P. 1
Revista Nr 3-4 2012 Stres Si Inteligenta Emotionala

Revista Nr 3-4 2012 Stres Si Inteligenta Emotionala

4.0

|Views: 88|Likes:
Published by adeflav

More info:

Published by: adeflav on May 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2014

pdf

text

original

Anul XIV, nr.

3-4 (47-48) / 2012

PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI
Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã editatã de

Federaþia Internaþionalã a Comunitãþilor Educative –

FICE – România

STRESUL ªCOLAR
Controlul stresului – componentã a inteligenþei

emoþionale. O viziune formativã în mediul educaþional
Implicaþiile stresului în viaþa personalã – control,

prevenire ºi ameliorarea efectelor
Implicaþii medico-sociale ale stresului „Profesia” de elev ºi stresul psihic Emoþionalitate, stres ºi inteligenþã emoþionalã la

cadrele didactice
Cartografierea socialã – sisteme de navigare în

spaþiile sociale

EDITURA UNIVERSITARÃ

FONDATORI: Toma MAREª Gerd SCHEMENAU

DIRECTOR: prof.univ.dr. Ioan NEACªU COLEGIUL DE REDACÞIE
Redactor ºef: conf.univ.dr. Sorin IVAN Redactor ºef adjunct: Florin ANTONESCU Secretar general de redacþie: Mariana NICA Coordonator limbi strãine: Yolanda CATELLY Redactori limbi strãine: Roxana UREA Adina PESCARU Ana DURAC Simona FARCAª Daniela TORDOI

COLEGIUL ªTIINÞIFIC
prof. dr. univ. Walter DIETRICH (Germania) prof. dr. univ. Carol KELLY (SUA) prof. univ. dr. Soren HEGSTRUP (Danemarca) conf. univ. dr. Maria ZAM (Ungaria) prof. univ. dr. Liliane RIOUX (Franþa) dr. Margit STEIN (Germania) dr. Emmanuel GRUPPER (Israel) prof. univ. dr. Marioara LUDUªAN prof. univ. dr. Valeriu DUMITRU conf. univ. dr. Valeria NEGOVAN prof. univ. dr. Grigore GEORGIU prof. univ. dr. Virginia CREÞU prof. univ. dr. Elena ZAMFIR conf. univ. dr. Gheorghiþa NISTOR conf. univ. dr. Ioan CHELEMEN

COLABORATORI PERMANENÞI
Ioana PANAGOREÞ, Heidi HOKA, Marioara POPA, Elena FILICHE, Cristinel ROªCA, Ionel MARINECI, Elisabeta VOICULESCU, Monica BARA, Ion ARMEANU-ªTEFÃNICÃ, Pintilii PENCIUC, Gabriel VRÂNCEANU, Elena-Petruþa LUNGU, Ionel BRÃTIANU.

Tehnoredactare: Ameluþa VIªAN Redactare copertã: Ameluþa VIªAN Concept copertã: Cãlin DRÃGOI

Copyright © 2012 Editura Universitarã Director: Vasile Muscalu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 27-33, sect.1, Bucureºti. Tel./Fax. (021) 315.32.47 / 319.67.27

www.editurauniversitara.ro. e-mail: redactia@editurauniversitara.ro.

ISSN 1453-393-X

PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI - Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XIV - nr.3-4 (47-48)/2012

CUPRINS / SUMMARY
STRESUL ªCOLAR / SCHOOL STRESS
Toma Mareº – Stresul la vârsta copilãriei – Sinteza dezbaterii organizate de FICE România la 27 septembrie 2012 / Stress at childhood – Synthesis of the debate organized by FICE România on 27 September 2012 ................................................................................................................. Didi Denise DESHAIES – Educating balance in an accelerating world ...................................... Florentina HÃHÃIANU – Controlul stresului – componentã a inteligenþei emoþionale. O viziune formativã în mediul educaþional / Stress control – a component of emotional intelligence. A formative vision in the educational environment .......................................................................... Ioana PANAGOREÞ, Anca Irina VASILE – Stresul la vârsta copilãriei ºi a tinereþii / Stress at childhood and youth ..................................................................................................................... Cristina BLANARU – Stresul la vârsta copilãriei / Stress at childhood ..................................... Iuliana TOMESCU, Violeta FILIP – Despre stres la vârsta copilãriei / Childhood and stress in the XXI century ............................................................................................................................. Nella GHIÞÃ - Copilãria ºi stresul in secolul XXI / Childhood and stress in the XXI century ....... Luminiþa Mihaela DRÃGHICESCU, Ioana STÃNCESCU – Cum gestionãm stresul ºcolar? / How do we manage school stress? ............................................................................................. Mihai NISTOR – Implicaþii medico-sociale ale stresului / Social and medical implications of stress ........................................................................................................................................... Anca Cristina OPREA – Implicaþiile stresului în viaþa personalã – control, prevenire ºi ameliorarea efectelor / The implications of stress on personal life – control, prevention and effect - reduction . Cleopatra Mercedes RAVARU – „Profesia” de elev ºi stresul psihic / The student “profession” and psychic stress ....................................................................................................................... Constanþa ªERBAN – Modalitãþi de comunicare profesor – elev / Communication ways between teacher and student .......................................................................................................

3 6

12 20 27 34 37 41 51 59 68 74

Cristina PODOSU – Stresul ocupaþional în cariera didacticã / Occupational stress in teaching 77 Simona CIF – Emoþionalitate, stres ºi inteligenþã emoþionalã la cadrele didactice / Emotions, stress and emotional stress with teachers ................................................................................... Cristian BUCUR – Stresul profesional în învãþãmântul preºcolar ºi primar - factori ºi determinanþi / Professional stress in pre-school and primary education – factors and causes .......................... Florentina UÞÃ, Gelu Tudor UÞÃ – Stres, activitãþi fizice ºi efecte destresante / Stress, physical activities and relaxation effects ...................................................................................... 84 93 108

1

.................. FICE ROMANIA CALL – for prevention of abuse and violence against children and young people ........................................................................Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã ...... RESPONSIBILITY AND PROFESIONALISM – a response to violence against children ... 126 128 131 132 2 .................. FICE Romania report on the 19 days of activism for the prevention of abuse and violence against children and young people .....................................................nr............................................................................PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI ...................................Anul XIV .................. 116 DIN ACTIVITATEA FICE ROMÂNIA / FICE ROMANIA ACTIVITY School...........................................................3-4 (47-48)/2012 METODOLOGII DE CERCETARE / RESEARCH METHODOLOGIES Cãlin DRÃGOI – Cartografierea socialã – sisteme de navigare în spaþiile sociale / Social cartography – Surfing systems in the social space ......................... family and community stand together in their fight against violence – Article published in “Tribuna Învãþãmântului” .................

psihologi. şcolar. profesionişti în protecţia copilului şi în asistenţa socială. încă de la cea mai fragedă vârstă. până la intrarea în maturitate. social. în spaţiul privat şi în spaţiul public. efectele asupra existenţei şi dezvoltării personalităţii. de către specialiştii prezenţi. din 1990. părinţi. Fenomenul stresului. formele de manifestare. La originea multora dintre acestea se regăseşte stresul acumulat din mediul cotidian. 3 . sub diversele lui ipostaze. Tema este una de maximă actualitate şi de excepţională gravitate. elevi. FICE România priveşte cu îngrijorare episoadele şi fenomenele de abandon şcolar şi familial. cadre didactice din ciclurile preuniversitar şi universitar. pe un complex fond cauzal şi în prezenţa unei multitudini de factori favorizanţi. şcoală. experţi din mediul academic. Dezbaterea a analizat cauzele stresului. responsabili ai sistemului de învăţământ. în mediul lor familial. 3-4 (47-48)/2012 STRESUL ŞCOLAR Stresul la vârsta copilăriei Sinteza dezbaterii organizate de FICE România 27 septembrie 2012 Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative. în condiţiile existenţei de astăzi. soluţiile de combatere. soluţii şi sugestii către factorii decidenţi. cu efectele lui negative. de -a lungul adolescenţei. reprezentanţi ai media etc. de violenţă şi consum de droguri. comunităţi. Secţiunea România – FICE România. a derulat dezbaterea cu tema „Stresul la vârsta copilăriei‖.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Tema stresului a fost abordată. în diferite contexte: familie. consilieri şcolari. de eşec şcolar şi profesional. ca şi pe tineri. cu explicaţii. grupuri. care au în centrul lor copiii.nr. apără drepturile copiilor. Petrescu . îi afectează pe copii. pedagogi. Ca organizaţie neguvernamentală care. FICE România a considerat necesară o dezbatere profesionistă. reprezentanţi ai unor instituţii-cheie ale educaţiei şi protecţiei sociale. societate.C.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .Anul XIV . împreună cu revista naţională Tribuna învăţământului şi cu Biblioteca Pedagogică Naţională I. La dezbatere au participat specialişti în educaţie. În aceste condiţii.

pe cât posibil. precum şi condiţiile bulversărilor politice care afectează sistemul educaţional şi de protecţie socială. în condiţiile unor programe şcolare şi ale unor manuale depăşite. când multe persoane pleacă din ţară şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude care nu pot avea răspunderea creşterii şi educării lor. în funcţie de competenţele fiecăruia: Extinderea cantitativă şi de conţinut a formării psiho-pedagogice a cadrelor didactice şi a salariaţilor din sistemul de asistenţă socială.nr. profesionale. Pe baza prezentărilor de cazuri concrete.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . sociale de urmat de către copii.Anul XIV . au fost abordate:  sindromul de separaţie – un stres al copilăriei. s-a observat că stresul este o boală a lumii contemporane. de aprecieri şi de sugestii formulate de către participanţii la dezbatere. În sens larg. Reglementarea în folosul minorilor a circumstanţelor legate de plecarea părinţilor la muncă în alte ţări şi de obligaţiile acestora faţă de copiii lor. neautentificate.  stresul frumuseţii – efect al unor programe mass media. materializarea lor de către factorii decidenţi. cu extindere în condiţiile actuale. pe care le difuzează spre cunoaşterea. psihice.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Încadrarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ cu consilieri şcolari. infracţiuni.  stresul imaginii de sine – alimentat de influenţele societăţii. nesistematizate. s-a afirmat că situaţiile grele în care se găsesc numeroşi copii (cu părinţi la muncă în alte ţări. însuşirea şi. 4 . FICE România sintetizează o serie de propuneri. apărut la minorii despărţiţi de mame.  stresul de model – impunerea de către familii a unor rute şcolare. Dintre formele de manifestare a stresului la copii.  stresul informaţional – apărut la vârsta şcolară. relaţionări anormale etc. Deblocarea posturilor la nivelul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului. de observaţii profesioniste. cu părinţi şomeri sau cu venituri diminuate substanţial) le provoacă acelor copii un stres care îi conduce spre fapte antisociale. în faţa unor informaţii abundente. cauză a multor dereglări. care duc inclusiv la afecţiuni fizice. de aprecieri şi soluţii inadecvate. Adecvarea spaţiilor şcolare şi a orarelor la cerinţele obiective de dezvoltare a copiilor. 3-4 (47-48)/2012 De la început.

a motivaţiei pentru învăţare etc. la perfecţionarea reglementărilor. Instituirea stabilităţii la nivelul managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ. Prof. Elaborarea unor programe şi manuale şcolare care să elimine supraîncărcarea materiei. a tinerilor.) numai după analize obiective. administraţia locală. comunitate. societate civilă. pentru îmbunătăţirea educării şi creşterii copiilor.nr. prin expertiza şi profesionalismul membrilor săi. instituţii.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . susţinători ai şcolii din mediul socio-economic. durata liceului etc. activităţi de întrajutorare. Preşedintele FICE România 5 . culte religioase. Stabilizarea şi respectarea legislaţiei în educaţie şi în asistenţa socială. confuziile.Anul XIV . FICE România îşi reafirmă disponibilitatea de a contribui. Dezvoltarea unor programe educaţionale pentru părinţi. implicare în viaţa comunităţii. debarasarea acestuia de influenţa politică.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 3-4 (47-48)/2012 Finanţarea corespunzătoare a sistemului educaţional şi a celui de asistenţă socială. Luarea deciziilor privind structura ciclurilor de învăţământ (poziţionarea clasei pregătitoare. programe tip şcoala după şcoală. voluntariat. a formelor şi mijloacelor de lucru. Susţinerea de către stat şi mediul privat a mijloacelor de contracarare a influenţelor negative şi dezvoltarea unei gândiri pozitive a copiilor: literatură pentru copii. dezorientarea cadrelor didactice şi a elevilor. cultivarea încrederii de sine. asociativitate. concursuri şcolare. TOMA MAREŞ. Instituirea unor forme de aprofundare şi permanentizare a comunicării dintre şcoală şi familiile elevilor.

The statistics of the incidence of childhood mental health disorders. Contemporary adults may treasure fond childhood memories of acting out elaborate imaginary adventures with 6 .ro As the technological speed of modern society increases at exponential rates. with training in introversial capacities such as self-regulation. seeking to preserve children’s sense of being connected to a greater whole.nr. The holistic vision of Neohumanist education is essentially an ecological vision that honors the interconnectedness of the web of life. It examines the ways that Neohumanist education balances extroversial sensorial stimulation and cognitive development. and help them discover meaningful ways to contribute to their world. commercialized culture? This paper explores these questions according to the holistic approach to early childhood development offered by Neohumanist Education. such as ADHD. The Neohumanist teacher’s own subjective experience and self-development is seen as an inseparable part of the teaching process. and is increasingly characterized by continuous change rather than by stability. engage them in learning as joyful discovery. emotional and spiritual competencies? How to facilitate the development of an internal “compass” to prepare children to navigate the challenges of a technological. in what ways must educational approaches adapt to help children to successfully integrate these experiences and reach their full human potential? Is cognitive development in itself sufficient to guarantee happiness.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . so has the experience of early childhood been radically altered. or does conscious attention need to be given to the development of social.Anul XIV . The paper studies Neohumanist Education’s synthesis of classical eastern wisdom teachings from the ancient tradition of yoga that highlight personal development and collective values with modern western progressive educational techniques that cultivate rationality. logic and individual creative expression. 3-4 (47-48)/2012 EDUCATING BALANCE IN AN ACCELERATING WORLD Didi Denise DESHAIES Asociatia Educatiei Neoumanista Bucharest. Romania didi@amurtel. empathy and creative visualization.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . As the very landscape of childhood has shifted so dramatically since parents and teachers were themselves children. are rising. Children are faced with increased levels of cognitive stimulation and complexity from their early years. Introduction The very landscape of childhood has been radically altered since those of us now involved in early childhood education were children.

David Elkind. ―ADD‖. all of these behaviors. Research confirms an increase in experiences of stress and stress-related behavior in children. overscheduling. noted child development expert. 3-4 (47-48)/2012 friends outside. aggressivity. putting play at risk…. and often spends hours in front of computers and televisions. for which other fields have developed medicalized labels and treatments such as ―ADHD‖. Many young children imitate adults by playing with pretend cell-phones and laptops. According to the ―Stress Model‖. and the current fast-paced culture seems to propagate the ADHD phenomenon.Dr.… I feel everyone experiences symptoms of ADHD to varying degrees at some point during his or her life. Allen Walker MD states ―Many schools and teachers are not able to keep up with the different learning styles of students. developed by social worker/ therapist Bryan Post. ―Oppositional Defiant Disorder‖ etc. uncontrollable behaviors. over-stimulation and overwhelm for young children. impulsivity. the modern European toddler may already have her own MP3 player and other technological devices. emphasis on academics in preschool. skills for selfregulation are important modern life-skills that are often completely neglected in most early-childhood care settings. [3] Thus.‖ [4] 7 .‖[1] Just as this increased speed of modern technological life leads to increased levels of stress and stress-related disorders for adults. are attracted by new technology and their flexible and absorbent minds master it quickly and easily. this acceleration of life has contributed to the idea that earlier is better leading to more academics for young children.. Challenging behaviors. Children. too much sedentary screen time. Our early childhood world was decorated with bright finger paint.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . tantrums and more result when children surpass their threshold of stress tolerance and enter into a dysregulated state. and violent TV/movie-based toys all threaten healthy playtime. it is critically important for adults to understand their role in helping children to regulate. wooden blocks. [2]. baking cookies. lack of safe place spaces. F. In addition. playing on swings. The natural attraction to role-play and practice for adult life took the form of sneaking into our parent‘s closets to try on ties or high heeled shoes. balls and board games. in their innate eagerness to learn. They have access to a far greater volume of information at a far earlier age. Increased stress in early childhood How has this affected the world of childhood? ―According to the Alliance for Childhood and others. Learning through imagination and creative curiosity (which I find inherent in kids with ADHD) is disappearing in many schools.nr. baby-dolls. while many of these play opportunities still exist. lack of concentration and attention. are linked to states of stress and affect dysregulation. theorizes that a faster speed of life characterized by instant access to information via the Internet and to each other through cell phones has garnered a sense that people can do more. In addition. and picking juicy strawberries. leading to booking more commitments for children. playdough snakes. so it also leads to increased levels of stress. By contrast.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .Anul XIV . such as defiance. riding tricycles.

8 . creative imagination. and in which such a holistic paradigm is most easily nurtured.Anul XIV .‖ [7] Unlike other eastern philosophies that exclusively give importance to the cultivation of the subjective. the rate of prescribing psycho-active drugs for ADHD is rising at alarming rates. material development.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Neohumanist Education has not remained a culturally isolated phenomenon limited to India. but also to the careful and systematic cultivation of a rich inner life. introversial powers of the mind. denying the material world as an illusion. on behalf of the US Drug Enforcement Administration testified before Congress on the use of Ritalin. Sarkar‘s spiritual philosophy encourages embracing both in a practical and balanced way – nurturing awareness of one‘s inner experience. Sarkar (1921-1990) was a social activist. composer. P. dogma-free. US sales of methylphenidate and amphetamine had increased by nearly 500%. rational society. but also developing an engaged attitude of service towards the relative world. Sarkar explains in detail these two aspects of our faculty of knowledge: ―The subjectivated mind is the witnessing counterpart of the objectivated mind. 3-4 (47-48)/2012 Indeed. but future life conditions may pose. it is an educational philosophy deeply rooted in a socio-cultural context that gives importance not only to external. When Terrance Woodworth. He worked for a caste-free. not only for human beings but also for the entire ecological system.‖ He encourages further reflection on adapting educational practices suitably: ―… education should serve the interests of the child by rendering the child competent to master the life challenges that not yesterday's. Whenever an action of knowing takes place within the arena of the mind a portion of it plays the subjective role and another portion the objective role. rather it has flourished abroad. in almost all spheres of life and at an accelerating pace. As Neohumanist Education originated in India.‖[6] Neohumanist education offers a holistic response. information rich world? Lars Dencik. as it is designed to equip children with the flexible thinking.nr.in what ways must educational approaches adapt to help children to successfully integrate in a high speed. [5] Neohumanist Education: adapting to new life skills for modern children This leads to an important question . Neohumanist Education is an outgrowth of the philosophy of Neohumanism which was introduced by Prabhat Rainjan Sarkar in 1982. nor even today's. self-regulation skills. he presented the fact that between 1991 and 1999. However. and focused on early childhood education as the critical period in which the human being‘s basic world outlook is being shaped. achieving a progressive blend of eastern subjective approach and western objective approach. and may get its objects both from the external physical world and the internal psychic world. The children of today will undoubtedly meet different challenges from those we had as we grew up. of Roskild University states ―Changes in the life-conditions of children growing up today can be expected to take place continuously. and sense of spiritual connection to the world and those around them that children need to effectively face the 21st century. His life work centered on creating a rights-based society.R. and spiritual philosopher based in India. educational innovator.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .

Seva . responsible members of society. keeping in mind that the goal of education is not just to prepare children to become economically productive.Anul XIV . zeal and self-motivation are more important indicators for success in life than IQ. The art of positive thinking is also nurtured through the use of affirmations and empathetic communication. The clarity that comes from having a clear goal offers flexibility to Neohumanist Education practitioners around the world to adapt curriculum and methodology to fit local contexts in culturally appropriate ways. prejudices or social injustice. in which small children learn to sense their breathing. As brief and deceptively simple as these centering moments are. has already challenged the existing educational paradigm that has traditionally emphasized academics. to enjoy the magic of quietness. positive psychic atmosphere through the choice of songs. useful for helping the child to connect to and care for his own body.nr. Another unique aspect of the Neohumanist Education is the approach towards moral education. stories. Centering moments enhance concentration.the sense harmony.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . self-control.the sense of meaningfulness that comes from finding an altruistic way to contribute to the welfare of others. playful way. Neohumanist Education in Practice The practical application of this philosophy in Neohumanist kindergartens around the world. Neohumanist Education has a fundamentally positive view of the inherent goodness of every human being and seeks to awaken the intuitive voice of conscience and the practice of listening to one‘s heart and applying critical thinking. they provide an important opportunity to exercise the child‘s ability to self-regulate and experience tranquility and love from within. [8] Neohumanist Education builds on this perspective. especially when these influences can be driven by interests. is found in the integration of special ―Quiet Time‖ moments during morning circle.the passion for learning and discovery. but also works to create an affirming. as well as specific songs that are associated with these peaceful moments. including selfdiscovery. by positing that possessing certain skills such as good communication.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . and concluded with a deep relaxation exercise incorporating guided imagery. and prepare the child for cognitive activities. The power of imagination is further developed by creative visualization exercises. Sarkar‘s view was ―Real education leads to a pervasive sense of love and compassion for all creation‖ . A study entitled ―Yoga for children in the mirror of the science‖ at Leipzig University. rather than simply learning to obey external authority – or even commercial influences. Germany demonstrated significant benefits from integrating a similar yoga 9 . 3-4 (47-48)/2012 Daniel Goleman‘s seminal work on Emotional Intelligence. Simple guided imagery is used. The teacher works not only to prepare an aesthetically pleasing environment. Rather than seeing values as something to be instilled from the outside. and content that reflect values of love and connection. there are three fundamental aspects of human nature that must be fully expressed to achieve lasting happiness and self-realization: Vistara . and Rasa . [9] Simplified versions of yoga exercises are also introduced in a creative. belonging and flow that comes from having an inner relationship to the Higher Self and connection to a greater whole. According to the ancient wisdom tradition of yoga. These sessions are followed by a self-massage. but rather to help them to construct values that are eventually able lead them towards the full realization of their human potential.

Neohumanist Education rejects superficial. songs. and cliches. however depends not on specific methodologies as much as it depends on the teacher‘s own conscious and holistic process of self-development.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . But all these qualities are quickly destroyed by the fears. Children that received relaxation training ―could stabilize on a higher level in the fields of the personality that are relevant for stress coping. conforming to others like himself. [12] This again underlines the need for both children and adults to learn specific stress management skills so that they can reconnect. to rationalize. false little monster. Heather Forbes and Bryan Post advocate the use of ―time-in‖ rather than ―time-out‖. ribaldries. He may have imagination. [11] Research into mirror neurons has shown that the brain is neurologically hardwired for empathy. fear and overwhelm. 3-4 (47-48)/2012 program in a primary school setting. to need a car. making us mimic that action or have the impulse to do so. a simple and individual freshness of response to reality. as children with challenging behaviors are actually communicating their need for assistance in returning to regulation by the empathetic intervention of a soothing adult figure. In fact. When he gets to school he learns to verbalize. and seeks to create a subtle atmosphere in which the inherent spirituality of the child can blossom. noises. brash. but this can get overshadowed by states of stress.‖ Our natural tendency is to be empathetic and helpful. explosions.nr. statistics. both with themselves. and access to their higher and more subtle human qualities.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . commercialized ―pseudo culture‖. [13] Similarly. It then requires the presence of mind that comes from regular practice. originality.‖[10] The key role of the teacher’s personal example The successful implementation of Neohumanist Education in the classroom. and with others in order to achieve self regulation. brand names. menaces. However. in "togetherness". Only a regulated adult can soothe dysregulated children. and be creatively responsive to the child‘s needs during behavioral crisis. to selfregulate by breathing and shifting perspective from the behavior itself to what is driving the behavior. rather than to react – and this requires the subjective ability to observe one‘s own stress and fear as children start to act out. and compulsions to conform which come at him from all directions…. It is important to respond. He becomes a yelling. rather than completely condemning technological 10 . and in short to go through life with an empty head.Anul XIV . brandishing a toy gun and dressed up like some character he has seen on television. His head is filled with inane slogans. These ―mirror neurons‖ reflect back an action we observe in someone else. Protecting childhood Thomas Merton observed: ―The modern child may in the beginning of his conscious life begin to show natural and spontaneous signs of spirituality. to pose. to make faces like an advertisement. and even a tendency to moments of thoughtful silence and absorption. anxieties.

