua Internaionala de Lupta mpotriva Violentei asupra Femeii, iar pentru ncheiere data de 10 decembrie, Ziua Internaionala a Drepturilor Omului, pentru a realiza o legtura simbolica intre violenta mpotriva femeii si drepturile omului, pentru a arata ca asemenea acte de violenta reprezint o grava nclcare a drepturilor omului. Campania celor 16 Zile constituie o strategie individuala si de grup pentru eliminarea tuturor formelor de violenta asupra femeii prin64: - Constientizarea asupra fenomenului de violenta asupra femeii- o grava nclcare a drepturilor omului, la nivel local, naional, regional si internaional; - Intensificarea efortului de eliminare a fenomenului violentei asupra femeii; - Stabilirea unor legaturi concrete intre eforturile la nivel local si internaional pentru a elimina violenta mpotriva femeii; - Realizarea unui forum in care organizatorii pot crea si impartasii strategii eficiente; - Promovarea solidaritatii intre femeile din ntreaga lume mpotriva violentei asupra femeii; - Crearea unor masuri care sa determine guvernele sa implementeze promisiunile pentru eliminarea violentei mpotriva femeii. In Romnia, timp de 16 zile Asociaia pentru Promovarea Femeii din Romnia a iniiat o campanie de activism mpotriva violentei asupra femeii 65. La aciune a participat si A.P.F.R. Timioara, alturi de 33 de organizaii neguvernamentale din tara. In ultima zi a campaniei, in Timisoara a fost sustinuta o conferinta avand ca tema consecintele actelor de violenta indreptate impotriva femeii. Organizatorii au dorit astfel sa constientizeze opinia publica in privinta implicatiilor fenomenului violentei in familie si, totodata, in privinta necesitatii eficientizarii legislatiei in domeniu. Apogeul campaniei l-a
63 64

65

reprezentat expozitia "Martor Tacut", peste 40 de siluete simbolice ale unor femei maltratate de iubiti ori de soti fiind prezentate in Piata Operei, din Timisoara. Colorate pe de o parte in rosu - pentru a reprezenta sangele victimelor care pastreaza tacerea, iar pe de alta parte in negru - pentru a reprezenta femeile care si-au pierdut viata in urma abuzurilor, machetele aliniate in centrul orasului i-au impresionat pe trecatori. Pe fiecare macheta era desenata harta Romaniei in care era amintita, pe scurt, povestea unei femei, abuzate sau ucise. Citatele au fost extrase din rechizitoriile proceselor de vatamare corporala, de lovire sau omor care au avut ca victime femei. "Femeile ar trebui sa fie mai hotarate atunci cand lupta pentru drepturile lor. O femeie care suporta in mod repetat abuzurile unui barbat este o victima si se complace in acest rol. Dependenta financiara sau emotionala nu este un motiv pentru care tinerele sau chiar persoanele mai in varsta sa suporte violenta. Din pacate, realitatea este alta, iar femeile, mai ales cele de la tara, joaca uneori rol de sclave sau de marfa ieftina", spunea Adriana Marsan, o trecatoare impresionata de ideea campaniei Voluntari, care purtau tricouri iscriptionate cu "Opriti violenta impotriva femeilor", au impartit pliante, indemnand la semnalarea abuzurilor. Seria celor 16 zile de campanie s-a incheiat cu o seara de veghe, marcata prin aprinderea de lumanari, in Piata Victoriei. Desfasurata sub sloganul "Sa oprim violenta impotriva femeii", campania a avut ca principal obiectiv adaptarea legislatiei existente in domeniul violentei in familie la nevoile reale ale persoanelor afectate, astfel incat sa existe o protectie eficienta a acestora. Membrii A.P.F.R. si ai O.N.G.-urilor implicate in campanie militeaza pentru introducerea in legislatie a ordinului de restrictie impotriva partenerului violent, pentru finantarea serviciilor de suport pentru victime si infiintarea de adaposturi pentru victimele violentei in familie Programul Casa Blu,66 primul program al Fundaiei Sensiblu, a fost iniiat in mai 2002 cu scopul de a susine femeile si copiii, victime ale violentei domestice, in reconstruirea unei viei armonioase si a reintegrrii sociale. In luna martie 2004 67, Fundaia Sensiblu, in parteneriat cu Asociaia Pas Alternativ din Braov, a desfasurat Campania Panglici Albe mpotriva violentei
66 67

domestice, in localitatile Bucureti, Braov si Slobozia. Scopul campaniei Panglici Albe a fost acela de a sensibiliza opinia publica prin implicarea a 8000 de barbati in lupta impotriva violentei domestice, ale crei victime sunt cu precadere femeile si copiii. Prin aceasta campanie s-a urmrit ncurajarea barbatilor de a face un prim pas in a-si manifesta opoziia fata de violenta asupra femeilor, prin purtarea panglicii albe, simbol oferit, mpreuna cu mai multe informaii referitoare la acest fenomen extrem de grav. In Bucureti68, campania s-a desfasurat in perioada 01.03- 31.03.2004, angajaii, voluntarii si beneficiarele Fundaiei Sensiblu impartind aproximativ 4000 de fundite si pliante in zone cu trafic intens, din toate sectoarele Bucurestiului, fiind vizate persoanele de toate vrstele. Barbatii erau oprii pe strada, li se prezentau pe scurt scopul si obiectivele campaniei si li se cerea acordul pentru a le prinde fundite in piept ca semn de protest mpotriva violentei domestice. Pentru mai multe informaii despre campanie si despre fenomenul violentei domestice li se oferea pliantul. Reaciile au fost dintre cele mai variate: de la entuziasm si interes fata de aceasta iniiativa, pana la reacii care demascau toleranta crescut fata de violenta in familie. Dei au fost foarte putini, au fost barbati care au declarat ca femeia trebuie btuta ncet ca mmliga sau ca este normal ca femeia sa fie lovita. A existat si un moment de sinceritate din partea unui brbat care a declarat ca ar fi ipocrit sa poarte acest simbol atta vreme cat isi agreseaz partenera. In Slobozia, campania Panglici Albe s-a desfasurat in perioada 26-29 martie. In rndul barbatilor din Slobozia a fost distribuit un numr de 1000 de fundite si pliante. Un numr foarte mare de persoane din Slobozia a afirmat ca un rol deosebit de important in prevenirea si combaterea violentei domestice ar trebui sa l aib mass-media, pe care o critica in acelai timp deoarece promoveaz violenta sub toate formele.

