Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1
Funct ia Gamma
De-alungul anilor 1729 si 1730, Euler a introdus o funct ie analitic a ce are proprietatea de a interpola factorialele oric and argumentul funct iei este integrabil. Intr-o scrisoare din 8 Ianuarie 1790 c atre Christian Goldbach, acesta a propus urm atoarea teorem a: Teorema 1 (Euler, 1730). Fie x > 0
1
(x) =
0
( log(t))x1 dt
(1.1)
Prin schimb ari elementare de variabile, aceast a formul a poate lua mai multe forme : Teorema 2 Pentru x > 0
(x) =
0
tx1 et dt
(1.2)
t2x1 et dt
(1.3)
Din aceast a teorem a observ am c a funct ia gamma (x) (sau integrala Euler de spet a a doua) este bine deni a si analitic a pentru x > 0 ( n general pentru numere complexe x cu p art i reale pozitive ). Notat ia (x) apart ine lui Legendre(1809), n timp ce Gauss a notat cu (x) (ce reprezint a (x + 1)). Derivatele pot deduse prin diferent ierea sub integral a a expresiei (1.2):
(x) =
0
(x)(n) =
(p) =
0
ex xp1 dx +
0
ex xp1 dx.
Prima integral a:
1
I1 =
0
ex xp1 dx
ex xp1 dx
0
rezult a n mod analog. Din I1 si I2 convergente si faptul c a (p) = I1 + I2 , rezult a c a integrala improprie ce dene ste funct ia Gamma este convergent a.
1.1.1
et dt = 1
(1.4)
(x + 1) =
0
tx et dt = [tx et ] 0 +x
0
tx1 et dt = x(x),
(1.5)
1.1. FUNCT IA GAMMA Pentru valori ntregi, ecuat iile funct ionale devin : (n + 1) = n!
si de aceea, funct iile gamma pot v azute ca o extensie a funct iilor factoriale pentru valori de numere pozitive nenule. O ntrebare natural a este aceea de a determina dac a funct iile gamma sunt singurele solut ii ale ecuat iilor funct ionale ? R aspunsul este evident NU, a sa cum se poate observa, dac a de exemplu consider am funct ia cos(2mx)(x), unde m este orice valoare ntreag a nenul a ce satisface (1.4) si (1.5). Urm atoarele rezultate arat a c a sub o condit ie suplimentar a, funct iile gamma sunt singurele solut ii ale acestor ecuat ii. Teorema 3 (Bohr-Mollerup, 1922, Exist a o unic a funct ie f : [0, ] [0, ], a sa cum este log (f (x)) convex a) f (1) = 1, f (x + 1) = xf (x). Demonstrat ie Un exemplu elemtar este dat n (1.2) Alte condit ii pot funct iona deasemenea n (1.2). Este posibil s a extindem aceast a funct ie la valori negative, invers and ecuat ia funct ionala (ce devine o identitate denit a pentru 1 < x < 0) (x) = (x + 1) , x
si de exemplu : (1/2) = 2(1/2). Repetarea acestei identit a ti permite denirea funct iei gamma pentru toata axa real a, except ie f ac and valorile ntregi negative (0, 1, 2, . . .). Pentru orice alt a valoare intreag a nenul a n, avem : (x) = (x + n) x(x + 1) . . . (x + n 1) x + n > 0. (1.6)
deci (x) are poli simpli la valorile intregi negative n cu reziduul (1)n /n!.
1.1.2
Intr-o alt a scrisoare, din 13 Octombrie, 1729, c atre prietenul s a Goldbach, Euler d a o alt a denit ie echivalent a pentru (x).
Teorema 4 (Euler, 1729 and Gauss, 1811) Fie x > 0 si denim : p (x) = then (x) = lim p (x).
p
(1.7)
(1.8)
Aceast a abordare, folosind un produs innit, a fost deasemenea ales n 1811 de Gauss, n studiile sale despre funct iile gamma. S tim c a: p (1) = si p (x + 1) = Prin urmare: (1) = 1, (x + 1) = x(x). Reg asim ecuat ia funct ional a vericat a de (x). Este interesant de observat c a teorema este valabil a si pentru valorile negative ale lui x, except ie f ac and la poli (0, 1, 2 . . .). Folosind aceast a formulare, este mai convenabil s a stabilim noi propriet a ti pentru funct iile gamma. p!px+1 p = xp (x), (x + 1) . . . (x + p + 1) x+p+1 p! p p= 1(1 + 1) . . . (1 + p) p+1
1.1.3
Cu except ia valorilor intregi x = n pentru care: (n) = (n 1)! c ateva valori ne ntregi au o form a nchis a. Prin schimbarea variabilei t = u2 avem:
(1/2) =
0
e t dt = 2 t
eu du = 2
2
= . 2
Ecuat ia funct ionala (1.5)5 presupune pentru valori pozitive ntregi n : 1 1.3.5 . . . (2n 1) (n + ) = , 2 2n 1 1.4.7 . . . (3n 2) 1 (n + ) = ( ) 3 3n 3 1 1.5.9 . . . (4n 3) 1 (n + ) = ( ) 4 4n 4 (1.9)
Nu exist a o expresie de ba a pentru (1/3) sau (1/4), dar s-a demonstrat c a aceste numere sunt transcendente (Le Lionnais n 1983 si Chudnovsky n 1984). P an a la 50 de zecimale, valorile numerice ale acestor constante sunt : (1/2) = 1.77245385090551602729816748334114518279754945612238 . . . (1/3) = 2.67893853470774763365569294097467764412868937795730 . . . (1/4) = 3.62560990822190831193068515586767200299516768288006 . . . (1/5) = 4.59084371199880305320475827592915200343410999829340 . . .