It aims to equip children with the skills to successfully navigate this very prominent aspect of reality. pp. 2011 http://www.aspx?ArticleID= 591> 7 Apr. Dencik. Bigelow. 2006. ―Why ADHD Is on the Rise?‖. can be shaped or bent in any way you like. eNotes.. H.com. Post Bryan & Forbes. 128-129 14. Gloeckner. & Hurrelmann. Beyond Consequences. fulfilled life with the inner resources needed for to thrive in the midst of the stresses of the modern world.Anul XIV . 7 Apr.com/earlychildhood/article_view.D. 2003. 1995 9. Goleman. p. is an essential factor in preparing children for a happy. Post Bryan & Forbes. A bamboo. 6: 2. 2011 <http://www. Emotional Intelligence. Foundations of Neohumanist Education. Resource Center. The origin of the word kindergarten in German translates to ―children‘s garden‖.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .com/drugs-substancesencyclopedia/
ritalin-other-methylphenidates/overview> 6. AMGK Publications. Rama & Brim ed.. ―Learning to Play‖. and learn to use technological tools in beneficial ways. This metaphor evokes the image of a garden of tender saplings that must be protected and cultivated with careful attention. Leipzig University. 4. 2010 p 91 8.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Bantam. one will keep oneself all right in the teeth of the greatest trials and tribulations in life. Harper Collins. Similarly. PR Sarkar states: "If one receives the fundamentals of education in the formative period of one's life. BCI 2006. 2006. Ed. (1989) ―Psychosoziale Belastung im Jugendalter‖ (Berlin. Gale Cengage. p. Engel. Foundations of Neohumanist Education: AMGK Publications. Rama & Brim ed. F. Ibid. Germany Early Child Development and Care Vol. Once it ripens. 2010. 45 12. European Early Childhood Education Research Journal. 19 — 33 7.. when green.addrc. M. REFERENCES: 1.earlychildhoodnews.D.Overview. 2011 2. 10 11 . AMGK Publications.nr. 7 Apr. Barbara C. Logic and Control. 2010 p. Daniel." Encyclopedia of Drugs and Addictive Substances. [―Yoga for children in the mirror of the science: working spectrum and practice fields of the Training of Relaxation with Elements of Yoga for Children‖ M. Shelley Butler Early Childhood News <http://www. H. 2010 p 93 10. Foundations of Neohumanist Education. U. The Inner Experience. p 20 4. No. de Gruyter). Stuck and N. K.enotes. any attempt to reshape it will break it. Lars(1998) 'Modernisation — A challenge to early childhood education: Scandinavian experiences and perspectives'. 46 13. 3-4 (47-48)/2012 culture and scientific advances. Beyond Consequences.. Thomas Merton. A. 175. BCI 2006. Rama & Brim ed. Logic and Control.‖ [14] Educating balance from an early age. 3. "Ritalin and Other Methylphenidates . May 2005. p.org/why-adhd-is-on-the-rise/ 5. Neohumanism chooses a balanced stance.D.Allen Walker. 371-377 11.

emotional intelligence. permiţându -ţi să abordezi situaţiile înainte ca acestea să devină de necontrolat (Bradberry şi Greaves.drd. alături de cele stress cotidiene. Abilităţile de inteligenţă emoţională te ajută să faci stresul mai uşor de gestionat. Aici intervine capacitatea fiecăruia de a reuşi să gestioneze cu calm dificultăţile fără a fi copleşiţi de emoţii puternice. cine are timp să se detaşeze de probleme.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . este dificil să ne păstrăm mintea limpede şi să nu ne simţim invadaţi de către acestea.E. BUCUREŞTI The literature refers to research studies regarding stressful sources and personal features which trigger high sensitivity in educational environment. Înţelegându -ţi emoţiile. Emoţiile îţi oferă semnalul să acţionezi atunci când o problemă este destul de mare pentru a atrage atenţia. reprezintă o cursă neîntreruptă. poţi gestiona corespunzător provocările curente şi poţi preveni apariţia celor viitoare.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Stein şi H. educational environment Astfel. 181) consideră că termenul „stres‖ provine din fizică şi se referă la forţa mecanică ce acţionează asupra unui corp. O VIZIUNE FORMATIVĂ ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL Asist. domeniul interpersonal. când problemele apar. Key words: stress. În anul 2000. 2008. dar încă destul de mică pentru a fi rezolvată. 57). 3-4 (47-48)/2012 CONTROLUL STRESULUI – COMPONENTĂ A INTELIGENŢEI EMOŢIONALE. deciziile sunt tot mai dificil de luat. dacă îţi reprimi sentimentele. ce pot fi supuse dezvoltării prin educaţie: domeniul intrapersonal.univ. începând să apară chiar şi probleme de ordin somatic. În schimb. Book (2003. stres şi anxietate. domeniul adaptabilităţii. cei doi cercetători sintetizează paradigma inteligenţei emoţionale în cinci domenii.Anul XIV . This article aims to underline the main role of emotional intelligence in stress management in educational environment. Emotional intelligence supporters have recently emphasized that a better understanding of emotions can improve personal skills in adapting to different situations. Fiecare este mai mult sau mai puţin emotiv. puterea de concentrare slăbeşte. Dar sincer. acestea se acumulează rapid în senzaţii neplăcute de tensiune. agents. astfel. Florentina HĂHĂIANU Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”. de fapt. dar. Cadru general S. fie şi pentru un moment? Credem că putem amâna rezolvarea anumitor probleme. These skills can positively influence the results. 1. anxios ori stresat. Reacţia la acel stres s -a numit încordare. domeniul administrării 12 . in a studying situation. Anxietatea începe să îşi facă simţită prezenţa şi. ne adâncim într-o prăpastie a crizelor. Problemele profesionale.J.nr.

SGA reprezintă capacitatea corpului de a se adapta.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . fizice sau comportamentale: gândirea defectuoasă. colericii. extrem de intensă şi relativ durabilă a individului confruntat cu noi şi dificile situaţii existenţiale (Turc. corpul îşi menţine echilibrul intern împotriva dezechilibrelor şi perturbaţiilor exterioare. Rosenman (apud Burduş şi Căprărescu. la început. „stresul este o reacţie firească a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie să facem un efort pentru a ne adapta oricărei situaţii‖ (Lelord şi André. fără a pierde controlul sau a dispera. o privire de ansamblu negativă. 2008. nicotină sau droguri. Putem spune despre o persoană că este stresată atunci când doza de stres acumulată depăşeşte pragul său de adaptare (Tudose. prea puţin impulsivă şi a rezista bine atunci când există presiune (Stein şi Book. iritabilitate. creşterea consumului de alcool. 13). 77). Stresul caracterizează o reacţie psihologică complexă.nr. dureri toracice. ameţeli. Capacitatea de adaptare a fiecărui individ este legată de istoria sa. pag.H. definind în cele din urmă stresul ca suma răspunsurilor nespecifice la orice solicitare şi care se evidenţiază în sindromul general de adaptare (Turc. În 1936. pag. Hans Selye introduce conceptul de stres propriu-zis în anii ‘50. 2007. incapacitatea de a se relaxa. mâncatul în exces sau pierderea apetitului. 12). Relaţia stres – inteligenţă emoţională Stresul a devenit o problemă globală. 2007. 2007. 3-4 (47-48)/2012 stresului. palpitaţii. Stresul este o reacţie firească a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie să facem un efort pentru a ne adapta unei situaţii. instabilitate dispoziţională. Domeniul administrării stresului se referă la capacitatea de a rezista stresului fără a ceda. Friedman şi R. 237) Astfel. de viziunea sa asupra lumii. Practica a demonstrat că stresul este resimţit mai puternic de acele persoane cu un pronunţat caracter emotiv: pasi onalii. domeniul stării generale. Cercetătorul face distincţia fundamentală între reacţiile adaptative specifice şi cele nespecifice. depresie. ca fiind o agresiune. izolare. reale sau imaginare. El încearcă să definească stresul. 2. 177). 13 . apoi ca o reacţie a subiectului la o agresiune. agitaţie. sangvinii. tensiunile care produc stresul fac parte din viaţa cotidiană. Stresul psihologic se referă la incapacitatea unei persoane de a răspunde adecvat la ameninţările emoţionale sau fizice. 2011. Semnele stresului pot fi cognitive. emoţionale.Anul XIV .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . greţuri. griji excesive. Conform concepţiei lui Selye. deoarece în acest fel. 141). un răspuns sau ca rezultat al interacţiunii stimulrăspuns. sentimentalii. sentimentul singurătăţii. neglijarea responsabilităţilor. Stresul a fost definit ca „un stimul. care pune în evidenţă sindromul general de adaptare (SGA). 2003. interacţiune care exprimă un oarecare dezechilibru al relaţiei persoanei cu mediul său‖ (Bogáthy. la un mediu înconjurător nou. M. aceasta reprezentând stresorul. cel care lansează termenul „stres‖ este cercetătorul canadian Hans Selye. Din acest punct de vedere succesul înseamnă a fi în general o persoană calmă. Se mai numeşte reacţie la stres. de modul său de viaţă. dureri somatice. psihologic şi fiziologic.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

1999, 406-407) au indicat relaţia strânsă dintre stres, frecvenţa bolilor cardio vasculare şi tipul de personalitate. Ei au identificat două tipuri majore de personalitate A şi B, şi un tip intermediar AB. Tipul A de personalitate poate fi observat la orice persoană implicată agresiv într-o luptă cronică şi nestăpânită pentru a realiza cât mai mult în tot mai puţin timp, în ciuda tuturor adversităţilor. Ind ivizii aparţinând acestui tip se concentrează spre realizări superioare, muncesc rapid, sunt foarte competitivi, intoleranţi şi chiar agresivi când întâmpină dificultăţi. Astfel de indivizi sunt de două ori mai expuşi stresului în comparaţie cu tipul opus, B, care reprezintă individul calm, ce nu resimte presiunea şi conflictele cu timpul sau cu alte persoane. Controlul stresului reprezintă una dintre componentele principale ce definesc inteligenţa emoţională, componente stabilite de Reuven Bar -On în definiţia pe care o dă inteligenţei emoţionale în 1992. Modelul conceput şi propus de Reuven Bar -On cuprinde cinci domenii principale: abilităţi intrapersonale, abilităţi interpersonale, adaptabilitate, managementul stresului şi starea/dispoziţia generală (Neacşu, 2010, 218-219). Din punctul său de vedere, controlul stresului presupune toleranţa la stres - abilitatea de a te împotrivi evenimentelor şi situaţiilor stresante fără a te poticni şi, de asemenea, abilitatea de a face faţă acestora în mod activ şi pozitiv, precum şi controlul impulsurilor - abilitatea de a rezista sau a amâna impulsivitatea şi de a goni tentaţia care te determină să acţionezi în grabă (M. Roco, 2004, 141) Gestionarea stresului este extrem de utilă tuturor persoanelor care activează într -un domeniu cu o mare încărcătură psihică. Spre exemplu, în contextul şcolar, elevul se confruntă cu o serie de factori stresori, aceştia putând afecta gradul de oboseală, concentrarea, atenţia şi, implicit, rezultatele şcolare. În cazul adolescenţilor, există stresori specifici perioadei şi crizei prin care trec (impresia că sunt singuri sau dimpotrivă, impresia că nu se deosebesc de nimeni cu nimic, despărţirile afective, etc.), stimuli care pot fi accentuaţi şi de personalitatea, dar mai ales, de temperamentul lor. Persoanele introvertite şi/sau instabile emoţional sunt mai predispuse către stres şi necesită o atenţie mai mare în acest plan. De aceea, este important pentru ei să asimileze acele elemente care îi ajută să fie echilibraţi şi să reuşească să treacă peste evenimente cu o mare încărcătură psihică, fără a -şi distruge sănătatea, viaţa personală sau relaţiile cu colegii. O definiţie propusă de Daniel Goleman în anul 1995, prin conţinutul şi accentele sale, se dovedeşte a fi mai apropiată de preocupările noastre. Conform acestuia, inteligenţa emoţională desemnează o capacitate de control şi auto -control al stresului şi emoţiilor negative; o meta-abilitate, care determină şi influenţează modul şi eficienţa cu care ne putem folosi celelalte capacităţi şi abilităţi pe care le posedăm, inclusiv inteligenţa educaţională. Realitatea ne demonstrează că persoanele care îşi cunosc şi îşi stăpânesc bine emoţiile şi care decriptează şi abordează eficient emoţiile celorlalţi sunt în avantaj în orice domeniu al vieţii, fie că e vorba de relaţii sentimentale, fie de respectarea regulilor nescrise ce determină reuşita în diverse arii de activitate. Altfel spus, cei ce posedă capacităţi emoţionale bine dezvoltate au mai multe şanse de a fi eficienţi şi mulţumiţi în viaţă, deoarece îşi pot controla abilităţile mintale ce le susţin productivitatea. În schimb, cei cu puţine resurse de control 14

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

emoţional sunt expuşi la nenumărate conflicte interne, ajungând astfel să -şi submineze propriul potenţial. Având în vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligenţă emoţională ridicată ar prezenta o toleranţă crescută la frustrare, capacitatea de a amâna satisfacerea dorinţelor şi obţinerea recompenselor, abilitate de autoreglare a dispoziţiilor şi o atitudine optimistă, plină de speranţe. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al inteligenţei emoţionale conferă individului un deosebit autocontrol (asupra emoţiilor, dispoziţiilor şi sentimentelor, dar şi asupra gândurilor şi acţiunilor), o imagine de sine pozitivă, împletită cu mulţumirea de propria persoană indiferent de variabilele externe, capacitatea de a face faţă stresului şi de a se adapta schimbărilor, capacitatea empatică şi de relaţionare eficientă cu ceilalţi, priceperea de a-şi stabili scopuri realiste şi de a se motiva pentru atingerea acestora. Pentru un management corect al inteligenţei emoţionale trebuie să ştim să controlăm fiecare componentă a acesteia. O persoană cu o inteligenţă emoţională ridicată va şti cum să-şi dirijeze emoţiile, în aşa manieră încât să gestioneze stresul: va fi în stare să-şi stăpânească mânia şi să tolereze frustrările, să-şi poată exprima furia în mod natural, adecvat, fără agresivitate, să poată manipula stresul etc. Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de: Ce exprimăm?; Cu m exprimăm?; Când exprimăm?; Unde exprimăm?; Cui exprimăm?. Un binecunoscut interpret al limbajului nonverbal, J. Navarro (2010, 169) a identificat faptul că oamenii care îşi ating gâtul (în orice parte a sa) în timp ce vorbesc, fie au un nivel al încrederii în sine mai scăzut decât cel normal, fie încearcă să se elibereze de stres. Acoperirea zonei gâtului şi a scobiturii de la baza lui în momentele de stres este un indicator universal şi puternic al faptului că a apărut un element considerat de creier ameninţător, inacceptabil, neliniştitor, contestabil sau emoţional. Astfel, se conturează importanţa tot mai evidentă a rolului pe care inteligenţa emoţională îl are în activitatea pe care o desfăşoară fiecare individ, fie ea de învăţare sau profesională. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al inteligenţei emoţionale, datorat unui management corect al acesteia, conferă individului, pe lângă alte abilităţi, şi pe aceea de a face faţă stresului şi de a se adapta schimbărilor. 3. Cauze generatoare ale stresului în mediul educaţional Cercetările desfăşurate în ultimii ani indică existenţa unei lungi liste a cauzelor generatoare de stres. Grupate după natura lor, aceste cauze apar sub forma unor conflicte: conflictele familiale, conflictele profesionale, conflictele soci ale şi cele din sfera vieţii intime (Burduş şi Căprărescu, 1999, pag. 400). Adaptând la mediul educaţional cele amintite anterior, conflictele familiale pot reprezenta pentru elevi/studenţi/cursanţi un element central. Astfel, pot exista conflictele cu autoritatea părinţilor, stres care poate duce la frustrare, ca urmare a excesului de autoritate exercitat de părinţi, sau depresie, datorată dezinteresului părinţilor faţă de copii. 15

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

De asemenea, conflictele copilului cu ceilalţi fraţi se pot datora concurenţ ei afective, intereselor divergente, temperamentelor opuse etc. Nu în ultimul rând, problemele conjugale, paraconjugale sau anumite pierderi şi prejudicii pot afecta succesul elevilor/studenţilor/cursanţilor în învăţare. Cei mai cunoscuţi factori stresori, atât în cazul elevilor, cât şi în cel al studenţilor, sunt: suprasolicitarea intelectuală sau musculară, ori dezechilibrul dintre acestea; examenele, competiţiile sau orice alte activităţi în urma cărora există selecţii severe pentru admitere (clase de elite, şcoli de elite unde se impune a se respecta cu stricteţe anumite standarde); relaţiile sociale care duc la situaţii penibile, ruşinoase, frustrante etc.; dezamăgirile, pedepsele şi notele slabe pot reprezenta stimuli de stres. Din păcate, stresul nu poate fi îndepărtat prin educaţie, acesta fiind un factor indispensabil vieţii, în special mai târziu, însă modul în care persoana îl percepe este un lucru care poate fi educat. Literatura de specialitate prezintă două forme ale stresului: eustresul – care are o prezenţă pozitivă, fiind motivant şi stimulând productivitatea şi distresul – care are efecte dezadaptive. Reacţiile la stresori diferă de la o persoană la alta. Spre exemplu, eşecurile pot fi nocive pentru un elev care pune mare preţ pe reuşita şcolară, în schimb, pot fi motivante pentru alt elev interesant, în special, de studiu şi mai puţin de note propriu -zis. Practic, nu factorii stresori sunt importanţi, ci modul în care reacţionăm la ei. Aşadar, reacţiile elevilor/studenţilor/cursanţilor la stres pot fi variate. Intensitatea acestora este determinată de următorii factori: factori legaţi de eveniment, cum ar fi apariţia acestuia pe neaşteptate, intensitatea, durata, existenţa sau inexistenţa unei susţineri sociale; factori legaţi de persoană, ca de exemplu emoţiile, percepţia ameninţării, capacitatea personală de a face faţă situaţiilor. Emoţiile necontrolate pot determina elevul/studentul/cursantul, indiferent de abilităţile lui intelectuale, să se comporte într-un mod neadecvat. Motivul pentru care oamenii nu îşi mobilizează întregul potenţial este determinat de lipsa autocunoaşterii emoţionale. Spre exemplu, evaluând nivelul intelectual al unui elev/student/cursant şi capacitatea sa de a face faţă diverselor probleme, se constată că acesta se situează la cel mai înalt nivel. Deci, din punct de vedere teoretic, inteligenţa sa îl califică pentru a opta la o facultate de prestigiu. Însă, pe perioada derulării evaluării, care implică şi un interviu, în contextul discuţiilor referitoare la motivele care l-au determinat să opteze pentru respectiva facultate, se poate constata că acesta nu gestionează foarte bine starea de stres: înroşirea feţei, gesticulări, peste măsură de agitat. În concluzie, aptitudinile care îi sunt necesare unui elev/student/cursant, pentru a avea succes, nu se măsoară doar în coeficientul de inteligenţă, ci acesta are nevoie şi de calităţi de ordin afectiv pentru a dinamiza întregul potenţial al talentelor. 16

În sprijinul celor amintite mai sus. 2007. În general. În domeniul educaţional. „Procesarea extinsă a informaţiei este indicatorul faptului că cineva este motivat să fie corect în decizia luată în raport cu stresorul‖ (Bogáthy. 2007. Cea de-a doua manieră de a răspunde la stres este adoptarea unor acţiuni care să minimizeze direct emoţiile negative: modificarea volumului sau conţinutului gândurilor referitoare la sursele de stres (Bogáthy. abilitatea de a-şi gestiona stresul. Una este cea în care emoţiile negative sunt un indicator al importanţei problemei. abilitatea de a gândi pozitiv. 3-4 (47-48)/2012 4. emoţiile negative pot conduce la procesarea extensivă a informaţiei. Book (2003. vin ideile lui Salovey. să facă totul cât mai bine cu putinţă şi să aibă o atitudine pozitivă. capacitatea de a empatiza. care de altfel su nt considerate scale ale inteligenţei emoţionale. ştiu cum şi când să -şi exprime sentimentele şi-şi pot regla eficient dispoziţia»‖.E. apud Bogáthy. capacitatea de a simţi că deţine controlul. Pentru un elev/student/cursant. 245). 2007. să asimileze informaţii relevante într-un timp bine definit. şi nu numai. 184). Bedell. Şi astfel apare motivaţia de a acţiona corect. Detweiler şi Mayer (apud Bar-On şi Parker.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Aceasta înseamnă să fie sigur de limitele sale. focalizate pe schimbările emoţionale induse de stresor (Callan. el trebuie să se concentreze. capacitatea de a menţine o atitudine pozitivă în faţa unor schimbări bruşte şi a unor experienţe negative. Astfel. 17 . Formula pe care o propun S. Consideraţii privind prevenirea stresului în domeniul educaţional Factorul hotărâtor privind şansele de reuşită în viaţă şi în carieră îl reprezintă inteligenţa emoţională. aptitudinea de a fi creativ.J. tratarea cu tact a relaţiilor interumane sau a conflictelor. deoarece ele «îşi percep şi evaluează adecvat stările emoţionale. aptitudinea de a-şi conştientiza şi diferenţia rapid şi oportun trăirile emoţionale. 1993. sau măcar că poate avea o minimă influenţă asupra evenimentelor care pot induce stresul. Stein şi H. Astfel.nr. este necesar a avea dezvoltate cât mai multe din aptitudinile şi capacităţile enumerate mai sus. Oamenii pot reacţiona la stres în două maniere. 245). inteligenţa emoţională a unui elev/student/cursant se reflectă în situaţii cum ar fi: stăpânirea unui impuls emoţional. 245). 2011.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . de a şti să se relaxeze.Anul XIV . se concentrează pe trei elemente cheie: capacitatea de a planifica o acţiune pozitivă în vederea limitării şi stăpânirii stresului. 447) care susţin că „persoanele mai inteligente din punct de vedere emoţional fac faţă cu mai mult succes dificultăţilor. Natura activităţii acestuia îl pune în faţa unui întreg bagaj de sarcini. cercetările au relevat că strategiile de control al stresului focalizate – cele care vizează direct sursele de stres – sunt mai eficiente decât cele centrate pe emoţii. pentru a gestiona o situaţie stresantă. capacitatea de a face ceea ce este cel mai potrivit naturii sale.

exerciţiu şi autoeducaţie. frustrare. Studiile privind stresul au relevat că te nsiunile acumulate de indivizi pot genera reacţii dezadaptative la nivel fiziologic. Sunt persoane care ştiu să-şi gestioneze foarte bine stresul. Astfel. Stresul poate fi redus schimbând percepţia persoanei asupra agentului stresor. fiind destul de greu de modificat prin factori externi. găsirea unui hobby. cel mai important. dureri de cap. dificultăţi cu respiraţia etc. când stresul erodează buna funcţionare a organismului. aceea de a porni de la premisa că stresul nu este un răspuns direct la agentul stresor. Cu toate acestea. tehnici de respiraţie. însă acestea diferă de la persoană la persoană. Astfel de persoane. starea de sănătate mentală şi fizică. Se poate totuşi. tehnici de relaxare. sunt persoane cu nivel ridicat al inteligenţei emoţionale. prin asumarea responsabilităţii eşecurilor proprii. managementul timpului. Este necesar să identificăm. satisfacţia profesională.nr. este o abilitate ce se poate dezvolta prin învăţare. 5. În domeniul educaţional. Tehnicile de management al stresului diferă în funcţie de paradigma teoretică. înainte de toate. Diminuarea efectelor nocive ale distresului poate fi făcută prin educaţie doar stimulând optimismul. Concluzii Toată lumea experimentează stresul. psihologic sau comportamental. fără a permite senti 18 .Anul XIV . şi fac parte din temperament. elevul/studentul/cursantul trebuie să aibă o atitudine plină de încredere în sine. spre exemplu. Aşa cum ar explica un consilier în problem atica stresului.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . succesul fiind condiţionat de particularităţile fiecărui individ. o gândire clară şi o evaluare realistă a mediului în care se află. „toleranţa la stres este strâns legată de succes deoarece atrage după sine capacitatea de concentrare şi de stăpânire a «furtunilor». au capacitatea de a se relaxa din punct de vedere emoţional. însă este necesar să existe şi o predispoziţie deja formată a cursanţilor. 3-4 (47-48)/2012 Literatura de specialitate aminteşte şi de o altă manieră de a gestiona stresul. astfel eliminându -se şocul pe care îl poate aduce. a învăţa din greşeli. Optimismul şi pesimismul se formează de -a lungul vieţii. lipsa de speranţă. sursele stresului trebuie eliminate sau reduse. insomnie. atunci când sunt „presate‖. ascultarea muzicii. dar în general includ: training-ul autogen. care sunt factorii centrali în controlul stresului pentru persoana respectivă. rezoluţia conflictului.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .). În educaţie şi formare ar trebui să se insiste din ce în ce mai mult pe un management corect al inteligenţei emoţionale şi pe dezvoltarea de abilităţi practice specifice activităţii ce urmează a fi desfăşurată. Astfel de metode pot fi găsite pentru orice stresor. Aceste efecte nocive afectează performanţa în muncă. exerciţiul fizic. ca şi alte componente ale inteligenţei emoţionale. o mică „doză‖ de stres este esenţială pentru o viaţă sănătoasă şi eficientă. ci mai degrabă la resursele şi abilităţile persoanei de a media răspunsul la acest tip de agent. stare de anxietate. există persoane care au reuşit să îşi dezvolte toleranţa la stres şi nu mai manifestă simptomele specifice (agitaţie. Din fericire. astfel încât să sesizeze faptul că deţin controlul total al viitorului şi. Gestionarea stresului. producând efecte nedori te la nivel individual şi organizaţional. ţine cont de posibilul eşec. reuşesc să se concentreze asupra sarcinii. training-uri.

ediţia a III-a. (2003). III). Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi: Editura Polirom. D. New York: Basic Books. Fundamentele managementului organizaţiei.D. D. Inteligenţa emoţională. (coord. Parker. Goleman. (2007). pag. Salovey & D. Ghidul unui fost agent FBI pentru „citirea” rapidă a oamenilor. Book. 12. Tot ce trebuie să ştii pentru a-ţi folosi EQ-ul. Iaşi: Editura Polirom. Burduş. (coord.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Stein. eforturile unei persoane de a gestiona sau a controla o situaţie privită ca stresantă (suprasolicitantă) sunt adesea considerate de o importanţă centrală în inteligenţa emoţională. Bucureşti: Editura Meteor Press 19 . Bradberry. 8.I 14.E. G. Secretele comunicării nonverbale. H. 2. 3-4 (47-48)/2012 mentelor neplăcute sau simptomelor fizice să se interfereze cu progresul în realizarea unui obiectiv‖ (Stein şi Book. Comunicarea socială a emoţiilor. 9.. Managementul stresului profesional (vol. F. S. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE: 1. Căprărescu. Rime. Inteligenţa emoţională.. (2003). 15. Bucureşti: Editura ALLFA. J. (2008). R. Roco. André. Greaves. Manual de inteligenţă emoţională: teorie. 2003. Neacşu. şi Salovey. Manual de tehnici şi metode în psihologia muncii şi organizaţională. Navaro. M. 7. D.. (2010). Ghid pentru personalul din domeniul ordinii şi siguranţei publice. B. dezvoltare..) (2007). Bar-On. Wood. Iaşi: Editura Polirom. precum şi necesitatea implementării unor programe eficiente de gestionare a acestuia. (2008). Inteligenţa emoţională prin teste.J.nr. Aşa cum am arătat pe parcursul articolului. (coord). Mayer. 6. (2008). Sluyter (Eds). Bucureşti: Editura Curtea Veche. Bogáthy. J. C. (2001). T. H. Bucureşti: Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Bucureşti: Editura Amaltea. Turc. Lelord. 10.N. Tolley. O speranţă pentru cercetările ulterioare legate de stres şi inteligenţă emoţională poate fi demonstrarea faptului că indivizii pot să îşi dezvolte aptitudini de autoreglare generală. Emotional Development and Emotional Intelligence: Implications for Educators.. 3. What is emotional intelligence? în P. Z. Bucureşti: Editura Trei.Anul XIV . ce facilitează adaptarea la o serie de situaţii stresante. Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării. C. Bucureşti: Editura Trei. E. Bucureşti: Curtea Veche Publishing. (2008).PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . În acest context se remarcă importanţa cunoaşterii problematicii stresului. 4.) (2011). Bucureşti: Editura A. Bucureşti: Editura Economică. Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile. 13. evaluare şi aplicaţii în viaţa de familie. (2011). Forţa inteligenţei emoţionale: inteligenţa emoţională şi succesul vostru. P. I. 5. Psihosociologia comportamentului uman. Tudose. J.. R. 11. în cazul unor programe speciale de dezvoltare personală. (2008). Bucureşti: Editura Meteor Press. 187).A. (1997). J. la şcoală şi la locul de muncă. (1999).