CAP.6 IMPLICAREA COMUNITATII IN REDUCEREA VIOLENTEI DOMESTICE

68

Familia este celula de baza a societatii, daca societatea nu-si vindeca celulele, atunci cine sa o fac? Noi toi, membrii comunitatii, suntem responsabili ai acestui sistem si trebuie sa ne luptam sa oprim violenta. Familia este prima sursa de informaii si experiene pentru copiii si tinerii care participa la viata sociala. Familia poate fi un bun mediator pentru relaiile cu instituiile publice, te poate ajuta si sprijini. Platforma pentru Aciune si Declaraia de la Beijing 69 elaborate in urma celei de a Patra Conferine Mondiale a Femeilor ONU din 1995 a identificat violenta mpotriva femeilor ca pe o problema prioritara care trebuie sa stea in atenia comunitatii necesitnd o reacie cat mai urgenta. In Cercetarea Naionala privind Violenta in Familie si la Locul de Munca(2003) a fost analizat sprijinul acordat instituiilor de ctre actorii sociali 70.Dintre actorii sociali al cror sprijin a fost evaluat, cea mai mare contribuie este considerata a veni din partea Politiei, a colilor si a Primariilor/Consiliilor Locale. Aceste instituii sunt considerate drept principalii parteneri in aciunile de prevenire si combatere a violentei in familie, mpreuna cu organizaiile neguvernamentale. La polul opus se afla firmele private, cetatenii si Biserica. Sunt doua instituii care se plaseaz cel mai in afara sprijinului oferit de diferii actori sociali: Direciile Sanitare Judeene, care declara sprijin minim din partea cetatenilor, firmele si organizaiile neguvernamentale si Parchetele, cu sprijin minim din partea instituiilor locale( Primarii, Consilii Locale, Scoli si firme). La polul opus se afla Inspectoratele de Politie care definesc in cea mai mare msura sprijinul oferit de aproape toi actorii sociali considerat ca fiind util, important, chiar vital71. Este de remarcat faptul ca cetatenii nu sunt definii ca unul dintre actorii principali in interaciunea cu instituiile. Acest lucru se datoreaz in mare msura faptului ca ei nu sunt percepui drept principali beneficiari ai acestor aciuni de combatere si prevenire a violentei in familie si nu sunt antrenai in mod real in acest proces. Comunitatea poate interveni in procesul de combatere a violentei domestice prin impunerea de norme si reguli: sa se pronune in cazuri de violenta domestica si sa i se
69 70 71

opun, sa elaboreze linii de aciune in aceasta direcie, sa ncurajeze participarea tuturor membrilor comunitatii. Trebuie ncurajata informarea comunitatii prin: organizarea activitatii de prevenire: conferine, benzi video, ateliere implicarea ntregii comunitati, in special btrnii, persoanele care se bucura de respect si autoritate; producerea de afie, brouri, buletine informative, anunuri in presa, la radio si TV; punerea la dispoziia victimelor a serviciilor specializate: centre de adpost, centre de consiliere. 6.1 Biserica Biserica nu poate trata problemele femeilor ca pe nite probleme din afara, care nu au relevanta cu cele bisericeti. Ca o comunitate construita pe credina, Biserica trebuie sa se alture eforturilor laice in a analiza ce motiveaz un brbat pentru a se manifesta cu violenta, de ce femeile nu pot iei din ciclul violentei si cum Biserica, in calitate de instituie divino-umana, poate opri manifestarea ei. Ca instrument al speranei impartasite, a grijii pentru ceilali, Biserica ofer sperana si alternative pentru ca victimele sa aib ansa unei viei noi, iar agresorilor posibilitatea de a se cai, de a se transforma si de a-si cere iertare. Biserica va trebui sa se asigure ca viitoarele generaii sa fie adevrate comunitati capabile sa triasc cuvntul Evangheliei. Bisericile din ntreaga lume pot juca un rol dinamic, esenial in rezolvarea acestei probleme. Documentul Bisericile spun Nu violentei mpotriva femeilor 72 este rezultatul unei iniiative asumate in colaborare de ctre bisericile membre ale Federaiei Mondiale a Bisericilor Luterane, intre 1999-2001. A debutat ca urmare a Decadei Ecumenice: Bisericile, solidare cu femeile 1988-1998, si a fost pregtit de Secretariatul pentru Femei in Biserica si societate a Departamentului pentru Misiune si Dezvoltare a Federaiei. Grupuri de femei si barbati au fost invitate sa reflecteze in continuare asupra problemei
72

violentei, sa elaboreze planuri de aciune pentru a reduce si a contribui la imbogatirea textului. Federaia Mondiala a Bisericilor Luterane insoteste bisericile in efortul acestora de identificarea diverselor forme evidente sau subtile ale violentei. Documentul sugereaz moduri in care femei, barbati, comunitatile credincioase pot conlucra pentru a nvinge pcatul violentei mpotriva femeilor, pcat ce poate afecta negativ, persoane, comunitati de oameni si chiar imaginea bisericii. Ca si comunitatea chemata sa-i elibereze pe toi cei oprimai, Biserica are ca imperativ major implicarea in eliberarea att a barbatilor, cat si a femeilor din cultura violentei si ridicarea lor la plintatea vieii si a comuniunii. Rolul profetic al bisericii este de a recrea echilibrul distrus de violenta. Acest lucru cere imens de multa hotrre, disciplina, si iniiative concertate in vederea dezvoltrii constiintei, a reconstruirii individului ca entitate valoroasa, prin oferte de servicii si opiuni alternative pentru victime. 6.2 Politia Politia este prima autoritate la care apeleaz victima in cazul unui episod de violenta domestica. Planul ce vizeaz intervenia politiei in cazurile de violenta domestica73: Poliitii sosii la locul infraciunii, trebuie sa efectueze o investigaie prealabila detaliata si sa pregteasc rapoarte despre toate incidentele de violenta in familie. Investigaia efectuata de poliist si procesul-verbal ntocmit de el la locul infraciunii trebuie sa determine: locul amplasrii si starea victimei, sa determine prezenta suspectului la locul infraciunii, sa determine prezenta semnelor de violenta si tipul infraciunii comise, sa-i nmneze victimei chestionarul despre drepturile victimelor infraciunilor, este necesar sa nlture victima din cmpul de vedere al suspectului. In investigaia prealabila, poliistul trebuie sa efectueze interogarea separata a victimei si a suspectului, sa determine numele tuturor martorilor, sa verifice buletinele de identitate, adresele si telefoanele tuturor martorilor. Poliistul trebuie sa comunice victimei existenta diferitelor organizaii ce acorda ajutor victimelor violentei domestice
73

