Sunteți pe pagina 1din 6

TIPOLOGIA DREPTULUI

Sistemul anglo-saxon Sistemul de drept Britanic American Francez Sistemul romano-germanic German

Structura sistemului

1. Common law (norme + jurisprudenta) - reguli de procedura (proced. precede fondul) - solutii de fond - metoda de lucru (jud cauta in precedente) 2. Equity law - solutii complementare lui common law, pt ca equity follows the law

1. Common law (se aseamana cu cel britanic prin conceptia asupra dr si a rolului, concepte comune, notiuni jur), dar e diferit de cel britanic : - exista C scrisa - exista codificari - exista o neta intre dr statelor membre si al federatiei

1. Per < Revolutia Fr - in N Fr- dr cutumiar, iar in S Fr dr scris - dr pb s-a dezvoltat in sec XVII, ca tendinta de uniformizare : Marea Ordonanta Civila (1667 si Marea Ordonanta Penala 2. Revolutia Fr si Imperiul - s-a creat un dr intermediar, separat de cel anterior - pp : - numai L poate limita libertatea cetatenilor - egalitatea tb consacrata in toate institutiile civile - codificari : in 1804 (CCiv), 1807 (CPCiv), in 1808 (CInstrP), in 1809 (CCom), 1810 (CP) - trasaturi : dr fr e o tehnica de protectie a libertatii cetatenilor si rolul prdominant al L (se inlatura cutumele)

1. Pana la sf sec XIX - infl de imperiul romanogerman - regatul devine imperiu in 962 si dispare in 1806 - dr cutumiar, pt ca L scrisa era izvor secundar de drept 2. Sec XIX - unitate nationala (intre 1867 1871) - dr evolueaza de la un dr tipic feudal la unul divizat - dr pnal : - caracter neunitar, initial cutumiar - adoptarea Constitutiilor Criminale (reguli de fond + proced) - s-a ajuns la un procs de codificare - dr privat - initial, dr cutumiar (cutuma sacra) - la sf sec XVIII a aparut ca necesara codificarea - in 1756, in Bavaria Cciv (cutuma are rol imp de izvor de

2. Raportul dr federal dr statelor membre - pp subsidiaritatii (comp 3. Statute (statutary) law generala - state, exc e a - rezulta din structura de stat a federatiei) UK, monarhie C - statele au comp : in civ + - unele L preiau solutii din pnal (federatia intervine in ac common law, altele creaza dom exc) reguli noi - federatia are comp : taxe, - domenii : dr muncii, dr executarea amendamentelor C, social, sanatate, dr UE bate moneda, reglem faliment, - sunt totusi facute pt a se acordarea cetateniri, crearea integra in common law, in de tribunale federale sistemul de hot jud (subordonate dr SUA) - pp : - cand federatia e comp, statele nu intervin decat

rezidual - statele nu pot reglementa impotriva spiritului C federale sau aduce atingere comert - C statelor se aplica doar pe acel terit - jud unui stat se supun L si C statului respectiv si ale federatiei, iar nu celor alor alte state (se poate invoca de parti L si jurisprud altor state, dar tb dovedite) 3. Raportul intre L scrisa common law - common law nu mai are rol central, legile federale au rolul de a asigura unitatea - pt constitutionalitatea L federale, fiecare Curte federala are US attonery, care intervine - procurorul gnral al SUA e membru al Cabinetului Prs, fiind numit de Prs, cu acordul Senatului - common law a fuzionat cu equity in 1938

