Ce este Laserul?

Laserul este un dispozitiv optic care genereaz un fascicul coerent de lumin. Fasciculele laser au mai multe proprieti care le difereniaz de lumina incoerent produs de exemplu de Soare sau de becul cu incandescen: * monocromaticitate un spectru n general foarte ngust de lungimi de und; * direcionalitate proprietatea de a se propaga pe distane mari cu o divergen foarte mic i, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate pe o arie foarte mic; * intensitate unii laseri snt suficient de puternici pentru a fi folosii la tierea metalelor.

Istoric

Principiile de funcionare ale laserului au fost enunate n 1916 de Albert Einstein, printr-o evaluare a consecinelor legii radiaiei a lui Max Planck i introducerea conceptelor de emisie spontan i emisie stimulat. Aceste rezultate teoretice au fost uitate ns pn dup cel de-al doilea rzboi mondial. n 1953 fizicianul american Charles Townes i, independent, Nikolai Basov i Aleksandr Prohorov din Uniunea Sovietic au reuit s produc primul maser, un dispozitiv asemntor cu laserul, dar care emite microunde n loc de radiaie laser, rezultat pentru care cei trei au fost rspltii cu Premiul Nobel pentru Fizic n 1964. Primul laser funcional a fost construit de Theodore Maiman n 1960 i avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri de flash. Primul laser cu gaz a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan n 1960 folosind un amestec de heliu i neon, care producea un fascicul cu lungimea de und de 1,15 m (infraroul apropiat), spre deosebire de laserii actuali cu He-Ne care emit n general n domeniul vizibil, la 633 nm.

Theodore Maiman

Cum functioneaza primul laser

Caracteristicile fascicolului laser

Intensitate n funcie de tipul de laser i de aplicaia pentru care a fost construit, puterea transportat de fascicul poate fi foarte diferit. Astfel, dac diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacte este de ordinul a numai 5 mW, laserii cu CO2 folosii n aplicaii industriale de tiere a metalelor pot avea n mod curent ntre 100 W i 3000 W. n mod experimental sau pentru aplicaii speciale unii laseri ajung la puteri mult mai mari; cea mai mare putere raportat a fost n 1996 de 1,25 PW (petawatt, 1015 W).

Caracteristicile fascicolului laser

Monocromaticitate Majoritatea laserilor au un spectru de emisie foarte ngust, ca urmare a modului lor de funcionare, n care numrul mic de fotoni iniiali este multiplicat prin copiere exact, producnd un numr mare de fotoni identici. n anumite cazuri spectrul este att de ngust (lungimea de und este att de bine determinat) nct fasciculul i pstreaz relaia de faz pe distane imense. Aceasta permite folosirea laserilor n metrologie pentru msurarea distanelor cu o precizie extrem de bun, prin interferometrie. Aceeai calitate permite folosirea acestor laseri n holografie.

Caracteristicile fascicolului laser

Direcionalitate n timp ce lumina unei surse obinuite (bec cu incandescen, tub fluorescent, lumina de la Soare) cu greu poate fi transformat ntr-un fascicul paralel cu ajutorul unor sisteme optice de colimare, lumina laser este n general emis de la bun nceput sub forma unui fascicul paralel. Aceasta se explic prin aciunea cavitii optice rezonante de a selecta fotonii care se propag paralel cu axa cavitii. Astfel, n timp ce un reflector obinuit de lumin, orientat de pe Pmnt spre Lun, lumineaz pe suprafaa Lunii o suprafa de aproximativ 27.000 km n diametru, fasciculul unui laser nepretenios cu heliu-neon lumineaz pe Lun o suprafa cu diametrul mai mic de 2 km. Folosind laseri mai performani i avnd la dispoziie pe suprafaa Lunii retroreflectoare (coluri de cub, care reflect lumina incident pe aceeai direcie) a fost posibil determinarea cu foarte mare precizie a distanei de la Pmnt la Lun.

Lasere solide

Tipuri de Lasere

Cele mai obisnuite lasere solide au ca mediu rubinul sau cristale sau sticle de nedimuim. Marginile bucatilor de cristale sunt fabricate in doua suprafete paralele acoperite cu o pelicula neferoasa extrem de reflectorizanta. Laserele solide ofera cea mai mare putere. Ele sunt utilizate in mod normal intr-o maniera pulsata pentru a genera o explozie de lumina de scurta durata. Explozii de 10-15 secunde au fost realizate, fiind utile in studiul fenomenelor de scurta durata. Absortia este realizata cu lumina din tuburi de xenon, lampi cu arc sau lampi. Freonanta lor a fost marita de la infrarosu la ultraviolet marind frecventa originala cu dihidrogen de fosfat potasic, si raze X au fost realizate trimitand unde pe o bucata de ytrium..

Laser Solid

Tipuri de Lasere

Lasere cu gaz Mediul unui laser cu gaz poate fi un gaz pur, un amestec de gaze sau chiar vapori de metal si este intalnit adeseori in neoane sau cuarturi. Doua oglinzi sunt localizate la capetele tuburilor pentru a realiza mediul. Laserele cu gaz sunt actionate cu lumina ultravioleta, raze electronice, curent electric sau reactii chimice. Laserul heliu-neon este cunoscut pentru stabilitatea frecventei, puritatea culorii si imprastierea razei fiind minima. Laserele cu dioxid de carbon sunt foarte eficiente si de aceea ele au cea mai puternica raza.

Lasere cu Gaz

Lasere cu Gaz

Tipuri de Lasere

Laserele cu semiconductor Cel mai compact dintre lasere, laserul cu semiconductori consta in general dintr-un amestec de semiconductori cu proprietati de conducere a curentului diferiti. Cavitatea laserului este marginita de doua placi reflectorizante. Arsenidul de galiu este cel mai folosit semiconductor. Laserele cu semiconductori sunt actionate de aplicarea de curent electric asupra conductorului si pot fi utilizate in modul CWC , cu peste 50% eficienta. O metoda care permite utilizarea mai eficienta a energiei a fost recent descoperita si consta in montarea a unor mici lasere in circuite cu o densitate mai mare de un milion pe centimetru patrat.Utilizarile comune ale laserului cu semiconductor sunt CD-playerele si imprimantele cu laser .

Lasere cu semiconductori

E o gluma

Lasere cu semiconductori

Tipuri de Lasere

Laserele cu electroni liberi Laserele utilizand electroni neatasati atomilor sunt actionate pana la o anumita capacitate de cativa magneti, fiind descoperite in 1977 si devenind instrumente foarte importante in stiinta. Ele sunt reglabile, si, teoretic, un numar mic poate acoperii tot spectrul razelor infrarosii pana la razele X. Lasere cu electroni liberi trebuie sa devina capabile pentru a produce radiatii foarte puternice, care sunt acum prea scumpe.

Laserele cu electroni liberi

Lasere Lichide

La ce ne ajuta laserul?

Exist domenii tehnice n care laserul a devenit de nenlocuit. Cu laserul se pot suda materiale care nu se sudeaz prin metode clasice, radiaia laser este unda purttoare a informaiilor n comunicatiile prin fibre optice,radiaia laser este utilizat pentru telecomanda unor dispozitive de la distan mare.Cu radiaia laser s-a msurat distana de la Pmnt la Lun.Cu radiaia laser se fac investigaii medicale nedureroase i nedistructive,se fac operaii estetice. Laserul se utilizez in chimie.biologie, in medicin i mai ales n inginerie.