UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PROIECT DE DIPLOMA

PARTEA A II-A TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

Coordonator de proiect:
asist.univ.dr.ing. Iulian SPATARELU

Absolvent:
Ghita Alexandru Dan

CUPRINS:
I.1. STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI - cazul unui stalp din beton armat
A.Date initiale B.Stabilirea calitativa a materialelor componente: 1.Consistenta betonului 2.Dozajul minim de ciment: 3.Agregatele 4.Cimentul: 5.Determinarea raportului apa-ciment A/C: 6.Gradul de impermeabilitate: 7.Gradul de gelivitate: C.Determinarea cantitativa a componentilor: 1.Cantitatea orientativa de apa 2.Raportul A/C 3.Cimentul 4.Agregatele: 5.Impartirea agregatului total pe sorturi: 6.Corectarea cantitatii de apa 7.Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi: 8.Cantitatea totala corectata de agregat 9.Densitatea aparenta a betonului

I.2. DETERMINAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI

A.Generalitati: B.Calculul gradului efectiv de maturizare al betonului

II.PANOTAREA PLANSEULUI PESTE NIVEL CURENT

A). Reguli de panotare la plci.Stabilirea grinzilor extensibile i a distanelor maxime ntre ele B).Reguli de panotare la pereti

III.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR III.1. Executia trasarii constructiilor civile,industriale si agricole

Definitii Responsabilitati: Descrierea activitatii: Aplicarea pe teren a retelei de trasare Trasarea pe teren a constructiilor Controlul calitatii si receptia lucrarilor

III.2. Sapaturi manuale

1

 Definitii Responsabilitati: Descrierea activitatii: Lucrari pregatitoare Executia sapaturilor manuale Controlul calitatii si receptia lucrarilor

III.3. Sapaturi mecanizate

Definitii Responsabilitati: Descrierea activitatii: Lucrari pregatitoare Executia sapaturilor mecanizate Controlul calitatii si receptia lucrarilor

III.4. Executarea cofrajelor pentru fundatii

Definitii Responsabilitati: Descrierea activitatii: Tipuri de cofraje, dimensionare, transport, manipulare Pregatirea lucrarilor Fazele de executie: Controlul calitatii si receptia lucrarilor

III.5. Betonarea fundatiilor

Faze de executie Verificari inainte de turnare a). Verificari generale b). Verificari specifice Turnarea betonului Vibrarea betonului Intreruperea betonarii Finisarea suprafetelor Resurse Observatii

III.6. Armarea fundatiilor

FAZE DE EXECUTIE Pregatirea lucrarilor a).Lucrari pregatitoare b).Lucrari de organizare de santier specifice punerii in opera a otelului beton c).Asigurarea cu resurse Manipularea,transportul si depozitarea otelului-beton Indreptarea otelului-beton Trasarea Debitarea Fasonarea manuala a armaturilor Asamblarea otelului-beton in carcase Curatirea cofrajului Montarea armaturilor 2

 Resurse Observatii

IV.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A STRUCTURII IV.1. Executarea cofrajelor pentru stalpi

Responsabilitati: Descrierea activitatii Tipuri de cofraje, dimensionare, transport, manipulare Pregatirea lucrarilor Fazele de executie: Controlul calitatii si receptia lucrarilor

IV.2.Betonarea elementelor verticale IV.3.Executarea cofrajelor pentru grinzi si placi

Responsabilitati: Descrierea activitatii Tipuri de cofraje, dimensionare, transport, manipulare Pregatirea lucrarilor Executia lucrarilor de cofrare Fazele de executie: Controlul calitatii si receptia lucrarilor

IV.4. Betonarea grinzilor, placilor si cadrelor

Controlul calitatii si receptia lucrarilor

IV.5. Decofrarea elementelor din beton si beton armat

Responsabilitati: Descrierea activitatii Conditiile in care se poate decofra Reguli privind decofrarea Verificarea elementelor dupa decofrare Controlul calitatii si receptia lucrarilor

II.1. STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI A.DATE INITIALE

1.Clasa betonului: C30/37 2.Caracteristicile elementului: a).Tipul elementului b). Dimensiunea minima a elementului: c).Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii: d).Distanta minima dintre barele de armatura:

stalp de beton armat(50x50cm) hc= 500 c= 35 D= 110 2= 18 1= 12 mm mm mm mm mm

D=hc-2c-21-42= 111.33 mm

3.Clasa de expunere si conditiile de mediu mediu chimic cu agresivitate foarte intensa 4.Conditii si tehnologii de executare: conditii de executare normala 5.Conditii de transport si punere in lucrare a betonului transport cu autoagitatorul si turnarea betonului cu pompa 6.Umiditatea agregatelor: * Pentru sorturile de nisip (0-7mm):uN=2% * Pentru sorturile de pietris (7-71 mm):uP=1% 7.Gradul de omogenitate: II

B.STABILIREA CALITATIVA A MATERIALELOR COMPONENTE:

1.Consistenta betonului In functie de tipul elementului de beton (stalp),mijlocul de transport(agitatorul),tehnologia de punere in lucrare(bena) si tipul betonului(armat) rezulta clasa de consistenta: T3 (cu o tasare de 7020 mm) 2.Dozajul minim de ciment: In functie de conditiile de mediu (mediu chimic) si conditia de expunere (agresivitate foarte intensa) rezulta o clasa de expunere: 5d si in functie de tipul betonului(armat) ii corespunde un dozaj minim de ciment: C= 450 3.Agregatele a).Tipul agregatelor: Avand in vedere clasa betonului (C30/37) se vor folosi agregate provenite din sfaramarea naturala a rocilor, si anume agregate silicoase de balastiera cu densitatea aparenta: ag=2.7 Kg/dm3 b).Dimensiunea maxima a agregatelor se stabileste in functie de :tipul elementului de beton ce urmeaza: tipul elementului de beton ce urmeaza a fi executat: stalp dimensiunea minima a elementului: hc= 500 mm dmax 1/4hc= 125 mm distanta minima dintre armaturi: D=110mm dmaxD-5mm=105 mm grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii: c=35 mm dmax1,3c= 45.5 mm tehnologia de transport si punere in lucrare a betonului: pompa dmax 31 mm 4 Kg/m3

In final,dimensiunea maxima a agregatului se stabileste dupa ce toate conditiile prezentate mai sus sunt indeplinite simultan si astfel se alege una din valorile standardizate ale agregatului: 7,16,20,31,40 sau 71 dmax=31 mm c)Stabilirea zonei de granulozitate: se stabileste in functie de clasa de tasare si dozajul minim de ciment: T3(cu o tasare de 70 20 mm) C= 450 Kg/m
3

zona de granulozitate recomandata I

d)Stabilirea limitelor de granulozitate: Sorturi: 0-0.2mm 10-15% se alege 12% 0.2-1mm 25-30% se alege 25% 1-3mm 35-45% se alege 35% 3-7mm 50-60% se alege 55% 7-20mm 70-80% se alege 75% 20-31mm 95-100% se alege 100% 4.Cimentul: In functie de conditiile de expunere(element de constructie supus la agresivitate foarte intensa) si conditiile de mediu(mediu chimic),tipul elementului(stalp),clasa betonului(C30/37),tipul betonului (armat),se recomanda cimentul: SR I 42,5 5.Determinarea raportului apa-ciment A/C: se determina in functie de clasa de expunere si de clasa minima de beton: A/C=0.4 6.Gradul de impermeabilitate: P12 7.Gradul de gelivitate: G150

C.DETERMINAREA CANTITATIVA A COMPONENTILOR:

1.Cantitatea orientativa de apa se determina in functie de clasa betonului(C30/37),consistenta(T3) A'=Ac= 190 l/m3 A= 200 l/m3 c= 0.95 % 2.Raportul A/C se determina in functie de clasa betonului si clasa cimentului A/Ccantitativ= A/Ccalitativ= 3.Cimentul C'=A'/(A/C)= 475 Kg/m3 C'=max(C,C')= 475 Kg/m3 A' cantitatea orientativa de apa de amestecare A/C valoarea cea mai mica a raportului A/C maxim pentru asigurarea cerintelor de rezistenta (clasa) si durabilitate 4.Agregatele: ag= 2.7 c = 3 Kg/dm3 daN/dm
3

0.47 0.4

A/C=min(A/Ccantitativ;A/Ccalitativ)= 0.40

densitatea aparenta a agregatului densitatea cimentului 5 Vc=C/c= 158.33 m3

a= 1 P=2%= 20

daN/dm3 dm3/m3

densitatea apei volumul de aer oclus m3 Kg/m3

Va=A/a= 190 Vaer= 20

m3 m3

Vag=1000-Vaer-Vc-Va= 631.67 Aag=ag(1000-C'/v-A'-P)= 1706

5.Impartirea agregatului total pe sorturi: In functie de limitele zonelor de granulozitate alese,se stabileste o valoare pentru fiecare sort de agregat,curpinsa intre limita maxima si cea minima,aceasta reprezentand procentul de treceri in masa prin sita respectiva Aagi=Aag(pi-pi+1)/100 unde: Aag cantitatea totala de agregat pi procentul de trecere prin sita "i" pi+1 procentul de trecere prin sita "i+1" Sorturi: 0-0.2mm 0.2-1mm 1-3mm 3-7mm 7-20mm 20-31mm Aag 0-0.2=Ag(12-0)/100= 204.66 Aag 0.2-1=Ag(25-12)/100= 221.72 Aag 1-3=Ag(35-25)/100= 170.55 Aag 3-7=Ag(55-35)/100= 341.10 Aag 7-20=Ag(75-55)/100= 341.10 Aag 20-31=Ag(100-75)/100= 426.38 Aagi= 1706 6.Corectarea cantitatii de apa In functie de umiditatea efectiva a agregatului,se calculeaza cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea acestora: A=Aagiui/100 unde: Aagi cantitatea de agregat din sortul "i" ui umiditatea sortului "i" AN=AagiuN/100= 18.76 AP=AagiuP/100= 7.67 A=AN+AP= 26.44 AI=A'-A= 164 l/m3 l/m3 l/m3 l/m3 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3

7.Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi: A'agi=Aagi(1+ui/100) Sorturi: 0-0.2mm 0.2-1mm 1-3mm 3-7mm 7-20mm 20-31mm A'ag 0-0.2=Aag 0-0.2(1+2/100)= 208.75 A'ag 0.2-1=Aag 0.2-1(1+2/100)= 226.15 A'ag 1-3=Aag 1-3(1+2/100)= 173.96 A'ag 3-7=Aag 3-7(1+2/100)= 347.92 A'ag 7-20=Aag 7-20(1+1/100)= 344.51 A'ag 20-31=Aag 20-31(1+1/100)= 430.64 A'agi= 1732 6 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3 unde: Aagi cantitatea de agregat din sortul "i" in kg ui umiditatea efectiva a agregatului de sort "i"

8.Cantitatea totala corectata de agregat AIg=A'agi= 1732 Kg/m3

9.Densitatea aparenta a betonului Ib=AI+CI+AIg= 2396.94 2,2t/m3 Ib= 2.40 Kg/m3 t/m3 2,4t/m3