Asociaia Lumen Iai74 in parteneriat cu Centrul Social pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violentei Domestice, au realizat broura Stop Violenta in Familie destinata cu precdere lucratorilor de politie implicai in instrumentarea cazurilor de violenta domestica. Scopul principal al elaborrii si publicrii brourii Stop Violenta in Familie a fost facilitarea accesului la informaii legate de caracteristicile violentei domestice pentru lucratorii din politie, cu precdere cei din politia de proximitate. Broura conine informaii utile lucratorilor din politie, dar si altor profesioniti implicai in prevenirea si intervenia in situaii de violenta intrafamiliala: caracteristici generale ale violentei domestice(definiii, forme de manifestare, tipuri de violenta domestica); cauzele fenomenului violentei domestice; consecinele violentei domestice asupra membrilor familiei; elemente legislative in baza crora lucratorii de politie pot interveni in cazuri de violenta intrafamiliala; instituii si organizaii, resurse care acorda servicii de suport pentru victimele violentei domestice, sau servicii de prevenire a acestui fenomen; 6.3 Autoritatea publica locala Atribuiile ce revin consiliilor locale potrivit prevederilor Legii nr.705/2001 privind sistemul naional de asistenta sociala, tot mai multe probleme revin spre soluionare administraiei publice locale. Interveniile administraiei publice locale, prin serviciile specializate au ca scop refacerea sau dezvoltarea capacitatilor pentru depasirea unei situaii de nevoie sociala. Rolul administraiei locale este de a asigura acordarea asistentei sociale prin dezvoltarea sau infiintarea de servicii proprii, instituii de asistenta sociala, servicii pilot sau prin concesionarea de servicii sociale unor furnizori de servicii sociale specializai, acreditai in condiiile legii( unitati de asistenta medico-sociala, asociaii sau fundaii, culte religioase, persoane fizice) sau finanarea asociaiilor si fundaiilor romane cu personalitate juridica care infiinteaza si administreaz unitati de asistenta sociala cu proceduri si planuri de intervenie si asistenta, monitorizarea,
74

evaluarea costurilor si eficientei serviciilor sociale acordate, in conformitate cu actele normative in vigoare. Serviciile sociale sunt asigurate de ctre autoritatile administraiei publice locale si se organizeaz la nivel comunitar, in funcie de nevoile identificate, de numrul potenialilor beneficiari, de complexitatea situaiilor de dificultate si de gradul de risc social. Serviciile sociale pot fi servicii de asistenta sociala si servicii de ngrijire socialmedicala. Serviciile de asistenta sociala acorda masuri de urgenta pentru victimele violentei domestice. Serviciile cu caracter primar au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala. Aceste servicii acorda masuri de urgenta si victimelor violentei domestice. Serviciile specializate au drept scop meninerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situaii de nevoie sociala. Asistenta sociala a femeilor victime ale violentei domestice poate fi realizata in cadrul diferitelor instituii sociale de asistenta si protecie a femeilor victime ale violentei domestice. Centrul de Asistenta si Protecie a femeilor victime ale violentei domestice se conduce dup urmtoarele principii 75: respectarea drepturilor persoanei aprarea dreptului femeii de a fi sntoasa fizic si psihic aprarea dreptului femeii de a nu fi obiect al maltratrii domestice asigurarea egalitii dintre sexe; respectarea demnitii persoanei; confidentialitatea; respectarea dreptului de decizie al femeii victima; tratarea individuala; atitudine egala si stima fata de toate femeile care necesita ajutor, indiferent de varsta, apartenenta etnica sau religioasa;

75

atitudine nonacuzatoare fata de femeia victima a violentei: intelegere, stima, sustinere.

Obiectivul major al consilierii in centrele de asistenta si protectie a femeilor victimizate consta in oferirea unui suport emotional si ajutor de prima urgenta victimei. Pentru acesta, consilierul este necesar sa poata: sa asculte, sa demonstreze intelegere, sa determine nevoile femeii victima, sa demonstreze atitudine pozitiva fata de client, sa lamureasca cat mai clar alternativele.

Cap.7. STUDII DE CAZ PRIVIND VIOLENA DOMESTIC

7.1. Metodologia de cercetare

Tema cercetrii Femeia victim a violenei domestice Justificarea temei Violena n familie a devenit un subiect de discuie public n Romnia abia dup revoluia din 1989. Perioada ce a urmat revoluiei nu reprezint o cotitur, dar multe din subiectele care erau tabu au devenit subiecte despre care a nceput s se vorbeasc. Mai nti timid i apoi din ce n ce mai mult pn cnd s-a promulgat i o lege specific. Urmnd logica abordrii problemelor societii romneti n tranziie atunci s-a ajuns pe firul rezolvrii situaiei copilului abandonat la motivele abandonului apoi la familia cu probleme sociale i n sfrit la violena n familie. Prin implicaiile i consecinele pe care le are acest fenomen att asupra femeilor victime ct mai ales asupra copiilor acesta poate fi considerat un adevrat "cancer social ". Urmrind fenomenul violenei domestice de-a lungul derulrii unor proiecte care vizau aceast problem am ajuns la concluzia c acordarea unui suport victimelor cu tot ceea ce implic acest lucru ( asistena n situaie de criz, consiliere social, psihologic i juridic, etc), nu este suficient pentru a contribui la diminuarea fenomenului. Experiena ne-a artat c originea violenei n familie i ceea ce o nrdcineaz puternic este mentalitatea tradiionalist care vizeaz i statueaz diferena ntre rolurile masculine i feminine. Singura posibilitate de a schimba aceast mentalitate este un program educaional. Numrul persoanelor care sunt victime ale violenei domestice este n cretere n ultimii ani, indiferent de clasa social, vrst, ras sau apartenena religioas.