Ioana PANAGOREŢ Drd. 3-4 (47-48)/2012 STRESUL LA VÂRSTA COPILĂRIEI ŞI A TINEREŢII Lect.50% of children live with their grandparents or an older brother takes care of his younger brothers. ci pentru faptul că a fost iubit cu adevărat. Atraşi de câştigurile importante pe care le pot obţine au uitat că această migraţie are şi aspecte mai puţin dorite: destrămarea familială şi lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Univ. Mulţi dintre români au decis să plece la muncă în străinătate din cauza instabilităţii social – economice în care se zbate ţara noastră.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . pleacă de acasă şi ajung după gratii. Anca Irina VASILE Universitatea „Valahia” TÂRGOVIŞTE If immediately after the revolution went abroad to work only the Romanians that lived at the border cities with Serbia and Hungary. Dacă imediat după revoluţie plecau la muncă peste hotare numai românii aflaţi în oraşele de graniţă cu Serbia şi Ungaria. ori că doresc să simtă gustul libertăţii. Robert E. Cauzele acestui fenomen sunt deosebit de complexe pentru că se împletesc factori individuali sociali şi economici ce realizează efecte cumulative care conduc la creşterea numărului de copii ―abandonaţi acasă‖. Rămaşi singuri acasă şi supuşi unor traume profunde de natură psihologică. pentru aceştia.nr. acum însă. the number of unemployed youth increased by four million.Anul XIV . now the situation has accelerated especially in the rural areas: 30% . Atât copiii cât şi tinerii sunt supuşi unui mare stres. Both children and young people are subjected to great stress. Consecinţele sunt grave: 20 . Fenomenul de imigraţie socială s-a extins şi astfel de la unu – doi plecaţi în străinătate s-a ajuns ca locuitorii unor sate întregi să plece peste hotare. dr. being subjected to permanent stress due to financial instability and problems arising from the lack of a job. copiii ori că devin tată şi mamă pentru fraţii mai mici. lucru ce are consecinţe psiho–sociale grave în timp. situaţia s -a accentuat mai ales în zonele rurale: 30% .50% dintre copii trăiesc la bunici sau un frate mai mare are grijă de fraţii lui mai mici. După ce în perioada comunistă foarte mulţi români şi-au lăsat copii să fie crescuţi de bunici pentru a putea merge să lucreze pe şantiere le din diferite colturi ale României. According to BBC information about 75 million young people do not have jobs. Evans spunea că un copil nu-şi va aminti de părinţii lui datorită lucrurilor materiale pe care le-a primit. From 2007 until today. răpuşi fiind sufleteşte de dorul părinţilor. acum un număr de aproape două milioane de români fac acelaşi lucru. Alţii decid să se sinucidă.

abandonează şcoala şi nimeni nu mai 21 . copilul crede că poate să facă orice. Când unul dintre părinţi lipseşte constituirea identităţii de sine a copilului este afectată. Copilul. copilul va apela la celălalt părinte care. în cele mai multe cazuri cedează. copilul devine introvertit. dar asta nu suplineşte afecţiunea şi dragostea. sunt depăşiţi de situaţie. Cei mici învaţă de la părinţii lor să fie disciplinaţi şi să respecte nişte limite. În urma unor astfel de situaţii apar neînţelegeri între ce doi soţi ajungându-se la divorţ. mama cu cea afectiva. Părintele plecat în străinătate încearcă să îşi sprijine financiar familia din tară. De exemplu. Părinţii.Anul XIV .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Absenţa unuia sau a ambilor părinţi poate duce la probleme şcolare. iar dacă nu reuşeşte va fi dezamăgit şi frustrat. de adaptare. Dacă copilul poate accepta despărţirea părinţilor atunci când unul decide să plece în străinătate pentru a-i asigura un trai mai bun. lipsa ataşamentului. însă lăsând copiii în grija altor persoane? În cele ce urmează vom încerca să evidenţiem consecinţele psihologice care apar ca urmare a absenţei unui părinte. Tatăl e responsabil cu funcţia instrumentală. Vrem să ridicăm următoarea problemă: credeţi că este mai bine ca părinţii să rămână în România fără banii necesari pentru educaţia copiilor sau este mai bine să plece rezolvând problemele financiare.nr. au diferite fantezii iar părinţilor le revine rolul de a-i aduce la realitate prin limitele şi educaţia pe care le -o dau. tulburări privind sfera afectivă care duce copilul la limita dintre agonie şi extaz (suicid. comunicarea lipseşte şi astfel devin consumatori de alcool sau îşi găsesc o altă persoană care să îi ajute. lipsa puterii de concentrare. etc. 3-4 (47-48)/2012 copiii prezintă tulburări de comportament. tata şi mama formează o familie. Copilul e nevoit să asiste la discuţiile telefonice interminabile dintre părinţii care se acuză reciproc şi care nu mai găsesc nicio cale de comunicare. nu reuşesc să facă faţă treburilor casnice. dar în general taţii care rămân acasă cu copii. Unii copii chiar trebuie să decidă în grija cărui părinte trebuie să rămână. pe parcursul vieţii.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Îşi pot manipula părinţii dacă aceştia nu sunt uniţi. De multe ori decizia sa nu este aceeaşi cu cea a tribunalului. Astfel apare identificarea băieţelului cu tatăl şi a fetiţei cu mama. două persoane ce au roluri diferite. nu le pot oferi copiilor dragostea de mamă. Îşi vor canaliza toată energia spre evitarea despărţirii chiar dacă aceasta se impune. fiecare despărţire duce la o traumă accentuată. neliniştit. droguri. Astfel. În momentul când aceste limite nu există. Astfel vor fi predispuşi la compromisuri şi la tulburări afective. Plecarea unuia dintre părinţi sau a ambilor duce la anxietate şi la sentimentul de abandon. când un părinte îi refuză ceva. La vârstele foarte mici copiii visează. Încă de la naştere copiii învaţă că există două persoane în viaţa lor. Acestea sunt doar câteva dintre problemele copilului ―abandonat acasă‖ căruia părinţii i-au promis la plecare că se vor întoarce mai bogaţi şi mai fericiţi. Poate interveni. deasemenea. el nu va înţelege decizia acestora de a divorţa. însă banii nu pot compensa lipsa părinţilor. Lipsa de afectivitate este mascată de multe ori prin cheltuieli mari şi nejustificate.).

ca efect al deprivării materne. Când va observa că succesele lui nu interesează pe nimeni şi nu sunt apreciate va pierde încrederea în sine. Îşi va da seama că lumea îi este ostilă iar el trebuie să se descurce singur. afişând indiferenţă. După plecarea părinţilor la muncă peste hotare copilul se va confrunta cu mai multe probleme în mediul şcolar. Copilul nu este sigur de dragostea şi grija părinţilor săi. Cum percep oare. Cauzele sunt lipsa afectivităţii şi supravegherii din partea părinţilor. Prezenţa familiei naturale. Părinţii îi par imprevizibili. copiii aceste probleme? Care sunt metodele pentru rezolvarea lor? Unii dintre ei pot avea dificultăţi în menţinerea ataşamentului de durată. calea de a evita suferinţa fiind să nu iubească. ocupând.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . ce converg în jurul copilului. dragostea şi atenţia acesteia sunt indispensabile pentru a se evita periclitarea destinului celui mic. dezvoltarea şi educaţia acestuia. 3-4 (47-48)/2012 are puterea de a-l controla. Aşa apare fenomenul de absenteism şcolar. Părinţii par a nu fi interesaţi de nevoile şi sentimentele copilului. cei care vin acasă la două – trei luni pentru a-şi vedea copilul şi cei care nu mai trimit nici măcar bani. pe părinţi. Punctele de interes ale părinţilor. Psihologii recomandă ca plecarea părinţilor să aibă loc după ce s-au făcut câteva şedinţe de terapie care să stabilească relaţia dintre părinţi după plecarea unuia dintre ei şi relaţia dintre părintele/părinţii plecat/plecaţi şi copil. un loc privilegiat şi având un tratament specific în societate. să nu se ataşeze de cineva şi să nu le pese de persoanele din jurul lor. trebuie să fie sănătatea. Se va simţi neiubit. în cercul de prieteni şi în societate. astfel. în general. neîncurajat. În acest fel se creează sentimentul abandonului la copil şi este foarte probabil ca odată ajuns la maturitate individul să -şi abandoneze la rândul său copilul protestând şi răzbunându-se. Consideră că dacă au primit puţină dragoste pot da la fel de puţină. copilul se va aştepta să fie respins sau neluat în seamă. indisciplină şi chiar delicvenţă.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Există mai multe tipuri de părinţi plecaţii de acasă spre a muncii în vest: cei care sună foarte des. Copilul are însuşiri diferite de ale adultului. Tocmai de aceea autorităţile au impus ca plecarea în străinătate să se facă după ce copilul a fost încredinţat cuiva de încredere şi după ce părinţii şi-au luat angajamentul de a păstra legătura cu minorii. 22 . în felul său. Atunci când îşi va manifesta dorinţa de atenţie sau ajutor. Copiii privaţi de dragostea părinţilor lor învaţă să nu iubească.nr. fenomene pe care noi ar trebui să le înţelegem ca pe nişte forme de protest şi răzvrătire. Au un comportament infantil şi sunt impulsivi.Anul XIV . cu scopul de a se evita apariţia unor probleme în familie. Nu se pot supune regulilor sau legilor pentru că nu au încredere în alţii şi stabilesc greu legături afective sau de prietenie cu cei din grup. Cu toate acestea cunoaştem faptul ca nici telefonul şi nici internetul nu pot înlocui căldura şi dragostea căminului.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

Familia este un grup social vital pentru grija, protecţia şi educaţia copilului, este mediul care poate influenţa cel mai mult dezvoltarea şi viaţa ulterioară a micuţilor. Copiii ai căror părinţi sunt mult timp plecaţi la muncă în străinătate, au o dezvoltare psihică afectată, pot ajunge să dezvolte tulburări psihice sau emoţionale. Există cazuri când copiii nu îşi văd părinţii câte doi – trei ani. Aproape toţi copiii afectaţi de această despărţire sunt supuşi unui stres permanent deoarece, trăiesc cu frica să nu li se întâmple ceva rău părinţilor, sunt retraşi, joaca nu mai prezintă interes, iar în cazurile mai severe pot căpăta ticuri. Modul în care copilul înţelege şi trăieşte plecarea părinţilor săi ca schimbare de viaţă este influenţat de mai mulţi factori ce trebuie luaţi în considerare în procesul de evaluare şi asistenţă psiho-socială a copilului ―abandonat acasă‖: 1. factori familiali (funcţionalitatea familiei înainte şi după plecarea părintelui/părinţilor – raporturile dintre membrii familiei, afectivitatea, ataşamentul, dinamica statusurilor şi a rolurilor din cadrul familiei); 2. factori ce ţin de copil – vârsta, caracteristicile psihologice, vulnerabilitatea, capacitatea de adaptare; 3. factori de mediu – reţeaua de suport social a familiei şi a copilului. Privind din perspectiva nivelului de informare a copilului cu privire la plecarea părinţilor peste hotare şi angajarea lui în producerea acestui eveniment de viaţă se disting mai multe situaţii: 1. situaţia în care copilul nu este informat despre plecarea părintelui/părinţilor, nu ia parte la pregătirea plecării şi află de eveniment în ultimul moment sau după ce acesta s-a produs; 2. copilul ştie dar nu ajută la pregătirea evenimentului; este informat dar nu i se dau explicaţii, nu este consultat şi nu îşi poate exprima emoţiile şi sentimentele ce decurg din această situaţie; 3. copilul este implicat în pregătirea plecării, ştie din timp, este consultat, se discută cu el despre schimbări, părinţii îl asigură de dragostea lor, îi explică cum poate lua legătura cu ei, îi dau sfaturi; copilul merge la cumpărături în vederea pregătirii plecării părinţilor şi îi însoţeşte la plecare. Specialiştii în domeniu consideră că nivelul de pregătire, informare şi implicare a copilului în luarea deciziei plecării părintelui/părinţilor are un rol important pentru el. Micuţul are nevoie să primească asigurări direct de la părinţi privind confortul lui, modalitatea prin care îi vor fi satisfăcute nevoile şi multiple reasigurări afective. El trebuie să ştie că are controlul asupra acestei situaţii. Au existat cazuri în care copiii iniţial s-au bucurat când părinţii lor au plecat la muncă în străinătate. S-au bucurat la gândul că-şi vor îndeplini mici dorinţe cu banii trimişi acasă. Din cauza imaturităţii ei nu pot prevedea consecinţele plecării părinţilor iar optimismul lor va fi spulberat la prima situaţie în care vor avea nev oie de ajutorul mamei sau al tatălui iar aceştia nu vor fi acolo să i-l ofere. 23

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

Manifestările psiho-comportamentale ale copiilor cu părinţi la muncă în străinătate diferă dacă ţinem cont că evenimentul este trăit ca stresant în mod diferit de la o persoană la alta, în funcţie de controlabilitate, predictibilitate, limitele capacităţii individului, imaginea de sine, etc. În abordarea unui astfel de caz specialiştii în domeniu ţin seama de vârsta copilului atunci când se produce prima plecare a părintelui/părinţilor, capacitatea de înţelegere şi conştientizare, personalitatea, rezistenţa la stres, capacitatea de adaptare, nivelul de pregătire al copilului cu privire la schimbarea ce va urma, durata plecării părinţilor, tipul de relaţionare în această perioadă, sprijinul primit de la reţeaua de suport social şi de la persoana în îngrijirea căruia rămâne. Legea nr. 272/2004, spune că micuţii singuri acasă care nu sunt lăsaţi în grija unui adult capabil sunt consideraţi copii neglijaţii. Ei suferă de neglijenţă emoţională deoarece sunt lipsiţi de contactul fizic cu părinţii, de afectivitatea directă, de atenţie şi grijă. Dacă sunt lăsaţi în grija unor rude apropiate faţă de care au sentimente de dragoste, copiii ―abandonaţi acasă‖ au nevoia de dragoste parţial acoperită. Există cazuri în care bunicii s-au ocupat de copii încă dinaintea plecării părinţilor în străinătate. În aceste cazuri copiii găsesc suport emoţional la persoana care îi îngrijeşte. Este obligatorie o evaluare atentă a părintelui în grija căruia rămâne copilul pentru a se vedea dacă acesta este capabil să răspundă nevoilor fizice, educaţionale şi emoţionale ale copilului. Indiferent dacă unul sau ambii părinţi sunt plecaţi în afară există riscul unor forme de neglijare emoţională: privare de hrană, mese neregulate, haine nepotrivite sau murdare, lipsa igienei, paraziţi, absenţa îngrijirilor medicale, locuinţă murdară, neîncălzită, substimulare, lipsa modelelor de învăţare, etc.. Pe fondul acestor fenomene de neglijare copiii pot dezvolta următoa rele manifestări psiho-comportamentale: 1. deteriorarea rezultatelor şcolare; 2. senzaţia de abandon, nesiguranţă, tristeţe, depresie; 3. indiferenţă; 4. lipsa puterii de concentrare; 5. lipsa aspiraţiilor sau aspiraţii nerealiste; 6. lipsa stimei de sine; 7. nivel scăzut de toleranţă; 8. lipsa motivării; 9. inadaptabilitate; 10. delicvenţă; 11. suicid; Există numeroase riscuri la care copiii ―abandonaţi acasă‖ se expun: 1. la preluarea sarcinilor gospodăreşti de la părinţii lor ; 2. vulnerabilitate la abuzuri de orice fel; 3. insuficienta dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă; 24

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

4. absenţa parţială a normelor sociale; 5. debutarea vieţii sexuale la vârste fragede; În urma studiilor din domeniul psihologiei şi al sociologiei s-a constatat că la ţară unul din zece copii chiuleşte de la şcoală. Totuşi ei duc o viaţă materială mai bună graţie banilor pe care îi primesc de la părinţii plecaţi peste graniţă. Şi totuşi banii nu ţin locul afecţiunii. S-a constatat o frecvenţă mai mare în rândul femeilor care decid să plece la muncă în afară decât în rândul bărbaţilor. Majoritatea copiilor ce au părinţi în alte ţări deţin telefoane mobile şi îşi petrec vacanţele în străinătate, cu toate acestea ei suferă din cauza deteriorării relaţiei cu părinţii, existând o asociere semnificativă între absenţa părinţilor şi frecvenţa simptomelor de deprimare ale acestora. Chiar dacă vorbim de o plecare temporară sau permanentă a părinţilor, efectele asupra copiilor sunt devastatoare, pe termen lung sau chiar definitive. Pe termen scurt copilul poate dezvolta agresivitate, marginalizare, anxietate, chiul sau abandon. Pe termen lung această generaţie de copii poate fi o generaţie problemă, de adulţi neintegraţi social. Marea majoritate nu vor putea înţelege sensul căsătoriei şi nu vor respecta valorile familiei. Dacă părinţii sunt plecaţi mult timp, minorii pot avea comportamente deviante, pot resimţi o degradare a stării de sănătate, cauzate de lipsa controlului, a educaţiei, a modelelor pozitive, de problemele de comunicare, de adaptare, de îngrijire, de supraîncarcare cu sarcini. Chiar şi asupra personalităţii pot exista repercusiuni. În mediul şcolar, principalele probleme pe care le-am putut constata au fost: relaţionarea cu colegii şi neîndeplinirea sarcinilor şcolare. Pe fondul privării afective acut reclamate de copii, violenţa verbală identificată iniţial în familia de origine este regăsită în relaţia cu prietenii şi colegii de şcoală. În mediul rural s-a constatat o supraîncărcare cu responsabilităţi ce ţin de gospodărie. Specialiştii au constatat că adolescenţii ―abandonaţi acasă‖ se orientează spre meserii care să le aducă rapid bani mulţi (cântăreaţă, dansatoare, fotomodel, etc.). Cei care au fost abandonaţi de mici îşi doresc meserii ca cea de poliţist, prin care pot împărţi dreptate. Dar plecarea părinţilor în străinătate nu implică neapărat apariţia acestor probleme. Unii părinţi pleacă numai după ce şi-au luat toate măsurile de siguranţă. Ar trebui ca familia din care părinţii pleacă în afară, să apeleze la consiliere pentru pregătirea copiilor în vederea reducerii riscurilor psihotraumatizante. De asemenea, psihoterapeutul sau asistentul social trebuie să cunoască foarte bine legea din domeniul protecţiei drepturilor copilului. În timp ce tinerii din România îşi lasă familiile încercând să găsească un jo b mai bun în Europa, ţările dezvoltate din vest trec printr-o criză a locurilor de muncă disponibile pentru cei care termină o facultate. 25

2007.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Johnson. 2005. Editura Univers Enciclopedic.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . mulţi acceptând joburi necalificate sau la jumătate de normă. 2. Locurile de muncă pentru tineri trebuie să devină o prioritate pentru Europa. rata şomajului în cazul tinerilor este cu 2. Ene – Cum reacţionăm la stres. Lucia. 2005. Bucureşti. Spania) iar anul acesta Spania a avut o rată a şomajului de 23%. Patru milioane de tineri români trăiesc în diasporă (Italia. anxietatea fiind o repercusiune a situaţiei financiare. Radu. Raportul postului de televiziune mai precizează că în Uniu nea Europeană unul din cinci tineri caută un loc de muncă. cei mai mulţi dintre tineri temându-se să nu-şi piardă locul de muncă iar un studiu realizat online de Mentaline. în timp ce în nordul Africii. Diana. Bucureşti. 3-4 (47-48)/2012 Conform datelor transmise de Organizaţia Internaţională a Muncii aproximativ 13% dintre tinerii din toată lumea nu au un loc de muncă. o regiune economică în plină ascensiune. 4. – Cum să găseşti o slujbă (…bine plătită. Borangic – Vulnerabilitatea la stres în Somatoterapia.9% dintre tineri nu au joburi. Persoanele chestionate în cadrul acestui studiu au fost rugate să noteze nivel ul de stres pe o scară de la unu la zece astfel al doilea cel mai stresat segment de vârstă s-a dovedit a fi cel de peste 50 de ani. Până şi în estul Asiei. Sillamy – Dicţionar de psihologie. 12/2007. 2005. Bucureşti. Tinerii cu vârsta de până la 25 de ani reprezintă segmentul cel mai stresat la locul de muncă. 27. Tinca Creţu – Psihologia copilului (Program universitar de formare a profesorilor pentru învăţământul primar adresat cadrelor didactice din mediul rural).nr. fără şefi). Olinescu – Despre stres şi emoţii. Cătălina. 2008.Anul XIV . BIBLIOGRAFIE: 1. Editura Antet.8% mai mare decât cea a adulţilor. Vasile – Introducere în psihologia familiei şi psihosexologie. Sorin. 26 .com arată că femeile sunt cele mai stresate. iar foarte mulţi acceptă parttimeuri sau joburi în afara pregătirii lor. 5. 6. Bucureşti. Editura Gramar. Bucureşti. fără stres. Din 2007 şi până azi numărul tinerilor fără loc de muncă a crescut cu patru milioane. Norbert. Bucureşti. Bucureşti.. 7. aceştia fiind supuşi unui stres permanent ca urmare a instabilităţii fina nciare si a problemelor ce decurg din lipsa unui loc de muncă. Editura Polirom. Criza locurilor de muncă se poate sfârşi doar dacă oamenii politici se vor apleca mai mult asupra acestei probleme şi dacă vor creşte investiţiile în mediul de afaceri. 3. R. Pentru ţara noastră cifrele sunt îngrijorătoare. Jr. Editura Fundaţiei România de Mâine.1998. Conform informaţiilor BBC aproximativ 75 de milioane de tineri nu au loc de muncă. nr.