II.2. DETERMINAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI

A.GENERALITATI:
Gradul de maturizare al betonului reprezinta nivelul de intarire al acestuia dupa o perioada de timp de la punerea sa in lucrare Atunci cand elementul de beton este supus la anumite actiuni fizico-chimice,rezistentele finale ale lui pot sa fie afectate in mod defavorabil. Astfel se pot da cateva exemple semnificative de factori ce pot influenta rezistenta finala a betonului: 1.Conditiile de temperaturi negative- betonul nu mai este afectat daca acesta a atins un nivel critic de intarire,rezultand asa numitul grad critic de maturizare. Acesta se stabileste in procente(minime), in functie de marca betonului, raportul apa-ciment: 18% din marca pentru A/C=0.40 25% din marca pentru A/C=0.50 31% din marca pentru A/C=0.60 35% din marca pentru A/C=0.70 2.In cazul decofrarii elementului de beton, cofrajele se pot indeparta numai dupa ce betonul a atins o rezistenta minima de : 2.5N/mm2 in cazul partilor laterale ale cofrajului(elemente verticale) 70% din clasa betonului pentru fetele interioare ale placilor si grinzilor, cu deschidere de maximum 6m 85% din clasa betonului pentru fetele interioare ale placilor si grinzilor, cu deschidere de minimum 6m 3.In cazul elementelor precomprimate, transferul(transmiterea preco primarii asupra betonului) se poate realiza numai daca rezistenta minima a betonului va fi de: 25N/mm2 pentru C20/25 28N/mm2 pentru C25/30 25N/mm2 pentru C20/27 35N/mm2 pentru C28/35 42N/mm2 pentru C40/50 49N/mm2 pentru C50/60 Gradul de maturizare al betonului la decofrare se stabileste astfel incat dupa decofrarea elementelor, acesta sa nu sufere degradari sub greutate proprie sau eventualele incarcari tehnologice. Gradul critic de maturizare al betonului reprezinta nivelul de intarire al acestuia peste care daca apar temperaturi negative,nu mai este afectata structura betonului Gradul efectiv de maturizare al betonului reprezinta aria suprafetei cuprinsa intre curba efectiva a temperaturii si izoterma de -10 C. 7

B.CALCULUL GRADULUI EFECTIV DE MATURIZARE AL BETONULUI

Mi=(imed+10)ti gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti Mief=Miki gradul efectiv de maturizare al betonului ki coeficient de achivalare al gradului de maturizare evaluat la temperatura imed si la temperatura etalon de 20 C M grad de maturizare in functie de care aflam dupa cate zile putem decofra MK grad de maturizare in functie de care aflam dupa cate zile temperaturile negative nu mai afecteaza betonul

Pentru elementul de tip stalp de beton armat realizata din: beton clasa C30/37 ciment de tip SR I 42,5 avand raportul apa-ciment: A/C=0.40 Sa se determine dupa cate zile se poate decofra. C30/3730N/mm2100% 2.5N/mm2.x x= 8.50% din clasa betonului

x= 8.33

= 8,5% M= 520 A/C= 0.40 MK= 750 hC

Fetele laterale ale elementelor se pot decofra cand betonul a atins o rezistenta minima de 2.5N/mm2,ceea ce corespunde unui nivel de intarire de : 8,5% Mef=592.96 hC M=520 hC pentru tipul de ciment: SR I 42,5, care a fost depasit in ZIUA 2 ora 7:00. Dupa aceasta data, fetele pot fi decofrate.

In ziua 2 ora 13:00, temperaturile negative nu mai afecteaza proprietatile fizico-chimice ale betonului Mef=751.08 hC MK=750 hC In ziua 16, ora 19:00, gradul de maturizare este Mef=10353.4 hC, care corespunde unui nivel de intarire =85.52%. Rezistenta betonului este de 25.56 N/mm2

DETERMINAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI

ZIUA

ORA 08:00 14:00 19:00 07:00 13:00 19:00 08:00 12:00 18:00 07:00 13:00 19:00 10:00 15:00 20:00 08:00 14:00 19:00 07:00 13:00 19:00 08:00 12:00 18:00 10:00 13:00 19:00 08:00 13:00 21:00 09:00 12:00 18:00 10:00 13:00 19:00 08:00 14:00 19:00 07:00 13:00 19:00 08:00 12:00 18:00 10:00

TEMP MASURATA i 13 29 15 8 26 16 12 25 18 10 28 16 15 30 18 13 29 15 10 28 16 13 28 19 18 29 20 10 29 15 15 27 20 18 29 20 11 29 15 11 28 16 13 28 19 18 imed 21 22 11.5 17 21 14 18.5 21.5 14 19 22 15.5 22.5 24 15.5 21 22 12.5 19 22 14.5 20.5 23.5 18.5 23.5 24.5 15 19.5 22 15 21 23.5 19 23.5 24.5 15.5 20 22 13 19.5 22 14.5 20.5 23.5 18.5

Ki 1.020 1.040 0.918 0.976 1.020 0.948 0.988 1.030 0.948 0.992 1.040 0.964 1.030 1.080 0.964 1.020 1.040 0.930 0.992 1.040 0.954 1.010 1.070 0.988 1.070 1.090 0.960 0.996 1.040 0.960 1.020 1.070 0.992 1.070 1.090 0.964 1.000 1.040 0.936 0.996 1.040 0.954 1.010 1.070 0.988

imed+10 31 32 21.5 27 31 24 28.5 31.5 24 29 32 25.5 32.5 34 25.5 31 32 22.5 29 32 24.5 30.5 33.5 28.5 33.5 34.5 25 29.5 32 25 31 33.5 29 33.5 34.5 25.5 30 32 23 29.5 32 24.5 30.5 33.5 28.5

INTERVAL TIMP 6 5 12 6 6 13 4 4 13 6 6 15 5 5 12 6 5 12 6 6 13 4 6 14 3 6 13 5 8 12 3 6 16 3 6 13 6 5 12 6 6 13 4 6 16

10

11

12

13

14

15 16

GRAD DE MATURIZARE SIMPLU CUMULAT 189.72 189.72 166.40 356.12 236.84 592.96 158.11 751.08 189.72 940.80 295.78 1236.57 112.63 1349.20 129.78 1478.98 295.78 1774.76 172.61 1947.37 199.68 2147.05 368.73 2515.78 167.38 2683.15 183.60 2866.75 294.98 3161.74 189.72 3351.46 166.40 3517.86 251.10 3768.96 172.61 3941.57 199.68 4141.25 303.85 4445.09 123.22 4568.31 215.07 4783.38 394.21 5177.60 107.54 5285.13 225.63 5510.76 312.00 5822.76 146.91 5969.67 266.24 6235.91 288.00 6523.91 94.86 6618.77 215.07 6833.84 460.29 7294.13 107.54 7401.66 225.63 7627.29 319.57 7946.86 180.00 8126.86 166.40 8293.26 258.34 8551.60 176.29 8727.89 199.68 8927.57 303.85 9231.42 123.22 9354.64 215.07 9569.71 450.53 10020.24

13:00 19:00

29 20

23.5 24.5

1.070 1.090

33.5 34.5

3 6

107.54 225.63

10127.77 10353.40

III.PANOTAREA PLANSEULUI PESTE NIVEL CURENT

Panotarea plcilor se va face utiliznd un sistem de cofrare de tip cofraje modulate din lemn (C.M.L)

A). Reguli de panotare la plci:

1. Se recomand, pe ct posibil, utilizarea panourilor cu dimensiunile cele mai mari (P3: 240x60) (Aceast regul s-a impus datorit faptului c manopera necesar montajului unui panou P3 este aproximativ aceeai ca la un panou P7 i pentru a crea o suprafa ct mai neted, cu ct mai puine imperfeciuni). 2. n cadrul unui ochi de plac, panourile se vor rezema, obligatoriu, pe 2 laturi opuse, pe cel puin 5cm i nu se admite, sub nici o form, rezemarea acestora cu zone rmase in consol. Se consider reazem pentru panou, grinda metalic extensibil (element al eafodajului). Condiia de rezemare a panourilor cu zone in consol apare datorit faptului c panourile reazem pur i simplu pe grinzile extensibile, nefiind prinse de acestea n vreun fel i daca un muncitor calc pe captul consolei pot aprea accidente. 3. n cadrul unui ochi de plac, grinzile extensibile se vor dispune pe o singur direcie astfel nct pe o grind s fie rezemate ct mai multe panouri. Grinzile se dispun pe o singur direcie a ochiului de plac, deoarece pentru fiecare grind trebuie realizat un eafodaj (popi, contravntuiri, longrine) care, n cazul n care am aeza grinzi pe ambele direcii, ar crea o zon inaccesibil din punct de vedere al interveniei ulterioare n cazul unei neetaneiti a panourilor. 4. Pe fiecare direcie a ochiului de plac se prevede cte un rost de decofrare continuu dintr-un capt n altul, cu limea de 5 sau 10cm, n funcie de modularea plcii pe cele doua direcii. Rostul va fi de 5 sau 10cm, astfel nct dimensiunile care rmn dup ce scdem rostul s fie multiplu de 10cm. 5. Rostul de decofrare se va amplasa ntotdeauna ntr-o zon central i nu se admite dispunerea lui la margine. Rostul nu se dispune la marginea ochiului de plac din condiii de siguran a muncitorului ce efectueaz decofrarea, care nu are unde s se fereasc atunci cnd panoul se desprinde. Rostul de decofrare se acoper cu un placaj ce va avea grosimea de maximum 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armturilor. 6. Dac n cadrul unui ochi de plac, grinzile extensibile sunt dispuse paralel cu rostul de decofrare de 10cm, sub acesta se vor prevedea 2 grinzi alturate. Grinda extensibil are talpa superioar in lime de 15cm. Din aceast cauz, condiia de rezemare de 5 cm nu mai este satisfcut si trebuie puse 2 grinzi alturate. 7. Dac n cadrul unui ochi de plac rmne o zon ce nu poate fi acoperit cu panouri, aceasta se declar zon de completare si se va amplasa, pe ct posibil, ct mai central. 8. Zona de completare va avea form rectangular (ptrat sau dreptunghi); nu se admit zone de completare sub form de L, T, Z. 9. Zona de completare va avea limea de maximum 50cm, iar lungimea zonei nu poate fi egal cu lungimea ochiului de plac cu care aceasta este paralel. Zona de completare nu va fi niciodat continu dintr-un capt n altul al ochiului de plac. 10

10.Zona de completare se va gsi ntotdeauna la intersecia rosturilor, fr ca aceste rosturi s scindeze zona de completare. ntotdeauna vom avea cel mult o zon de completare pe fiecare ochi de plac. Zona de completare se va acoperi cu un placaj cu grosimea de maximum 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armturii, dac limea ei este de 10cm sau 20cm. Pe acoperirea zonei de completare cu lime de 30cm, 40cm sau 50cm se va confeciona un panou special (cu lonjeroane, traverse de capt, rigidizri). 11.Panotarea ochiurilor de plac se va realiza n cel puin 2 variante: - o variant n care panourile sunt dispuse cu lungimea paralel cu latura lung a ochiului de plac; - o variant n care panourile sunt dispuse cu lungimea paralel cu latura scurt a ochiului de plac. Recomandri: a) Realizarea de pachete de panouri, n vederea obinerii unei suprafee cofrate de tip ptrat sau dreptunghi, a cror laturi s fie egale cu lungimi de panouri (240 cm 4P3 sau 120 cm 2P3) Se ncearc obinerea de pachete de 4 panouri P3 sau 2 panouri P3, restul de panouri dispunndu-se conform regulilor. b) Dispunerea panourilor de la margine ctre interior n ordine descresctoare acestora. Panourile cu dimensiunile cele mai mari se vor dispune ct mai la margine