Statisticile efectuate n Romnia pentru stabilirea numrului de femei care sunt victime ale violenei n familie ne reliefeaz un procent de 38% din populaia feminina. Este un indicator alarmant dac ne gndim c acest procent ne arat c una din trei femei "beneficiaz" de un tratament agresiv att fizic ct psihic. Obiectivele cercetrii Obiectivele propuse prin aceast analiz se refer la cauzele care determin apariia i persistena n timp a violenei domestice. Ea i are rdcinile n mentalitatea tradiionalist, n ceea ce privete diferena ntre rolul masculin i cel feminin; pe fondul acestei mentaliti vin factorii sociali i psihosociali care ncurajeaz i susin violena domestic. n analiza violenei domestice nu putem ignora efectele pe care acest fenomen le are asupra femeilor i copiilor n special i asupra societii, n general. Universul cercetrii Populaia int a cercetrii n domeniul violenei domestice este reprezentat de ctre femeile abuzate psihic i fizic n familie de ctre soi sau concubini. Aceste femei sunt abuzate n familie, n mediul care ar trebui s le ofere siguran maxim, ele se afl n cutarea unui ajutor specializat pentru a depi dificultile relaionale survenite n cuplu i cu repercusiuni majore asupra propriei persoane i a copiilor, a dezvoltrii psihice i fizice. Cele cinci cazuri au fost selectate dintre beneficiarele serviciilor i programelor oferite de ctre fundaia FOC (Familia i Ocrotirea Copilului). Centrul de consiliere pentru mame si copii victime ale violentei in familie este un parteneriat intre Fundaia Familia si Ocrotirea Copilului, Direcia pentru Protecia Copilului aflat in Dificultate si UNICEF. Proiectul se adreseaz: mamelor si copiilor care sunt victime ale violentei intrafamiliala si comunitatii, care are nevoie de o mai buna informare in privina fenomenului si a mijloacelor pe care le are la dispoziie pentru a opri suferina copiilor si femeilor victime ale violentei domestice. Fundaia Familia si Ocrotirea Copilului isi propune sprijinirea familiilor cu copii care trec prin situaii de criza. Serviciile pe care le propune acesta fundaie la dispoziia beneficiarilor in mod gratuit constau in:

consiliere psihologica; consultanta si asistenta juridica; asistare in cutarea unui loc de munca; nscrierea la cursuri de calificare/recalificare profesionala; informare in privina fenomenului de abuz si a mijloacelor de prevenire a acestuia;

In implementarea proiectului este implicata o echipa formata din doi psihologi, un asistent social si un consilier juridic. Partenerii Fundaiei Familia si Ocrotirea Copilului sunt: Direcia Generala a Politiei Municipiului Bucureti Direcia pentru Protecia Copilului aflat in Dificultate, sector 5 Arhiepiscopia Bucuretilor

Ipotezele cercetrii

Cu ct nivelul de trai al familiei este mai sczut, cu att riscul violenei domestice crete. Cu ct nivelul de educaie al partenerilor este mai sczut cu att riscul apariiei violenei domestice crete. Cu ct consumul de alcool in familie este mai ridicat, cu att crete riscul apariiei comportamentelor agresive. Daca unul din soi sau amndoi au probleme psihice, atunci riscul apariiei violenei domestice este mai mare. Cu ct locul de munc al soului este mai instabil sau inexistent, cu att riscurile apariiei oricrei forme de violen domestic sunt sporite. Daca modelul parental pe care i l-a oferit tatl este unul bazat pe violen atunci riscul ca i viitorul adult s devin violent este mai mare.

Cand campaniile de informare cu privire la violenta domestica sunt eficiente exista posibilitatea reducerii incidentei si prevalentei violentei Definirea conceptelor Violena: utilizarea forei i a constrngerii de ctre un individ, grup sau clas social n scopul impunerii voinei lor asupra altora76.

Violena domestic: ansamblul conflictelor din grupul marital care au ca efect maltratarea partenerului... orice form de agresiune, abuz sau intimidare, dirijat mpotriva unui membru al cminului familial, unei rude de snge sau contra altor persoane din mediul familial77.

Educaie: ansamblul de msuri aplicate n mod sistematic n vederea formrii i dezvoltrii nsuirilor intelectuale, morale i fizice ale oamenilor78 Nivel de trai: gradul de satisfacere a necesitilor umane specifice unei colectiviti, grup social, localiti sau persoane79 Consumul de alcool: prin consum se nelege folosirea unui bun, alcool, pentru satisfacerea nevoilor personale80 Dimensiuni i indicatori

Violena domestic: apariia nenelegerilor motivul i frecvena nenelegerilor; folosirea violenelor; locul i momentul producerii violenei motivul i frecvena violenelor; consecinele violenelor asupra sntii fizice i psihice

76 77 78 79 80

Educaie:

 ultima form de nvmnt absolvit gradul de acces la informare Nivel de trai: venituri locuina calitatea bunurilor consumabile calitatea bunurilor de larg consum Consumul de alcool: cantitatea de alcool consumat comportamentul de consum: unde? cu cine? cum? reacii negative n urma consumului Condiii favorizante pentru infraciune: consumul de buturi alcoolice; tulburri psihice; infidelitatea conjugal, gelozia; reacia persoanei abuzate la violen; ncercarea de separare.

7.2. Metode i tehnici de cercetare

Studiul de caz: Pentru a realiza obiectivele mi-am propus s utilizez cercetarea prin metode de tip calitativ: observaia i studiul de caz. Informaiile culese au fost sintetizate i centralizate sub forma fielor de observaie individuala.

Studiul de caz81 este o tehnic special a culegerii, a punerii n form i a prelucrrii informaiilor care ncearc s arate caracterul evolutiv i complex al fenomenelor, referitor la un sistem social cuprinznd propriile sale dinamici. Aceasta metoda const n a raporta o situaie real, luat n contextul su, i o analiz pentru a vedea cum se manifest i mai ales cum evalueaz fenomenul care l intereseaz pe cercettor.82Unul din avantajele studiului de caz este c furnizeaz o situaie n care putem observa jocul unui numr mare de factori care interacioneaz, permind astfel s fie recunoscute complexitatea i bogia situaiei sociale. Septimiu Chelcea arata ca studiul de caz se particularizeaza in cadrul cercetarii sociologice prin faptul ca este inteles ca un sistem integrat , abordat holistic, cercetarea interesandu- se mai mult cum decat de ce fenomenul studiat se prezinta intr- un anumit mod , cazul fiind un fenomen contemporan in contextul social real83 Analiza documentelor Documentele au fost deseori definite drept urme ale faptelor sociale, pentru c studiindu-le se pot reconstitui respectivele evenimente. n aceast cercetare, metoda analizei de documente a fost folosit ca o modalitate de verificare a informatiilor dar i a ncrederii n autenticitatea i veridicitatea faptelor consemnate n respectivele documente.