3-4 (47-48)/2012 STRESUL LA VÂRSTA COPILĂRIEI Psiholog Cristina BLANARU D. about others and about the world. psihici – constând în apariţia unor variate modificări morfofuncţionale. stress is a phenomenon that is increasingly felt in our lives. b) stadiul de rezistenţă specifică (de revenire) în care sunt activate mecanismele de autoreglare ale organismului.S. care a utilizat acest termen în 1950 ―spre a desemna un ansamblu de reacţii ale organismului faţă de o acţiune externă exercitată asupra sa de către un evantai larg de agenţi cauzali – fizici (traumatisme. hipotermie. contracarată de faza de contraşoc în care apar o serie răspunsuri. child. Cuvântul de ―stress‖ este de provenienţă engleză. Such as other victims. c) stadiul de epuizare – situaţie în care adaptarea nu mai poate fi susţinută datorită acţiunii prelungite a agenţilor stresori. introducerea lui în limbajul curent aparţinându-i fiziologului canadian Hans Selye. abused children strongly experience a number of psychological failures because trauma occurs as a critical period in their lives when they form opinions about themselves. Selye a elaborat conceptul de sindrom general de adaptare ce evoluează în trei trepte: a) reacţia (stadiul de alarmă) ce reprezintă primul răspuns al organismului. biologici (infecţii).. mobilizarea generală a fortelor de apărare ale organismului şi cuprinde două faze: faza de şoc . Vaslui Regardless of age or environment in which we spend most of the time.C.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . în special endocrine.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . a psychological dimension to the contemporary world. în special endocrine‖. the abuse causes serious changes in the child's personality structure. 332) şi în acelaşi timp să -i menţină adaptarea obţinută. arsuri). chimici.nr.A. stresul reprezintă un examen al capacităţilor adaptative ale organismului din care poate ieşi cu acumulări cantitative şi calitative capabile să -i confere învăţarea unei apărări faţă de viitoarele stresuri (Selye.G. Astfel. neglect. 27 . When undetected and untreated. reprezentând o dimensiune psihologică a lumii contemporane. Key words: abuse. nivel scăzut de concentrare etc. Caracteristici definitorii ale stresului Indiferent de vârsta sau mediul în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului. În urma cercetărilor efectuate.P. stress 1. stresul este un fenomen care se face simţit tot mai mult în viaţa noastră.Anul XIV .caracterizată prin hipertensiune. with major repercussions over time.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

În timp ce pentru unii cercetători stresul reprezintă un eveniment ce produce tensiune şi îngrijorare, alţii privesc stresul ca pe o percepţie individuală a unui eveniment – modalitatea fiecăruia de a interpreta un eveniment, oamenii percepând situaţiile foarte diferit. Majoritatea experţilor definesc stresul ca fiind răspunsul psihologic şi fiziologic la anumiţi stimuli percepuţi de către individ ca fiind ameninţători. 2. Conceptul de stres psihic Originea acestui concept îi revine tot lui Selye, care a stabilit stimulii stresori în rândul agenţilor stresori. M. Golu (108) a dat o definiţie mai largă stresului psihic, desemnând ―o stare de tensiune, încordare şi disconfort determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă, de frustrarea sau reprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe, aspiraţii, dorinţe) de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme‖. Agenţii stresori psihici sunt majoritatea stimuli verbali, inclusiv limbajul interior. Stresul psihic se manifestă diferit de la individ la individ, datorită semnificaţiei diferite pe care peroanele o atribuie evenimentului stresor. Astfel, un rol important în apariţia stresului psihic îl au particularităţile individuale ale fiecăruia: genetice, cognitive, afective - în mod special, motivaţionale şi voliţionale, la care se adaugă experienţa în viaţa familială şi profesională, din acest motiv putem înţelege de ce persoanele cu un nivel mai ridicat de vulnerabilitate sunt mai predispuse la acţiunea unei game mai variate de agenţi stresori. Conform teoriei cognitive a stresului psihic există un dezechilibru între resursele, abilităţile, capacităţile individuale ale subiectului şi cerinţele şi necesităţile impuse acestuia. Există o serie de termeni cu semnificaţie stresantă: ameninţarea (anticiparea unui pericol) când situaţia este percepută ca fiind potenţial periculoasă; izolarea, restrângerea libertăţii; frustrarea (individul întâmpină obstacole în atingerea scopului); conflictul (mai multe solicitări cu motivaţii opuse); rezolvarea unor probleme dificile; suprasolicitarea capacităţilor intelectuale; subsolicitarea – o serie de nevoi psihologice importante sunt slab satisfăcute; dezaprobarea, teama de eşec; remanenţa unor stări afective negative; 3. Abuzul - factor de stres în perioada copilăriei La nivel familial copiii sunt expuşi unor tipuri şi grade diferite de neglijare, precum şi unor comportamente abuzive din punct de vedere emoţional, fizic şi/sau sexual. Abuzul nedepistat şi netratat produce modificări grave în structurarea personalităţii copilului, cu repercusiuni majore în timp. Unii copiii au resurse şi le folosesc pentru a

28

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

depăşi şi a face faţă haosului de zi cu zi, lipsei de securitate, indiferenţă, respingere, izolare, exploatare. Pe termen scurt efectele abuzului sunt mai uşor de identificat şi de ameliorat, însă în cele mai multe cazuri efectele nefaste însoţesc individul de -a lungul întregii vieţi. Unii adulţi au îndurat greutăţi mari în timpul copilăriei lor şi în perioada adolescenţei. Deşi au întâmpinat multe obstacole le-au putut depăşi şi s-au dezvoltat armonios, alţii însă nu au avut resursele necesare depăşirii traumelor nefiind capabili să facă această tranziţie. Există o serie de variabile cu privire la reacţiile copiilor la situaţia de abuz: tipul de abuz vârsta copilului în momentul comiterii abuzului nivelul de comprehensiune al victimei suportul post-abuz pe care copilul îl primeşte din partea reţelei sociale caracteristicile personale ale victimei caracteristicile abuzului Abuzul reprezintă orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psiho emoţionale şi expuneri la situaţii periculoase sau percepute ca fiind periculoase de către copil. Abuzul afectează un număr mare de copii, în literatura de specialitate existând o diferenţiere uzuală între tipurile de abuz: - abuzul fizic - abuzul emoţional - abuzul sexual - neglijarea fizică, emoţională, intelectuală, medicală etc. Abuzul fizic este o acţiune intenţionată şi neaccidentală de utilizare a forţei fizice, de supunere a copilului la acte primejdioase sau de omisiune a protecţiei din partea părinţilor sau persoanelor care interacţionează cu copilul, având ca scop rănirea, distrugerea copilului. Unele acte de abuz fizic apar ca rezultat al unor severe si nejustificate pedepse corporale, ceea ce începe ca o relaţie disciplinară poare sfârşi ca abuz arătând răbufnirile şi tensiunile interioare ale părinţilor. Semnele uzuale şi vizibile ale abuzului fizic sunt contuziile (ciupituri, lovituri, trântiri ale copilului) şi arsurile provenite adesea de la ţigară, apă clocotită, încălzitoare electrice etc. Lovirea la cap a copilului mic sau scuturarea puternică a acestuia pot avea efecte grave asupra integrităţii sale corporale conducând la serioase vătămări ale creierului ce nu pot fi vizibile imediat dar cu repercusiuni în timp (epilepsie, paralizie, întârziere în dezvoltare). Mâinile şi picioarele rupte sunt alte vătămări provenite frecvent de la abuzul fizic. Copilul abuzat fizic ajunge să funcţioneze în familie ca un fel de ―ţap ispăşitor‖. Membrii familiei îşi descarcă frustrările şi agresivitatea pe copil, el trăind cu incertitudinea şi anxietatea unui nou abuz, percepându-se ca pe un copil ―rău‖ care nu merită dragostea şi îngrijirea din partea părinţilor. Obişnuit să fie agresat şi respins, el trăieşte încercând să se apere 29

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

folosindu-şi toate resursele pentru a evita stârnirea furiei celor din jur, însă spaima şi climatul emoţional sunt pătrunzătoare şi de durată. Copilul care a cunoscut violenţa prin lovituri, neglijare sau pedepse umilitoarea stochează aceste experienţe traumatice în memoria vieţii lui personale. Experienţele dureroase nu se pot „şterge cu buretele‖ ca şi cum nu s-ar fi întâmplat. Ele persistă şi pot afecta întreaga dezvoltare atât în perioada copilăriei cât şi în cea de adult. Orice formă de violenţă asupra copilului poate induce stări de teamă, anxietate, furie, fobii, sentimente de vinovăţie, jenă, senzaţie de insecuritate. Toate acestea pot conduce la instalarea depresiei, scăderea stimei de sine, amintiri obsesive, neîncrederea în propria persoană, anxietate conjuncturală (determinată de persoane, situaţii, evenimente ce au caracterizat situaţia de abuz), enurezis, encoprezis, hipervigilenţă, dificultăţi de autocontrol, dificultăţi de înţelegere şi învăţare, teribilism şi agresivitate în relaţiile cu covârstnicii, hiperactivitate etc. Conform cercetărilor efectuate de Clausen şi Crittenden (1991) abuzul fizic este aproape întotdeauna însoţit de abuzul emoţional fiind cel care cauzează cele mai mari daune în dezvoltarea ulterioară a copilului. Abuzul emoţional este un comportament comis cu intenţie de către un adult lipsit de căldură afectivă ce creează daune sau împiedică dezvoltarea şi echilibrul emoţional al copilului. Mulţi părinţi au experimentat situaţia în care au fost distanţi şi iritaţi de propriii copii, astfel de momente fiind necesare pentru a realiza cu succes procesul de individualizare. Abuzul emoţional este însă diferit şi implică un comportament continuu şi stabil faţă de copil. Există diferite forme de abuz emoţional : ameninţarea cu pedeapsa, cu părăsirea sau alungarea călirea prin reguli stricte fără drept de negociere prin atitudinea autoritară şi dominatoare a părinţilor izolarea prin imposibilitatea stabilirii unor contacte sociale terorizarea prin intimidare, înfricoşare, ameninţări verbale comunicarea cu copilul într-o manieră ambivalentă respingerea copilului ca fiinţă prin refuzul părintelui de a -i recunoaşte legitimitatea, valoarea degradarea prin tratarea copilului ca fiind inferior, depreciat, blamat violenţa între membrii familiei la care copilul este expus consumul părinţilor de droguri şi alte substanţe, situaţie în care copilul trebuie să fie în alertă continuu faţă de comportamentul ciudat al acestora divorţul părinţilor - copilul este plasat în mijlocul conflictului dintre părinţi fiind deseori forţat sau manipulat să ia partea unuia dintre ei supunerea la practici bizare – magice sau pseudoreligioase În plan emoţional, consecinţele acestui tip de abuz determină întârzieri în dezvoltarea stimei de sine, a capacităţii empatice şi a maturizării emoţionale, manifestări nevrotice, depresive sau obsesive, modificări rapide ale dispoziţiei. Apar totodată şi modificări ale comportamentului copilului: tulburări de comportament (fuga de acasă, minciuna, absenteismul şcolar, inadaptarea şi abandonul şcolar, consumul de alcool, tutun şi/sau droguri), tulburări de somn (coşmaruri, insomnii, somn agitat), tulburări 30

Stadiul 3: Imposibilitatea de reacţie şi de obişnuinţă – lipsa reacţiei din partea copilului duce la încurajarea abuzatorului de a repeta situaţia. copilul dezvoltă puternice sentimente de vină că ar fi provocat într-un fel abuzul. sentimente de murdărie corporală. ostilitate.nr. fiind lipsit de ajutor datorită dezechilibrului de putere între abuzator şi abuzat. prieteni de familie. bunici. seducţie (avansuri. imagine de sine scăzută. dificultăţi de comu nicare şi relaţionare. Sindromul acomodării copilului cu abuzul sexual a fost descris de Summit (1983) prin descrierea stadiilor prin care trece un copil. activitatea sexuală fiind prezentată copilului ca pe ceva special ce tre buie ţinut ―secret‖. utilizându -se de recompense şi/sau ameninţări. forţa agresorului. depresie. Efectele asupra fiecărui copil ce a suferit acest tip de abuz sunt particulare. Constrângerea şi vulnerabilitatea copilului îl obligă să păstreze tăcerea. menţinând copilului frica de a dezvălui. Abuzatorul de regulă stabileşte relaţii de încredere cu copilul şi părinţii. furie. conştientizând că singurul care poate opri abuzul este chiar abuzatorul. Abuzul sexual are grave consecinţe asupra dezvoltării psiho -emoţionale şi integrării sociale a copilului: în plan emoţional copilul dezvoltă sentimente de frică. Stadiul 4: Dezvăluirea abuzului sexual – poate avea loc imediat după comiterea abuzului sau după o perioadă mai îndelungată. persoane care se ocupă de îngrijirea copilului. Stadiul 2: Sentimentul neajutorării – copilul se simte prins ca într-o capcană. depune efort în păstrarea secretului. ca şi mecanism de apărare copilul foloseşte disocierea pentru a face faţă traumei. culpabilitate. Pentru copil acest tip de abuz este traumatizant din punct de vedere emoţional pentru că este făcut să se simtă vinovat şi totodată responsabil de ceea ce se întâmplă. gradul de apropiere relaţională faţă de agresor. El poate fi comis de părinţi.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 3-4 (47-48)/2012 alimentare. comportament sexual necorespunzător vârstei etc. Abuzul are loc doar când copilul se află singur cu abuzatorul. abuzul putând continua ani în şir.Anul XIV . promisiuni) sau implicarea în acte sexuale . simptomele depinzând de vârsta copilului. în special la adolescenţă văzute ca singura cale de a ieşi din situaţie. randament şcolar scăzut.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 31 . moment în care copilul începe să înţeleagă că ceva nu este în regulă. profesori. locul de desfăşurare a abuzului. rude apropiate. mângâieri. alţi adulţi de încredere ce pot prezenta faptele ca derulate din grijă şi afecţiune. Abuzul sexual constă în expunerea copilului la vizionarea de materiale pornografice. copiii fiind seduşi cel mai adesea prin joc. frecvenţa situaţiilor de abuz. mituirii. impulsivitate şi agresivitate nejustificate de situaţie. Stadiul 5: Implicarea serviciilor de specialitate în funcţie de reacţiile părinţilor. apar frecvente încercări suicidare. victima acestei forme de abuz: Stadiul 1: Păstrarea secretului – prin utilizarea de către abuzator a şantajului. ameninţărilor.

masturbare. a fost martoră ori a fost confruntată cu un eveniment sau cu evenimente care implică moartea sau vătămarea gravă.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .‖ Copilul supus diferitor tipuri de stres va dezvolta un ataşament nesigur şi va avea dificultăţi în a stabili încrederea în ceilalţi. eşec şcolar. tremor. indiferenţă. Cercetările arată că acei copii care prezintă manifestări severe au un risc ridicat de traumatizare. copilul nu manifestă curiozitate. izolare. somatizează uşor. tulburarea de stres post traumatic. Dacă îngrijirea copilului se îmbunătăţeşte şi recuperarea fizică poate fi vizibilă. anxietatea. relaţii interpersonale fragile. de a-i asigura nevoile biologice.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . dificultăţi de adaptare. depresia. neputinţa sau oroarea. Neglijarea are efecte negative atât în sfera emoţională cât şi în dezvoltarea fizică a copilului. comportamente antisociale. Copilul trăieşte într-o lume în care nevoile lui sunt slab percepute. copiii abuzaţi resimt puternic o serie de disfuncţionalităţi psihologice deoarece trauma se produce într-o perioadă critică din viaţa lor când se formează părerile despre sine. 3-4 (47-48)/2012 în plan comportamental apar o serie de reacţii cum ar fi: fuga de acasă. angajarea în discuţii despre sex implicând şi alţi copii. aceasta poate fi exprimată printr-un comportament dezorganizat şi agitat. DSM-IV-TR menţionează că starea acută de stres intrevine atunci când ambele dintre următoarele criterii de diagnostic sunt prezente: ―(1) persoana a experimentat. comportament autodistructiv. consum de alcool. limbajul este rudimentar. comportament sexual necorespunzător vârstei. crize isterice cu ţipete. (2) răs punsul persoanei implică frica intensă. atenţie excesivă asupra unor părţi intime ale corpului propriu sau a altor copii/adulţi. efectivă sau ameninţătoare. Neglijarea este considerată incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul. La copii. Dacă nu intervine schimbarea atunci copilul va face eforturi să se adapteze mediului stresant în care trăieşte. lipsa poftei de mâncare. Efectele psihologice pot fi extrem de diferite: teamă.nr. emoţionale.Anul XIV . Ca şi în cazul altor victime. descrierea unor practici sexuale. de dezvoltare fizică sau psihică. antepreşcolari şi şcolarii mici experienţa abuzului duce la o perturbare asupra procesului normal de dezvoltare. latura emoţională poate fi afectată toată viaţa. dereglări de somn. droguri. lipsa de încredere. Stresul provenit din afara familiei nu zdruncină fundamental încrederea copilului cu lumea exterioară deoarece se păstrează nealterată relaţia cu părinţii care pot fi suportul emoţional şi siguranţa copilului. precum şi limitarea accesului la educaţie. ori o ameninţare a integrităţii sale sau a altora. Două dintre cele mai frecvente manifestări sunt tulburarea de stres acut şi tulburarea de stres posttraumatică. Trăsătura esenţială a stresului posttraumatic este prezenţa unor simptome ce se dezvoltă ca urmare a expunerii la situaţii stresante ce depăşesc experienţa umană normală. folosindu -se de 32 . prostituţie. La nou născuţi. apar tulburări de panică. izolare. prezintă deficit de atenţie şi hiper activitate. capacitatea cognitivă este scăzută. despre alţii şi despre Lume.

1. Muntean. Irimescu.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . BIBLIOGRAFIE: 1. G. Killén. ed. B. Bucureşti.2. I. 8. 7. Violenţa în familie şi maltratarea copilului. Asociaţia Salvaţi Copiii Iaşi. Astfel.). Editura Eurobit. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (DSM IV . Iamandescu. Mighiu. Bucureşti. Protecţia socială a copilului abuzat. Editura Spiru Haret. 6. Ghid de bune practici pentru prevenirea abuzului asupra copilului. în Tratat de asistenţă socială. I. 2006.Anul XIV . 3-4 (47-48)/2012 resursele pe care le are.nr. Coplăria durează generaţii la rând. 2003. Iaşi. Mitrofan. D. A. Oradea.. G.. Editura Polirom. Editura First. nov. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza‖. 2003.. Neamţu. 2003. 33 . Editura Polirom. K. Editura ALL. de cele mai multe ori copilul luptându-se cu un haos interior de sentimente puternice şi contradictorii. 3. Copilul maltratat.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Benga. Timişoara. K. Killen. Stresul psihic şi bolile interne. 1993 4. 5. (coord. Iaşi. C. (coord.. O. Iaşi.TR). Ed. 2003. Muntean. 9.3…Paşi în reabilitarea copilului care a suferit o traumă. adaptarea la traumă se realizează prin intrarea în funcţiune a mecanismelor de apărare. cele mai întâlnite fiind disocierea şi negarea. Asociaţia Salvaţi Copiii. Editura Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România. 2. 2009. a IV-a revizuită.) Cursa cu obstacole a dezvoltării umane. 1998.

Chiar dacă expresia . to manage stress. cu copii cu caractere diferite.De ce ar fi copiii stresaţi? Sau. Strange. unfortunately.Dar de ce să fie stresat? Doar e copil! Ce griji are el ca să justifice o stare de stres?‖. proveniţi din familii cu standarde diferite de viaţă.. trăiesc în acelaşi trafic infernal ca şi noi. cu colegi noi. greu de înţeles sau de suportat chiar şi de propriul său anturaj familial. de maturitate decât de copilărie. all the adults in our children’s life should make a team and act for the same purpose: the wellbeing of all of us! Majoritatea adulţilor tind să privească vârsta copilăriei ca pe o perioadă lipsită de stres. cu mentalităţi. Totuşi. mai degrabă. prieteni sau şcoală. everywhere.Anul XIV ..nr. la şcoală. teachers. 34 . Când un copil este stresat.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . consilier Violeta FILIP. Children can be part of stressfull situations because they live in the same society like us. to transform this into something positive and good. au celulare sau nu. but we can empower them with abilities to protect themselves. ca familie. Şcoala Gimnazială Nr.. auditiv. senzorial. We can’t protect our children everytime. 3-4 (47-48)/2012 DESPRE STRES LA VÂRSTA COPILĂRIEI Prof. cu valori şi bugete diferite. we should talk and most of all we should listen to our children. obraznic. consilier Iuliana TOMESCU. grija facturilor sau angoase. Practic. este nervos. but not impossible. Şcoala Gimnazială Nr. nu mai trăiesc în echilibru şi în armonie: trebuie să se acomodeze la grădiniţă.vizual. 128 Prof. mai stresaţi decât eram noi în copilărie? Iată câteva motive pentru care micuţii pot fi stresaţi şi. studiile arată că şi cei mici au sursele lor de stres. sunt bombardaţi cu zeci de mii de informaţii pe secundă .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . spre disperarea părinţilor. nu este în apele lui. In order to do that. Cu toate acestea. rebel... de aceea. we should recognize the signs of this “illness”. este ca o rezervă de emoţii negative care mocnesc în el şi care îl fac din om… neom. specialiştii susţin că stresul în perioada copilăriei reprezintă o problemă frecventă. Mulţi părinţi se întreabă neîncrezători: . angoase şi frustrări.a fi stresat‖ ţine. Parents.. majoritatea cauzelor provenind din mediul exterior. 280 BUCUREŞTI It seems really strange to talk about stress at the age of childhood. the adults.

din pricina stresurilor exacerbate ale adulţilor din viaţa lor. sau alte întâmplări puternic încărcate negativ. din pricina unor traume pe care copilul le traversează. internet. la şcoală şi chiar în casă. 3-4 (47-48)/2012 atenţia le e divizată permanent în multe locuri: tv.. Din cauza stresului. cu moda.dar el este acolo. asimilează. nu a salutat bunica. cu informaţia. ci cum te vede pe tine că te porţi. suferă. Părinţii îşi ceartă copiii pentru multe motive ce ţin de concepţiile lor despre educaţie: ce să mănânce sau nu. a unui membru al familiei. presiunea pentru a performa bine la şcoală încă există.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . dacă nu şi din partea profesorilor. simte. La toate acestea se adaugă părintele care vine cu ale lui şi îşi mai varsă stările de nervi în familie. să îi sprijine. cu treziri repetate. semne ce pot duce la găsirea de soluţii în vederea îndepărtării surselor ce îl produc. foarte multe . a chinuit prea mult pisica. aşa cum procedăm noi. de către proprii părinţi. mai ales din partea părinţilor. sau îi decepţionează şi îi transformă în victime. nu vine în casă când i se cere şi. mediu exterior. Dintre acestea amintim: 1.nr.Anul XIV . adulţii.nu‖-uri. 35 . tu îi eşti model. în general. Asta îi revoltă şi îi transformă în agresori. ca să fie siguri că el este cuminte. Aceste situaţii necesită şi mai multă atenţie şi dedicare din partea părinţilor: să fie alături de sufletele lor. altfel nu sunt consideraţi cool şi sunt respinşi. muzica din căşti. copilul poate întâmpina dificultăţi de adormire. fapt care le amplifică frustrarea şi îi determină să le copieze comportamentul. Emoţiile negative ale părinţilor se lipesc ca mărăcinii de copii şi întăresc propriile lor stări proaste. trăieşte. Coşmarurile sunt şi ele un indiciu al stresului.. nu se apucă de teme mai repede.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . poate fi şi el un semn în acest sens. cu trendurile. mai ales când nu dispui de un sistem de filtrare a acestor surse de stres. De multe ori pot fi sesizate o serie de semne ale stresului la copii. Somnul superficial. spre deosebire de copilăria noastră. docil – varianta ideală pentru un părinte după o zi grea de muncă şi de agitaţie. Nu e puţin lucru să fii copil în ziua de astăzi. copiii sunt deseori neîndreptăţiţi la grădiniţă. Ei trăiesc totul mult mai intens şi tot ceea ce li se întâmplă lasă o amprentă puternică pentru dezvoltarea lor ulterioară. presiunea grupu lui este uriaşă! Se simt obligaţi să ţină pasul cu muzica. să îi încurajeze pentru a diminua cât se poate de mult consecinţele ce îl pot afecta pentru toata viaţa. chiar dacă nu direct pe copil . nu e cuminte. nu se culcă la timp. nu s -a spălat pe dinţi.. cum şi când să facă ceva sau nu. Există şi stresuri mai mari decât cele de zi de zi. este posibil să fie un semnal pentru părinţi. divorţul părinţilor. În cazul în care tulburările de somn nu au cauze precise (medicale). Nu degeaba se spune că un copil se poartă nu cum îi spui. cum ar fi: pierderea unui animal de companie. Părinţii nervoşi mai şi ţipă la copii (ca să nu spunem că îi şi lovesc).

încercăm să aflăm ce -l supără. Dacă vei observa această schimbare de comportament tu. să comunicăm mult . Deci. îl înţelegem. dureros. Ascultă cu atenţie ce-ţi spune copilul. 7. pot să te ducă cu gândul la stres.acum apare şi stresul.. are cu cine să vorbească. există posibilitatea apariţiei depresiei. acolo se află prietenii lui. iar copilul nu vrea să vorbească despre ce se petrece cu el. să fim cât mai apropiaţi de el. Vărsăturile. Se poate întâmpla ca acesta să constate că părinţii lui nu au soluţii la toate problemele şi să înceapă să-şi facă griji. să îi ferim. este posibil ca micuţul tău să trăiască cu convingerea că alte lucruri rele sunt pe cale să se producă. suptul degetului mare este un semn al prezenţei stresului.Anul XIV . refuzul de a se lăsa îmbrăţişat sau refuzul de a vorbi pot fi semne ale stresului. acolo totul este bine. în familie. Copiii stresaţi plâng cu uşurinţă. În cazul în care stresul este o consecinţă a unui traumatism. fiecare părinte găseşte echilibrul relaţiei emoţionale cu copilul său. poţi să iei în considerare faptul că stresul ar putea fi factorul declanşator. de descărcările stărilor noastre iar. Nu există reţete miraculoase.nr. 3-4 (47-48)/2012 2. refuză orice tentativă a celor din jur de a -l consola şi are momente de pasivitate. Dacă cel mic a trăit un eveniment marcant. din contră. Dacă vezi că lucrurile nu se îmbunătăţesc. Dacă un copil se plânge adesea de dureri de cap sau de dureri de burtă fără cauze medicale. nu este singur. îndepărtarea constantă de tine.. este să intuim când copilul nostru este stresat. să îi ajutăm să le accepte şi să înveţe să le gestioneze cu multă încredere în el şi în sprijinul celor apropiaţi. Rolul nostru este să nu luăm nimic personal din ce spune sau face copilul ci. Este posibil ca micuţul tău să fi suferit un şoc/ un eveniment traumatizant despre care să nu dorească să vorbească. cheia este să conştientizăm faptul că cei mici pot fi şi ei foarte stresaţi şi. copilul este trist sau iritat. 4. că pur şi simplu nu ne mai înţelegem cu propriul nostru copil... 36 .ca să ne putem da seama care situaţie sau emoţie din cele trăite în prezent îi tulbură echilibrul emoţional şi îi generează starea de stres. trebuie să intervii. are cui să se destăinuie. ca părinţi. ceea ce avem noi de făcut. 5. 6. Întâi de toate.. Gândurile negative care persistă. Suntem acolo pentru el. Îl asigurăm că acasă este locul unde îşi încarcă bateriile. atât cât depinde de noi. În unele cazuri.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .. comunicăm cu el. Cum? Vedem că un anumit comportament este diferit de starea de bine şi de normalitatea de până în acel moment. Întreabă-l ce anume îl supără şi aminteşte-i că eşti lângă el ori de câte ori are nevoie de tine. 3. Stresul poate influenţa şi sănătatea fizică. În acest caz. Însă. să devină temător. ar fi indicat să discuţi cu pediatrul sau să te adresezi unui psiholog. din care nu şi -a revenit pe deplin. în problemele venite din exterior. ca părinte.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .

point that is denied by the children in queue Participant parents believe that their level of stress does not affect the children Students consider that the parents are now aware of real stress sources of their kids Students can be stressed by the financial wellbeing of their parents. Sensitive by nature. psiho-pedagog consilier şcolar Nella GHIŢĂ Şcoala Gimnazială NR. it’s an assembly that is composed from tension. positive or negative. 188 şi nr. stress touches each and every one of us. Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului şi 37 . Their behavior can be influenced decisive both in terms of emotional and physical. That’s why we have to identify the causes and stress signs at childrens to be able to help them. force. 3-4 (47-48)/2012 COPILĂRIA ŞI STRESUL ÎN SECOLUL XXI Prof. 144 Sect. requests As the time passes.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 5. forţă.nr. ansamblu care cuprinde încordare. the family relationships or extracurricular activities. BUCUREŞTI "Important este nu ceea ce ţi se întâmplă. tightness. solicitare. These days. ci felul în care reacţionezi" HANS SELYE Stress. tensiune. reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului.Anul XIV . kids emotionally participate to all the changes around them. is the syndrome of adapting which an individual realizes as a result of environment’s aggression. stress for children is pretty common. tensiune. and the children are no exceptions.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . by school performances. Stressed parents know best what negative effects can stress have on the evolution and development of children. After discussions with pupils and their parents which requested the services of the school counselor from the schools cabinet there were identified several points: Parents identify as a cause of children stress. over caring parents Stres sau stress. constrângere.