Stabilirea grinzilor extensibile i a distanelor maxime ntre ele

Dup panotarea ochiurilor de plac n cel puin 2 variante fiecare, trebuie s stabilim aezarea elementelor de susinere orizontale. Deoarece fiecare grind extensibil atrage dup sine un ntreg eafodaj (popi, contravntuiri, etc.), varianta optim de panotare se va stabili ca fiind aceea pentru care avem numrul cel mai mic de grinzi extensibile. Acest lucru se va face pentru fiecare ochi de plac n parte. Stabilirea distanei maxime ntre grinzile extensibile se va face doar cu ncrcri permanente, pe baza capacitilor portante a acestora, funcie de deschiderea lor. Deschiderea grinzii extensibile se calculeaz ca fiind lumina plcii pe direcia grinzilor din care se scade cte un spaiu de serviciu la fiecare capt al grinzii, spaiu de serviciu care ne permite s montm popii i contravntuirile acestora D = L 2s Din tabelele 25, n funcie de tipul grinzii extensibile, de ncrcarea q i de deschiderea grinzii extensibile D, se stabilete distana maxim ntre grinzile extensibile dmax. n cazul n care aceast distan nu reprezint un divizor al lungimii panoului, grinzile extensibile se vor aeza echidistant, reglndu-le astfel nct distana ntre ele s fie mai mic dect distana dmax stabilit. Dup stabilirea distanelor i poziionarea grinzilor, se stabilete distana optim de panotare. Varianta oprim de panotare se consider varianta cu numrul cel mai mic de grinzi. Dac numrul de grinzi, pentru un ochi de plac, n variantele de panotare, este acelai, se consider varianta optim ca fiind cea cu numrul cel mai mic de panouri. Dac, din punct de vedere al numrului de panouri, variantele sunt identice, se consider varianta optim de panotare, aceea care nu are zon de completare sau la care zona de completare este cea mai mic. Dac i din punct de vedere al zonelor de completare variantele sunt identice, se impune alegerea unei variante n funcie de criterii de proiectare stabilite sau criterii tehnologice. * INCARCARI GRAVITATIONALE a).Incarcarea proprie a panoului (qa) b).Greutatea proprie a betonului (qb) c).Incarcare uniform distribuita pe suprafata provenita din caile de circulatie sau din aglomerari de oameni 11

d).Incarcare concentrata provenita din circulatia oamenilor sau a mijloacelor de transport e).Incarcare provenita din vibrarea betonului f).Incarcare provenita din impingerea laterala a betonului

B).REGULI DE PANOTARE PENTRU PERETI:

- se vor folosi pe cat posibil panourile cu latimea cea mai mare - panourile se dispun pe o singura directie in pozitie verticala - panotarea se incepe intotdeauna de la fata interioara a peretilor deoarece aici gasim intersectia peretilor cu alte elemente - panotarea se incepe intotdeauna de la o margine si nu din camp - daca panotarea se incepe din camp, la margine poate ramane o zona care nu poate fi alcatuita cu un panou standard - pe fiecare fata a peretelui se va prevedea un rost de decofrare vertical pe toata inaltimea peretelui, care va avea latimea de maxim 12,5 cm astfel incat sa ramana intotdeauna multiplu de 10cm - rostul de decofrare nu se amplaseaza niciodata la margine,ci oriunde dupa primul panou de la capat - tiranti se amplaseaza obligatoriu dupa primul panou de la capat, iar pe zona de camp distanta va fi stabilita prin calcul , dar va fi intotdeauna modul de latimi de panotare - pe zona de camp cuprinsa intre tirantii obligatorii amplasati dupa primul tirant de la 12

capat,panourile de pe o fata se vor gasi in oglinda cu cele de pe cealalta fata la intersectii, panourile de pe o parte, se vor suprapune pe minim 5 cm cu panourile de pe latura cealalta pentru a asigura o suprafata etansa

13

14

15

16

17

IV.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR

IV.1. Executia trasarii constructiilor civile,industriale si agricole Definitii si prescurtari: (1) Plan general de trasare = document tehnic ce contine elemente topografice necesare aplicarii pe teren a proiectului constructiei; rezulta din pregatirea topografica a planului de constructie. (2) Punct de sprijin = punct de coordonate cunoscute, materializat in teren, cu ajutorul caruia se pot determina punctele de detaliu. (3) Retea topografica de trasare = retea de puncte folosite la aplicarea in teren a elementelor proiectate. (4) Trasare topografica = ansamblu de operatii topografice necesare aplicarii pe teren a elementelor proiectate conform planului de trasare. Responsabilitati: (1) Executantul raspunde de: Executarea trasarii in conformitate cu prevederile proiectului, prin personal de specialitate si cu aparatura corespunzatoare. Asigurarea conditiilor ca proiectantul, beneficiarul si organele de control sa verifice lucrarile de trasare efectuate. Amplasarea, intretinerea si asigurarea, pe intreaga durata de realizare a constructiei, a reperilor de trasare. (2) Proiectantul raspunde de: Proiectarea trasarii in conformitate cu prevederile STAS 9824/0-74. Verificarea aplicarii in teren a retelei de trasare si a trasarii constructiilor, efectuata de catre executant. Efectuarea impreuna cu beneficiarul a receptiei lucrarilor de trasare. Solutionarea eventualelor neconcordante semnalate de catre executant la aplicarea in teren a retelei de trasare si la trasarea constructiilor. (3) Beneficiarul, prin dirigintele de santier, raspunde de: Verificarea si receptionarea proiectului de trasare si a lucrarilor de trasare efectuate de catre executant.

Descrierea activitatii:
Proiectarea trasarii (1) Proiectarea trasarii si aplicarea pe teren a bazei de trasare se face de catre proiectant. (2) Proiectarea trasarii se face conform STAS 9824/0-74, avandu-se in vedere urmatoarele: -respectarea proiectului de executie in ceea ce priveste: forma, marimea si pozitia constructiilor pe amplasamentele proiectate; elementele geometrice de legatura (aliniamente si repere) pentru trasarea in plan orizontal si in plan vertical a constructiilor; precizia necesara pozitionarii constructiilor pe amplasamentele proiectate; -conditiile referitoare la: puncte existente ale retelei geodezice sau topografice (puncte de triangulatie, puncte de nivelment etc.); repere de trasare necesare a fi materializate (retea speciala de trasare); masurile de protejare a reperelor in timpul executiei constructiilor; particularitatile terenului (relief, acoperiri etc.). (3) Planul de trasare se intocmeste la scara planului de situatie de ansamblu a constructiilor proiectate si cuprinde: -punctele retelei geodezice sau topografice existente, folosite ca axe de trasare sau pentru aplicarea si legarea retelei speciale de trasare; -reteaua speciala de trasare; -constructiile proiectate care urmeaza a fi trasate pe teren; -elementele geometrice de trasare a constructiilor proiectate (distante, unghiuri, coordonate) fata de axele de trasare. (4) Inainte de aplicarea pe teren a retelei de trasare, executantul, prin personal de specialitate va verifica proiectul de trasare din punct de vedere al satisfacerii exigentelor mentionate la pct. 6.1.(2) si 6.1.(3) precum si al concordantei acestuia cu proiectul de executie al constructiei si va semnala proiectantului si beneficiarului orice eventuale nepotriviri, erori sau omisiuni. 18

 Aplicarea pe teren a retelei de trasare (1) Aplicarea pe teren a punctelor retelei speciale de trasare se face conform STAS 9824/0-74. (2) Cotele punctelor retelei speciale de trasare se determina prin nivelment geometric de ordinul IV cu toleranta in mm: TIV = 20 L in care L este lungimea traseului in km. (3) Pentru aplicarea in teren a retelei de trasare, executantul va folosi cadre de specialitate si aparatura corespunzatoare realizarii preciziei impuse. Trasarea pe teren a constructiilor (1) Trasarea pe teren a constructiilor cuprinde urmatoarele lucrari: -identificarea, reconstruirea si, dupa caz, rematerializarea reperelor de trasare; -executarea operatiunilor de aplicare pe teren a punctelor caracteristice ale constructiilor; -verificari de autocontrol prevazute in documentatia de trasare; -aplicarea masurilor de protejare a reperelor de trasare si mentinerea acestora pe toata durata de executie a constructiilor. Controlul calitatii si receptia lucrarilor (1) Receptia lucrarilor de trasare se face, la terminarea acestora, de catre o comisie formata din dirigintele de santier, proiectant si conducatorul tehnic al lucrarii, asistati de personalul de specialitate care a efectuat trasarea sau de catre personal similar desemnat de catre beneficiar sau proiectant. (2) La receptia lucrarilor de trasare pe teren a constructiilor se vor verifica: -respectarea la trasarea pe teren a prevederilor din planul de trasare; -pozitia in teren a punctelor caracteristice si a dimensiunilor contururilor constructiilor trasate; -valoarea si marcarea reperelor de cota +/- 0,00. (3) Receptia lucrarilor de trasare pe teren a constructiilor se consemneaza in proces verbal de trasare.

IV.2. Sapaturi manuale Definitii si prescurtari: (1) (2) CTA - cota terenului amenajat. CF - cota de fundare sau adancimea sapaturii.

Responsabilitati: (1) gen. Recuperarea stratului de pamant vegetal. Executarea sapaturilor la dimensiunile si cotele prevazute in proiectul lucrarii. Anuntarea investitorului la terminarea sapaturilor pentru convocarea proiectantului geotehnician in vederea stabilirii naturii terenului de fundare si receptia acestuia. Protejarea sapaturilor de apele de suprafata. Inscrierea in tolerantele prescrise mentionate in C 56-85. (2) Investitorul, prin dirigintele de santier, raspunde de: Respectarea tuturor restrictiilor cuprinse in prezenta instructiune. Avizarea eventualelor derogari solicitate de constructor. Convocarea proiectantului pentru stabilirea naturii terenului la terminarea sapaturi si receptia acestuia. Acordul final pentru executia conforma a lucrarii si trecerea la faza urmatoare. 19 Constructorul, prin conducatorul lucrarii, raspunde de: Trasarea in teren a lucrarilor de sapatura si pichetarea traseelor santurilor, a cuvelor si a fundatiilor de orice

 Descrierea activitatii: Prevederi generale (1) Functie de tehnologiile folosite, sapaturile manuale se clasifica in: - sapaturi manuale fara sprijiniri (cu sau fara taluzuri) - in gropi izolate, de mare sau mica suprafata; - pentru finisare taluzuri si funduri de sapatura executate manual; - la subzidiri; - sapaturi manuale cu sprijiniri (cu sau fara epuismente) - cu sprijiniri orizontale (cu sau fara interspatii); - cu sprijiniri verticale (cu sau fara interspatii); - sapaturi manuale in incinte de palplanse, batardouri sau in incinte de pereti mulati. (2) Tehnologia de executare a sapaturilor, daca nu este precizata prin proiect, se stabileste de catre executant, de acord cu proiectantul si beneficiarul, tinand seama de urmatoarele criterii principale: - productivitatea muncii; - factori tehnici caracteristici; - consumul de energie; - costul executiei lucrarilor; - duratele de executie; - asigurarea normelor de tehnica securitatii muncii si PSI. (3) Dupa caz, la alegerea tehnologiei de executie, mai pot interveni si alte criterii si anume: - siguranta unor constructii invecinate; - existenta unor instalatii subterane (apa, canal, termice, gaze, electrice, telefonice); - dotarea cu utilaje a executantului; - gradul de libertate si de miscare pe amplasament; - natura si stratificatia terenului; - caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului; - cota apelor subterane si debitul lor; - cota la care trebuiesc executate sapaturile. Lucrari pregatitoare (1) Inainte de inceperea executiei sapaturilor se vor realiza in prealabil urmatoarele: - preluarea de catre executant a amplasamentului lucrarii de la beneficiar, in prezenta proiectantului; amplasamentul se preia liber de orice sarcina. La preluarea amplasamentului se preiau si reperii de trasare, respectiv de nivel (cota 0,00); - la preluarea amplasamentului in prezenta beneficiarului si proiectantului se identifica si se marcheaza in vederea protejarii pe tot parcursul executiei lucrarilor de sapatura, eventualele instalatii subterane existente pe amplasament; - se obtine de catre executant avizul de sapatura de la proprietarul retelelor subterane existente pe amplasament; - defrisarea terenului (daca este cazul); - demolarea constructiilor de pe amplasament (daca este cazul si numai daca beneficiarul detine autorizatia de desfiintare eliberata potrivit legii); - stabilirea cu beneficiarul a locurilor unde se transporta molozul, pamantul vegetal si pamantul rezultat din sapaturi precum si distantele de transport la aceste depozite; - se evacueaza materialele rezultate din defrisari si demolari; - se excaveaza si se evacueaza in zonele indicate de catre beneficiar pamantul vegetal; - se asigura scurgerea si colectarea generala a apelor de pe platforma pe care se vor realiza constructiile, prin santuri de garda sau rigole, gropi de colectare; - se traseaza constructiile, dupa care poate incepe executia sapaturilor de fundatie. Executia sapaturilor manuale (1) (2) Pentru executia sapaturilor manuale, formatiile de lucru folosesc: cazmaua, lopata, tarnacopul, spitul, ranga. Evacuarea pamantului rezultat din sapatura se realizeaza cu roaba, tomberonul, bena, banda rulanta, dupa caz. 20