7.3. Studii de caz

Cazul 1 Datele personale ale victimei: Data naterii: 15.10.1962 Educaia: absolvent a unui liceu teoretic Ocupaia: casnic
81 82 83

Familia de provenien: tatl necunoscut, iar mama alcoolic Probleme de sntate: nu a avut probleme de sntate grave, nu a fost internat ntr-un spital de boli mentale i nici nu a urmat vreun tratament n acest sens Date personale ale agresorului Data naterii: 5.07.1959 Educaia: absolvent al unei coli profesionale Ocupaia: mecanic auto Venit: salariul de 5 milioane lei; bani folosii pentru cheltuielile casnice, butur, medicamente Familia de provenien: este primul copil dintre trei frai, prinii l-au ajutat foarte mult n primii ani de csnicie, ajutndu-i pe cei doi s -i construiasc o cas Probleme de sntate: nu sufer de nici o boala fizic n schimb a fost internat n cadrul unui spital de boli mentale de doua ori i odat pentru problemele pe care le avea cu alcoolul Probleme de comportament: comportamente antisociale asociate cu consumul de alcool; dosar penal pentru vtmare corporala i distrugere de bunuri n cadrul familiei L.G. s-a cstorit cu L.M. n anul 1982, cstorie din care au rezultat doi copii: L.A.(10.11.1983) i L.O. (16.08.1987). Relaia de cuplu a fost ct se poate de bun n primii cinci ani de csnicie. Abuzul Problemele au aprut cnd soul a nceput s consume buturi alcoolice; certurile apreau din diferite motive, i acuza otia de infidelitate, c se sustrage de la ndatoririle casnice i c nu se mai ocup de educaia i ngrijirea copilului. n momentul ntocmirii dosarului L.G. era casnic, neavnd nici un venit propriu, prin urmare singurul susintor al familiei din punct de vedere material era soul. Motivul pentru care L.G. vine la centru este acela de a cere ajutor pentru abuzul la care este supus n familie din partea soului att ea ct i copii. Victima povestete cum problemele au nceput odat cu consumul de alcool i abuzul, fizic i psihic, era ndreptat asupra ei, la nceput, dup care otul a nceput s-i bat i copii. Actele violente din

familie au nceput s fie din ce n ce mai dese i mai grave fapt pentru care ea vine la centru pentru a cere ajutor. Ancheta preliminar arat faptul c L.G a fost abuzat fizic n mod repetat fapt dovedit i de un certificat medico-legal. Din punct de vedere psihic ea nu prezint probleme grave, spre deosebire de copilul mai mic care prezint probleme grave de comunicare, este speriat i irascibil. Soia este hotrt s-i prseasc soul pentru binele ei i al copiilor dar nu are unde s mearg pentru a cere ajutor. Relaia conjugal este destul de tensionat, cu multe episoade conflictuale. Soia i dorete divorul, la fel i fiica cea mare. Agresivitatea soului a fost probat i printr-o plngere penal la secia de poliie. Locuina este proprietate privat a soilor dobndit n timpul cstoriei. Este o cas la curte cu trei camere, hol, buctrie i baie. Soia este ajutat de fiica cea mare, L.A., angajat ca vnztoare la un magazin. Ca msur de urgen L.G. i cei doi copii au fost cazai n unul din apartamentele sociale de care dispune fundaia. Au ocupat aceast locuin social pe o perioada de trei luni, timp n care au nceput i demersurile pentru ntocmirea divorului; n acea perioad era convins c i dorete divorul. A fost introdus i ntr-un program de consiliere la care a participat i soul. edinele de terapie au dat un rezultat real: soul a nceput un program de dezalcoolizare, a nceput s comunice att cu soia ct i cu copii. n urma edinelor de consiliere soii hotrsc c mai exist o ans pentru familia lor si L.G. prsete locuina social mpreuna cu cei doi copii pentru a mai da o ansa csniciei. Ea renun la divor i se ntoarce acas cu soul i cu copiii. Timp de patru luni soul nu a mai consumat buturi alcoolice i lucrurile preau a se fi ndreptat. Dup cele patru luni L.G. revine la FOC pentru a cere iar ajutor; soul ncepe din nou s bea, au renceput i certurile nsoite i de abuz fizic. Susinut de fiica cea mare, L.G. se hotrte s divoreze, se mut n gazd la o vecin, mpreun cu copiii. n cele din urm divorul a avut loc, ea locuiete cu copiii la vecin. n analiza violenei domestice acest caz este important prin prisma faptului c arata clar ncercrile victimelor de a le mai da o ans soilor abuzatori, precum i etapele ciclului violenei

Cazul 2 Date personale ale victimei. Data naterii:12.07.19659 Educaia: absolventa de liceu Ocupaie: croitoreasa, n prezent omer Venit :ajutorul de omaj Date personale ale abuzatorului. Data naterii:16.02.1958 Educaia :absolvent de liceu. Ocupaie: electronist Venit: salariul 4,5 mil Antecedente penale: nu are Antecedente medicale: doua internri n spitalul de boli mentale, cu trimitere la psihiatrie pentru investigaii (dezalcoolizare) A.M. se cstorete n anul 1983 cu A.T. cu care se mut n locuina acestuia, locuina ce a devenit locuin conjugal. La data de 11.05.1985 se nate A.A, singura fetia a familiei A. Toi trei au locuit n imobilul cu dou camere, proprietate personal a lui A.A. n data de 13.10.2002 A.I vine la Centrul FOC pentru a depune o cerere de ajutor, motivnd multiplele acte de violen la care era supus att ea cat i fiica ei din partea soului. Abuzul: n cadrul acestei familii au fost ntlnite patru din formele violenei domestice (fizic, emoional, economic i social). Primele forme de abuz au aprut la 6 ani dup cstorie cnd soul a nceput s consume buturi alcoolice. Abuzul a nceput cu formele economice i verbale, motivnd c soia nu tie cum s administreze banii familiei. Soul nu o mai lsa sa prseasc locuina .O dat cu violena social apare i cea economic concretizat prin faptul c soia nu mai avea acces la veniturile familiei, acestea fiind