1.1.4
Pentru x = 1, formula (??)23 pentru (n) ne conduce la : (1) = (1) = 1 + H1 = , a sadar, constanta lui Euleur este opusa derivatei funct iei gamma n x = 1. Integralele Euler-Mascheroni Folosind integrala reprezentativ a (x) obt inem o formula interesant a pentru constanta lui Euleur:
(1) =
0
et log(t)dt =
si din (??)19 reiese: (1)2 (1) + 2 (1) = (1) (1) prin urmare: (1) =
0
et log2 tdt = 2 +
. 6
Putem continua calculul integralelor Euler-Mascheroni : 1 (3) (1) = 3 2 2 (3), 2 (4) (1) = 4 + 2 2 + 8 (3) + 3 4 , 20
Constanta lui Euler si funct ia zeta pentru valori intregi Seria formulelor ce implic a (k ) poate dedus a si din formula (??)26. Lu and x = 1, g asim : (1)k (k ) log((2)) = + , k
k=2
astfel =
k=2
(1)k (k ) k
ce apart ine lui Euler. Set and x = 1/2 n (??)26, g asim: 3 log(( )) = log( n/2) = + 2 2 prin urmare 4 = log( ) + 2
k=2
(1)k (k ) 1 , k 2k
(1)k
k=2
(k ) . 2k k
Vom folosi dezvoltarea n serie din (??)28 cu x = 1/2, log((3/2)) = 1 1 1 log( ) log(3) ( 1) 2 2 2 2
k=1
( (2k + 1) 1) 1 2k + 1 22k+1
k=1
iar pentru valori mai mari ale lui k , avem : (2K + 1) 1 = prin urmare (2k + 1) 1 1 1 = 4k 2 16k Aceast a expresie a fost folosit a de Thomas Stieltjes (18561894) n 1887, pentru a calcula constanta lui Euler p an a la 32 de zecimale. In acela si articol, el a mai calculat de la (2) p an a la (70) cu 32 de zecimale. 1 22k+1 + 1 1 + = 32k + 1 22k + 1
1.2
Funct ia Beta
Vom considera acum funct ia legat a de funct iile gamma, ce apare in calculul a multor integrale denite. Este denit a pentru x > 0 si y > 0 de cele 2 identit a ti echivalente :
Denit ie Funct iile beta, sau integralele Euler de prima spet a, sunt date de:
1
B (x, y ) =
0 /2
tx1 (1 t)y1 dt
/2
=2
0
sin(t)2x1 cos(t)2y1 dt = 2
(1.11)
= B (y, x) Aceast a denit ie este deasemenea valid a pentru numere complexe x si y , cum ar (x) > 0 si (y ) > 0, iar Euler g ase ste ecuat ia (1.10) nc a din 1730. Numele de funct ia beta a fost introdus pentru prima dat a de Jacques Binet (17861856) in 1839 si a avut numeroase contribut ii legate de acest subiect. Funct ia beta este simetric a si poate calculat a prin int elegerea funct iei gamma, datorit a unei propriet a ti importante: Teorema 5 Fie (x) > 0 si (y ) > 0, atunci: B (x, y ) = (x)(y ) = B (y, x). (x + y ) (1.12)
Demonstrat ie Vom folosi integrala denita (1.3)3 si form am urm atorul produs: (x)(y ) = 4
0 0
u2x1 eu du
0
v 2y1 ev dv v dudv
=4
0
eu
+v 2 2x1 2y 1
(x)(x) = 4
0
/2
=2
cos2x1 sin2y1 d
= (x + y )B (y, x).
ajungem la ecuat ia funct ional a a funct iei beta : B (x + 1 , y ) = x B (x, y ). x+y (1.13)
1.2.1
Valori speciale
1 1 B ( , ) = , 2 2 1 2 2 3 B( , ) = , 3 3 3 1 3 B ( , ) = 2, 4 4 B (x, 1 x) = sin(x) B (x, 1) = B (x, n) = B (m, n) = 1 , x n => 1 ,
m => 1, n => 1.
1.3
1.3.1
Exemple
Integralele lui Wallis
/2 /2
sinn d =
0
cosn d,
pot calculate prin nt elegerea funct iilor beta si gamma. Datorit a relat iei (1.11)31, avem : 1 n+1 1 Wn = B ( , ), 2 2 2 si cele dou a cazuri n = 2p + 1 si n = 2p devin naturale. Pentru valorile impare ale argumentului n, avem: W2p+1 = 1 1 (p + 1)(1/2) p!(1/2) B (p + 1 . ) = = 2 2 2(p + 3/2) 2p + 1(p + 1/2)
si folosindu-ne de formula (1.9)10 ajungem la un rezultat cunoscut: W2p+1 = 2p p! 4p p!2 = . 1.3.5 . . . (2p + 1) (2p + 1)!
Aceea si metod a ne permite s a calcul am integralele pentru valori specice: W2 p = 1 1 (p + 1/2)(1/2) 1 B (p + , ) = 2 2 2 2(p + 1)
funct ioneaz a pentru orice num ar real > 1 si n cele din urm a putem deduce folosind (1.10)30 si (1.11)31 c a (respectiv cu = 1/2 si = 1/2):
/2 0 /2 0
d = sin sin d =
0 1 0
2dt 2 (1/4) = , 4 2 2 1t
(1.14)
In consecint a produsul acestor dou a integrale ne permite s a deriv am relat ia datorit a lui Euler: 1 1 dt t2 dt = . 4 4 4 1t 0 1t 0