(3) Pentru executarea sprijinirilor se utilizeaza, dupa caz, dulapi din lemn sau dulapi metalici de inventar, spraituri si moaze din lemn sau metalice de inventar, palplanse metalice. (4) Cand nivelul apelor subterane este ridicat si apa apare in incintele in care se sapa, se organizeaza evacuarea apei astfel incat sapatura sa poata continua practic in uscat, de regula aceasta realizandu-se cu moto sau electropompe iar in cazuri speciale, pe baza de proiecte tehnologice, cu ajutorul drenurilor filtre, incintelor de filtre aciculare, puturi filtre forate, prin crearea incintelor etanse de palplanse, pereti mulati, chesoane. (5) Pentru ca terenul de fundare sa nu sufere degradari pana la inceperea betonarii fundatiilor, sapaturile se opresc deasupra cotei finale astfel: - in nisipuri fine cu 20-30 cm; - in pamanturile argiloase contractile cu 15-25 cm; - in pamanturi sensibile la umezire cu 40-50 cm. Saparea acestui ultim strat se executa numai in momentul premergator pregatirii betonarii. (6) Din considerente de protectie a muncii, sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa pana la urmatoarele adancimi: - 0,75 m in terenuri necoezive si slab coezive; - 1,25 m in terenuri cu coeziune mijlocie; - 2,00 m in terenuri cu coeziune mare. Pentru adancimi mai mari, taluzurile verticale vor fi sprijinite pe toata inaltimea lor. (7) Sub cotele indicate la paragraful anterior, sapaturile pot fi executate in taluz. Sapaturile in taluz se executa in terenuri cu umiditate naturala de 12-18% astfel incat inclinarea taluzului sa nu depaseasca valorile de mai jos: - nisip, balast 1:1 - nisip argilos 1:1,25 - argila nisipoasa 2:3 - argila 1:2 - loess 4:3 - roca friabila 2:1 - 4:1 - stanca 4:1 - 7:1 La adancimi mai mari de 2 m se creaza o treapta intermediara cu o bancheta de 0,60-1,00 m latime. (8) Daca fundatiile necesita cofraje laterale, latimea fundului sapaturii este mai mare decat latimea fundatiei cu 2x80 cm, spatiul de 0,80 m de o parte si de alta a fundatiei, din experienta, a rezultat ca fiind satisfacator pentru executarea cofrajelor, decofrare si executia altor lucrari (ex. hidroizolatii si protectiile acestora). (9) Cota la care se executa sapatura este cea prevazuta in proiect si nu poate fi modificata decat de catre proiectant, cu acordul beneficiarului. (10) In cazul in care, pe parcursul executiei lucrarilor de sapatura, se constata accidente locale de teren (hrube, gropi, materiale de umplutura, s.a.) se anunta beneficiarul si proiectantul. (11) Sprijinirile se executa de catre formatia de dulgheri pe masura executarii sapaturilor. Sprijinirile obisnuite pot fi: - orizontale - folosite in cazul pamanturilor argiloase, consistente, a pietrisurilor si nisipurilor indesate in care peretii sapaturii se pot mentine scurt timp si nesprijiniti. Pe masura adancirii sapaturii se monteaza dulapi cu interspatii intre ei (marimea interspatiului depinzand de natura terenului) si care la joante sunt rezemati pe piese verticale spraituite cu elemente orizontale; - verticale - folosite la sapaturi executate la pamanturi fara coeziune sau cu coeziune slaba. Dulapii metalici de sprijinire se aseaza vertical alaturat si se introduc treptat in teren prin batere, pe masura avansarii sapaturii, fiind tot timpul cu varful infipt 50-60 cm sub nivelul sapaturii. Sprijinirea dulapilor verticali la partea superioara a sapaturii se face cu longrine orizontale descarcate prin spraituri metalice reglabile (sau de lemn, fixe) in elementele de pe peretele opus. (12) Pamantul din sapatura se depoziteaza temporar la cel putin 1 m de marginea gropii, de unde, daca situatia impune, se evacueaza in depozite organizate sau in alte zone unde urmeaza a fi folosit la umpluturi.

Controlul calitatii si receptia lucrarilor (1) La terminarea lucrarilor de sapatura se fac urmatoarele verificari: -beneficiarul si executantul verifica trasarea sapaturilor, dimensiunile acestora si cota de fundare, intocmesc si semneaza procesul verbal de receptie calitativa a sapaturilor; 21

-beneficiarul, proiectantul geotehnician si executantul verifica natura terenului de fundare, fac receptia acestuia intocmind procesul verbal de receptie calitativa a terenului de fundare si stabilesc continuarea lucrarilor. Daca natura terenului la cota sapaturii nu este cea avuta in vedere de catre proiectant la elaborarea proiectului sau se constata accidente locale de teren, proiectantul va da solutia.

IV.3. Sapaturi mecanizate Definitii si prescurtari (1) (2) (3) Taluz inclinat = peretele sapaturii inclinat in functie de natura si de umiditatea terenului de la 1/0,75-1/1,5. H = adancimea sapaturii la un moment dat. b = distanta pe orizontala dintre inceputul si sfarsitul taluzului. Responsabilitati (1) Constructorul prin conducatorul lucrarii raspunde de: Trasarea in teren a lucrarilor de sapatura si pichetarea traseelor santurilor, a colturilor cuvelor, a fundatiilor de orice gen etc. Recuperarea stratului de pamant vegetal. Executarea sapaturilor la dimensiunile si cotele prevazute in proiectarea lucrarii. Anuntarea investitorului la terminarea sapaturilor pentru convocarea proiectantului geotehnician in vederea stabilirii naturii terenului si receptiei acestuia. Protajarea sapaturilor de apele de suprafata. Inscrierea in tolerantele prescrise mentionate in C56-85. (2) Investitorul, prin dirigintele de santier, raspunde de: Respectarea tuturor restrictiilor cuprinse in prezenta instructiune. Avizarea eventualelor derogari solicitate de constructor. Convocarea proiectantului pentru stabilirea naturii terenului la terminarea sapaturii si receptia acestuia. Acordul final pentru executia conforma a lucrarii si trecerea la faza urmatoare. Descrierea activitatii Prevederi generale (1) Tehnologia de executare a sapaturilor, daca nu este precizata prin proiect, se stabileste de catre executant, de acord cu proiectantul si beneficiarul, tinand seama de urmatoarele criterii principale: - productivitatea muncii; - factori tehnici caracteristici; - consumul de energie; - costul executiei lucrarilor; - duratele de executie; - asigurarea normelor de tehnica securitatii muncii si PSI. (2) Dupa caz, la alegerea tehnologiei de executie, mai pot interveni si alte criterii si anume: - siguranta unor constructii invecinate; - existenta unor instalatii subterane (apa, canal, termice, gaze, electrice, telefonice); - dotarea cu utilaje a executantului; - gradul de libertate si de miscare pe amplasament; - natura si stratificatia terenului; - caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului; - cota apelor subterane si debitul lor; - cota la care trebuiesc executate sapaturile. Lucrari pregatitoare (1) Inainte de inceperea executiei sapaturilor se vor realiza in prealabil urmatoarele: 22

- preluarea de catre executant a amplasamentului lucrarii de la beneficiar, in prezenta proiectantului; amplasamentul se preia liber de orice sarcina. La preluarea amplasamentului se preiau si reperii de trasare, respectiv de nivel (cota 0,00); - la preluarea amplasamentului in prezenta beneficiarului si proiectantului se identifica si se marcheaza in vederea protejarii pe tot parcursul executiei lucrarilor de sapatura, eventualele instalatii subterane existente pe amplasament; - se obtine de catre executant avizul de sapatura de la proprietarul retelelor subterane existente pe amplasament; - defrisarea terenului (daca este cazul); - demolarea constructiilor de pe amplasament (daca este cazul si numai daca beneficiarul detine autorizatia de desfiintare eliberata potrivit legii); - stabilirea cu beneficiarul a locurilor unde se transporta molozul, pamantul vegetal si pamantul rezultat din sapaturi precum si distantele de transport la aceste depozite; - se evacueaza materialele rezultate din defrisari si demolari; - se excaveaza si se evacueaza in zonele indicate de catre beneficiar pamantul vegetal; - se asigura scurgerea si colectarea generala a apelor de pe platforma pe care se vor realiza constructiile, prin santuri de garda sau rigole, gropi de colectare; - se traseaza constructiile, dupa care poate incepe executia sapaturilor de fundatie. Executia sapaturilor mecanizate (1) Se executa cu excavatorul, in unul sau mai multe straturi, grosimea stratului fiind in functie de adancimea de sapare a cupei. Se mai poate executa si cu draglina. Sapatura se poate executa in abataj cu cupa directa sau prin retragere cu cupa inversa. In cazul sapaturii mecanizate, taluzul se ajusteaza manual de muncitori cu tarnacopul si casmaua dupa fiecare strat excavat. (2) Taluzarea manuala se executa cu casmaua si tarnacopul in functie de umiditatea terenului si natura sa, prin saparea terenului in straturi de 15-20 cm, sau prin politura de sus in jos. Daca adancimea sapaturii este foarte mare, taluzurile se executa in trepte cu inaltimea maxima de 2 m, creand bancheta de 0,5-1 m intre trepte. (3) Inclinarea taluzului se da in functie de natura terenului, prin raportul inaltimii "h" la proiectia "b" a taluzului pe orizontala. Inclinarea admisa a taluzelor sapaturilor in terenuri cu umiditate naturala: - nisip si umplutura h/b = 1/1,5 - nisip argilos h/b = 1/1 - argile, argile nisipoase si loess h/b = 1/0,75 (4) Tehnologia sapaturii este urmatoarea: Excavatorul incepe sapatura dintre extremitatea gropii opuse directiei de iesire a masinilor. Descarcarea pamantului se face direct in autobasculanta. Sapatura se face aproximativ la cota finita. Daca adancimea de sapatura este mare se executa in mai multe straturi de sapatura, creandu-se rampa de iesire a masinilor. Daca spatiul este ingust in groapa, masinile dau inapoi cu spatele spre rampa. Daca latimea gropii este mai mare decat raza de actiune a excavatorului, sapatura se executa pe fasii longitudinale paralele cu sensul de inaintare al excavatorului. Depozitarea pamantului rezultat din sapatura se face, de regula, in depozite de pamant in afara zonei de lucru dardaca situatia impune, depozitarea se face temporar si in zona, la o distanta de muchia superioara a taluzului astfel incat stabilitatea acestuia sa nu fie pusa in pericol. In cazul executarii santurilor cu peretele in taluz, cu adancimi mari, se vor creea banchete pentru aruncarea pamantului la releu pe verticala cu latime minima 1m si inaltimea releului 1,5 m.

Controlul calitatii si receptia lucrarilor (1) La terminarea lucrarilor de sapatura se fac urmatoarele verificari: -beneficiarul si executantul verifica trasarea sapaturilor, dimensiunile acestora si cota de fundare, intocmesc si semneaza procesul verbal de receptie calitativa a sapaturilor; -beneficiarul, proiectantul geotehnician si executantul verifica natura terenului de fundare, fac receptia acestuia intocmind procesul verbal de receptie calitativa a terenului de fundare si stabilesc continuarea lucrarilor. Daca natura 23

terenului la cota sapaturii nu este cea avuta in vedere de catre proiectant la elaborarea proiectului sau se constata accidente locale de teren, proiectantul va da solutia.