cheltuite de ctre so, n mare parte pe buturi alcoolice. O dat cu consumul de alcool apar i primele forme ale violenei fizice. Ea povestete cum totul a nceput cu o palm continund cu adevrate bti i cu lovituri cu obiecte dure. n urma unui asemenea incident soia este internat pentru trei zile n spital. Certificatul medico-legal arat c femeia a fost supus unor acte de violen fizic (loviri) din partea soului, dar i lovirea cu obiecte dure. Nemaiputnd suporta acest tratament n snul familiei ea vine la centru pentru a cere ajutor, dorindu-i divorul. Prima msura luat n cazul A.M a fost aceea de a le caza (mam i fiic) ntr-una din locuinele sociale de care dispune centrul. Femeia a fost introdus ntr-un program de consiliere prezentnd urmtoarele simptome: labilitate emoional, dependena fa de so, insomnii. n urma terapiei se recomand rmnerea n locuina social a centrului, att a mamei ct i a fetiei, mama contientiznd riscul la care era supus copilul. Dup trei luni de terapie pentru ambii soi, soia se hotrte s mai dea o ans csniciei i se ntoarce mpreun cu copilul n locuina conjugal., sunt retrase actele pentru divor. Terapia att n cazul soului ct i a soiei prea c a dat clare rezultate pozitive, numai c la ase sptmni dup ce A.M s-a ntors la soul acesteia la centru vine o ntiinare din partea poliiei din care reieea faptul c A.M a fost ucis de ctre soul acesteia A.T. Acest caz este relevant prin prisma faptului c soluiile la care se ajunge n urma terapiei i consilierii nu sunt cele mai bune i c, de cele mai multe ori etapele ciclului violenei reapar la o scurt perioad de timp. ntr-un asemenea caz ar trebui cutate adevratele cauze ale problemelor i s se ncerce o soluionare a acestora nu doar o ameliorare a lor. Cazul 3 Date personale ale victimei. Data naterii: 05.09.1961 Educaie: 10 clase Ocupaie: n prezent casnic, ultimul loc de munc - menajer Venit: fr venit

Date personale ale agresorului. Data naterii: 21.01.1957 Educaie: 8 clase Ocupaie: lctu - mecanic Venit: 5 milioane Comportamente anti-sociale anterioare: alcoolic, a strnit dese scandaluri la domiciliul dar i la locul de munc Relaia dintre prini: relaii tensionate soldate cu dese conflicte pe fondul consumului de alcool; violene fizice repetate, injurii urmate de izgonire din domiciliul conjugal(mama i copiii). Locuina: este alctuit dintr-o cas la curte cu trei camere, dotat cu gaze i ap curent ntreinut modest, proprietate a familiei. N.G i N.N s-au cstorit la data de 30.06.1986 n urma creia au rezultat doi copii: N.M nscut la 02.02.1987 i N.V nscut la 31.01.1997. Abuzul nc din momentul cstoriei (n urma cu 17 ani) violenele verbale i fizice au nceput s apar. Acestea se ntmplau pe fondul consumului de alcool al soului. n ciuda acestor violene N.G nu a prsit domiciliul conjugal motivnd vrsta copiilor, dei soul o amenin n mod repetat cu moartea i cu izgonirea de acas. N.G declar c m obinuisem cu regimul, acceptnd comportamentul soului. Anii au trecut, fiica s-a ncadrat n munc, iar cel mic la coal. Speranele i ndejdea au crescut n gndirea N.G. Ajutat de copii s-a convins c a sosit momentul s ia o decizie radical n legtur cu relaia conjugal. Astfel la 24.02.2003 se hotrte s plece de acas din cauza violenelor la care erau supui lund i pe copii cu ea. Depune o plngere la secia de poliie mpotriva soului i ajunge la Fundaia FOC. n urma anchetei sociale reiese faptul c ei erau supui la adevrate acte de violen n familie i se ia decizia de a pleca din cminul conjugal. n urma anchetei s-a stabilit c cel mai indicat pentru cei trei este s se mute la mama victimei care deine un apartament cu dou camere. Sunt naintate actele pentru divor i ncep edinele de consiliere i terapie pentru mama i bieel care

prezentau urmtoarele simptome: labilitate psihic, insomnii, dereglri digestive i pentru biat grave probleme de comunicare. Divorul a fost pronunat, minorul a rmas n grija mamei, soul se oblig s plteasc pensie alimentar, iar cei trei: mama N.G i cei doi copii N.M. i N.V. locuiesc mpreun cu mama victimei n apartamentul acesteia.

Cazul 4 Date personale ale victimei. Data naterii:19.12.1959 Educaie: 10clase Ocupaie: femeie de serviciu Venit: 2,8 milioane Date personale ale agresorului. Data naterii: 26.03.1958 Educaie: 8clase Ocupaie: fr ocupaie Venit: fr venit Relaia dintre soi: au fost tensionate de-a lungul csniciei n special datorit exceselor n consumul de buturi alcoolice ale soului. Erau momente critice n care M.I era nevoit s plece de acas. S-au cstorit la 20.07.1985, cstorie n urma creia au rezultat trei copii: M.C -15.08.1989, M.G-22.08.1991 si M.R-30.12.1999. Abuzul: Primele semne de violen domestic au aprut n 1987 la socrii si. n momentul cstoriei soilor le-a fost repartizat o garsonier n care au rmas pn n prezent. Momentele de tensiune n familie erau generate de problemele financiare i de nemulumiri cu privire la modul n care se repartizau banii. Nemaisuportnd abuzul la care era supus att ea ct i cei trei minori M.I depune o plngere la secia de poliie

mpotriva soului de unde este trimis la fundaia FOC. Ancheta social realizat n urma cererii de ajutor a scos la iveal abuzul fizic si emoional la care era supus soia pe de o parte, i cei trei minori pe de alt parte. n aceste condiii i avnd n vedere principalul motiv pentru care victima s-a prezentat la Centrul FOC (lipsa unui adpost temporar) se propune ca cei patru membrii ai familiei (mama i cei trei minori) s beneficieze de serviciile proiectului Abuzul - o realitate tolerat, fiind cazai ntr-una din locuinele sociale. Toi cei patru membrii sunt inclui n edine de consiliere i terapie; minorii sunt rencadrai la coal iar mama i caut un loc de munc. Analiznd reeaua social se constat c exist o vecin binevoitoare care este dispus s-i ia pe cei patru n gazd nedorind nici un beneficiu material. n prezent, cei patru locuiesc la vecina T.L, n vrst de 54 de ani, divorul a fost pronunat, soul fiind obligat s plteasc pensie alimentar pentru cei 3 minori iar mama lucreaz ca femeie de servici la o farmacie.