3. Evolutia dr fr > Imperiu - se contureaza dr civil, ca dr fund in sist de dr - se dezvolta dr pnal, pe fundamentul dr omului si ale cetateanului (1898) - se afirma si dr pb, rel dintre stat si cetateni - > 1880 pana la II WW se contureaza dr comercial si social, se creaza conseil dtat (pas des juges) si tribunal des conflits (membres ordre jud + adm) - > IIWW, dr C are rol central, PDG - din dr civil se desprind noi ramuri (dr muncii + al protectiei sociale) - din dr pnal se desprind noi ramuri (dr minorilor) 4. Dr francez actual - noi fundamente in dr intern (PGD, bloc de constitutionnalite) - noi fundamente in dr international (dr UE, CEDO)

drept, dr roman a fost receptat in dr german) - 1794 Cod gnral de drept (ce nu includea procedura si organizarea judiciara) - Confederatia Germaniei de N codifica, in 1871, CCom si in 1897 un alt CCom, in armonie cu CCiv - in 1870, CP a fost transpus in dr pnal al Confederatiei Germaniei de N - 1877 noi L priv procedura si organizarea judiciara - 1879 a fost creata o Comisie pe redactarea CCiv (BGB), au decis sa nu urmareasca un plan, ci sa fol metoda comparativa, dar a fost inlocuita cu alta comisie BGB a fost votat in 1896, dar promulgat in 1990 - Structura BGB : 5 carti, structurata in o parte generala si una speciala (cea speciala are 4 carti) - CP individualismul liberal, nu pp novatoare ec si soc ale epocii - dr C ia amploare, are > pp : - st german e stat de drept, egalitatea tb deci garantata pt toti, fie cetateni ori autoritati - statul de dr tb sa fie unul social, de protectie a individului

3. intre cele 2 WW - criza a dreptului, pt ca faliment monetar det de ridigitatea CCiv, incercarea de corectare prin L + jurisprudenta pervertirea dreptului de nazism 4. > IIWW - Germania s-a divizat in RFG si RDG (dr socialist) - > 1990, s-a unificat politic, deci si dreptul s-a unificat - a fost promovat dr constitutional, ceea ce a insemnat promovarea dr international (CEDO, UE) - reforme : nullum crimen sine lege - e sistem acuzatorial, imbunatatit de institutii ca dr la aparare, detentia preventiva, sistem probatoriu - are loc reformarea dr privat, prin aparitia de noi ramuri : dr familiei, dr pers handicapate, reglementar falimentului

Sistemul jurisdictional

- caracter dual, la nivelul federatiei si al statelor - exista 3 grade de jurisdictie in 2/3 din state, in resul, 2 grade I. Jurisdictii superioare - Supreme Court of the UK - Court of Appeal - High Court (Queens Bench Division + Chancery Division + Family Division) - Crown Courts - Comitetul judicial al consiliului privat al reginei II. Jurisdictii inferioare - Magistrates Courts (Peace Justice + Stipendior Magistrates) - County Courts - in mat adm concencios quasi-judiciar I. Jurisdictii federale a. gradul 3 de jurisdictie - US Supreme Court (gradul 3 de jurisdictie, jud de cariera, numiti pe viata de Prs SUA, cu aprobarea Senatului) b. gradul 2 de jurisdictie - US Courts of Appeal (gradul 2 de jurisdictie, exista 12 in US, complete de 3 jud) c. gradul 1 de jurisdictie - US District Courts (exista 94, jud sunt numiti pe viata) - US Bankrupcy Courts - US Court of Federal Claims - US Court of International Trade II. Jurisdictii ale statelor (jud nu sunt de cariera, sunt fie alesi de cetateni, fie numiti de guvernatorul statului, fie prin voluntariat) - Supreme Court - Tribunale Supreme (in 2/3 din state) - Trial Courts

I. Jurisdictii de dr comun a. gradul 3 jurisdictie - Cour de Cassation (sectia sociala, com, civ, criminala) judeca in drept, controleaza unitatea interpretarii L b. gradul 2 jurisdictie - Cour dAppel judeca in fapt si in drept (sectie sociala, com, civ, corectionala) - Cour dassises (in mat penala, jurisdictii nepermanente in departamente, completul are 3 maigstrati si 9 jurati) - pt minori, exista juge denfants c. gradul 1 jurisdictie a. Jurisd de dr comun - Tribunal dInstance - Tribunal de Grande Instance complet uni sau pluricolegial, in civil si pnal - Tribunal Corectional pt delicte (inchisoare ori amenda), exista si judecatori de instructie - Tribunal de Police - Ministerul Public b. Jurisd specializate si de proximitate - Tribunale de Comert - Tribunaux Paritaire des Beaux Ruraux - Conseil de Prud Hommes - Comisii de prima instanta de