IV.4. Executarea cofrajelor pentru fundatii Definitii si prescurtari (1) Cofraje = constructii auxiliare, provizorii care servesc - pe timpul executarii lucrarilor - la turnarea betonului proaspat si obtinerea formei si dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton armat, precum si pentru sustinerea acestora - pe timpul intaririi betonului pana la obtinerea rezistentelor mecanice necesare. Responsabilitati (1) Executantul, prin conducatorul lucrarii, raspunde de: Aprovizionarea punctului de lucru cu materialele prevazute in proiect la calitatea prescrisa si cu sculele si dispozitivele necesare executiei lucrarii la parametrii proiectati. Receptionarea materialelor aprovizionate la lucrare. Aplicarea in executie a prescriptiilor prezentei instructiuni si a prescriptiilor proiectului, precum si a PCCVI-ului specific. Efectuarea tuturor remedierilor indicate in urma controlului sau autocontrolului efectuat pe linie de asigurare a calitatii lucrarii in termenul stabilit. Efectuarea eventualelor modificari in executie numai cu aprobarea proiectantului si acceptul investitorului. Asigurarea tuturor garantiilor solicitate de investitor privind exigentele de calitate ale constructiei. (2) Investitorul, prin dirigintele de santier, raspunde de: Respectarea tuturor restrictiilor din prezenta instructiune de catre constructor. Evidentierea tuturor testelor (incercari, probe) de confirmare a calitatii lucrarilor ce fac obiectul prezentei instructiuni. Acordul final pentru executia conforma a lucrarii si trecerea la faza urmatoare. Descrierea activitatii: Elemente generale (1) Prezenta procedura trateaza executarea cofrajelor pentru fundatii directe de suprafata, continue, izolate, radiere generala, fundatii utilaje. (2) Cofrajele elementelor de constructii din beton si beton armat sunt alcatuite din doua parti principale: - cofrajul propriu-zis, care da forma elementului prin astereala (fata) care vine in contact direct cu betonul, asigurandu i acestuia aspectul si calitatea ceruta; - sistemul de sustinere si rigidizare, care asigura preluarea si transmiterea fortelor sau incarcarilor la teren sau la alte elemente de constructii executate anterior (3) Cofrajele si sustinerile trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte generale: - sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu - se inscrierea in tolerantele admisibile conform Anexei III.1 la Codul NE 012-99; - sa fie capabile sa reziste la toate actiunile care pot apare in timpul procedului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficient de mare pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabila de siguranta; - sa fie suficient de rigide; - sa fie dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului; - sa fie astfel realizate incat sa nu se produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor la montarea si demontarea lor; sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului; - sa fie etanse, sa nu produca pierderea de parti fine (lapte de ciment) iar fetele lor in contact cu betonul sa fie curate, pentru a nu produce pete pe fata betonului, rezistenta prea mare la decofrare sau diminuarea sectiunii betonului prin eventual beton intarit ramas de la turnari anterioare. 24

(4) Dupa curatire, si reconditionare, in vederea reutilizarii, cofrajele se ung pe suprafata interioara cu agenti de decofrare, aplicati in straturi uniforme. Acestia nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul.

Tipuri de cofraje, dimensionare, transport, manipulare (1) Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. Materialele folosite la confectionarea cofrajelor precum si a sustinerilor lor trebuie sa corespunda standardelor de produs. (2) Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere: a). fata de pozitia cofrajelor, de la turnarea betonului pana la decofrare: - cofraje stationare; - cofraje mobile (cofraje glisante, pasitoare etc.); b). din punct de vederew al utilizarii componentelor: - cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se reutilizeaza; - cofraje unicat, care se utilizeaza o singura data; sunt confectionate, de regula din materiale lemnoase; - cofraje pierdute, la care, elementele intra in componenta betonului; - cofraje "virtuale", la care betonul se toarna in spatii construite anterior, de ex. groapa in care se toarna fundatia din beton. La acest tip de cofraje, abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect sunt cele specifice lucrarilor de sapatura. c). fata de calitatea suprafetei de beton obtinuta dupa decofrare: - cofraje pentru beton aparent; - cofraje pentru betoane brute, suprafetele obtinute urmand a fi acoperite cu tencuieli, placaje etc. (3) In cazul constructiilor deosebite ca forma, inaltime sau deschidere sau a celor prevazute a se executa cu procedee speciale, proiectul lucrarii va trebui sa contina si precizari privind alcatuirea cofrajelor si a sustinerilor acestora si tehnologia de monatre si demontare. detaliile de alcatuire a cofrajelor se elaboreaza de catre executant, in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut de specialitate. (4) Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. Pregatirea lucrarilor (1) In baza analizei prevederilor proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va elabora proiectul / fisa tehnologica, care va fi acceptata de catre responsabilul tehnic cu executia atestat. proiectul / fisa tehnologica va contine, in principal, urmatoarele: - lucrarile pregatitoare; - fazele de executie; - pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare; - programul de control al executiei, in fazele de executie a cofrajelor; - resursele necesare: materiale, echipamente de cofrare si sustinere, utilaje, scule, personal etc; - organizarea locului de munca; - programul si ordinea de decofrare; - reguli si masuri de protectia muncii si P.S.I specifice. (2) Inaintea inceperii montarii cofrajelor se realizeaza, in atelierul de cofraje sau direct pe santier, urmatoarele lucrari: - verificare. reconditionarea si curatirea elementelor de cofraj si a sustinerilor si, dupa caz, confectionarea unor componente necesare; - transportul elementelor cofrajului si a sustinerilro in apropierea lucrarii; - ungerea fetelor interioare ale elementelor cofrajului cu agenti de decofrare, operatie care se va realiza la un moment care sa asigure ca pana la turnarea betonului agentul de decofrare isi mentine caracteristicile. Fazele de executie:

25

(1) Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii: - trasarea pozitiei cofrajelor; - transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie; - asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; - incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, spraituri, contravantuiri, etc.; - controlul si receptia lucrarilor; - demontarea (dupa turnarea si intarirea betonului); - pregatirea pentru un nou ciclu. (2) Trasarea pozitiei cofrajului este cuprinsa in cadrul fazei de sapaturi si se realizeaza pe cale topografica cu materializarea prin repere in betonul de egalizare. (3) Montarea cofrajelor pentru fundatii va avea in vedere urmatoarele cerinte: - respectarea trasarii si a tolerantelor admisibile; - prevederea de goluri pentru retelele subterane; - trasarea si montarea la pozitia din proiect a confectiilor metalice inglobate. (4) In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul d ecompactare si de posibilitatile de inmuiere a pamantului, astfel incat sa se evite producerea tasarilor si a consecintelor acestora asupra cofrajului si elementului turnat. (5) In cazul in care terenul este inghetat, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea sustinerilor in caz de dezghet. (6) In cazul sapaturilor executate cu taluz natural vertical (teren coeziv) peretele sapaturii indeplineste si functia de cofraj, treapta I (talpa). (7) La treapta a II a de fundatie la fundatii rigide cat si elastice pentru sapatura in taluz se recomanda utilizarea cofrajelor din panouri de inventar tip CMU (cofraj mixt usor) cu distantieri pierduti sau distantieri in teava de plastic si cu spraituri fixate in teren. (8) In cazul fundatiilor mari, pentru acoperirea intreaga a suprafetelor cu cofraje, o solutie de rezolvare o constituie utilizarea cofrajului mixt greu CMG la pereti cu spraituri pierdute si tiranti pierduti la interior, coltar CG1 la colturi pereti si podina de lucru pe palee FG1. Controlul calitatii si receptia lucrarilor (1) La terminarea fiecarei faze si la terminarea lucrarilor de cofraje se vor verifica: - alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; - incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare; - dimensiunile in plan si sectiune; - pozitia cofrajelor in raport cu alte elemente corespunzatoare situate la acelasi nivel sau nivele diferite; - pozitia golurilor, a pieselor inglobate; - abaterile limita de pozitionare a elementelor fata de proiect conform subcap. 6.5. (2) La terminarea lucrarilor de cofraje si efectuarea, impreuna cu dirigintele de santier, a verificarilor consemnate la paragraful anterior, conducatorul tehnic al lucrarii incheie cu acesta procesul verbal de receptie calitativa. (3) In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va incheia un singur proces verbal de receptie calitativa comun, pentru cofraje si armaturi.

IV.5. Betonarea fundatiilor Domeniu de utilizare : Betonare fundatii izolate monolite sau continue FAZE DE EXECUTIE 1). Verificari inainte de turnare 2).Verificari generale verificarea lucrarilor pregatitoare

26

-Responsabilul cu betonarea se asigura ca exista: -Procedura tehnica de executie ; -Documente care sa certifice avizarea betonarii (PVLA) ; -Forta de munca instruita ; -Comanda de betoane la statia de preparare si certitudinea onorarii ei ; -Utilaje de transport,scule,dispozitive de punere in opera a betonului ; -Instalatii de apa si energie ; - Materiale de rezerva si piese de schimb.

De asemenea se va verifica : - Trasarea corecta si montarea reperelor de nivel ; - Starea vremii : pentru timpul friguros se aplica prevederile FT17,iar pentru temperaturi ridicate se aplica prevederile FT19 - Accesul la punctele de descarcare ; -Sistemul de comunicatii ; - Conditiile pentru respectarea normelor NTS si PSI - Asigurarea conditiilor de turnare,compactare,finisare si protectie dupa turnare,incercari. 3).Verificari specifice - Pozitionarea corecta a golurilor pentru instalatii : canalizare,electrice - Amplasarea mustatilor; - Pomparea eventualelor ape de infiltratie sau pluviale existente 4).Turnarea betonului - Va fi condusa de conducatorul tehnic al punctului de lucru ; - Se va face conform planului de turnare stabilit anterior si insusit ; - Se examineaza bonul de transport,durata de preparare pana la punerea in opera, consistenta betonului ; - Inaltimea de turnare nu va fi mai mare de 1,5 m ; - Asezarea betonului in cofraj se face fara a deranja armatura ; - Betonul se va repartiza in mai multe puncte nu se va descarca intr-un singur punct intreaga cantitate dintr-o bena ; - Turnarea se poate face : - direct in cofraj cu burlane si jgheaburi - cu bena - prin pompare - Turnarea betonului se face in straturi orizontale de 25-35 cm astfel incat compactarea unui strat sa se faca prin introducerea vibratorului si in stratul anterior ; - In cazul fundatiilor masive este recomandat ca betonarea sa se faca pe o vreme racoroasa ; 5).Vibrarea betonului se face pentru fiecare strat turnat. 6).Intreruperea betonarii nu este indicata. Betonarea fundatiilor trebuie sa se faca in mod continuu cu evitarea rosturilor de lucru pentru a crea monolitismul blocului de beton. 7).Finisarea suprafetelor se face folosind dispozitive adecvate (dreptare,mistrii).Se cauta sa se elimine neregularitatile suprafetei de beton. 8).Protectia betonului se va face obligatoriu in functie de conditiile meteo. 9).Resurse Formatie de lucru - betonisti functie de tipul si dimensiunea elementului Materiale principale - beton de clasa (marca) prevazuta in proiect Scule generale dreptare,mistrii,vibratoare 27

Dispozitive de manipulare pentru macara gase,elemente de agatare Dispozitive de masura si control ruleta,aparate Topo(nivela,teodolit),con tasare Echipament de protectia muncii casca,manusi,salopete,cizme Macara,bena / pompa pentru turnare 10).OBSERVATII Este interzisa atingerea armaturii cu butelia vibratorului in timpul functionarii; Este interzisa ridicarea armaturilor,scuturarea lor in timpul betonarii; In timpul betonarii,pentru fiecare transport de beton se vor preleva probe pentru verificarea clasei de consistenta a betonului (metoda tasarii).Daca aceasta nu corespunde,betonul va fi refuzat. Seful de santier are obligativitatea de a instrui personalul asupra tehnologiei de lucru. Responsabilul SSM si seful de santier au obligativitatea instruirii personalului pentru respectarea IP-SSM