Cazul 5 Date personale ale victimei. Data naterii: 12.02.19656 Educaie: 12 clase, liceul industrial Ocupaie: magazioner Venit: 4,5 milioane Date personale ale agresorului. Data naterii: 28.11.1952 Educaie: 8 clase Ocupaie: pensionat din motive medicale, septembrie 2001 Venit: 2 milioane Locuina: apartament cu 2 camere, dotare precara. Relaia dintre soi: S-au cstorit pe data de 02.10.1989, din aceast cstorie rezultnd 2 copii: L.D- 11.04.1990 i L.B-28.01.1998, dar i cei 2 copii ai soului dintr-o cstorie anterioar.

Relatiile dintre soti au fost tensionate din cauza abuzurilor violente din partea soului, genernd conflicte cu repercusiuni evidente asupra copiilor . L.A se consider o victim a soului sau, fugind i ascunzndu-se de acesta, ncercnd s se protejeze i s-i protejeze pe copii de furia soului su. Abuzul: Primele semne de violen apar dup ce se nate primul copil. De-a lungul anilor motivul repetat al abuzului fizic a fost privarea de libertate a soului, cel puin aa motiveaz abuzatorul violen la care era supus soia lui. L.A este puternic influenat de abuz, manifestnd comportamente de evitare si acuze psihosomatice. Comportamentul abuziv al soului se rsfrnge i asupra copiilor, L.B fiind traumatizata psihic. Avnd n vedere aceste efecte, L.A este hotrt s divoreze si s recapete dreptul de a locui apartament. Prerile celor doi soi cu privire la problemele existente n csnicie sunt diferite: soul neag orice violen fizic i declar ca nu accept c altcineva s ating copiii lui i nici s-i lase s cerseasc. L.A. declar c a apelat la serviciile Fundaiei FOC gsind adresa din Pagini Aurii. Cooperarea cu echipa FOC este dificil din cauza informaiilor contradictorii i ndoielnice din partea ambelor pri. Comportamentele beneficiarilor sunt uneori demonstrative i revendicative. Avnd n vedere situaia critic, victim i copii beneficiaz de serviciile oferite de Fundaia Foc n cadrul proiectului Abuzul - o realitate tolerata. n prezent, soia cu minorii triesc n apartamentul, fiind destrmat cstoria dintre cei doi soi; soul fiind obligat s plteasc pensie alimentara minorilor.

CONCLUZII

Fenomenul de violena n familie nu a aprut dup revoluia din 1989; violenta domestica exista cu mult timp n urm doar c nu se putea discuta despre ea. Perioada de dupa revolutia din decembrie 1989 a fost caracterizata, printre altele, prin inlaturarea unor subiecte tabu ale societatii romanesti si incurajarea dezbaterii publice a acestora. Dupa inlaturarea regimului comunist, viata de familie a devenit subiect de presa. Teoretic, astazi cand exista o legislatie specifica, se poate vorbi despre violenta domestica, se poate cere ajutor si suport pentru combaterea oricarei forme de violenta domestica. Frica si mentalitatea determina femeile sa se complaca in pozitia de victime, sa nu faca plangeri atunci cand violenta este indreptata asupra lor sau a copiilor. Marea majoritatea a femeilor care apeleaza la serviciile oferide de Fundatia Familia si Ocrotirea Copilului sunt in situatii de risc crescut, integritatea lor fizica si chiar viata lor fiind n primejdie i acest pericol este i mai mare cnd ele ncearc s

prseasc agresorul. Femeia care dorete s pun capt relaiei violente se confrunt de cele mai multe ori cu neputina acelora la care apeleaz: att al politiei i al instituiilor de asisten social, ct i al apropiailor, al familiei. Teama fa de agresor, lipsa unui spaiu sigur, lipsa de suport sunt factori care ngreuneaz ncercrile ei de scpare. De cele mai multe ori ele se confrunta cu dificulti financiare, sunt izolate de prieteni, societate, nu au un loc de munc, le lipsesc mijloacele financiare pentru angajarea unui avocat, pentru gsirea unei locuine temporare, pentru a putea plti crea, grdinia. Pe lng acestea mai exist i piedici interioare: ruine, teama de singurtate, de stigmatizare. Ca un efect al abuzurilor femeia se simte lipsit de valoare i neputincioas. Pentru a putea iei din aceast situaie de a-i salva viaa, femeile i copiii lor sunt nevoii s-i prseasc cminul. Ele au nevoie de un loc protejat. Adpostul ofer sigurana fizic de care au nevoie, suport, linite i confidenialitate. Aici au posibilitatea poate pentru prima dat n via s triasc fr team i ruine. ntlnindu-se cu alte femei cu experiene similare sentimentul de izolare i stigmatizare, deconectarea de societate i comunitate poate fi reziliat. Soluia pe care Fundaia FOC prin punerea la dispoziia victimelor a acestor locuine protejate este una pe termen scurt (maxim trei patru luni). n Bucureti exist un singur adpost n care victimele pot sta pe o perioad nedeterminat, pn n momentul n care ele i gsesc un loc de munc i o locuin. Faptul c ele pot sta n locuinele protejate doar o scurt perioad de timp, neavnd o alt opiune, le ncurajeaz, ntr-un fel, s se ntoarc n locuina conjugal, acolo unde erau supuse abuzurilor de orice fel. n momentul n care ele se ntorc, mpreun cu copiii s locuiasc cu soul abuzator sper ntr-o nou via, ntr-un so care s nu le mai abuzeze numai c la scurt timp dup rentoarcere etapele ciclului violenei i rencep cursul, abuzul reaprnd. De cele mai multe ori violena domestic este asociat cu consumul de alcool, acesta fiind i un pretext pe care abuzatorul l d pentru a-i scuza actele violente. n patru din cele cinci cazuri prezentate abuzul a nceput odat cu consumul de alcool. Multe din femeile abuzate de ctre partenerul de viaa se consider vinovate, vznd actele de violen ale agresorului ca pe o pedeaps bine-meritat, sau ca ele nsele au provocat violena. Programele de combatere a violenei domestice ar trebui s includ

proiecte de educare a opiniei publice (victime sau nu ale violenei domestice) n sensul de acceptare a fenomenului ca pe o problem social grav, ca pe o problem ale crei cauze sunt multiple i izvorte din mentaliti i modele tradiionaliste, din probleme economice alimentate de consumul de alcool sau alte substane halogene.