I. Jurisdictii de drept comun a. grad 3 de jurisdictie - Curtea Federala de Justitie (in civil + penal) b. grad 2 de jurisdictie - Tribunal Rgional (litigii in mat civ si penala ; in pnal, e impartit in Marea Camera Penala si Mica Sectie Penala) - Tribunal Rgional Superior complet de 3 judecatori, in mat civ si penala c. grad 1 de jurisdictie - Tribunal Cantonal (judecator unic, litigii <5000 E) II. Jurisdictii specializate - in mat de dr muncii - in mat de dr adm - in mat de drept social - in mat de dr financiar III. Jurisdictia Constititionala - e una singura pt intreaga federatie - 16 jud, organizati in doua camere, a cate 8 judecatori fiecare

Juratii a. Trial jury - cetateni americani electori alesi de pe listele lectorale - nr : 6 12 (in functie de natura cauzei) - nu pot lua notite, judeca in fapt dupa ce jud arata dreptul - da verdictul in fapt, iar jud aplica legea - daca verdictul nu e luat cu unanimitate ori cu majoritate, alt juriu b. Grand jury - alesi la fel ca trial jury - 23 jurati maxim - comp in cauze penale, federale - se pron prin : indictment sau true bill (act de acuzare) sau ignoramus sau no bill (renuntare la UP)

securitate si protectie sociala II. Jurisdictii administrative a. grad 3 jurisdictie - Conseil dtat in drept, recursuluri imp hot CA Adm (inclusiv recurs pt exces de putere) b. grad 2 de jurisdictie - Cour dAppel Administrative c. grad 1 de jurisdictie - Tribunal Administratif III. Tribunale de Conflicte - nr par de membrii ai Consiliului de Stat si al Courtii de Casatie - prezideaza Ministrul Justitiei, dar el vine exc, in caz de paritate de voturi

Izvoarele dreptului

1. Legea scrisa : stated L, obligatoriu de invocat in curtile federale si in materie constitutionala Regula precedentului - toti tb sa il respecte - precedentul se impune prin simpla existenta 2. Jurisprudenta - pp : jud am e legal de propria jurisprud si de cea a jurisdictiilor > (pe care le

1. Legea scrisa - pp izvor de drept

1. Legea scrisa - e pp izv de drept

2. Jurisprudenta - e izvor de drept : jurisprudenta Consiliului

2. Jurisprudenta - are valoare persuasiva

- orice jurisdictie e legala de solutiile curtii ierarhic superioare, dar numai precedentele curtilor superioare sunt binding - deciziilor altor curti de acelasi rang persuasive Forma hot jud a. dispozitivul b. absenta motivelor in litigii usoare c. reasons : - ratio decidendi regula jurisprudentiala - obiter dicta comentarii ale judecatorului Locul L scrise + cutumei - L scrisa e lex specialia fata de dreptul jurisprudential

citeaza), DAR s-a atenuat, in sensul ca poate tine cont de propria jursprudenta, poate chiar sa o schimbe (pt ca exista descentralizare + nevoia de reformare)

Constitutional jurisprudenta Curtii de Casatie in mat interpretarii unitare a legii

Forma hot jud (opinion) a. starea de fapt b. expos sau problema de drept invocata c. motive si considrent d. holding (regula ori norma de drept) e. solutia, dispozitivul ori decizia - hot jud e semnata de jud, care e autor si de ceilalti care o aproba (exista concurring opinion si dissending opinion)

Forma hot jud a. practica b. considerente c. dispozitiv

Forma hot jud a. dispozitiv b. situatia de fapt b. considerente c. reamintirea dispozitivului

S-ar putea să vă placă și