Efectele radiatiilor vizibile

Fotosinteza

Consta n conversia energiei radiante n energie chimica folosita n sinteza unor molecule complexe. Celulele plantelor verzi contin organite celulare numite cloroplaste, n care se afla pigmenti clorofilieni si carotenoizi. Clorofilele sunt molecule complexe care contin grupari cromofore n sisteme de duble legaturi conjugate. Prin absorbtia luminii de catre gruparile cromofore se produce excitarea electronilor pe nivele superioare de energie. Revenirea lor pe nivelul fundamental se face n trepte, de-a lungul lantului transportor de electroni. n fiecare treapta are loc o reactie de fosforilare a ADP cu formare de ATP. Astfel, energia luminoasa este transformata n energie chimica nmagazinata n ATP. Fotosinteza se realizeaza prin doua tipuri de reactii: - reactii la lumina, direct dependente de energia luminoasa - reactii la ntuneric, n absenta luminii ntr-o varianta foarte simplificata, reactiile la lumina sunt cele de fotoliza a apei, de formare a NADPH (nicotinamid-adenin dinucleotid-difosfat) si a ATP, n timp ce n reactiile la ntuneric are loc reducerea CO2 cu formarea de polimeri hexozici. 2 H2O + h

O2 + 4H+ + 4 e

2 NADP + 2 H+ + 2e-

2 NADPH CH2O + H2O + 2 NADP

CO2 + 2 NADPH + 2 H+ + 2eh n(H2O) + nCO2

(CH2O)n + nO2

Ionii de H se fixeaza pe NADP si reduc la NADPH, ionii oxidril se combina ntre ei genernd apa, oxigen si electroni care trec de-a lungul lantului de transportori cednd treptat energia pentru sinteza ATP. Bilantul n sinteza moleculei de glucoza este:

h 6H2O + 6CO2

C6H12O6 + 6O2

Aceste reactii se produc n niste structuri lamelare (discuri lipoproteice) ale cloroplastelor numite membrane tilacoide sau tilacoizi (fig.). Fotoreceptia cu ajutorul pigmentilor rodopsinici

Rodopsinele vizuale, rodopsina si iodopsinele, fac parte din clasa proteinelor retinale, al caror cromofor este aldehida vitaminei A numita retinal. Sub actiunea radiatiilor luminoase vizibile se produce izomerizarea retinalului din configuratia 11-cis n cea alltrans si desprinderea acestuia de opsina. n acest mod se produce activarea rodopsinei si se declanseaza ciclul de reactii biochimice la ntuneric. Energia radiatiei luminoase este utilizata pentru declansarea excitatiei vizuale. Pentru ntreaga cascada de reactii biochimice ce urmeaza, si care se ncheie cu nchiderea canalelor de Na si Ca si hiperpolarizarea membranei, este utilizata energia metabolica.

Bacteriorodopsina, de asemenea membru al familiei proteinelor retinale, reprezinta o pompa protonica activata de lumina. Cromoforul bacteriorodopsinei este tot retinalul care la ntuneric se afla n configuratia all-trans si care prin fotoizomerizare trece n configuratia 13-cis. Urmeaza o serie de reactii nsotite de modificari conformationale ale rodopsinei, reactii care au ca efect translocarea unui proton din citoplasma n exteriorul celulei. Gradientul protonic astfel creat poate folosi la sinteza ATP. Transportul de protoni este cuplat cu fosforilarea ADP (ADP + P ATP) si cu evacuarea ionilor de Na din celula bacteriana. Radiatiile ultraviolete (UV) Radiatiile UV se situeaza n spectru dincolo de radiatiile vizibile de lungime de unda mica (violet) si din punct de vedere al efectelor biologice sunt clasificate astfel: UV-A, cu lungimea de unda cuprinsa ntre 315-400 nm UV-B, cu lungimea de unda cuprinsa ntre 280 - 315 nm UV-C, cu lungimea de unda mai mica de 280 nm. Cea mai mica energie o au radiatiile UV-A si cea mai mare UV-C. Energia radiatiilor UV se afla n domeniul 3-7 eV, deci este mai mica dect energia de ionizare a principalilor atomi constituenti ai biomoleculelor. Radiatiile UV pot produce ruperi de legaturi chimice si reactii fotochimice. Dintre efectele radiatiilor UV se pot mentiona urmatoarele: - Dimerizarea unor perechi de baze azotate (ex. dimerizarea timinei) cu sudura lanturilor de ADN n locul respectiv. Aceasta sudura mpiedica copierea informatiei de pe ADN pe ARN. Una din consecintele dimerizarii este actiunea bactericida al UV, prin mpiedicarea transcriptiei este oprita diviziunea celulara. Demonstrarea acestui lucru se poate face prin fotoreactivare: bacteriile iradiate cu UV sunt imediat iradiate cu radiatii vizibile (380-450 nm). Se activeaza prin aceasta o enzima care desface dimerii timinei. Reactivarea nu se face nsa 100%, eficacitatea procesului fiind determinata prin intermediul unei curbe doza-efect. - Efecte asupra ADN: formare de dimeri, hidratarea bazelor pirimidinice, ruperea legaturilor de H, ruperea lantului de ADN, formarea unor legaturi cu proteinele (ADNprotein cross-links). - Producere de eritem (arsuri tegumentare) - UV-B (290-320 nm). - Pigmentarea pielii (UV-A, 320-420 nm). n melanocite are loc transformarea tirozinei n melanina cu ajutorul enzimei tirozinaza. Pigmentul absoarbe apoi 90-100% radiatiile UV realiznd o protectie contra insolatiei. - Transformarea ergosterolului n vitamina D2 (antirahitica). Spectrul de actiune are un maximum la 280 nm.
- Inflamatia corneei ( de aceea se recomanda ochelari din sticla speciala pentru protectie).

Protectia cea mai importanta fata de actiunea nociva a UV de energii mari este realizata prin stratul de ozon (O3) din partea superioara a atmosferei. Oxigenul absoarbe radiatiile UV-C si se produc reactiile:

O2 + h O + O O + O2 O3 O - radicali liberi foarte nocivi si activi

Ozonul rezultat absoarbe radiatiile UV-B cu lungimi de unda mai mici de 300 nm care sunt foarte daunatoare pentru organismele vii.

h + O3 O2 + O

INFORMATIE: http://www.scritube.com/biologie/biofizica/Elemente-de-fotobiologie231481413.php

Despre reactii fotochimice: http://ru.scribd.com/doc/117109395/Surse-de-energie-alternativeMicroundele-Surse-fotochimice-Ultrasonice-si-Electrochimice