Dar. Mutarea dintr-un loc în altul. Este simbolul acestor decenii dinamice. Firi foarte sensibile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. ca si concept. Adaptarea presupune păstrarea integrităţii organismului care este în permanenţă ameninţată de agenţii stresori de toate tipurile. stresul. Modul de exprimare joacă un rol important în reacţia lor la stres. 3-4 (47-48)/2012 posibilităţile de răspuns reale ale individului. Rivalitatea dintre el şi fraţii lui. Odată cu trecerea timpului. copilaşul poate deveni foarte sensibil la îmbolnăviri. Identificarea stresului la copii devine o sarcină mai uşoară odată ce suntem la curent cu simptomele care se manifestă când copiii sunt stresaţi: Tremurul mâinilor şi senzaţia de ameţeală. fie că sunt pozitive. 38 . nu ne-a trecut niciodată prin minte. Violenţa verbală sau fizică între părinţi. Purtarea lor poate fi influenţată decisiv atât din punct de vedere fizic. Dacă ne gândim la vremurile fără griji din copilăria noastră. atunci ne îngrijorăm când observăm copiii din zilele noastre. la acele zile de bucurie sinceră şi distracţie nesfârşită.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Stresul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă. Teama de eşec. Simptomele de stres la copii: Copiii cu vârste de peste 5 ani şi adolescenţii reacţionează la stres în moduri diferite. provocată de prea multe activităţi.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . timpurile s-au schimbat şi stresul a devenit o parte din viaţa cotidiană. Stresul nu mai reprezintă doar o problemă a adulţilor. Modificări ale poftei de mâncare. fie că sunt negative. Părinţii stresaţi ştiu cel mai bine ce efect negativ poate avea stresul asupra evoluţiei şi dezvoltării copilului. stresul îi atinge pe fiecare dintre noi. trebuie să identificăm cauzele şi semnele de stres la copii pentru a fi în măsură să-i ajutăm. Copiii experimentează stresul la fel ca şi adulţii. Situaţia financiară a părinţilor şi performanţele şcolare sunt cele mai importante surse de stres. Cauzele stresului la copii: Un stil de viaţă lipsit de activităţi fizice. Până la acest moment al vieţii au învăţat să se exprime. De aceea. stresul la copii este extrem de comun. când pe lista noastră de griji erau doar mâncarea şi joaca. Atunci. induc dureri de cap şi disconfort în zona abdominală. indiferent de mediul din care aceştia provin. transformându -se într-un fenomen care afectează din ce în ce mai mulţi copii. cât şi emoţional. Încercăm să-l preîntâmpinăm sau să scăpăm de el. iar copiii nu sunt excluşi. Această perturbare este reversibilă. Presiunea celor de aceeaşi vârstă.Anul XIV . Astăzi stresul face parte din viaţa noastră. Cu timpul. Oboseala datorată lipsei unei diete adecvate.nr. Evenimentele care provoacă brusc stres accelerează respiraţia şi bătăile inimii. În zilele noastre. copiii participă afectiv la toate schimbările din jurul lor. Divorţul părinţilor. probabil.

dureri de cap şi probleme cu stomacul. Prezintă un comportament distructiv. de afect este bine să fie luată în seama şi "verificată" cu un psiholog. acesta devine mai uşor de identificat. Îşi pierd concentrarea.  elevii consideră că părinţii nu cunosc deloc sursele reale de stres ale copiilor lor. Pierderea încrederii în sine şi a abilităţilor de auto exprimare. Se cufundă în mod constant în gânduri şi sentimente negative.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 39 .  părinţii participanţi sunt de părere că nivelul lor de stres nu-l afectează pe copil. Îndatoririle şcolare încep să se deterioreze.  elevii pot fi stresaţi şi de situaţia financiară a părinţilor lor. Diversele modificări comportamentale şi fizice apărute ca rezultat al stresului. Devin predispuşi la accidente. pot cauza un adevărat haos în creşterea şi dezvoltarea copilului. Încep să chiulească de la şcoală. Pot părea leneşi şi dezinteresaţi de activităţile zilnice. Experimentează anxietatea şi dezvoltă noi temeri şi griji. De aceea. Odată ce este clar că aceste situaţii şi cauze pot duce la stres. aşadar orice modificare în comportament trebuie să fie evaluată. Abuzul de droguri şi alcool. Plâng.Anul XIV . Se plâng de greaţă. cum ar fi agresiunea altor colegi. de performanţele şcolare. Îşi rod unghiile sau îşi sug degetele mari.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Şi nu toţi copiii se manifestă la fel. Tendinţe de agresivitate şi de a răspunde înapoi. Coşmaruri şi fobii în timpul nopţii. Nu se poate şti care copil are o vulnerabilitate crescută şi care nu. 3-4 (47-48)/2012 Bâlbâiala. Studiu de caz În urma discuţiilor cu elevii şi părinţii acestora care au apelat la serviciile profesorului consilier şcolar din Cabinetul de Asistenţă Psihopedagogică şi Asistenţă Socială din şcoală s-au identificat următoarele:  părinţii identifică drept cauză a stresului copiilor lor relaţiile familiale sau activităţile extracurriculare. de părinţii prea grijulii.nr. Au atacuri de panică. orice modificare de comportament. Stresul la copii se manifestă diferit faţă de adult. Concluzie: Copiii au infirmat spusele părinţilor. Par tot timpul îngrijoraţi. Este absolut necesar să corectăm situaţia care cauzează acest stres la copii şi să le oferim un mediu sigur şi propice pentru dezvoltarea lor. Comportamente schimbătoare şi închiderea în sine. lucru negat de elevii consiliaţi. Nu se pot relaxa şi sunt agitaţi. Dificultatea de a-şi exprima sentimentele şi emoţiile. Alte variante ar fi încleştarea pumnilor şi răsucirea părului.

Patrick Legeron. Dr. Editura: Anima Animus 5. 2009) . 2.nr. Sorin Ene (2005) . 40 . Editura: Spandugino. Timothy Gallwey. Julia Kolozsvari. Editura: Polirom 3.Cum reacţionăm la stres.Cum să te aperi de stres. Editura: Trei 4.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . (2003) .Jocul interior şi Stresul.Tulburări psihice somatoforme şi dissociative. 3-4 (47-48)/2012 BIBLIOGRAFIE: 1.Anul XIV .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Editura: Almatea. Mihai Jitian. (2010) .Viaţa nu este un stres continuu. Loretta LaRoche (2009) .10 lucruri pe care trebuie să le ştii despre stres.

Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .D. mai trişti. profesori etc. Ioana STĂNCESCU D. skills that might help to develop effective learning skills.Anul XIV . The teachers have to instrument their students with a range of abilities. om mare sau om mic. de atribuţii şi sarcini din ce în ce mai numeroase şi mai dificile. dimpotrivă am spune. mai presaţi de griji şi sarcini profesionale.nr.P.. se constituie în surse generatoare de stres. mai nesigură. nu trebuie să ne surprindă dacă auzim tot mai des. dr. the stress is one of the realities of school space that require sustained reflection and urgent action. sunt tot mai singuri. sociologii afirmă că stresul se datorează caracteristicilor mediului în care trăim. sometimes disastrous for child's personality development. relentlessly and without any solution. asertată de psihologi. o lume în care oamenii parcă au uitat să mai zâmbească. un spaţiu pe care stresul să-l ocolească. să se mai bucure. Luminiţa Mihaela DRĂGHICESCU as. Statutele celor doi actanţi educaţionali. „acompaniate‖ de roluri specifice. din nefericire. mai agitată. sources of school stress. sunt tot mai anxioşi. Într-o astfel de lume. puternic colorată în gri. 2.. Preda (2007. stress prevention 1. 41 . 3-4 (47-48)/2012 CUM GESTIONĂM STRESUL ŞCOLAR? lect.. Cadru conceptual Stresul reprezintă un concept ce poate fi definit din mai multe perspective. so as to reduce the stress. mai violentă. coping strategies. de fapt.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . pe zi ce trece. On the contrary. Universitatea „Valahia” TÂRGOVIŞTE The school stress is not a phenomenon that can be ignored in romanian schools. ideea conform căreia stresul se insinuează perfid în viaţa fiecăruia. Şcoala românească nu este. 127) realizează o sinteză a definiţiilor propuse pentru acest concept de către specialiştii din diverse domenii: fiziologii şi endocrinologii definesc stresul ca răspuns al organismului la stimulările externe. chiar şi atunci când.. One of the innovative and effective solution for stress managing is the coping strategy.P. dr. sociologi. Keywords: school stress. medici. iar psihologii consideră că stresul rezultă din perceperea unei stări de ineficienţă personală. stress management. Introducere Trăim într-o lume ce devine. with two types: problemfocused coping and emotion-focused coping. given its effects. nu sunt singuri.

Lazarus şi Folkman (1984) elaborează un model tranzacţional al stresului. 1 Caracteristicile eustresului şi distresului (Preda. apud. 2010). solicitare intensă. un răspuns „nespecific (mai precis.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . „el a constatat că. 2010). activare de lungă durată. O altă definiţie a stresului se raportează preponderent la mediul extern. se referă atât la reacţii fiziologice.Anul XIV . de dezadaptare. este un proces prin intermediul căruia percepem şi facem faţă ameninţărilor şi provocărilor mediului înconjurător (Myers. Doar mai târziu. 2007. Presupunerea generală este că stresul are efecte fiziologice negative. Zeidner. activare fazică. de scurtă durată.nr.. stresul vizează multitudinea dificultăţilor cărora individul trebuie să le facă faţă. apud. Pentru a gestiona adecvat aceste dificultăţi.). 2011. efecte de încordare şi tensionare. 448). 1984. apud. cât şi emoţionale (. Selye. însă este mai potrivit să percepem stresul ca având şi un efect activator. Yussof. de adaptare. subsumate acţiunii de coping (Mason. Caracteristicile eustresului şi distresului1 Eustres Distres stimulare optimă. ca stare internă a organismului. „Stresul. necesar) şi distres (stres negativ. nociv). Yusoff.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 2007. respectiv la stresori. 2003. 3-4 (47-48)/2012 Părintele acestui concept este un cercetător de origine maghiară. 2005. Selye a calificat acest răspuns drept „sindrom general de adaptare‖. este vorba de un mecanism de adaptare la agenţii agresivi. 118). reacţie acută.. supraîncărcare. comun tuturor indivizilor şi în toate contextele) pe care îl dă corpul nostru la fiecare cerere ce i se face‖. în general. 129). induce modificări fizice şi psihice efecte stimulante. depinzând de diferiţi factori personali şi contextuali‖ (Preda. definit ca fiind o reacţie sau un răspuns nespecific al corpului la solicitările îndreptate către el sau la evenimentele perturbatoare din mediu (Rosenham. Preda. Stresul este. Studiind acest fenomen. care poate lua formă atât pozitivă. 131) 42 . apud. Preda. activare. Ei consideră că „stresul apare în urma dezvoltării interacţiunilor dintre subiect şi mediu care solicită mult sau depăşesc capacitatea persoanei de a răspunde solicitărilor mediului‖ (Matthews. Selye (1976. îi va da denumirea de „stres‖‖ (Légeron. 2007). reacţie cronică. În concepţia lui Mason. menţine echilibru fizic şi psihic. 1989. de fapt. cât şi negativă. de antrenare şi patologice. 2007) face distincţia între termenul de eustres (stres pozitiv. prelungită. Hans Selye. el poate apela la o serie de mecanisme şi mijloace de care dispune.

arogante. operativ. Surse externe ale stresului şcolar Surse asociate mediului şcolar: supradimensionarea programei şcolare. dezinteres în ceea ce priveşte crearea unei baze motivaţionale care să susţină învăţarea. preocupări reduse. centrat pe conţinuturile învăţării.nr. Kaplan (2000. agresive sau de indiferenţă faţă de elevi. O analiză atentă a accepţiunilor asupra stresului. 43 . apreciem că stresul şcolar este un fenomen psihosocial complex. Astfel. 3. un nivel optimal de stres fiind susceptibil de a spori abilitatea de învăţare. 3-4 (47-48)/2012 Relaţionând stresul cu activitatea de învăţare. ne permite să avansăm propria definiţie a stresului şcolar. promovarea unui stil didactic autoritar. Yussof. concretizate într-un stil defectuos de predare. a conţinuturilor propuse spre învăţare. iar acesta trebuie prevenit şi înlăturat. percepute ca având un grad de dificultate ce depăşeşte capacitatea de răspuns/reacţie eficientă a acestuia sau ca fiind irelevante pentru satisfacerea nevoilor sale de formare/învăţare. o serie de factori stresori cu rol de potenţare/accentuare a efectului celor dintâi. constructiv. competenţe psihopedagogice deficitare. ritmul şi capacitatea de învăţare ale elevilor.Anul XIV .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . lipsa feedback-ului consistent.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . cât şi de către părinţi. 2010) opinează că stresul care promovează şi facilitează învăţarea este numit stres bun. inadaptarea stilului didactic la nevoile şi trebuinţele reale ale elevilor. apud. minimalizarea sau slaba cunoaştere a nevoilor reale de formare/învăţare ale elevilor. fără nicio preocupare pentru susţinerea procesului de învăţare. preocupare redusă pentru identificarea dificultăţilor de învăţare ale elevilor şi conceperea unui program remedial adecvat. rigid. capabil să impulsioneze/să susţină procesul de învăţare. Delimităm două categorii majore de surse. Considerăm că factorii stresori activatori ai acestui fenomen sunt identificaţi la nivelul spaţiului educaţional. atractiv. adoptarea unei atitudini ostile. incapacitatea sau dezinteresul cadrelor didactice pentru organizarea unui mediu de învăţare stimulativ. activatoare sau de potenţare/accentuare a stresului şcolar – externe şi interne. stresul care inhibă sau suprimă învăţarea este numit stres rău. Pe de altă parte. Surse generatoare ale stresului şcolar Sursele generatoare ale stresului şcolar sunt multiple şi de multe ori neglijate atât de către educatori. lipsa de preocupare a cadrelor didactice pentru diferenţierea şi individualizarea instruirii prin raportare adecvată la stilurile de învăţare. în general. sporadice sau inconsistente privind formarea abilităţilor de învăţare şi a unor deprinderi de muncă intelectuală eficientă ale elevilor. însă putem decela şi la nivelul mediului familial sau al elevului însuşi. generat de interacţiunea educabilului cu exigenţe/particularităţi specifice mediului şcolar.

ostilitate faţă de şcoală şi faţă de profesori. inexistenţa sau disfuncţionalităţi evidente la nivelul parteneriatului şcoală – familie. teme dificile şi în exces propuse elevilor la anumite discipline de studiu. 44 . stima de sine scăzută. soldată cu lacune în structurile cognitive. absenţa practicilor reflective din conduita didactică a profesorilor etc.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . inegalitatea şanselor la educaţie. neîncrederea manifestată de părinţi în ceea ce priveşte posibilităţile reale ale copilului de a obţine succesul şcolar.Anul XIV . lipsa motivaţiei pentru învăţare. în derularea unui demers de învăţare succesuală. odihna insuficientă.nr. raportat la vârsta cronologică. înţelegerea deficitară a propriului statut şi a rolurilor şi responsabilităţilor aferente acestuia. marcată de erori. lipsa sprijinului părinţilor în realizarea sarcinilor şcolare de către copii. supravalorizarea competiţiei cu ceilalţi elevi. dezinteres pentru rezolvarea oportună a sarcinilor şcolare. insuficienta cunoaştere sau slaba preocupare pentru cristalizarea unui stil de învăţare eficient. lipsa monitorizării atente a timpului petrecut de copil în familie şi a activităţilor derulate de acesta pe parcursul unei zile etc. suportiv pentru copil şi starea lui de bine. Surse interne ale stresului şcolar (asociate elevului): incapacitatea de gestionare corectă a timpului destinat studiului. lipsa respectului faţă de copil şi faţă de preocupările specifice vârstei. dezinteresul părinţilor pentru crearea unui mediu familial sanogen. practicarea unei învăţări superficiale.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . nivel redus de dezvoltare a mecanismelor psihice implicate în procesul învăţării. nonimplicarea familiei în educaţia copilului. minimalizarea rolului strategiilor didactice interactive. al relaţiilor educaţionale instituite în acest spaţiu. condiţii materiale precare ce nu permit o investiţie adecvată în educaţia copilului. în salturi. lipsa sau insuficienta dezvoltare a unor abilităţi de învăţare. 3-4 (47-48)/2012 managementul defectuos al timpului şcolar/de instruire. învăţare. atitudine ostilă a părinţilor faţă de şcoală. evaluare deficitară. în special al învăţării prin cooperare. de muncă intelectuală eficientă. valorizarea redusă sau inexistentă a propriilor puncte forte. tratamente educaţionale discriminatorii. management defectuos al clasei de elevi. Surse asociate mediului familial: expectanţe prea înalte ale părinţilor în ceea ce priveşte performanţele/rezultatele şcolare ale propriilor copii. profesori.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Indicatori ai stresului şcolar În condiţiile în care cadrele didactice deţin competenţe psihopedagogice solide. al dificultăţilor şi rămânerilor în urmă la învăţătură. a tratamentului preferenţial aplicat de aceştia. aferent acestuia. 127-128): Tensiune afectivă – rezidă într-o stare de încordare emoţională a elevilor sau a întregii clase. de evenimente şcolare importante (examene. „toxice‖ chiar pentru starea de bine a elevului. poate perturba adaptarea la regimul vieţii şcolare. generat de mediul şcolar şi chiar şi de cel familial.. ca urmare a faptului că unii dintre profesori încă mai consideră că „umilirea este o metodă pedagogică‖ (Filliozat. al comportamentului didactic inadecvat al unora dintre profesori etc. În lipsa unor măsuri adecvate şi eficiente de intervenţie. de dificultatea sarcinilor de învăţare propuse. generată de exigenţele profesorilor. de schimbări în colectivul de cadre didactice etc. de regulă. uneori. 2006. Frustrare – se poate instala ca urmare a aprecierilor subiective ale profesorilor. inspecţii). toate aceste stări afective. 90). a unor noi roluri.. incapac itatea de a se adapta şi a se integra în grupul şcolar etc.nr.Anul XIV . pur şi simplu. de singurătate. fapt care obligă cadrele didactice să identifice şi să implementeze un set de măsuri focusate pe schimbarea unor patternuri educaţionale caduce. concursuri.. 45 . Aşa cum afirmam iniţial. În primul rând. această stare.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . identificarea „simptomatologiei‖ asociată stresului şcolar nu este un demers dificil. 3-4 (47-48)/2012 sentimentul de izolare. pe care nu îl poate gestiona corespunzător. dobândirea unui nou statut şi. din comoditate sau autosuficienţă. presupune şi traversarea unor perioade mai dificile. generat de profesorii care dezvoltă un stil didactic cu dominante autoritare. Teama – este efect al dificultăţilor de adaptare. Instabilitatea afectivă – poate fi provocată de adaptarea dificilă la exigenţele specifice mediului şcolar. cu posibile incidenţe în plan afectiv de tipul celor descrise mai jos (adaptare după Creţu. de măsurile educaţionale adoptate. ineficiente. trăită în mod repetat. al eşecurilor repetate. de transferul de la o şcoală la alta. divergenţe între elevi etc. 4. orice educator trebuie să conştientizeze că inserţia copilului în mediul şcolar. Sentimentul de intimidare – este. se pot constitui în indicatori ai stresului şcolar. al standardelor înalte impuse de profesori. a pedepselor administrate constant numai anumitor elevi sau. dar şi adaptarea şi integrarea socio profesională de mai târziu. cumulate sau nu. 2006. menţinute. cei mai mulţi stresori sunt identificaţi la nivelul mediului şcolar.

permit explorarea şi luarea în stăpânire a acesteia. Recomandări pentru profesori 5. mai întâi de toate. Un copil ale cărui nevoi psihologice sunt respectate. A. să se respecte. şi la fel sunt şi oportunităţile de a exersa imaginaţia şi exprimarea de sine. este necesar. dorinţa de a cunoaşte mai mult etc. în şcoală. ―Copiii au cu toţii un potenţial de învăţare pe care şcoala poate să -l 46 . în timp. 2011. din punct de vedere emoţional.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Nevoia de recunoaştere a capacităţilor sale şi nevoia de a fi apreciat – aprecierea laudativă a copilului. educaţia morală şi creativitatea acestuia. receptivitate pentru nou. 3-4 (47-48)/2012 5. tonifiante – entuziasm. mai încrezător în sine. Muntean face referire la patru mari categorii de nevoi (2006. sentimentul valorii de sine. c.1. 220-221). care rezidă în satisfacerea nevoilor psihologice ale copiilor. Cum prevenim stresul şcolar Este evident faptul că prevenirea stresului şcolar reprezintă un demers mult mai facil decât cel de combatere sau de gestionare a acestuia. Astfel. ca următoarele asumpţii să devină repere valorice pentru orice educator: „Educaţia ar trebui să contribuie la dezvoltarea copilului în ansamblu.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . sunt demersuri care îl ajută să se cunoască. 88-90): a.. nu doar a capacităţilor sale academice. Nevoia de experienţe noi. şi deopotrivă a părinţilor. condiţionând dezvoltarea sanogenă a copilului şi imaginea de sine. curiozitate. Experienţele sunt calea spre cunoaşterea lumii imediate şi îndepărtate. îi dezvoltă cogniţia şi îi induc stări emoţionale stenice. să devină puternic. fundamentală pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii acestora se dovedeşte şi munca emoţională a educatorilor. Cunoaşterea de sine este la fel de importantă ca şi cunoaşterea lumii înconjurătoare. dincolo de rolurile aferente activităţii de instruire propriu -zisă a elevilor. În acest sens. va învăţa să se valorizeze. educaţia este un proces al realizării de sine‖ (Robinson. de stimulare – satisfacerea acestei nevoi asigură optima dezvoltare intelectuală a copilului.Anul XIV . să se mobilizeze mai uşor şi să depăşească obstacolele cognitive sau practice care apa r în calea sa. b.nr. cu o stimă de sine adecvată. În acest sens. În acest sens. îl ajută pe copil să progreseze. Gestionarea stresului şcolar. să-şi construiască o imagine de sine cât mai obiectivă. a capacităţilor sale. Nevoia de dragoste şi securitate este primordială la vârstele mici. are toate şansele să devină mai rezilient. Modelele şi experienţele de învăţare organizate de profesori. Explorarea sentimentelor şi a valorilor personale este esenţială. încercând să deceleze principalele nevoi ale copiilor. mai capabil să se adapteze unei lumi în permanentă schimbare. Unul dintre rolurile esenţiale ale dascălilor este de a aduce la lumină unicitatea fiecărui copil. valorizarea eforturilor sale. dezvoltarea fizică. să dobândească. identificarea şi precizarea punctelor sale forte. Un copil înconjurat de dragostea celor din jurul lui se va simţi în siguranţă. Ar trebui să implice sentimentele.