IV.6. Armarea fundatiilor DOMENIU DE UTILIZARE : Armare fundatii,grinzi de fundatii,radiere din beton armat monolit
FAZE DE EXECUTIE

1) Pregatirea lucrarilor Lucrari pregatitoare Intocmirea fiselor de debitare si fasonare a barelor de otel beton pentru fiecare element, pe marci in baza proiectului existent ; Aprovizionarea,sortarea si stivuirea corespunzatoare pe stelaje sau in stive a otelului-beton pe diametre,lungimi si marci Se verifica starea vremii: in cazul timpului friguros se aplica prevederile FT17,art.III+IV Lucrari de organizare de santier specifice punerii in opera a otelului beton Verificarea amplasarii mijloacelor de ridicare pe verticala ; Asigurarea cailor de acces a mijloacelor de transport ; Amenajarea platformei pentru depozitarea barelor (fasonate si nefasonate) si a carcaselor prefabricate,cu asigurarea depozitarii pe grupe de bare,tipuri de otel,elemente si marci ; Asigurarea dispozitivelor de ridicat si montat carcase,plase sau bare izolate. Asigurarea cu resurse Forta de munca in functie de cantitatea de otel ce urmeaza a fi pusa in opera; Materiale de baza si auxiliare,pe sortimente si dimensiuni ; Utilaje specifice si mijloace de transport 2) Manipularea,transportul si depozitarea otelului-beton Depozitarea otelului-beton se face pe platforme deschise balastate sau betonate,amenajate conform proiectului de organizare,pe baza unui flux organizat de descarcare,manipulare si circulatie. - otelul beton in colaci se depoziteaza in pozitie verticala,in siruri pe randuri suprapuse; - otelul-beton in bare se depoziteaza pe sorto-tipo diametre pe reazeme de beton,metal sau lemn - plasele sudate se livreaza in pachete si depoziteaza prin asezare pe orizontala sau inclinata cu rezemare pe capre 3) Indreptarea otelului-beton - otelul beton livrat in colaci se indreapta prin intindere cu troliu mecanic sau manual - otelul beton livrat in bare se indreapta astfel : pana la 15 mm intre dornuri,folosind capatul liber al barei ca parghie,iar cel peste 16 mm se indreapta folosind chei speciale de lucru. 4) Trasarea se face prin masurare manuala cu metrul. 5) Debitarea se face in functie de caracteristicile otelului-beton 28

- otel < 12 mm indreptat manual,se debiteaza cu stanta manuala portabila ; - otel >12 mm se debiteaza cu stanta mecanica,polizor unghiular electric. pentru taierea plaselor sudate se folosesc clesti manuali care taie bara cu bara. 6) Fasonarea manuala a armaturilor se executa pe bancul de lucru,pe care sunt fixate dispozitivele ajutatoare de indoire (placa metalica fixata de blatul bancului prevazuta cu dornuri interschimbabile in functie de diametrele barelor de fasonat). Se recomanda ca fasonarea armaturilor din OB37 sa nu se faca la temperaturi < -10C,iar armaturile din PC52 la temperaturi sub -5C.Armatura cu > 25 mm se fasoneaza la cald. Asamblarea otelului-beton in carcase solidarizarea barelor de otel beton se face prin : legare cu sarma,respectiv cu 2 fire de sarma moale neagra de 1-1,5 mm folosind clestele patent ; - legare cu cleme si agrafe utilizand un dispozitiv manual care prin simpla tragere,rasuceste sarma agrafei. Confectionarea carcaselor de fundatii,grinzi si alte elemente liniare se face astfel : - se aseaza pe capre barele din partea de jos a grinzii sau de pe una din laturi in cazul stalpilor ; - se traseaza pe una din barele longitudinale marginale pozitia etrierilor conform proiectului,dupa care se introduc etrierii si se leaga la colturi de barele longitudinale si in camp de barele intermediare ; - se roteste carcasa cu 180,elementul ramanand rezemat pe suporti,astfel ca barele longitudinale sa ramana la partea de jos ; - se monteaza restul de bare longitudinale drepte sau inclinate si se leaga de etrieri ; - se introduc etrierii de capat peste barele longitudinale si se leaga obtinandu-se carcasa finita,care se transporta si se depoziteaza in asteptarea montajului. 7). Curatirea cofrajului prin maturare,spalare cu furtunul sau cu jet de aer comprimat.

8). Montarea armaturilor Montarea barelor flotante legate direct in cofraj se realizeaza astfel: Se traseaza conturul elemente lor si se marcheaza cu oxid colorat pe egalizare ; Pe stratul de egalizare din beton se monteaza armaturile,asezate pe distantieri pureci (min.3 buc/m) ; se pozitioneaza distantierii si se leaga barele cu sarma la fiecare intersectie astfel incat sa se respecte acoperirea cu beton ceruta de proiect; - la radiere,la randul superior de armaturi se monteaza pe capre de rezemare ,barele legandu-se atat la intersectii,cat si de capre si respectandu-se spatiul pentru acoperirea de beton ; - se asigura montarea la pozitie foarte exact si bine legata a mustatilor pentru stalpi 9).Montarea carcaselor - se verifica corespondenta dintre dimensiunile cofrajelor si cele realizate ale carcaselor ; - se fixeaza distantierii inferiori si laterali ; - se agata in carligele unui dispozitiv de manipulare pentru a evita deformarile si se monteaza cu macaraua la locul de montare ; - se aseaza in cofraj cu dirijare manuala ; - se monteaza mustatile pentru stalpi RESURSE Formatie de lucru - fierari-betonisti Materiale principale - otel beton OB 37 si/sau PC52 - sarma 1,18 mm - distantieri Scule generale chei simple,duble,cu brat drept si cu brat frant,cleste patent Dispozitive de manipulare pentru macara gase,elemente de agatare Dispozitive de masura si control metru,ruleta,aparate Topo(nivela,teodolit) Echipament de protectia muncii casca,manusi,salopete,cizme Macara 29

OBSERVATII Seful de santier are obligativitatea de a instrui personalul asupra tehnologiei de lucru. Responsabilul SSM si seful de santier au obligativitatea instruirii personalului pentru respectarea IP-SSM Seful de santier are obligativitatea de a efectua controlul de calitate al armaturii,respectiv sa examineze continutul documentelor (certificate de calitate),sa examineza aspectul barele de otel beton,sa efectueze indoirea la rece.Orice neconformitate va fi anuntata ierarhic.

V.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A STRUCTURII

V.1. Executarea cofrajelor pentru stalpi:

Responsabilitati:
(1) Executantul, prin conducatorul lucrarii, raspunde de: Aprovizionarea punctului de lucru cu materialele prevazute in proiect la calitatea prescrisa si cu sculele si dispozitivele necesare executiei lucrarii la parametrii proiectati. Receptionarea materialelor aprovizionate la lucrare. Aplicarea in executie a prescriptiilor prezentei instructiuni si a prescriptiilor proiectului, precum si a PCCVI-ului specific. Efectuarea tuturor remedierilor indicate in urma controlului sau autocontrolului efectuat pe linie de asigurare a calitatii lucrarii in termenul stabilit. Efectuarea eventualelor modificari in executie numai cu aprobarea proiectantului si acceptul investitorului. Asigurarea tuturor garantiilor solicitate de investitor privind exigentele de calitate ale constructiei. (2) Investitorul, prin dirigintele de santier, raspunde de: Respectarea tuturor restrictiilor din prezenta instructiune de catre constructor. Evidentierea tuturor testelor (incercari, probe) de confirmare a calitatii lucrarilor ce fac obiectul prezentei instructiuni. Acordul final pentru executia conforma a lucrarii si trecerea la faza urmatoare.

Descrierea activitatii
Elemente generale (1) Cofrajele elementelor de constructii din beton si beton armat sunt alcatuite din doua parti principale: - cofrajul propriu-zis, care da forma elementului prin astereala (fata) care vine in contact direct cu betonul, asigurandu i acestuia aspectul si calitatea ceruta; - sistemul de sustinere si rigidizare, care asigura preluarea si transmiterea fortelor sau incarcarilor la teren sau la alte elemente de constructii executate anterior (2) Cofrajele si sustinerile trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte generale: - sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu - se inscrierea in tolerantele admisibile conform Anexei III.1 la Codul NE 012-99; - sa fie capabile sa reziste la toate actiunile care pot apare in timpul procedului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficient de mare pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabila de siguranta; - sa fie suficient de rigide; - sa fie dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului; - sa fie astfel realizate incat sa nu se produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor la montarea si demontarea lor; sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului; - sa fie etanse, sa nu produca pierderea de parti fine (lapte de ciment) iar fetele lor in contact cu betonul sa fie curate, pentru a nu produce pete pe fata betonului, rezistenta prea mare la decofrare sau diminuarea sectiunii betonului prin eventual beton intarit ramas de la turnari anterioare.

30

(3) Dupa curatire, si reconditionare, in vederea reutilizarii, cofrajele se ung pe suprafata interioara cu agenti de decofrare, aplicati in straturi uniforme. Acestia nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul. Tipuri de cofraje, dimensionare, transport, manipulare (1) Cofrajele pentru stalpi se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. Materialele folosite la confectionarea cofrajelor precum si a sustinerilor lor trebuie sa corespunda standardelor de produs. (2) Cofrajele pentru stalpi se realizeaza, de regula, in urmatoarele solutii: - cu panouri si caloti din scandura; - cu panouri din placaj tip F si caloti din scandura; - cu panouri si caloti metalici (cofraje tip CMS, CMU); - cu panouri din placaj si caloti metalici (3) In cazul constructiilor deosebite ca forma, inaltime sau deschidere sau a celor prevazute a se executa cu procedee speciale, proiectul lucrarii va trebui sa contina si precizari privind alcatuirea cofrajelor si a sustinerilor acestora si tehnologia de monatre si demontare. detaliile de alcatuire a cofrajelor se elaboreaza de catre executant, in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut de specialitate. (4) Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. Pregatirea lucrarilor (1) In baza analizei prevederilor proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va elabora proiectul / fisa tehnologica, care va fi acceptata de catre responsabilul tehnic cu executia atestat. Proiectul / fisa tehnologica va contine, in principal, urmatoarele: - lucrarile pregatitoare; - fazele de executie; - pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare; - programul de control al executiei, in fazele de executie a cofrajelor; - resursele necesare: materiale, echipamente de cofrare si sustinere, utilaje, scule, personal etc; - organizarea locului de munca; - programul si ordinea de decofrare; - reguli si masuri de protectia muncii si P.S.I specifice. (2) Inaintea inceperii montarii cofrajelor se realizeaza, in atelierul de cofraje sau direct pe santier, urmatoarele lucrari: - verificare. reconditionarea si curatirea elementelor de cofraj si a sustinerilor si, dupa caz, confectionarea unor componente necesare; - transportul elementelor cofrajului si a sustinerilro in apropierea lucrarii; - ungerea fetelor interioare ale elementelor cofrajului cu agenti de decofrare, operatie care se va realiza la un moment care sa asigure ca pana la turnarea betonului agentul de decofrare isi mentine caracteristicile. Fazele de executie: (1) Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii: - trasarea pozitiei cofrajelor; - transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie; - asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; - incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, spraituri, contravantuiri, etc.; - controlul si receptia lucrarilor; - demontarea (dupa turnarea si intarirea betonului); - pregatirea pentru un nou ciclu. 31