BIBLIOGRAFIE

1. Abraham, Pavel, Crciun, Adriana, Legislaie n asistena social, Vol.I (reglementri internaionale), Vol.II (reglementri interne), Ed. Naional, Bucureti, 2000 2. Adler, Alfred, Cunoaterea omului, ed. IRI, Bucureti, 1996 3. Brdeanu, A., Dragomir, O., Femei, cuvinte i imagini, Ed. Polirom, Iai, 2002 4. Ciuperc, Cristian, Cuplul modern - ntre emancipare i disoluie, Ed. Tipoalex, Alexandria, 2000 5. Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetrii sociologice - metode cantitative i calitative, Ed. Economic, Bucureti, 2004

6. Doherty, D, familiale, 1995

Family violence on the farm and in rural communities,

Fredericton, Centre Muriel McQueen Fergusson pour la recherche sur la violence 7. Eliade, Mircea, Yoga, nemurire i libertate, Bucureti, ed. Humanitas, 1993 8. Eremi M., Mihilescu, I., Popa, N., Sociologia juridic, Ed. Universitar, Bucureti, 1997 9. Ferreol, Gilles i Neculau, Adrian (coord), Violena - aspecte psihosociale, Ed. Polirom, Iai, 2003 10. Foucault, Michel, Istoria sexualitii, Ed. De Vest, Timioara, 1995 11. Jaggar, Alison M, Iris Marion Young, A Companion to Feminist Philosophy. Ed. Malden: Blackwell, 1998 12. Larouss, Dicionar de psihiatrie i psihologie clinic, 1998 13. Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae, Elemente de psihologie a cuplului, Casa de editur i pres ansa SRL, Bucureti, 1996 14. Mitrofan, Nicolae, Incursiune n psihologia i psihosexologia familiei, Ed, ansa, Bucureti, 1998 15. Mitrofan, Iolanda, Familia de la A la Z, Ed. Universitar, Bucureti, 1996 16. Mitrofan, Iolanda, Ciuperc, Cristian, Psihologia i terapia cuplului, Edit. Press Mihaela SRL , Bucureti, 1998 17. Mucchielli, Alex, (coord), Dicionar al metodelor calitative n tiinele umane i sociale, Ed. Polirom, Iai, 2002 18. Muntean, A., Popescu, M., Popa, S., Victimele violenei domestice: copiii i femeile Ed. Eurostampa, Timioara, 2000 19. Pop, Luana Miruna (coord), Dicionar de politici sociale, Ed.Expert, Bucureti, 2002 20. Rdulescu, Sorin, Sociologia violenei (intra)familiale victime i agresori n familie, ed. LuminaLex, Bucureti, 2001 21. chiopu, Ursula (coord), Dicionar de psihologie, ed. Babel, Bucureti, 1997

22. Stupu, Bianca, Violena n familie: comarul ca mod de via, Ed. Coreus Grup, Constana, 2004 23. Zamfir, Catlin, Vlsceanu, Lazr, Dicionar de sociologie, ed. Babel, Bucureti, 1998 24. Zamfir Elena, (coord)., Strategii antisrcie i dezvoltare comunitar, cap 10 Pavel Abraham, Starea i dinamica infraciunilor de nalta violen n Romnia, ed Expert, Bucureti, 2000 25. Centrul Parteneriat pentru Egalitate: Cercetarea Naional privind Violena n Familie i la Locul de Munc - Romnia, 2003 26. Conferin Internaional ONU a femeilor: "Acionm n spiritul egalitii, al dezvoltrii i al pcii" 1995 27. Studiul privind Violena Domestic pe baza analizei Centrului Pilot de Asisten i Protecie a Victimelor Violenei Domestice M.M.P.S., Direcia General de coordonare a Strategiilor privind Drepturile Femeii 1998 28. Codul penal al Romniei Publicat n Buletinul Oficial nr. 79-79 bis din 21 iunie1968 Republicat n Buletinul Oficial nr. 55-56 din 23 aprilie 1973* Republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997 29. Legea nr.197 din 13 noiembrie 2000 pentru modificarea i completarea unor dispoziii din Codul Penal. Textul actual publicat n M. Of. Nr. 568 - 15 noiembrie 2000. 30. Legea nr.217/25 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice 31.http://www.crisana.ro/stiri/arhiva.php/ziua/16/luna/4/anul/2005/tipstire/ Flagrant 32. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame 33. http://www.politiaromana.ro/violenta_in_familie.htm 34. http://www.gender.ro 35. http://www.gallup.ro/romana/poll_ro/releases_ro/pr030527_ro/pr030527_ro

36.http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_3/frauenrechte/woher /dokumente/dokument_3.htm/ Art.1. Declaratia sentimentelor, Seneca falls, SUA, 1848 37.http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_3/frauenrechte/was/u n-politik.htm Declaratia si Programul de Actiune de la Viena 38. http://domino.kappa.ro/guvern/constitutia. 39. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1164 40. http://www.dsclex.ro/coduri/codpenal3.htm 41. http://www.dsclex.ro/coduri/codpenal3.htm Legea nr.140/1996 42. http://www.dsclex.ro/coduri/codpenal3.htm Legea nr. 197/2000 43. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text Proiect de lege pentru prevenirea si combaterea violentei in familie (nr.154/2002) Propunere legislative privind violenta in familie (nr.671/2001) 44. http://www.cdep.ro/pls/steno/dezbateri parlamentare 45. http://www.cdep.ro/pls/proiecte. 46. www.sef.ro