Valorificaţi propria inteligenţă emoţională şi dezvoltaţi inteligenţa emoţională a elevilor dvs. Cum combatem stresul Stresul şcolar nu este nici un fenomen ce poate fi ignorat. preocuparea şi interesul faţă de elevi în mod echilibr at. 3-4 (47-48)/2012 stimuleze.. Nu uitaţi: sunteţi permanent un model pentru elevii dvs. Ignoraţi comportamentele indezirabile ale elevilor. acţionale.nr. exigenţele.! 5. Valorificaţi strategii didactice pliate pe stilurile de învăţare şi ritmurile diferite de învăţare ale elevilor. ulterior. Ajutaţi-i să-şi dezvolte stima de sine! 5. Manifestaţi încredere în elevii dvs.. 2006. Încrederea în sine. nici unul implacabil sau fără soluţie. dezastruoase uneori. „în centrul atenţiei‖ dvs. 47 .2. independenţă.! 12. optimismul. Nevoia de responsabilităţi – distribuirea şi. Chiar şi atunci când contextul educaţional impune o confruntare cu elevul. pentru a le menţine şi a le generaliza! 8. Evidenţiaţi comportamentele dezirabile. capacitatea empatică. iniţiativă.. în acord cu propriile resurse cognitive. afective. prin laudă sau recompensă adecvată vârstei. 90). prin sancţionarea greşelilor şi omiterea reuşitelor‖ (Muntean. încurajaţi-i şi evidenţiaţi progresele lor şcolare. ori să îl transforme în indisponibilitate pentru învăţare. respectaţi nevoile şi vârsta acestora! Afişaţi întotdeauna o atitudine pozitivă faţă de elevi! 11. astfel încât fiecare elev să se situeze. este una dintre realităţile spaţiului şcolar care necesită reflecţie susţinută şi intervenţie urgentă. asumarea de responsabilităţi. nu numai cu elevii dvs.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . acesta ar include următoarele sugestii: 1. capacitatea sporită de adaptare. recunoscând şi răsplătind eforturile făcute de copil. Organizaţi timpul şcolar astfel încât să evitaţi timpii morţi sau suprasolicitarea elevilor! 3.. prin valorile. în planul personalităţii copilului. Oferiţi suport elevilor dvs. la un moment dat. Comunicaţi în mod clar aşteptările. Dimpotrivă. date fiind efectele sale. sarcinile de învăţare pentru elevi! 2. dacă acestea nu sunt grave. pentru rezolvarea promptă a problemelor şcolare cu care aceştia se confruntă! 10.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . comportamentele şi atitudinile pe care le promovaţi! Deci „lucraţi‖ şi cu dvs. pentru a nu le întări şi a introduce în spaţiul clasei stresori suplimentari! 7. d. deschid calea către autonomie. astfel încât să facilitaţi învăţarea! 4.Anul XIV . către o integrare socio-profesională optimă. Respectaţi-vă elevii. să simtă că este valorizat! 6. Dacă am încerca să creionăm un set de recomandări pentru profesorii preocupaţi de prevenirea stării de stres a elevilor. speranţa. rezultate ce pot fi cond ensate în starea de fericire a individului şi starea de armonie a societăţii. Dozaţi-vă grija. raportaţi-vă la acesta cu respect şi consideraţie! 9. a stresului. stăpânirea sentimentelor. toleranţa nu reprezintă decât o parte din rezultatele muncii emoţionale.

Coping-ul centrat pe emoţii cuprinde strategii cognitive care nu modifică situaţia. de a stăpâni şi tolera solicitările interne sau externe care depăşesc resursele personale (Preda. emoţionale şi mentale. conştientizarea reacţiilor la stres. dezvoltarea stimei de sine. 2007. credinţă) şi şase dimensiuni care se referă la răspunsuri de coping ce sunt mai puţin folositoare (concentrarea pe emoţii şi exprimarea acestora. auto-învinovăţire). apud. Acesta rezidă în efortul cognitiv şi comportamental de a reduce. 1984. cinci dimensiuni ce se referă la aspecte ale coping-ului centrat pe emoţii (căutarea unui sprijin social emoţional. managementul timpului (2007. cu scopul de a schimba relaţia dintre persoană şi situaţia sa. coping-ul centrat pe emoţii. care regrupează strategiile care vizează reglarea emoţiilor asociate evenimentului stresant. acceptare. căutarea unui sprijin social). negare. pot amortiza impactul nedorit al situaţiilor stresante asupra stării fizice. 2010) a decelat 16 dimensiuni ale coping-ului: cinci dimensiuni ce se referă la aspecte conceptuale distincte ale coping-ului centrat pe problemă (coping-ul activ.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . în general. 3-4 (47-48)/2012 Raportându-se la stres.Anul XIV . degajare mentală. Deşi cei mai mulţi stresori pun în funcţiune ambele tipuri de coping. consumul unor substanţe. 2010). coping-ul centrat pe problemă predomină atunci când oamenii simt că pot face ceva constructiv. în timp ce coping-ul centrat pe emoţii este activat în special atunci când oamenii consideră că stresorul este ceva ce trebuie suportat (Folkman. degajare comportamentală. ci mai ales atitudinea persoanei faţă de situaţie. Lazarus şi Folkman (1984. 2007. apud Yussof.nr. extrem de eficientă pentru surmontarea stresului o reprezintă coping-ul. reinterpretare pozitivă. valorificate în mod corect şi eficient. dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos. care implică strategii orientate spre managementul evenimentului. apud. prin direcţionarea acţiunilor care ar avea sau nu succes. Lazarus.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 1980. 143): coping-ul centrat pe problemă. 48 . se pare. planificarea. stabilirea şi menţinerea unor raporturi sociale adecvate. Carver (1989. Preda identifică o serie de modalităţi de gestionare a acestuia: informarea privind sursele de stres. suprimarea activităţilor colaterale. dezvoltarea unor abilităţi de management al stresului. Preda. Yussof. coping-ul constrângător. 135). umor. Una dintre modalităţile novatoare şi. 135). Specialiştii au identificat două tipuri de mecanisme de coping (Preda. 2007) descriu coping-ul centrat pe problemă ca fiind orientat spre acţiune. Toate aceste strategii de coping.

managementul timpului se referă şi la asigurarea unui echilibru între momentele de odihnă/somn şi cele de efort susţinut. 4. 7. puncte forte. iar nivelul stresului este unul mai ridicat. la toate nivelele educaţionale. 6. asigurarea unui mediu de învăţare adecvat: contextul în care se produce învăţarea. dacă ei îşi imaginează că îşi ating scopurile. copiii sunt expuşi unor niveluri semnificativ ridicate de stres. la rândul lor. Stă însă în puterea noastră să-i instrumentăm pe elevi cu o serie de capacităţi. Yu ssof. managementul adecvat al timpului: este foarte important ca elevii să acorde timp suficient studiului şi să-şi planifice adecvat acest timp. toţi copiii experimentează stări de stres. în condiţiile unei societăţi marcate de o serie de probleme. vizualizarea (proiectarea) . 8. dacă vizualizează reuşita lor în rezolvarea sarcinilor educaţionale.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . organizarea: acest demers este evident încă din momentul consemnării notiţelor. Aceste experienţe sunt valoroase pentru că pot impulsiona/conduce la dezvoltarea unor strategii eficiente de coping şi acestea. 2010) apreciază că stresul poate fi prezent până şi în viaţa copiilor de 6 ani. O bună organizare poate conduce la scăderea nivelului de stres. în paralel cu activitatea de predare. cu incidenţe evidente în viaţa fiecărui individ. supunând elevii la multiple presiuni şi ―obligându -i‖ cumva să experimenteze stresul de la vârste din ce în mai mici. cunoaşterea şi valorizarea propriilor calităţi. apud. Raportându-ne la realitatea şcolii româneşti contemporane. ei nu au experienţa necesară. posibilii stresori. din care se elimină. 2. 49 .stresul elevilor se poate reduce şi performanţa şcolară se poate îmbunătăţi. în sensul de a -i menţine. Band şi Weisz (1988.nr. valorificarea unor abilităţi de învăţare eficientă. intensifică dezvoltarea psihologică. cunoaşterea stilului propriu de învăţare şi respectarea lui diminuează nivelul stresului. sunt de natură să permită succesul şcolar şi să combată stresul şcolar. performanţele lor sunt mai slabe. proiectând şi respectând un program de studiu zilnic. utilizarea tehnicilor de management al stresului. 3-4 (47-48)/2012 Contrar percepţiei generale conform căreia stresul este un fenomen specific lumii adulţilor. 2011): 1.Anul XIV . să selecteze şi să noteze datele importante pentru teste şi pentru realizarea sarcinilor educaţionale propuse. astfel încât să reducă nivelul stresului (adaptare după Scott. manifestarea optimismului – încrederea în sine. poate reduce stresul şi poate facilita această activitate fundamentală a elevului. Deşi. nici maturitatea să înţeleagă stresul şi nici nu deţin resursele intelectuale şi emoţionale adecvate pentru a-i face faţă. Studiile demonstrează că elevii care nu se odihnesc suficient întâmpină mai multe dificultăţi în învăţare. pentru că elevii ştiu exact care sunt factorii ce le favorizează sau le blochează învăţarea şi îi pot controla. 3.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . nu putem să nu observăm că solicitările. 5. specialiştii atrag atenţia asupra faptului că în procesul de creştere. au crescut. rând pe rând. exigenţele acesteia. a-i cenzura. bazat pe secvenţierea învăţării în părţi mici. Elevii trebuie învăţaţi cum să identifice. evita sau chiar elimina. de competenţe care i-ar putea ajuta să-şi dezvolte abilităţi de învăţare eficiente. De asemenea.

J. Inteligenţa emoţională. (2011). (1997). Bucureşti: Editura Trei. (coord. 8. (coord. Abordări conceptuale şi praxiologice în ştiinţele educaţiei. adaptarea la evenimente stresante şi consecinţele asupra sănătăţii. 2. (2011). 5. (2006). ci presupune inclu siv abilitarea lor pentru confruntarea eficientă cu stresul şcolar şi pentru gestionarea eficientă a oricărei forme a stresului întâlnită în cotidian. Parker. Stress. V.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . P. Profesorii sunt însă cei care trebuie să-şi asume misiunea de a dezvolta mecanisme adecvate prin care să elimine factorii generatori de stres din mediul şcolar. (2011). să construiască o şcoală prietenoasă pentru copii. Légeron..A. Muntean. (2010).. S. O lume ieşită din minţi. Concluzii Stresul şcolar necesită o atenţie specială din partea tuturor celor care sunt preocupaţi de creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor.Anul XIV . L'intelligence du coeur. G. M. R. BIBLIOGRAFIE: 1. Modele explicative şi metode de investigare a mecanismelor de gestionare a stresului. 4. Editions Jean-Claude Lattès. Scott. În Ionescu... de starea lor de bine. Filliozat. (2003). A. În Bar-on. E.. Creţu. Iaşi: Editura Polirom.11(2) July – December 2010: XX XX.com/od/studentstress/ht/schoolstress. (2006). Vol..pdf 50 .. T. (2007). 3.org/pdf/ASEAN_110202. R. K. Reduce Student Stress and Excel in School. Manual de inteligenţă emoţională. Zeidner.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .). http://aseanjournalofpsychiatry. http://stress. Aceasta nu exclude.nr..about. Stressors And Coping Strategies Among Secondary School Students In A Malaysian Government Secondary School: Initial Findings. Yussof. 3-4 (47-48)/2012 6. Bucureşti: Curtea Veche Publishing. Psihologia educaţiei. Revoluţia creativă a educaţiei.. Cum să te aperi de stres. Matthews. În „ASEAN Journal of Psychiatry‖. I.).htm 9. 7. Psihologia dezvoltării umane. (2007). un mediu cu adevărat securizant pentru sănătatea lor psihică şi fizică. M. M. Cluj-Napoca: Editura Eikon. 6. Bucureşti: Publica. Bucureşti: Universitatea din Bucureşti – Editura Credis. Preda. Robinson.D.

pornind de la aparenta expresie comună a oamenilor bolnavi. De aici. încordare şi care la rândul lui provine din latină unde are sensul de strângere. Cel care a folosit. a arătat caracterul de nesp ecificitate al reacţiilor de păstrare a „ homeostaziei‖. aerul de bolnav cum le-a spus el (slăbeau. enunţat în 1930 de Cannon. Pornind de la aceste cercetări. nu aveau poftă de mâncare) a ajuns la concluzia că organismul reacţionează la acţiunea unor foarte variaţi factori de mediu.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . a fost preluat cu doi „ss” apoi s-a preferat varianta cu un singur s deoarece au apărut şi variantele adjectivale (stresant) şi verbale (a stresa). care defineşte integritatea constantelor umorale morfologice ale organismului. Homeostazia este un concept. constrângere. în general. psihici ş. Mihai NISTOR Motto: Important nu este ceea ce ţi se întâmplă. s-a descoperit că modificările apărute interesau. Prin autopsia animalelor de laborator agresionate în diferite moduri. născut la Viena. chimici (arsuri chimice). pentru prima dată. solicitare. în special cele endocrine. 51 . printr-o serie de modificări nespecifice. în limba română. Cannon şi Hess au descris reacţia de alarmă ca primă fază a modificărilor apărute în organism şi ca răspuns la acţiunea unor stimuli capabili să producă leziuni. aceste variaţii morfofuncţionale.nr. termenul într-o lucrare ştiinţifică medicală.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . erau palizi.Anul XIV . numai vroiau să muncească.a. trei organe sau sisteme: hipertrofia glandelor suprarenale. sunt independente de natura agentului cauzal. Hans Selye a emis conceptul de Sindrom general de Adaptare definit ca ‖totalitatea mecanismelor nespecifice capabile să asigure mobilizarea resurselor adaptative ale organismului in faţa agresiunii care -i ameninţă integritatea morfologică sau a constantelor sale umorale ‖(Iamandescu. biologici (infecţii). Au fost numite nespecifice pentru că. HANS SELYE Termenul de stres provine din fizică unde defineşte forţele fizice sau constrângerile care acţionează asupra unor materiale şi care le solicită structura de rezistenţă. Acesta. Cuvântul stres provine din englezescul stress care desemnează tensiune. La început. Alături de Selye. ci felul în care reacţionezi. să se bucure. fizici (traumatisme. numeroase ulceraţii ale mucoasei stomacului şi atrofia unor părţi ale sistemului limfatic implicat în imunitate. în principal. Hans Selye. este endocrinologul canadian. 19 93: 54). 3-4 (47-48)/2012 IMPLICAŢII MEDICO-SOCIALE ALE STRESULUI Dr. presiune. arsuri termice sau electrice).

urmată de faza de contraşoc în care se mobilizează mecanismele de menţinere a homeostaziei şi în care apar hipertensiunea. depun un efort de adaptare a organismului la noile condiţii. este vorba de sistemele nervoase de a adaptare. în accepţiunea largă a cuvântului stres se înţelege în general stresul psihic şi agenţii stresori. numiţi agenţi stresori. Agenţii stresori. au evidenţiat că pe lângă stresul acut caracterizat de bruscheţea acţiunii. intensitatea mare este de asemenea o caracteristică a agentului stresor necesară depăşirii mecanismelor locale de apărare şi. care se manifestă cu paloare.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . proprietatea stimulilor de a putea produce vătămări. de consolidare a mecanismelor de adaptare. Astăzi. 3-4 (47-48)/2012 Cercetările lui Selye s-au concentrat pe natura externă a agenţilor stresori.agenţi stresori . Unele endorfine au acţiune algică. În general. citokine etc. în fond. agitaţia. În ultimul timp. cea mai precoce componentă a primei faze de stres. Dacă acţiunea agentului stresor continuă. Cele mai multe cercetări date publicităţii în ultimul timp s -au ocupat de stresul psihic şi agenţii cauzali. în acest stadiu.de natură variată” (Hans Selye – părintele stresului ) şi 52 . apare o altă fază. transpiraţii. intensitatea stimulului şi nocivitatea agentului stresor există şi un stres cronic caracterizat prin acţiuni repetitive. prin stres. cuvântul stress defineşte starea organismului care. ceea ce explică lipsa durerii în primele momente ale unui traumatism. nocivitatea. reacţionând la stimulii capabili să producă o vătămare.nr. de mai mică intensitate a agenţilor stresori. faza de epuizare. homeostazia este perturbată şi se instalează starea de boală. faza de stare. hormonul stresului. îşi încetează acţiunea. pentru a putea produce un sindrom general de adaptare trebuie să îndeplinească trei cerinţe : bruscheţea cu care acţionează este determinată de timpul foarte scurt necesar producerii leziunilor. încordarea musculară. În termeni medicali. anii de pionierat ai observării mecanismelor de adaptare. în care regiunile corticale încep să capete roluri mai evidente în descifrarea acţiunii stimulilor şi în care modificările markerilor de stres sunt asemănătoare.Anul XIV . se eliberează si adrenalină şi noradrenalină. în care un rol principal este deţinut de sistemele endocrine. când toate aceste mecanisme care. şi a recunoscut importanţa factorilor psihici în declanşarea stresului. încearcă sa păstreze homeostazia pe principiul economicităţii (folosirea mijloacelor strict necesare limitării daunelor). timp scurt care nu permite mecanismelor locale de apărare să acţioneze. Starea de stres are trei faze : reacţia de alarmă cu starea de şoc.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . endorfine. se înţelege o componentă a stresului ca ”reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea unor factori . Cercetările efectuate după anii 1950. Poziţia dominantă în această fază de maturare a proceselor de adaptare la acţiunea factorilor stresori este deţinută de glandele suprarenale. hipotensiune. Pe lângă cortizol.

Din acest motiv putem vorbi de un stress psihic primar ca rezultat al agresării psihice directe şi de un caracter secundar al stresului psihic care este de fapt o reacţie de conştientizare a unui stres fizic care capătă o semnificaţie de ameninţare. prin stres. secundar.nr. biologici) ale căror efecte se transmit insiduos la scoarţa cerebrală. care poate fi genetică sau dobândită prin experienţă. 1993). dorinţe. fiind importantă şi starea afectivă din acel moment a subiectului. chimici. Asta înseamnă că stimulii trebuie să fie decodificaţi la nivel cortical. Profesorul Iamandescu definea în 1998 stresul psihic ca un caz particular de stress general fiind declanşat de anumiţi agenţi stresori. Pentru a putea produce un stress psihic. de frustrare sau reprimare a unor motivaţii (trebuinţe. încordare. 1993:35). cuvântul trebuie să fie decodificat (înţelegerea semnificaţiei) la nivel cortical şi să aibă o anumită semnificaţie de ameninţare pentru individ.Anul XIV . 2003:186). de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme― (Iamandescu.Tot el include suprasolicitările cognitiv-afective şi voliţionale în grupa situaţiilor generatoare de stress. Lazarus şi Folkman au elaborat teoria cognitivă a stresului care defineşte stresul ca un „efort cognitiv şi comportamental (cu exprimare afectivă pregnantă –de a reduce. În anii ‖80. Din cadrul acestui sindrom. stăpâni sau tolera solicitările externe sau interne care depăşesc resursel e personale“ Iamandescu.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Profesorul român Mihai Golu defineşte stresul ca o ―stare de tensiune. În 1993 vorbea de un ― stress psihic secundar ― ca expresie a acţiunii unor stimuli non-psihologici (fizici. dincolo de nivelul unor simple ajustări homeostatice. Starea de boală este un exemplu de stress psihic primar prin semnificaţia de pericol pentru viaţa sau integritatea individului şi un stress psihic nou. De asemenea. unde ajung pe calea cel ui „de-al doilea sistem de semnalizare” descris de Pavlov.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . O definiţie mai cuprinzătoare a stresului. Nu toţi indivizii declanşează un stress psihic la acţiunea aceluiaşi agent stresor ceea ce a condus la concluzia că există o anumită vulnerabilitate psihică. cauzat de disconfortul psihic cauzat de boală şi durere ( Iamandescu. în lumina noilor concepte. respectiv cei psihologici. acelaşi agent psihic stressor nu declanşează întotdeauna un sindrom de adaptare la acelaşi individ. determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă. disconfort. Alergologul şi profesorul român Ioan Bradu Diamandescu aduce în discuţie diferenţa semnificaţiei pentru organism a agenţilor stresori negativi (distres) şi pozitivi (eustres). Pornind de la această definiţie se observă că pentru a putea fi agenţi stresori psihologici. a unor reacţii psihice şi a corelatelor lor somatice (afectând cvasitotalitatea 53 . a fost elaborată de Iamandescu în 1998-1999 care spunea că ― stresul psihic reprezintă un sindrom constituit de exacerbarea. stimulii trebuie să aibă o semnificaţie negativă (distress) sau pozitivă (eustres) pe care individul să o perceapă ca atare. aspiraţii) . 3-4 (47-48)/2012 anume stresul psihic. se înţelege partea mai puţin plăcută a stresului psihic şi anume distresul.

brusc şi/sau persistenţi şi având uneori un caracter simbolic „de ameninţare”. de la emoţii până la sentimente) şi care au consecinţe benefice pentru organism. în categoria factorilor capabili să inducă distres pe lângă s uprasolicitările capacităţii intelectuale (inclusiv atenţia şi memoria) este enunţat ca agent stresor şi subsolicitarea. stresul plăcut.a. subsolicitarea aspiraţională prin perceperea nesatisfacerii unor nevoi sociale. cu participare afectivă pregnantă“ (Iamandescu. adică stresul psihic cu potenţial nociv pentru organism. nocivitatea) şi introduce în enunţ departajarea clară a rolurilor favorabile şi nefavorabile caracteristice eustresului şi distresului. alteori un rol extrem de favorabil pentru subiect (percepuţi sau anticipaţi ca atare de subiect). Aceste modificări umorale pot ajuta la validarea stării de stres. (excitanţi plăcuţi ai ambianţei sau trăiri psihice pozitive ori palpitante. şi vorbeşte. în faza de alarmă. Distresul este însoţit. de rolul folosirii intensive a unor anumite procese corticale. Important este că în cursul eustresului apare o secreţie importantă de ―endorfine cerebrale. Alţi factori recunoscuţi ca agenţi psihici stresori mai apar: conflictele.Anul XIV . vorbeşte despre implicarea structurilor corticale în decodificarea şi compararea caracterului de nocivitate (anticiparea). de o secreţie crescută de adrenalină şi noradrenalin. surprinzător. de capacităţile pe care individul consideră că le are ( Lazarus). şocurile emoţionale. Distresul apare când există o neconcordanţă între ce se aşteaptă de la un individ şi ceea ce consideră el că poate face. Alteori agenţii stresori mai pot să reprezinte excitanţi psihici cu rezonanţă afectivă majoră ( pozitivă – eustres sau negativă – distress) sau surse de suprasolicitare a proceselor cognitive şi voliţionale. 2003: 198). ameninţările. ca Lazarus. noradrenalină şi cortizol.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .‖ ( von Eiff în Iamandescu. apare şi în eustres. chiar sub forma unui stress fizic. Această definiţie cuprinde caracterele agentului stresor enunţate în perioada de pionierat a cercetărilor asupra stresului (bruscheţea. reacţii de validare a stării de stres. ca manifestări fiziologice obiective. imposibilitatea rezolvării unor probleme ş.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Noţiunea de stres este asociată astăzi cu distresul. sunt ‖stimuli cu semnificaţie benefică pentru individ. Aceşti hormoni secretaţi în substanţa corticală impun starea de bine percepută în timpul e ustresului.nr. de asemenea. 3-4 (47-48)/2012 compartimentelor organismului) în legătură cu excitaţia externă sau internă exercitată de o configuraţie de factori declanşanţi (agenţi stresori) ce acţionează intens. Este de reţinut că efortul fizic. este implicat într-o măsură mare în inducerea sau favorizarea stării de eustres. care diferă de distres prin caracterul agenţilor stresori care. produsă de izolarea autoimpusă sau utilizarea sub valoare a capacităţilor profesionale şi de o formă mai nocivă. Kaplan. În definiţiile distresului elaborate de unii cercetători. de această dată. frustrările. French. 54 . În definiţia distresului apare noţiunea de subiectivitate. ca neurohormoni modelatori ai plăcerii― (Hăulică). 2003). şi de o secreţie cortizolică crescută. O secreţie moderat crescută de adrenalină. intensitatea mare. dar mai greu de depistat. în cazul distresului. în faza de stare.

tenesme. există modificări diferite în eustres: hohote de râs. pentru sănătate. palpitaţii („simt cum îmi bate inima‖) . apnee („ am rămas fără aer ‖). în contrast cu distresul care reprezintă un pericol. În stresul psihic decodificarea caracterului de ameninţare are o mare importanţă. lagoreea. 55 . La nivelul musculaturii poate apare hipertonie sau hipotonie (leşin). în general anxioasă. furia. în stările declanşate de factori interpretaţi ca fiind mai puţin ameninţători.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . acţiunea celor două tipuri de factori se manifestă asemănător prin cefalee. impulsul de a dansa. inhibiţia sexuală (Iamandescu. secreţie salivară scăzută.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . triumful. structurile corticale au un rol predominant. prin rememorare. la nivelul comportamentului. Tot structurile superioare au şi rol inhibitor asupra unor comportamente exagerate determinate de intensitatea mare a stimulilor. De asemenea. La nivelul sistemului nervos. cu imobilizare facială şi motorie. senzaţia de învârtire a spaţiului înconjurător. diaree. Comportamentul pasiv apărut în cazul distresului se manifestă prin groază. diaree. În ceea ce priveşte datele clinice. La nivelul aparatului digestiv pot apare greţuri. Din acest motiv structurile corticale care intervin în aprecierea evenimentelor şi care pot iniţia voluntar acte motorii au nevoie de un sistem senzorial de transmitere a informaţiilor unde sunt integrate. este un factor favorizant pentru sănătate . la nivelul expresiei faciale se poate observa o diferenţă între stările de distres şi eustres. Dacă în stările declanşate de agenţi stresori neplăcuţi apare o mimică depresivă. strigăte de bucurie care apar în cadrul tipului activ. La cele două tipuri de stimuli se adaugă cei cu rezonanţă psihică negativă care sunt percepuţi de organism ca disconfort somatic (dismnee.nr. ameţeli. crampe abdominale. 3-4 (47-48)/2012 De asemenea. ameţeală sau „mut de fericire‖. Cercetătorii au pus în evidenţă pentru declanşarea stresului psihic pe lângă factorii stresori externi şi factori stresori interni care. Excitaţia sexuală poare apare în timpul eustresului. pe termen lung.creşteri tensionale sau colaps (leşin) dispnee (dificultate de a respira). ameţeli. apare agitaţia psihomotorie. în timpul stresului poate apare senzaţia imperioasă de a urina. comparare cu situaţii negative anterioare şi implicând o componentă afectivă. ba chiar plăcuţi pe chip se citeşte extazul. În cazul comportamentului activ determinat de acţiunea acută a factorilor care sunt interpretaţi ca o ameninţare. prin caracterul repetitiv. interpretate şi unde capătă o componentă afectivă importantă. insomnie. în timp ce tipul pasiv poate reacţiona prin vertij. Asemănător. dureri ) şi interpretaţi de cortex ca agravanţi. crispată.Anul XIV . 2003). iar în timpul distresului apare inhibiţia sexuală. vărsături. tremurături care însoţesc modificările apărute la nivelul aparatului cardiovascular şi anume: tahicardie sau bradicardie. trebuie remarcat că eustresul este o formă de stress psihic acut care. râsul şi veselia în general.