(2) Cofrarea stalpilor cu cofrajul metalic pentru stalpi CMS se realizeaza in urmatoarele etape: - se traseaza pozitia exacta a stalpului pe fundatie sau pe planseu; - se monteaza calotii de baza, C-4 in sistem morisca pe conturul stalpului trasat, verificand orizontalitea acestora cu nivela cu bula de aer; - pe calotii de baza se monteaza primul rand de panouri P2; - pe una din laturi nu se monteaza un panou P2 ramanand o fereastra de curatire; - se monteaza primul rand de panouri P1 cu clestii de egatura intre ele si clemele care prin panourile de calot; - se monteaza al doilea rand de caloti intermediari; - dupa verificarea orizontalitatii si verticalitatii, se monteaza talpile si spraiturile; numarul acestora si lestarea talpilor (care se face cu dale de beton) depinde de pozitia stalpului (marginali sau centrali) si de inaltime; - se monteaza alternativ panouri P1, cleme, clesti si caloti intermediari; la stalpi inalti, la 3 randuri se lasa o fereastra de turnare; - se monteaza, in final, panouri de completare, caloti de capat si cleme, dupa care se verifica intreg cofrajul montat (verificarea cu firul cu plumb, dimensiuni). Montarea cofrajului se executa de pe esafodajul E.75 sau de pe o podina din lemn, care serveste si drept platforma de lucru la turnarea betonului. Decofrarea se face in ordinea inversa montarii. (3) Cofrarea stalpilor cu cofraj mixt usor CMU se realizeaza in urmatoarele etape: - se preasambleaza panourile de cofraj 1-4, panourile 1-2 avand dimensiunile stalpului, iar panourile 3-4 fiind mai mari cu 20 cm; - se traseaza stalpul la fel ca la cofrajul CMS; - se monteaza in ordine panourile 1-4 rezemandu-se fiecare cu spraituri S1-S2 (la fel ca la CMU pereti); - se leaga panourile 1 cu 2 si 3 cu 4 prin tiranti cu diametrul 10 mm si blocaje cu panta BP. - aducerea cu macaraua a subansamblului I de cofraj si asezarea lui pe pozitie; - se aduce cu macaraua, la pozitie, subansamblul II de cofraj; - se fixeaza panourile intre ele prin pene de legatura. La montarea cofrajului se utilizeaza capre ce circa 1 m inaltime. Calotii se fixeaza de panouri cu minim trei suruburi. (4) Cofrarea stalpilor cu capitel are ca faze de executie urmatoarele: 1) Se traseaza pozitia stalpilor. Se monteaza cofrajul vutei (capitalului) inferioare. Se asigura NTS si PSI. Se monteaza armatura si se toarna betonul. 2) Se monteaza alternativ calotii si panourile tip CMS. Panourile sunt fixate de caloti prin cleme C1-1 si intre ele prin clesti E (de la cofrajul CMS). Se toarna betonul. 3) Se monteaza cofrajul vutei (capitalului) superioare. Se toarna betonul. Dupa intarirea betonului se decofreaza vuta superioara, cofrajul stalpului si vuta inferioara. (5) In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere a pamantului, astfel incat sa se evite producerea tasarilor si a consecintelor acestora asupra cofrajului si elementului turnat. (5) In cazul in care terenul este inghetat, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea sustinerilor in caz de dezghet. Controlul calitatii si receptia lucrarilor (1) La terminarea fiecarei faze si la terminarea lucrarilor de cofraje se vor verifica: - alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; - incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare; - dimensiunile in plan si sectiune; - pozitia cofrajelor in raport cu alte elemente corespunzatoare situate la acelasi nivel sau nivele diferite; - pozitia golurilor, a pieselor inglobate; - abaterile limita de pozitionare a elementelor fata de proiect conform subcap. 6.5. (2) La terminarea lucrarilor de cofraje si efectuarea, impreuna cu dirigintele de santier, a verificarilor consemnate la paragraful anterior, conducatorul tehnic al lucrarii incheie cu acesta procesul verbal de receptie calitativa. (3) In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va incheia un singur proces verbal de receptie calitativa comun, pentru cofraje si armaturi. 32

V.2.Betonarea elementelor verticale Betonarea elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) se face respectand urmatoarele reguli suplimentare: a). in cazul elementelor cu inaltime de maximum 3,00 m, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la fata superioara a elementului; b). in cazul in care se intrevad dificultati in compactarea betonului precum si in cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3,00 m se va adopta una din solutiile urmatoare: - cofrarea unei fete pe maximum 1,00 m inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii elementului; - betonarea si compactarea facandu - se prin ferestre laterale sau din interiorul elementului, conform prevederilor instructiunii tehnice de executie ITEC-04-10; c). in cazul peretilor de recipienti, cofrajul va fi montat pe una din fete pe intreaga inaltime, iar pe cealalta pe inaltime de maximum 1,00 m, cofrajul completandu - se pe masura betonarii; d). primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin fisa tehnologica si nu va depasi inaltimea de 30 cm; e). nu se admit rosturi inclinate de lucru, rezultate din curgerea libera a betonului. V.3.Executarea cofrajelor pentru grinzi si placi

Responsabilitati
(1) Executantul, prin conducatorul lucrarii, raspunde de: Aprovizionarea punctului de lucru cu materialele prevazute in proiect la calitatea prescrisa si cu sculele si dispozitivele necesare executiei lucrarii la parametrii proiectati. Receptionarea materialelor aprovizionate la lucrare. Aplicarea in executie a prescriptiilor prezentei instructiuni si a prescriptiilor proiectului, precum si a PCCVI-ului specific. Efectuarea tuturor remedierilor indicate in urma controlului sau autocontrolului efectuat pe linie de asigurare a calitatii lucrarii in termenul stabilit. Efectuarea eventualelor modificari in executie numai cu aprobarea proiectantului si acceptul investitorului. Asigurarea tuturor garantiilor solicitate de investitor privind exigentele de calitate ale constructiei. (2) Investitorul, prin dirigintele de santier, raspunde de: Respectarea tuturor restrictiilor din prezenta instructiune de catre constructor. Evidentierea tuturor testelor (incercari, probe) de confirmare a calitatii lucrarilor ce fac obiectul prezentei instructiuni. Acordul final pentru executia conforma a lucrarii si trecerea la faza urmatoare.

Descrierea activitatii
Elemente generale (1) Cofrajele elementelor de constructii din beton si beton armat sunt alcatuite din doua parti principale: - cofrajul propriu-zis, care da forma elementului prin astereala (fata) care vine in contact direct cu betonul, asigurandu i acestuia aspectul si calitatea ceruta; - sistemul de sustinere si rigidizare, care asigura preluarea si transmiterea fortelor sau incarcarilor la teren sau la alte elemente de constructii executate anterior (2) Cofrajele si sustinerile trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte generale: - sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu - se inscrierea in tolerantele admisibile conform Anexei III.1 la Codul NE 012-99; - sa fie capabile sa reziste la toate actiunile care pot apare in timpul procedului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficient de mare pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabila de siguranta; - sa fie suficient de rigide; 33

- sa fie dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului; - sa fie astfel realizate incat sa nu se produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor la montarea si demontarea lor; sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului; - sa fie etanse, sa nu produca pierderea de parti fine (lapte de ciment) iar fetele lor in contact cu betonul sa fie curate, pentru a nu produce pete pe fata betonului, rezistenta prea mare la decofrare sau diminuarea sectiunii betonului prin eventual beton intarit ramas de la turnari anterioare. (3) Dupa curatire, si reconditionare, in vederea reutilizarii, cofrajele se ung pe suprafata interioara cu agenti de decofrare, aplicati in straturi uniforme. Acestia nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul.

Tipuri de cofraje, dimensionare, transport, manipulare Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. Materialele folosite la confectionarea cofrajelor precum si a sustinerilor lor trebuie sa corespunda standardelor de produs. (2) Din punct de vedere al utilizarii componentelor, cofrajele se clasifica astfel: - cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se reutilizeaza; - cofraje unicat, care se utilizeaza o singura data; sunt confectionate, de regula din materiale lemnoase; - cofraje pierdute, la care, elementele intra in componenta betonului (ex. predale); (3) In cazul constructiilor deosebite ca forma, inaltime sau deschidere sau a celor prevazute a se executa cu procedee speciale, proiectul lucrarii va trebui sa contina si precizari privind alcatuirea cofrajelor si a sustinerilor acestora si tehnologia de monatre si demontare. detaliile de alcatuire a cofrajelor se elaboreaza de catre executant, in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut de specialitate. (4) Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. Pregatirea lucrarilor (1) In baza analizei prevederilor proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va elabora proiectul / fisa tehnologica, care va fi acceptata de catre responsabilul tehnic cu executia atestat. proiectul / fisa tehnologica va contine, in principal, urmatoarele: - lucrarile pregatitoare; - fazele de executie; - pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare; - programul de control al executiei, in fazele de executie a cofrajelor; - resursele necesare: materiale, echipamente de cofrare si sustinere, utilaje, scule, personal etc; - organizarea locului de munca; - programul si ordinea de decofrare; - reguli si masuri de protectia muncii si P.S.I specifice. (2) Inaintea inceperii montarii cofrajelor se realizeaza, in atelierul de cofraje sau direct pe santier, urmatoarele lucrari: - verificare. reconditionarea si curatirea elementelor de cofraj si a sustinerilor si, dupa caz, confectionarea unor componente necesare; - transportul elementelor cofrajului si a sustinerilro in apropierea lucrarii; - ungerea fetelor interioare ale elementelor cofrajului cu agenti de decofrare, operatie care se va realiza la un moment care sa asigure ca pana la turnarea betonului agentul de decofrare isi mentine caracteristicile. Executia lucrarilor de cofrare (1) Cofrajele pentru grinzi si placi sunt alcatuite din panouri de cofraj modulate si completari legate cu chingi batute in cuie peste rost pentru a se asigura planeitatea. In cazul in care dimensiunile impun folosirea a doua sau mai multe panouri puse cap la cap sau alaturate acestea se vor solidariza cu chingi batute in cuie in lungul rostului. 34 (1)