Dacă sistemul nervos parasimpatic este cel care acţionează. cu trăirile sale subiective şi modificările obiective. În general se presupune că fiecare organ are o dublă inervaţie: simpatică şi parasimpatică. ajungând. Aceste două componente ale sistemului nervos veget ativ acţionează antagonist.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . în condiţii bazale acţionând a nivelul aparatului digestiv prin creşterea secreţiilor şi a peristalticii.Anul XIV . În cazul hipertensivilor supuşi stresului psihic se discută despre o vulnerabilitate a hipotalamusului care conduce la creşterea suplimentară a valorilor tensionale. Prin centrii vegetativi din măduva spinării comenzile nervoase ajung la niveul aparatelor şi organelor. Sistemul limbic a fost numit de Duret „epicentrul relaţiei psihosomatice‖. diferite informaţii pe care le trimit difuz şi nespecific spre scoarţă unde determină o activare a acesteia şi determină starea de vigilenţă. în general. şi ele. la nivelul bronhiilor prin hipersecreţie şi constricţie. creşterea tensiunii.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . În stresurile cronice secreţia de cortizol se diminuează şi este depăşită de secreţia crescută de catecholamine. datorită ‖ bombardării scoarţei cu informaţii redundante” apare starea de oboseală. 3-4 (47-48)/2012 Dintre structurile subcorticale (denumite aşa pentru că sunt sub coordonarea cortexului) cele mai importante. Sub influenţa influxurilor nervoase din cursul stării de stres. eustresul produce o secreţie moderată de cortizol. sistemul nervos simpatic este cel care pregăteşte organismul pentru „fugă sau luptă‖: tahicardie. Manifestările obiective din timpul desfăşurării procesului de stres sunt realizate prin participarea centrilor nervoşi vegetativi superiori care sunt o zonă de comunicare între sistemul nervos de relaţie şi sistemul nervos vegetativ p eriferic. În ceea ce priveşte modificările umorale. reducerea peristalticii şi secreţiilor digestive ş. la rândul ei. sunt hipotalamusul. cu rol în funcţia de „ trezire a scoarţei”este sistemul reticulat activator ascendent (SRAA) al trunchiului cerebral. Este un conglomerat de nuclei situaţi la diferite niveluri şi terminaţii nervoase dispuse „ difuz ‖ care primesc. Sistemul nervos vegetativ îşi exercită acţiunile prin intermediul unor substanţe care joacă un dublu rol: de mediatori chimici şi de neurohormoni. pentru stres în general şi pentru cel psihic în special.nr. De asemenea. fapt constatat în stresul cronic.a. Interesant este că în timpul unui stres acut secreţia gastrică este suprimată dar. În cazul încărcării excesive a SRAA poate apare insomnia. fiziologice. pe calea sistemului port hipofizar la hipofiză creşte secreţia de ACTH care. unul dintre principalii hormoni a cărei secreţie este modificată în stările de stres este cortizolul denumit şi „hormonul stresului‖. în timpul desfăşurării unui stres cronic (anxietate. piloerecţie. neuronii peptidergici hipotalamici secretă hormonul de eliberare a CRH care . depresie) secreţia clorhidropeptică este abundentă. „ creierul endocrin ‖ şi sediul unor multipli centrii neuro -vegetativi şi sistemul limbic cu rol integrator între psihic. 56 . Secreţia acestui hormon este reglată printr-un mecanism de feedback negativ de către hipotalamus. O altă structură subcorticală. întărirea sfincterelor. De asemenea. creşte secreţia de cortizol. Noutatea sau bruscheţea agenţilor stresori determină secreţia mărită de cortizol. creşterea frecvenţei respiratorii şi dilatarea bronhiilor.

Rolul benefic apare în creşterea capacităţii de adaptare în efortul fizic. Tot „ hormoni de stres ‖ sunt şi un grup de neuropeptide denumite opioide endogene a căror secreţie crescută este responsabilă de analgezia de stres. Aceste modificări ale concentraţiei în sânge ale substanţelor amintite pot fi obiectivate prin măsurători. Prin scăderea hormonului foliculostimulant şi a celui luteinizant. Dopamina creşte în stresul fizic şi la cei hipertensivi. 3-4 (47-48)/2012 La nivelul metabolismului. amenoree de stres şi modificarea comportamentului matern de alăptare. hipercolesterolemie cu redistribuirea ţesutului adipos. participă activ la excitarea SRAA (sistemul reticulat activator ascendent) care produce reacţia de trezire a scoarţei. Noradrenalina este crescută în timpul răspunsurilor agresive şi al furiei reţinute. scăderea absorbţiei intestinale a calciului cu osteoporoză. neexteriorizate. imunodepresie ş. Testosteronul are o secreţie scăzută în stresurile însoţite de depresie şi o valoare crescută în cele cu răspuns activ agresiv. Adrenalina este mai mult crescută în stresul psihic dominat de anxietate. Vasopresina (hormonul antidiuretic) are o secreţie crescută în stresul fizic generat de deshidratare sau hemoragii. STH-ul este un hormon care poate fi utilizat ca marker datorită precocităţii creşterii sale în situaţii de stres. De asemenea. inhibiţie gonadică cu amenoree şi libidou scăzut.a. hiperglicemie. În cadrul stresului agenţii declanşatori sunt varecterizaţi prin intensitate şi durată. efect anti-insulinic cu diabet steroid. cortizolul produce catabolism. De regulă se foloseşte cortizole mia (cantitatea de cortizol în sânge) care este un indicator destul de fidel al stării de stres şi concentraţia în urină a produşilor de degradare a adrenalinei şi noradrenalinei cu menţiunea că aceste creşteri ale catecholaminelor nu sunt specifice stării de stres. hormoni a căror secreţie este stimulată de gonadoliberină. şi care dispar după relaxare şi euforia poststres. inhibiţie tiroidiană cu oprirea creşterii la copii.nr. Prolactina secretată de hipofiză sub acţiunea hormonilor hipotalamici eliberatori apare în stresurile acute şi produce scăderea libidoului atât la bărbaţi cât şi la femei. de efortul fizic şi hipoglicemie. Măsurarea 57 . Adrenalina şi noradrenalina sunt secretate de glandele suprarenale. Creşteri ale concentraţiei lor sangvine apar şi în alte situaţii.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .Anul XIV . Hormonul de eliberare a gonadotropilor (Gonadoliberina) are o secreţie diminuată până la abolire în condiţii stresante. Secreţia hormonului de creştere (STH) este stimulată de emoţiile neobişnuite. valabilă în momentele de început când corpul trebuie să continue lupta. Are rol diabetogen şi de creştere a colesterolemiei (nociv pentru cei dispuşi la diabet şi pentru cei cu ateroscleroză). apare anovulaţia şi amenoreea secundară cu sterilitate la femei şi impotenţă secundară prin scăderea secreţiei de testosteron la bărbaţi. de noutate şi de concentrarea atenţiei.

Editura Medicală 6.nr. Iamandescu. chiar dacă unele modificări sunt specifice. Editura Universitară Carol Davila Bucureşti 5. Bucureşti. Editura Polirom 2. Grigorie. Caroline Herot. Endocrinologie Cinică. Andrews Gavin. 2012) 58 .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Rocco Crino. Lisa Lampe. Ion (2010). Iaşi. Daron Roland şi Parot Francoice (2007). (2011). Bucureşti. 3-4 (47-48)/2012 modificărilor concentraţiei în sânge ale celorlalte substanţe nu sunt de rutină. Bucureşti. Stresul Psihic şi Bolile Interne. accesat in septembrie. BIBLIOGRAFIE : 1.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Editura Humanitas 4. Dicţionar de Psihologie. Brănişteanu. Ioan-Bradu (1993). Editura Polirom 3. Iaşi. Editura All (format PDF. Psihoterapia Tulburărilor Anxioase. Farmacologie. Adrian Pye (2007). Dumitru D.Anul XIV . Mark Creamer. Daniel (2007). on-line. Tulburările de Creştere. Fulga.

Cole. din care se poate remarca faptul că stresul poate avea nu doar consecinţe nefericite asupra individului. efort. Această definiţie întăreşte cele afirmate anterior.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .. PREVENIRE ŞI AMELIORAREA EFECTELOR Masterand Anca Cristina OPREA Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Universitatea din BUCUREŞTI Stress . constrângere. it is necessary that people know and respect their limits: to evaluate which parts of the situation are control over and which parts are not. presiune.‖ (Hindle. It is important to be able to select an appropriate stress management strategy and apply it. Stress is a part of life in a fast paced society. 3-4 (47-48)/2012 IMPLICAŢIILE STRESULUI ÎN VIAŢA PERSONALĂ CONTROL. dar şi să le efectuăm la un nivel superior. Key words: eustress. p. T. G. 1999.Thousands of faces. Studiile pe această temă (Burduş. Potrivit lui H. distress. 2000) au arătat că stresul este declanşat de un eveniment semnificativ care ne şochează sau ne 59 . A necessary condition in order to reduce stress is to create a mind-body balance. Termenul de ―stres‖ desemnează o serie de substantive cu nuanţe ce pot diversifica sensul: încordare. shadows. 6). positive mental attitude.Anul XIV . For many people. stressor. Ce este stresul şi ce implicaţii are ? Stresul este o afecţiune de care suferă din ce în ce mai mulţi oameni în societatea modernă. etc. Acesta ne ajută să stabilim şi să atingem scopurile. La nivel individual. stress is not always bad because a certain amount of stress is beneficial..nr.. Potrivit Webster‘s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language etimologia cuvântului ―stres‖ provine parţial din abrevierea cuvântului englezesc ―distres‖. suferinţă‖. A. tensiune. Acest tip de stres poartă denumirea de EUSTRES.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . stress is psychologic and not as formerly mental. It may mark us when we least expect. stresul este definit ca un ―factor de interferenţă ce distruge sănătatea mentală şi fizică a unei persoane şi apare atunci când organismului i se cere mai mult decât poate oferi în mod normal. forţă. ―stresul este reacţia nespecifică a organismului la orice solicitare‖. problem solving process. 2001. Learning how to manage stress will make you able to handle challenging situations and signifiant events in your life better. E. To control stress. ce aveau înţelesuri de ―constrângere. Selye (1956). But contrary to popular belief. solicitare. ci şi pozitive. stress is a daily reality.. parţial din cuvântul ―estrece‖ din vechea franceză. Today. Căprărescu Ghe. emotions which inhibit you to hinder your path to personal goals. povară.

ceea ce înseamnă o mai bună oxigenare a creierului. 2004). sinucidere la locul de muncă. ne pune o serie de probleme prin noi sarcini şi amplificarea responsabilităţilor.Anul XIV . Cu toate acestea. stresul este în general consecinţa adecvării ritmului vieţii profesionale la cel al vieţii private (Petrescu. câte tensiuni creează şi cum răsuflăm uşuraţi când s -a terminat. Stresul se poate manifesta prin crize de panică. Nu există o statistică medie pentru a determina pulsul personal. deoarece fiecare persoană are propriul său puls şi propria sa tensiune. o parte importantă a unei vieţi sănătoase. dacă nu-şi poate continua viaţa normală. Statisticile naţionale reprezintă una dintre principalele surse de informare asupra nivelului de stres în societate-de exemplu. În momentele stresante sunt eliminaţi hormoni care ajută organismul să reziste şi să facă faţa situaţiei. Spre exemplu un interviu pentru ocuparea unui post. dureri de cap sau probleme digestive. 60 . instabilitate profesională şi în unele cazuri grave. accidente. pierderea productivităţii. stresul este un factor în 11 din cele 15 de cazuri ale morţii în Canada şi este un motiv întemeiat de a merge la medic. dar importantă este diferenţa dintre aceşti parametri. Prevenirea stresului Stresul individual poate fi parţial măsurat prin puls şi prin nivelul de adrenalină. În Norvegia. este să învăţăm să aducem stresul spre un nivel benefic. este uşor de observat relaţia dintre stres şi capacitatea de memorare sau de aducerea aminte a anumitor detalii. Aceste reacţii chimice care au loc în organism duc la o creştere a bătăilor inimii şi la o respiraţie mai accelerată. oricâtă satisfacţie ne -ar da. insomnii sau chiar pierderea respectului de sine.nr. numit DISTRES. rata anuală de atacuri de cord şi de sinucideri. De altfel. există şi momente în care stresul este copleşitor. iritaţi şi adesea dependenţi. Altfel. O suferinţă fizică poate afecta imaginea propriei persoane şi încrederea în forţele proprii. conflictele sunt prezente atât la muncă. Acesta contribuie la perturbarea stării de sănătate şi a bunăstării. trebuie să privim deopotrivă şi efectele benefice ale stresului. Dar. Chiar şi avansarea la locul de muncă. Statisticile arată că stresul constituie cauza a jumătate din decesele premature din SUA. 3-4 (47-48)/2012 alarmează şi căruia trebuie să-i facem faţă. pentru bolile care au la bază stresul la locul de muncă se cheltuieşte 10% din PIB. iar bărbaţii devin agresivi. fiecare persoană răspunde diferit la factorii de stres. Absenteism. de pildă creşterea şomajului sau o catastrofă economică. Prin urmare. Acest tip de stres. Există şi diferenţe de gen: când femeile sunt stresa te devin deprimate şi retrase. Poate fi vorba de pierderea unei persoane dragi sau a unui lucru important. paralizează mai degrabă decât stimulează.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . În Marea Britanie se pierd anual 180 de milioane de zile lucrătoare din cauza stresului. De fapt. Denumit şi ―maladia invizibilă‖. toate însumează costul implicat de stres. Evenimentele cele mai distructive şi periculoase sunt cele care implică un conflict sau o pierdere.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Creşterea cazurilor de atacuri de cord şi de sinucidere reflectă de obicei o cauză socială majoră de stres. Pe acest fond. atât în condiţiile de normalitate cât şi în situaţii speciale. dar şi acasă.

8. 20. Recunoaşterea şi combaterea eficientă a situaţiilor stresante‖. Nu pierdeţi din vedere scopurile. Renunţaţi la consumul de cafea. Reconsideraţi-vă aspiraţiile. depresie şi consecinţe stresante. Dormiţi în mod sistematic şi din plin. transformat în gânduri este trimis către celulele din întreg corpul.nr. 18. 3. conduce spre confuzie. 7. Gândurile iau naştere din mintea umană. după cum urmează: 1. 12. Mecanismul de apărare al organismului poate fi afectat şi astfel se poate transforma într-o situaţie dificilă.„Think positive. Învăţaţi să spuneţi NU. 6.the rest will follow. Dacă există o urmă de negativism în ele.. Încredinţaţi altor experţi îndatoririle pentru care sunteţi mai puţin pregătiţi. Rămâneţi calm-chiar şi atunci când în jur este agitaţie. iar puritatea minţii este o premisă a gândurilor pure şi pozitive. Gândurile pozitive au o influenţă puternică asupra atitudinii personale. 14. vitale şi abile. Ocupaţi-vă de lucrurile la care sunteţi expert. nu trebuie să deveniţi o maşinărie de trimis emailuri. Orice impuls al minţii. 2. Atitudinea mentală pozitivă .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . aparţinând lui Jörg-Peter Schröder şi Reiner Blank sunt enumerate 20 de sfaturi pentru prevenirea stresului. Organizaţi-vă propria persoană. Respectaţi refuzul celorlalţi. Aveţi curajul de a-i şi dezamăgi uneori pe ceilalţi. 10. 11.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 19. 13. 4. Aptitudinea de ―a simţi‖ este una dintre cele mai minunate daruri ale fiinţei umane. Astfel.Anul XIV . Spuneţi NU lucrurilor şi nu persoanelor. dar şi munca dumneavoastră. Fiţi consecvent când aţi spus DA pentru ceva. 17. Fiţi atenţi cu emailurile. gândul este creatorul forţelor dinamice. Stabiliţi-vă priorităţile. 15. chiar şi pauzele mici înseamnă foarte mult. Bucuraţi-vă de timpul alocat pentru dumneavoastră (―ore liniştite‖). Fiţi atenţi să nu deveniţi dependent de muncă (bucuraţi -vă de serile şi de weekendurile libere). Stabiliţi-vă aşteptări clare. Alte modalităţi eficiente şi la îndemâna oricui pentru prevenirea stresului: Gândirea pozitivă şi optimismul Consumul de apă Alimentaţia Exerciţiile fizice Potrivit ghidului ―Stress-Free Living‖. ţigări şi alcool.‖ –Saheb 61 . 9. Faceţi pauze. ―Managementul stresului. gândirea pozitivă reprezintă cheia unei vieţi sănătoase şi lipsite de stres. Nu faceţi nimic din obligaţie. Acestea conduc spre acţiuni pozitive. 5. Nu acceptaţi orice invitaţie. 16. 3-4 (47-48)/2012 În ghidul despre managementul stresului.

O persoană cu o atitudine mentală pozitivă priveşte partea bună în orice situaţie . Optimismul . nu este reluare a problemelor. ajută la satisfacerea uneia dintre cele mai mari cerinţe ale personalităţii . deoarece viaţa trece. va avea parte de succes. Astfel.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 3-4 (47-48)/2012 Conform studiului ―Stress Free Living‖. Dacă un om. indiferent de circumstanţe.―Sunt fericit. vizionarea unei comedii. trebuie deschisă alta pentru ca forţa divină să poată să intre şi să umple lacuna în modul Ei misterios. antrenând mintea să gândească pozitiv. dacă ne gândim la toate experienţele de viaţă. Evenimentele nu trebuie să fie privite ca o serie de probleme. Aşteptarea întotdeauna a unor rezultate bune Filosofia se bazează pe puterea infinită care se află în subconştient. observarea situaţiei dintr-un alt unghi. ―sădeşte seminţele succesului‖ în minte. rememorarea unor momente plăcute alături de cei dragi.nr. o atitudine destinsă. 1992). reducerea tensiunii.Atitudinea Mentală Pozitivă. În continuare. manifestarea compasiunii faţă de semenii noştri şi faţă de mediul 62 . în timp ce se închide o uşă. S.acest lucru îl ajută să păstreze o gândire calmă şi liniştită.Anul XIV . acest raţionament fiind aplicabil şi asupra eşecului. creşterea numărului de endorfine.observarea părţii pline a paharului. o senzaţie de bunăstare. F. Orice s-ar întâmpla. spunea Voltaire. râsul devine un adevărat stimulator natural. căci este bine pentru sănătate‖. iar evenimentele continuă să se petreacă. cât şi greutăţile trebuie privite imparţial.‖ (Scheier. fiziologică. C. Deatunci toate studiile au confirmat că a ―fi optimist reprezintă unul dintre factorii de protecţie cei mai puternici împotriva bolilor şi a stresului. Transformarea oricărei provocări într-o oportunitate . ca o săgeata asupra tristeţii poate ascunde mari oportunităţi. un plus de vitalitate.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .. Atât evenimentele plăcute. Râsul permite o îmbunătăţire a stării generale. M. sau doar de ghinion. râsul este foarte sănătos deoarece această reacţie declanşează importante modificări fiziologice pozitive. Potrivit psihologului Simona Druncea. psihică şi subtilă asupra organelor şi structurilor finite. De aceea. Deosebirea între eveniment şi problemă Viaţa este alcătuită dintr-o serie de evenimente. Astfel. combinarea momentelor de lucru cu cele de repaos. sunt prezentate câteva idei simple despre cum să se menţină o atitudine mentală pozitivă: Acceptarea vieţii ca o afacere profitabilă Nu există persoane care să se bucure doar de un viitor bun. menţinerea unei atitudini pozitive în faţa provocărilor vieţii. De fapt. Şi Carver. acţiunea terapeutică a râsului se explică prin influenţa sa mecanică. aşa este cel mai bine Aparentul ghinion. De asemenea. umorul controlează durerea prin: distragerea atenţiei.

proteine şi grăsimi. fasole verde. paste. Shawn. de trei . p. mazăre). Pentru a creşte rezistenţa la stres. Şi mersul pe jos are virtuţi reale. pasăre.‖ (Talbott. O alimentaţie adecvată poate influenţa răspunsul organismului la inflamaţii.patru ori pe săptămână. De aceea.85% din ţesutului creierului îl reprezintă apa. Alimentaţia Mâncarea reprezintă o sursă importantă de energie.control şi ameliorarea efectelor Potrivit unui ghid practic de Management al stresului ce aparţine Serviciului de Sănătate al Universităţii Concordia. uleiuri vegetale şi oleaginoase. Renunţarea la unele trasee cu maşina şi folosirea mai degrabă a scărilor decât a liftului contribuie la menţinerea unui nivel optim de activitate fizică. ―O alimentaţie corectă este foarte importantă pentru combaterea efectelor cortizolului. seminţe. ouă. este recomandat ca în alimentaţia zilnică să fie introduse alimente ca: fibrele (pâine integrală. spunea Rabelais şi ar trebui să-l folosim cu toţii mai des.nr. La Universitatea Duke. 2004. Consumul de apă În cadrul unui experiment s-a arătat că studenţii care consumau apa înainte de un examen aveau rezultate mai bune cu până la 10% faţă de cei care nu se hidratau. şi să ţineţi mereu o sticlă sau un pahar la îndemână. au efect euforizant (senzaţia de bine) şi antidepresiv. există 5 paşi care ajută la ţinerea sub control a stresului şi la combaterea acestuia: 1. Stresul .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 3-4 (47-48)/2012 înconjurător ne pot ameliora starea psihică şi fizică. relatează Daily Mail. cercetătorii au demonstrat că efortul fizic (treizeci de minute pe zi. este să se observe semnele specifice stresului. cu condiţia să se meargă cel puţin 30 de minute zilnic şi mersul să fie într-un ritm alert. cereale. Exerciţiile fizice O viaţă plină de mişcare creşte rezistenţa la stres. 91). cereale. ambii compuşi chimici produşi de creier. carne slabă. Apa alungă stresul . peşte. linte. o persoană nu poate să 63 . atât corpul cât şi mintea vor avea de suferit. Micul dejun nu trebuie să lipsească şi este recomandat să fie alcătuit dintr -un complex de carbohidraţi. Dacă sunteţi deshidratat. „Râsul este specific omului‖. De exemplu. fructe şi legume). nota obţinută fiind cu un punct mai mare decât a celorlalţi. Exerciţiile fizice au ca efect o creştere a secreţiei de dopamină şi serotonină. Primul pas: identificaţi dacă sunteţi stresaţi Primul lucru care trebuie făcut. iar sănătatea noastră depinde de o alimentaţie echilibrată. stimulând activitatea de reparare a ţesuturilor. vreme de patru luni) are acelaşi efect ca şi medicamentele antidepresive prescrise pentru eliminarea simptomelor de anxietate şi depresie.Anul XIV . pentru a alunga stresul este recomandat să beţi apă în mod regulat.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Fiecare dintre noi are reacţii diferite la stres. glucide complexe (orez integral.

transpiraţie. Câteva semne ale stresului sunt:  Semne fiziologice: creşterea tensiunii arteriale. observând când au început simptomele. scrâşnirea dinţilor). ce ne aduc o anumită stare care poate fi asociată stresului şi experimentându-le. altora le este mai dificil. 64 . frustrare. deci pentru început ar fi indicat ca fiecare subiect să observe schimbările ce intervin în viaţa personală. facturi. de droguri sau fumat. Unii oameni punctează uşor cauza stresului personal. Notaţi stresorul corespunzător situaţiei dumneavoastră. care au avut loc cu două săptămâni în urmă.. coşmaruri. neatenţie. nervozitate.nr. durere de cap. dificultăţi în luarea deciziilor. frică. dureri musculare. termene de predare la şcoală sau la locul de muncă. schimbări în obiceiurile alimentare. v-ar putea ajuta să identificaţi cauza stresului. cheltuieli neplanificate. singurătate. nervozitate (roaderea unghiilor. confuzie. senzaţie de frig. pierderea simţului umorului. are dureri sau un comportament agresiv. Cere-ţi şi părerea lor.Anul XIV .. oboseală. îngrijorare. durere abdominală localizată în epigastru până la greaţă cu stare de vomă. Este necesar să se recunoască şi să se noteze propriile semne cauzate de stres.. analizaţi schimbările din viaţa dumneavoastră.. trafic. accelerarea ritmului respirator. În continuare. palpitaţii. Pasul al doilea: identificarea stresorului După ce un subiect află că este stresat. absenţa sociabilităţii. furie. Stresorul este un eveniment sau o situaţie.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . agresiuni. ceea ce va conduce la acumularea unei anumite cantităţi de stres.  Semne mintale: dificultăţi de concentrare. Schimbările legate de stres se pot identifica.. frig. Organizaţionale: reguli. care contribuie la starea noastră psihică. schimbări în obiceiurile de dormit. Examinaţi lista cu categoriile de surse generale de stres şi încercaţi să le aplicaţi pe propria persoană.  Semne emoţionale: anxietate.. Viaţa ne pune adeseori în faţa unor situaţii.. Financiari: taxe. gură uscată. există o clasificare generală a lor: Mediul fizic: lumină. condiţii de vreme. genunchilor. pierderi de memorie. 2. Dacă aţi început să aveţi probleme cu somnul acum două săptămâni. nerăbdare. în special ale gâtului. zgomot.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .. să rămână amintiri sau pur şi simplu goluri informaţionale. 3-4 (47-48)/2012 doarmă. Urmează câteva sfaturi pentru a identifica situaţiile sau evenimentele care conduc la stres. să putem determina anumite stări sau acţiuni să treacă mai uşor sau mai greu. O dată cu acestea apar şi factorii stresori. următorul pas este să descopere cauza. pierdere în greutate sau creştere în greutate  Semne de conduită: consumul de alcool. scăderea libidoului. Cu alte cuvinte. Social/relaţional: violenţă sau agresivitate cu cei din jur. ne stresăm mai mult sau mai puţin. fizică şi comportamentală. dereglări ale ritmului cardiac. umerilor. cultura şcolară sau organizaţională. căldură. Cei care vă cunosc foarte bine. care cauzează o stare de stres. conflicte. Stresul se referă de obicei la schimbare.