(2) Este necesar ca panoul de cofraj pentru fundul grinzii sa fie cuprins intre panourile de cofraj ale fetelor laterale pentru a permite mai intai decofrarea fetelor laterale, panoul de fund fiind retinut de elementele de sustinere a grinzii. Calotarea grinzilor se face cu ajutorul jugurilor formate din tevi dreptunghiulare care se leaga intre ele cu tiranti din otel beton de 10 mm, avand la un capat placuta U de ancoraj, iar la celalalt capat zavorul de blocare. Distanta dintre fetele cofrajelor este asigurata de distantieri din PVC prin care trec tirantii. (3) Pentru sustinerea cofrajelor se vor utiliza: a) elemente orizontale de sustinere ca: - grinda extensibila de 1,80-3,00 m; 3,00 - 5,00 m si 4,00 - 6,00m; - grinda telescopica de 6,00-9,00 m; - grinda articulata de 3,00-6,00 m. b) elemente verticale de sustinere ca: - pop metalic cu dispozitiv de ridicare cu extensie continua; - pop metalic cu flanse; - pop metalic extensibil filetat; - pop metalic triunghiular pliant cu inaltimea maxima de 15 m (H = 6-15 m); - pop metalic triunghiular cu inaltimea maxima de 7,5 m. (4) Pentru sustinerea cofrajelor se folosesc esafodaje de tip: - S.E. 12 (M = 10,47-10,91) - (stalp metalic de esafodaj); - E 75 (Hmax = 6; 10,15 m) - (stalp metalic de esafodaj). (5) Functie de cota de executie a acestor elemente esafodajele se alcatuiesc astfel: 1) pentru esafodaje cu inaltimi intre 3-5 m se folosesc popi din teava de schela sau popi telescopici si grinzi extensibile. 2) pentru esafodaje peste 5 m inaltime se folosesc popi triunghiulari sau stalpi de esafodaj, grinzi articulate. Indiferent de tipul popilor care se folosesc la sustinerea esafodajului, intotdeauna se vor lua masuri de contravantuirea acestora pe doua directii perpendiculare atat cu bare orizontale cat si cu bare oblice, pentru a realiza figuri geometrice nedeformabile (triunghiuri). (6) Rezemarea grinzilor extensibile sau articulate pe popi se face prin intermediul unei rigle de lemn care asigura si alinierea popilor. (7) Popii se reazema pe o talpa continua de lemn (grinda) in special atunci cand terenul este mai putin compact sau umed. Etapizarea executiei lucrarii de cofrare (1) Ordinea fazelor de montare a panourilor de cofraj pentru grinzi si placi este urmatoarea: 1) se traseaza pozitia grinzilor, a esafodajelor sau popilor de sustinere; 2) se monteaza esafodajele sau popii de sustinere si traversele din teava de schela; 3) se monteaza panourile de cofraj ale grinzilor: - se monteaza in prima faza panourile de cofraj pentru fundul grinzilor; - se monteaza panourile de cofraj pentru partile laterale, consolidandu-se intre ele la rosturi cu chingi batute in cuie; - se monteaza jugurile si se strang cu tiranti cu zavor care trec prin distantieri de PVC si au rolul de a mentine la distanta fixa fetele laterale ale cofrajului. 4) se monteaza traversele si grinzile extensibile. 5) se monteaza cofrajul placii, alcatuit din panourile de cofraj din lemn sau metal (tole metalice) sau utilizand cofraje de tip CMU (cofraj mixt usor). (2) Pentru cofrarea placilor de planseu se folosesc panouri de cofraj de latimi diferite astfel alese incat sa acopere intreaga suprafata de cofrat. Cand acest lucru nu este posibil, suprafata ramasa neacoperita se completeaza cu panouri de completare care trebuie sa aiba aceeasi inaltime cu panourile modulare. Pentru compensarea erorilor, atat la confectionarea panourilor de cofraj cat si la montarea acestora si pentru a usura decofrarea se prevad pe cele doua directii perpendiculare ale dalei (placii), fururi de 5 cm latime din dulapi de rasinoase. (3) Prin smulgerea acestor fururi la decofrare se creaza posibilitatea deplasarii panourilor de cofraj pe ambele axe ale suprafetei acestora, evitandu-se degradarea prin smulgerea fortata a panourilor. (4) Panourile de cofraj pentru placi reazema pe grinzi extensibile care, la randul lor, reazema capetele pe popii telescopici. (5) Etapizarea executiei lucrarii de cofrare are ca faze de montare: 1) se traseaza pozitia popilor de sustinere si a grinzilor extensibile; 2) se monteaza popii de sustinere, longrinele din lemn, grinzile extensibile si fururile din lemn; 35

3) se monteaza panourile de cofraj ale placii (panouri de cofraj cu placaj modulat, tole metalice sau cofraje de tip CMU) si se completeaza spatiile ramase libere cu panourile de completare; 4) se executa contravantuirile popilor extensibili. (6) In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere a pamantului, astfel incat sa se evite producerea tasarilor si a consecintelor acestora asupra cofrajului si elementului turnat. (7) In cazul in care terenul este inghetat, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea sustinerilor in caz de dezghet. Controlul calitatii si receptia lucrarilor (1) La terminarea fiecarei faze si la terminarea lucrarilor de cofraje se vor verifica: - alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; - incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare; - dimensiunile in plan si sectiune; - pozitia cofrajelor in raport cu alte elemente corespunzatoare situate la acelasi nivel sau nivele diferite; - pozitia golurilor, a pieselor inglobate; - abaterile limita de pozitionare a elementelor fata de proiect conform subcap. 6.5. (2) La terminarea lucrarilor de cofraje si efectuarea, impreuna cu dirigintele de santier, a verificarilor consemnate la paragraful anterior, conducatorul tehnic al lucrarii incheie cu acesta procesul verbal de receptie calitativa. (3) In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va incheia un singur proces verbal de receptie calitativa comun, pentru cofraje si armaturi.

V.4. Betonarea grinzilor, placilor si cadrelor La betonarea grinzilor si placilor se vor respecta urmatoarele precizari suplmentare: a). turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1 - 2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau peretilor pe care reazema, daca fisa tehnologica nu contine alte precizari; b). grinzile si placile care vin in legatura se vor turna, de regula, in acelasi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a acesteia; c). la turnarea placii se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2,00 m, pentru a se asigura respectarea grosimilor prevazute in proiect. d). betonarea cadrelor se va face acordand o atentie deosebita zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completa a acestora. Controlul calitatii si receptia lucrarilor (1) Controlul calitatii si receptia lucrarilor de betoane se realizeaza potrivit prevederilor Codului NE 012-99 si Normativului C 56-85, caietele IV si V. (2) In cursul betonarii elementelor de constructii, conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de santier verifica prin sondaj daca: - datele inscrise in bonul de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport; - lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute; - conditiile de turnare si compactare asigura evitarea producerii oricaror defecte (caverne, segregari, zone necompactate, armaturi vizibile, deplasarea armaturilor in timpul betonarii s.a.); - modul de realizare si tratare a rosturilor de lucru este cel prescris; - se respecta frecventa de efectuare a prelevarilor de probe si incercarilor; - sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor; - se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetei libere a betonului proaspat. (3) La terminarea betonarii, conducatorul tehnic al lucrarii inscrie datele aferente acestei operatii in Condica pentru evidenta betoanelor turnate, asigurand completarea corecta a tuturor datelor cerute de formularul respectiv. (4) Receptia lucrarilor de betoane se face dupa decofrarea partii de constructie (elementului respectiv) prin verificarea vizuala si dimensionala a elementelor, care se refera la:

36

- aspectul elementelor, semnalandu-se zonele de beton necorespunzator (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare etc.); - dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor; - distantele dintre diferitele elemente; - pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior; - pozitia golurilor; - pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior. Rezultatele verificarilor efectuate de catre executant si dirigintele de santier se inscriu in procese verbale de receptie calitativa.

V.5. Decofrarea elementelor din beton si beton armat Responsabilitati (1) Executantul, prin conducatorul lucrarii, raspunde de: Aprovizionarea punctului de lucru cu materialele prevazute in proiect la calitatea prescrisa si cu sculele si dispozitivele necesare executiei lucrarii la parametrii proiectati. Receptionarea materialelor aprovizionate la lucrare. Aplicarea in executie a prescriptiilor prezentei instructiuni si a prescriptiilor proiectului, precum si a PCCVI-ului specific. Efectuarea tuturor remedierilor indicate in urma controlului sau autocontrolului efectuat pe linie de asigurare a calitatii lucrarii in termenul stabilit. Efectuarea eventualelor modificari in executie numai cu aprobarea proiectantului si acceptul investitorului. Asigurarea tuturor garantiilor solicitate de investitor privind exigentele de calitate ale constructiei. (2) Investitorul, prin dirigintele de santier, raspunde de: Respectarea tuturor restrictiilor din prezenta instructiune de catre constructor. Evidentierea tuturor testelor (incercari, probe) de confirmare a calitatii lucrarilor ce fac obiectul prezentei instructiuni. Acordul final pentru executia conforma a lucrarii si trecerea la faza urmatoare.

Descrierea activitatii
Prevederi generale (1) Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor de beton care au fost supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat). (2) Elementele pot fi decofrate in momentul in care betonul are o rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. (3) Se va acorda o atentie deosebita elementelor de constructie care, dupa decofrare, suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul. (4) In fisele tehnologice intocmite pentru lucrarile de cofraje si de turnare a betoanelor se vor prevedea si elementele necesare realizarii operatiilor de decofrare. Conditiile in care se poate decofra (1) Elementele de constructii pot fi decofrate cand sunt realizate urmatoarele conditii minime: a). partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate; b). cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta, mentinand sau remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele niveluri: - 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6,00 m; 37

- 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6,00 m. c). Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele niveluri: - 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6,00 m; - 112% pentru elemente cu deschideri de 6,00 - 12,00 m; - 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12,00 m. (2) Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza. Prelevarea, pastarea probelor si efectuarea incercarilor se realizeaza de catre un laborator de incercari autorizat conform reglementarilor in vigoare. (3) La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se tina seama de faptul ca poate exista o diferenta intre aceste rezultate si rezistenta reala a betonului din element (evolutia diferita a caldurii din beton in cele doua situatii, tratarea betonului etc.). In cazurile in care exista dubii in legatura cu aceste rezultate se vor efectua incercari nedistructive. (4) La stabilirea momentului in care poate incepe decofrarea elementelor din beton si beton armat se va tine seama de recomandarile cuprinse in cap. 14 pct. 14.5. din Codul NE 012-99. (5) Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5 C, se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului. Reguli privind decofrarea (1) In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli: 1). desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul tehnic al lucrarii; in cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare stabilite de catre proiectant cu beneficiarul si cu organele tehnice si CQ ale executantului. 2). Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme. 3). Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se va face treptat, fara socuri. 4). Decofrarea se va care astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarii de catre elementele care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor. (2) In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3,00 m, se vor lasa popi de siguranta care vor fi mentinuti orientativ un numar de zile conform tabelului orientativ urmator: Conditii tehnologice Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului Temperatura mediului (C) Grinzi cu deschidere de max. 6,00 m Grinzi cu deschidere 6,00...12,00 m Grinzi cu deschidere > 12 m Termenul (in zile) de la turnare Lenta +5 18 21 36 +10 14 18 28 +15 9 12 18

Medie +5 10 14 28 +10 8 11 21 +15 5 7 14

(3) Pozitia popilor de siguranta se recomanda a se stabili asfel: - la grinzi avand pana la 6,00 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3,00 m; - la placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12 m2 de placa; - intre diferite etaje popii de siguranta se vor aseza, pe cat posibil, unul sub altul. (4) Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se betoneaza. (5) Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12,00 m, precum si pentru descintrarea esafodajelor care sustin cintrele boltilor, arcelor, placilor subtiri etc. proiectul va trebui sa contina precizari in legatura cu executarea acestor operatii: numarul de reprize de descintrare, inaltimile de coborare etc. 38

 Verificarea elementelor dupa decofrare (1) In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre conducatorul tehnic al lucrarii, dirigintele de santier si de catre proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu - se un proces verbal de receptie calitativa in care se va consemna calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte constatate. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta verificare. (2) Abaterile admisibile pentru elementele de beton si beton armat dupa decofrare sunt cele prevazute in Anexa III.1. la Codul NE 012-99 si in anexa nr.1. la prezenta instructiune tehnica de executie. (3) Conform anexei III.2. la Codul NE 012-99 sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul elementelor din beton si beton armat: - defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari) aband adancimea de maximum 1 cm si suprafata maximum 400 cm 2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 10% din suprafata elementului pe care sunt situate; - defecte privind stratul de acoperire al armaturilor (stirbituri locale, segregari) cu adancimea mai mica decat grosimea stratului de aacoperire, lungime maximum 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective. (4) Defectele care se incadreaza in limitele de la aliniatul precedent pot sa nu se inscrie in procesul verbal de receptie calitativa dar, in mod obligatoriu vor fi remediate pana la receptionarea lucrarii. (5) Defectele care depasesc limitele de mai sus se inscriu in procesul verbal de receptie calitativa care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si se vor remedia conform solutiilor stabilite de catre proiectant si/sau un expert, dupa caz. (6) Dupa efectuarea remedierilor, comisia alcatuita din persoanele nominalizate la alin. (1) din prezentul subcapitol va proceda la o noua examinare a elementului in cauza si vor incheia un nou proces verbal de receptie calitativa. Controlul calitatii si receptia lucrarilor (1) Controlul calitatii si receptia lucrarilor de decofrare se realizeaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de santier care urmaresc desfasurarea activitatilor conform prevederilor fisei tehnologice si ale prezentei instructiuni tehnice de executie. (2) Controlul calitatii dupa decofrare si receptia elementelor din beton si beton armat se face conform prevederilor de la subcap. 6.4 din prezenta instructiune.

39