Abordarea cognitivă (pentru pericole imaginare) 65 .. 4.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Abordarea rezolvării de probleme (pentru pericole reale) b. relaxare musculară. Dintre aceste strategii amintim: exerciţii de respiraţie. Alegeri asupra stilului de viaţă: somn insuficient.. petrecerea timpului cu fiinţele iubite (incluzând şi animalele de companie).Anul XIV . De aceea. începerea facultăţii. masaj. câştigarea la loterie. a minţii şi a spiritului. droguri sau alcool. Psihologice: sănătate deficitară. 3. Acest lucru ajută la selectarea celei mai potrivite strategii de management al stresului. Conform sursei de documentare Stress-Free Living (2005) există 9 PAŞI CARE ALINĂ STRESUL (5 MINUTE PE ZI): Priviţi ţintă răsăritul soarelui în fiecare dimineaţă Dormiţi într-un loc liniştit (în casă sau undeva în grădină) şi priviţi seninătatea cerului şi norii purtaţi de vânt Apreciaţi frumuseţea unei flori Vorbiţi cu o persoană bolnavă pentru a-i insufla curaj Fredonaţi melodia preferată Vorbiţi cu animalul dumneavoastră de companie Vorbiţi cu un copil mic . probleme psihice. consumul de cofeină..PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . sex. promovare la locul de muncă.de asemenea îl puteţi îmbrăţişa Zâmbiţi şi vorbiţi cu propria persoană.nr. management deficitar al timpului. Strategiile care se referă la simptomele stresului sunt de obicei strategii de relaxare şi acestea înlătură stresul pentru perioade scurte de timp. meditaţie. nedreptăţi. Pasul al patrulea: selectarea unei strategii de management al stresului şi aplicarea ei Strategiile de management pot fi clasate în două categorii generale: Strategii care se referă la simptomele stresului Strategii care se referă la stresor. saună. pierderea locului de muncă. atunci când el nu dispune de resurse suficiente pentru a conduce situaţia. este necesar să se identifice cauza stresului.. hobby-uri. 3-4 (47-48)/2012 Evenimente ale vieţii: moartea unui membru al familiei. Un individ percepe o situaţie ca fiind stresantă. sarcină. Strategiile care se referă la stresor se împart în două categorii: a. Reacţia la stres reprezintă o piedică atunci când este perceput pericolul. băi calde. Pasul al treilea: identificarea cauzei stresorului După ce a fost identificat stresorul. naşterea unui copil. trebuie să fie analizate cererile (ceea ce aveţi nevoie) şi resursele (ceea ce aveţi la dispoziţie). preferinţe muzicale. stând în faţa oglinzii Observaţi liniştea totală a corpului. căci nu acţionează asupra cauzei stresului.

Abordarea rezolvării de probleme pentru Managementul Stresului constă în: Definirea problemei: într-un mod clar şi specific Analizarea problemei: ce factori au legătură cu problema care sunt părţile implicate când a început problema de ce s-a întâmplat acest lucru Brainstorming pe soluţiile posibile: . 5.scrieţi cât mai multe soluţii posibile. reguli sau reglementări convingeri Gândirea cauzatoare de stres poate fi modificată. ar trebui să revedeţi paşii de management ai stresului. înlocuind gândurile iraţionale cu o serie de gânduri echilibrate. a.Anul XIV .Va crea ea alte probleme? Care ar fi acestea? Implementarea celei mai bune soluţii Acesta este momentul în care se dezvoltă un plan de acţiune Cine va face acest demers? Când? Evaluarea . mergeţi la primul pas şi identificaţi dacă mai sunteţi stresat. fiind considerate strategii pe termen lung. 3-4 (47-48)/2012 Scopul acestor două abordări este de a suprima pericolul. Pentru acest lucru.Care sunt argumentele pro şi cele contra ale soluţiei? . Dacă răspunsul la întrebarea ―Mai sunt stresat?‖ este DA.Soluţia va conduce spre rezolvarea problemei? . Abordarea cognitivă asupra Managementului Stresului Ajută la identificarea gândirii cauzatoare de stres şi înlocuirea ei cu gânduri care nu produc stres. este timpul să se evalueze şi să se observe dacă stresul a fost eliminat. Pasul al cincilea: Evaluarea După ce au fost realizate toate demersurile pentru managementul stresului. atunci vă puteţi fi mândru pentru că aţi realizat o treabă bună.Există suficiente resurse pentru ca soluţia să poată fi implementată? .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .Care va fi impactul? . fără a vă îndepărta de la subiect Evaluarea fiecărei soluţii şi selectarea celei mai bune opţiuni: .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . dar este nevoie de timp pentru a dezvolta abilităţi în a le stăpâni. Gândirea cauzatoare de stres poate fi clasificată în 3 categorii generale: gânduri negative automate atribuiri. Sunt mai eficiente decât strategiile de relaxare.Soluţia este realistă? .Problema se va rezolva? b. Se mai resimt simptome ale stresului? Dacă răspunsul este NU.nr. Poate că nu a fost corect identificat stresorul sau au fost selectate strategii de management neadecvate situaţiei. 66 .

Anul XIV . 2. Walia. Blank. 67 . cât şi cotidiene. Petrescu. Gen MM. Bucureşti: Editura Codecs. Lt. 6..nr. ne aduce o experienţă pe baza căreia ne putem cimenta fenomenul de comprehensiune a lucrurilor mai puţin plăcute. (2004). (2005). (1992). (2000). C. Managementul Personalului. (1956).. Bucureşti: Editura RAO. (2011). Schröder. dar şi cu cea a procesului decizional. fiecare alegere pe care o facem în viaţă.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Cole. H.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Fundamentele managementului organizaţiei. A. Bucureşti: Editura ALL. (2003). (2004). în Spirit Militar Modern. Légeron. G. 3. The stress of life. 11. Căprărescu. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. Seyle. Efecte şi soluţii. New Delhi: New Dawn Press. Bucureşti: Editura Economică. Stress-Free Living. Tallbott. Managementul stresului. (1994). M. Cum să reducem stresul. cu scopul unei optime înfruntări ale unui posibil obstacol. în cazul nostru: stresul. 7. Gh. 4. F. Scheier. New York: Mcgraw-Hill. 9. Effects of optmism psychological and physical well-being: theoretical overview and empirical up date in Cognitive Therapeutic Research. Bucureşti: Editura TREI. P. Astfel că. D. Recunoaşterea şi combaterea eficientă a situaţiilor stresante. Stresul-umbra noastră cea de toate zilele. S. Carver.. Piteşti: Editura Paralela 45. E. (traducere din limba franceză de Genoveva Teleki). 8. cu cea a valorilor cultural-spirituale. (1999). cu cea a experienţelor atât anterioare. 3-4 (47-48)/2012 Apariţia stresului în viaţa noastră este strâns împletită cu traiectoria socialului. Hindle. Hormonul stresului. 10. 1. J. Cum să te aperi de stres. T. 5. S. (2001). R.P. BIBLIOGRAFIE: Burduş.

warriors and pacifists. with promotions and demotions. Examen la miezul nopţii It’s talked a lot. căutând soluţii de rezolvare prin mecanismul complex de adaptare la mediu. stress management and defense strategies against the organizational stress. a small replica of the society as a whole. submissives and dominants. chimic. întâlnim. the “job” is their school attendance.” CHARLES BAUDELAIRE – Florile răului. with rules and regulations. causes stress. ieşind „la liman‖ cu o serie de achiziţii cantitative şi calitative menite să faciliteze apariţia / întărirea învăţării capabile să ofere capacitatea sporită de a înfrunta (sau de a ne apăra faţă de) viitoarele asemenea situaţii problematice. în 1950. Esenţa tuturor acestor capacităţi adaptative ale individului este chiar stresul. especially lately. Just like in the society. provocatives and “law inforcements”. models and non-models. sunt angajate pentru a depăşi respectiva dificultate şi a ne integra mai bine (în ultimă instanţă) în colectiv. acţiune ce conduce la apariţia unor variate modificări morfo -funcţionale (cel mai adesea 68 . omul este o fiinţă socială. The school. Prin însăşi definiţia sa. with everything included. pe care fondatorul conceptului. ignorants and geniuses. 3-4 (47-48)/2012 „PROFESIA” DE ELEV ŞI STRESUL PSIHIC Cleopatra Mercedes RAVARU Motto: „Când miezul nopţii a bătut În râs ne punem o-ntrebare: Anume ce-ntrebuinţare I-am dat noi zilei ce-a trecut. individuals and groups. medicul austriac Hans Hugo Bruno Seyle. în întregime. The school itself.Anul XIV . it makes sense. ca persoane-actori pe plan social. situaţii în care atât psihicul. rich and poor. often the job/position involves stress. in other words. îl defineşte ca fiind ansamblul de reacţii ale organismului uman faţă de o acţiune externă (factorii cauzali fiind de ordin fizic. It’s inevitable. but one should not minimize the fact that for children and young people. biologic şi psihic). The school is. adică destinată să trăiască în societate. Fiecare dintre noi. occupational stress. For adults. încă de la naştere. is an organizational environment. successes and failures. about stress at the workplace. punishments and rewards. their “profession” is that of a student and their “workplace” is not devoid of factors that can generate (and generate!) STRESS. hierarchy and “occult forces”.nr. it’s normal. să lovească problemele pe care i le aruncă -n cale viaţa şi să răspundă acestora. cât şi organismul nostru. the same stressor agents manifest themselves in the educational field. a social environment.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . too.

stresul este un dezechilibru intens.Anul XIV . La fel. mentale şi de comportament. mărirea valorilor tensiunii arteriale. 69 . axat pe răspunsuri emoţionale. sistem nervos central.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . toate legându-se de „sindromul general de adaptare‖ ca răspuns la agresiunile mediului. între ceea ce cere organismul şi capacitatea sa de răspuns la cerinţă. biologice sau psihice). prin restrângerea sau extinderea sferei sale de cuprindere. în ansamblu. şi anume: stadiul de alarmă (cu fazele de şoc şi contra-şoc). care defineşte conceptul tot din perspectiva adaptării. Deşi lui Hans Seyle i s-au reproşat centrarea aproape până la exclusivitate asupra factorilor stresori de natură exogenă. este utilizat tot mai des în prezent. faptul că el apare pe fo ndul unui proces de adaptare permanentă a organismului la condiţiile de viaţă atunci când survine un dezechilibru marcant între cerinţele mediului şi capacitatea organismului de a răspunde optim acestor cerinţe. Luarea în calcul a acestor caracteristici specifice conduce la posibilitatea efectuării unor distincţii majore. deşi definirea sa a suferit anumite mutaţii. cu participare neuro-endocrină-vegetativă. însă există şi anumite caracteristici specifice unor anumite stresuri (fizice. organe de reproducere. tract digestiv. antrenează şi o serie de răspunsuri fizice cum ar fi: creşterea secreţiei de adrenalină. Conceptul a rămas stabil în timp. nu se poate spune că există o frontieră clară între cele două tipuri menţionate mai sus. etc. Toate încercările de a defini stresul au în vedere. afectarea diferitelor organe şi sisteme (musculatură.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . de exemplu. şi că el este cauzat atât de factori exogeni. cât şi realizarea unui echilibru dinamic cu mediul social. stresul este un element de perturbare a delicatei balanţe prin care procesul de acomodare-adaptare urmăreşte atât menţinerea integrităţii organismului. cum ar fi cea dintre stresul fiziologic (ce include predominant răspunsuri fizice) şi stresul psihic (subiectul lucrării de faţă). furnizor al majorităţii factorilor ce produc stresul. Completarea definiţiei date de Seyle stresului se axează pe faptul că acesta este o reacţie a întregului organism. Oricum. deoarece orice stres psihic. accentuarea reacţiei endocrine ori nespecificitatea reacţiilor fiziologice în cadrul stresului. în ce priveşte nespecificitatea reacţiei de stres. scăderea eficienţei sistemului imunitar. pornind de la tipul factorilor stresori şi terminând cu angajarea prioritară în stres a unor aparate şi organe.). însă. creşterea nivelului acizilor graşi din sânge şi a glicemiei şi.nr. cât şi endogeni. a frecvenţei respiratorii şi cardiace. cel de rezistenţă specifică (revenire. aceasta are un caracter global de producere a reacţiilor fiziologice fundamentale ale organismului. 3-4 (47-48)/2012 endocrine). Pentru Landy. Ontogenetic. maturităţii şi bătrâneţii. în funcţie de intensitatea sa. Pentru Pavlov. deşi cu modificările caracteristice stadiului anterior) şi cel de epuizare (în care scad ma i toate resursele adaptative ale organismului). de la el ne -a parvenit analiza stadialităţii clinice a sindromului general de adaptare ce apare în cazul în care factorul generator de stres are o acţiune de durată. cele trei etape aparţin copilăriei. perceput subiectiv.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . inclusiv psihic. şi care impietează asupra procesului de adaptare optimă la mediul social. că „stimulii specifici care determină constituirea blocului funcţional al reglajului voluntar sunt obstacolul şi dificultatea sarcinilor cărora individul uman trebuie să le facă faţă încă din primele zile după naştere. deoarece această distincţie reflectă faptul că şi o situaţie bună se poate transforma într -o sursă de factori stresori cu acelaşi succes ca şi o situaţie percepută de către organism ca fiind nocivă. caracteristic ontologic perioadei copilăriei. cauzate de evenimente considerate pozitive şi. net diferenţiaţi de celelalte categorii de factori generatori de stres datorită percepţiei lor ca având caracter potenţial de a face rău. în 1993. şi de dispoziţia de moment a respectivilor. stadiul clinic prim al stresului în general (deci şi al stresului psihic. profesie. respectiv. efecte variate de la individ la individ în funcţie. ameninţătoare. în general. Mihai Golu. un sentiment de vulnerabilitate. pregătire. în acord cu semnificaţia acordată de fiecare individ în parte. în special) este cel al reacţiilor de alarmă (cu sub -etapele: şoc şi contra-şoc). care afectează indiferent de vârstă. încă. Stresul produs de agenţii verbali depinde foarte mult de trăsăturile cognitive. rezistenţa la tentaţii‖. dacă nu e gestionat cum trebuie. Ca factori interni favorizanţi se menţionează forţa proceselor nervoase fundamentale – excitaţia şi inhibiţia. dihotomia dintre eustres şi distres. stresului. echilibrul acestor procese.Anul XIV . nu doar fizice. incapacitatea de a lua decizii şi. definea stresul psihic ca fiind „o stare de tensiune. anxietate. oboseală „cronicizată‖. insomnie. ceea ce nu e de dorit să se întâmple dacă avem în vedere faptul că. Pentru psihic. depresie. de aici heterogenitatea care transpare în efect ele stresante ale cuvântului (inclusiv interior). de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme‖. nicidecum dezvoltate deprinderile de apărare contra influenţelor multiplilor agenţi stresori. acesta poate conduce la perturbări grave şi de durată ale sănătăţii mentale. iritabilitate. când rezistenţa biologică a organismului este foarte scăzută şi când nici nu sunt asimilate. într -un alt context (2000. încordare şi disconfort. evenimente considerate negative. 1981). Acelaşi autor menţiona. 85). se reduce capacitatea de memorare şi de concentrare. însă. senzaţia de tensiune psihică. 3-4 (47-48)/2012 În plan mental. după cum spunea Allport (ed. instabilitate emoţională. Nu trebuie uitată. dorinţe. afective şi de voinţă ale persoanei. iar mai ales la vârsta copilăriei. apar modificări de comportament. inevitabil. motivaţia. de frustrarea sau reprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe. cu consecinţe negative în planul formării personalităţii. Toţi oamenii sunt supuşi. „personalitatea este organizarea dinamică a sistemului psiho-fizic care determină adaptarea unică a individului la mediu‖. motivaţionale. p. Stresul psihic are un caracter dublu: primar (ca rezultat al unei agresiuni receptate direct în plan psihic) şi secundar (stresul ca reacţie de conştientizare la nivel psihic a unui stres de ordin fizic căruia i se acordă o semnificaţie anumită). 70 . agenţii stresori sunt cei verbali.nr. aspiraţii). După cum am văzut mai sus.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . chiar. determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă.

de managementul stresului şi de strategii de apărare faţă de stresul organizaţional.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . un mediu organizaţional. mai jos. adâncirea crizei morale şi spirituale din societate e resimţită şi în şcoală. situaţii conflictuale în familie. pentru copii şi tineri. care nu reuşeşte în totalitate şi în profunzime să discearnă valorile de non -valori în conştiinţele elevilor şi să impună modele pozitive clare. cu ierarhizări şi „forţe oculte‖. de stres la locul de muncă. conducând la frustrare. războinici şi pacifişti. aceiaşi agenţi stresori se manifestă şi în mediul educativ: particularităţile specifice mediului social. o replică în mic a societăţii în ansamblul ei. „serviciul” lor e şcoala. din păcate şi în şcoli). Enumerăm. sub-solicitare/supra-solicitare. este generat. adesea contradictorii. etc. zgomote. săraci şi bogaţi. vibraţii. un mediu social. iar al lor „loc de muncă” nu e lipsit de factori ce pot genera (şi chiar generează!) STRES. mai ales în ultimul timp. în final. totul – din nou!). mediu educaţional sau la nivel intelectual. lipsuri de orice fel. cu reguli şi regulamente. de multe ori serviciul/postul presupune stres.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Şcoala.. pe cele mai importante (î n opinia noastră): schimbările frecvente. aspiraţii prea înalte. 71 . de stres ocupaţional.nr. „profesia” lor e cea de elev. Stresul la elevi. Pentru adulţi. cu avansări şi retrogradări. ignoranţi şi genii. tot mai escaladat în ultimul timp. e normal. situaţii perturbatoare cauzate de agenţi fizici (fluctuaţii de temperatură. satisfacţii şi nereuşite. modele şi nonmodele. cu tot ce include ea. 3-4 (47-48)/2012 Se vorbeşte mult. generează stres. care dau naştere la instabilitate şi confuzie (reformele care modifică schimbarea şi apoi schimbă modificarea . şi de alte probleme (agenţi stresori) care nu mai pot fi ascunse sub covor şi care necesită rezolvare cât mai rapidă. existenţa de circumstanţe neobişnuite. semnificaţiile acordate unor evenimente. submisivi şi dominanţi. Ca şi în societate. din sistemul de învăţământ. insuficienta echilibrare a raportului teorie – practică în curricula. Şcoala e. criza de timp. cu alte cuvinte. dimpotrivă. izolarea. indivizi şi grupuri. e logic. Şcoala e. cu pedepse şi recompense... dar şi . insuficienta accentuare a interesului personal de formare. şi ea. sub-motivare/supra-motivare în raport cu sarcina. ce se cer confruntate. pumni. reformând.Anul XIV . obligativitatea dotării cu informaţii / deprinderi considerate inutile / redundante ori. ca atare. am mai putea adăuga. neîmplinite şi din cauza unei insuficiente auto -cunoaşteri.. apariţia de obstacole psihice sau fizice în calea atingerii unui obiectiv. E inevitabil. provocatori şi „forţe de ordine‖. picioare – deloc de neglijat fenomenul violenţei. existent şi imposibil de negat. însă nu trebuie minimalizat aspectul că.

cu aspiraţii raţionale. după cum bine spunea acelaşi Hans Selye. calificativele şi notele nu reflectă întotdeauna performanţele adevărate ale beneficiarilor actului instructiv-educativ. „important este nu ceea ce ţi se întâmplă. lipsă de respect pentru educaţie. că profesia de elev e stresantă! Însă. prin demotivare. alimentaţie. 72 . Acelaşi factor stresor acţionează diferit de la o persoană la alta. Toate aceste aspecte generează stres în rândurile elevilor. agresivitate. pentru că. programe curriculare corect elaborate. În dinamica managementului stresului. practic. prin achiziţiile necesare. face ca finanţările alocate sistemului de învăţământ să fie acordate. dar şi să formeze deprinderi utile la vârsta adultă. plecarea în străinătate a absolvenţilor. Însă nu ne putem modifica predispoziţia genetică sau experienţele trecutului şi e dificil de „manipulat‖ în sensul dorit societatea şi susţinerea socială astfel încât o serie de stimuli externi să nu mai fie interpretaţi de către organismul nostru ca fiind agenţi stresori. stres manifestat. orice şcoală îşi poate atinge ţelul ultim. datorită statutului incert al „celui cu carte‖ în România (adesea prost-văzut. la rândul său. ba chiar la acelaşi individ un acelaşi factor are influenţe diferite în timp. în acord cu principiile didactice. absenţă de responsabilitate în plan personal şi social. un om care să închege relaţii normale cu ceilalţi şi care să creeze. chiar consiliere psihologică pentru situaţiile de stres prelungit. prost-plătit). din punct de vedere profesional. relaxare prin respiraţie ori masaj. Putem. dacă apelează la metode şi tehnici de predare-învăţare-evaluare atent selecţionate astfel încât să reuşească să transmită cunoştinţe. echilibraţi.). o familie armonioasă. lectură. ci felul în care reacţionezi” la ceea ce ţi se întâmplă. de nenumărate ori. uneori doar scriptic.Anul XIV . Rolul şcolii e esenţial şi în acest context. acela de a forma oameni creativi. pentru un proces adaptativ de calitate. doar pentru binele individual. ca modul în care se reacţionează la dezechilibre să fie ancorat într -o bună stare de sănătate psiho-fizică. Dacă posedă educatori dedicaţi. combate stresul prin diverse modalităţi (sport.nr. în ultimă instanţă. pe când alţii. adaptabili.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . care să ducă o viaţă liniştită. etc. dacă reuşeşte să impună un cod moral stabil şi integru. E adevărat. 3-4 (47-48)/2012 oferirea de diplome care atestă un anumit nivel de pregătire al elevilor. apelul la hobby -uri.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . ori nici n u apare de fiecare dată ca fiind stresant. aşa cum am mai subliniat. axată pe împlinirea personală şi având simţ comunitar. deoarece unii factori generatori de stres po t fi controlaţi. meditaţie. dar în principal prin efortul comun de a-i educa pe copii şi tineri în spiritul unor valori autentice. totuşi. percepţia pe care fiecare dintr e noi o are asupra unei situaţii cu potenţial ameninţător este esenţială. în centrul cărora să stea omul sănătos. deci. Depinde foarte mult. muzică. nu. existenţa destul de reală a pericolului ca anumite diplome să fie oferite pentru meserii fără căutare pe piaţa muncii sau nefundamentate corespunzător. iar nu pentru uzu-fructul societăţii în integralitatea sa.

Bucureşti. Ed. Ed. Bucureşti. Cosmovici. 1998. 1982. EDP. Holdevici.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .nr. P. 3. coord. Golu. P. 2000. 1968. Geneze. 1978. Ed. Ed. Să ne rezolvăm problemele de viaţă rapid şi eficient. Ed. Irina – Elemente de psihoterapie. Bucureşti. Iaşi.. 2001. G. Iacob. 7. – Psihologie şcolară. Polirom. 73 . Ed. – Dinamica personalităţii. Selye. Bucureşti. Bucureşti. 9. Pavelcu. – Învăţare şi dezvoltare. 1985. Fundaţiei României de Mâine. – Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii. Bucureşti. Medicală. Ed. – Instruire şi învăţare. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: Allport. V. Golu. Golu.– Fundamentele psihologiei.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Bucureşti. M. Ed. 1996. 2. I. Irina – Psihoterapii scurte. Ştiinţifică. şi Enciclopedică. 11. Ceres. Holdevici. 8. 1.Anul XIV . Şt.. Ed. Bucureşti. 1981. L. 6. Popescu-Neveanu. EDP. A. 1985. 10. 3-4 (47-48)/2012 având convingeri clare şi fiind dotaţi cu mecanismele necesare pentru a rezolva problemele pe care le ridică viaţa în societatea modernă. Bucureşti. – Structura şi dezvoltarea personalităţii. 4. – Dicţionar de psihologie. ALL. M. 1993. W. Bucureşti. 5. Albatros. Hans – De la vis la descoperire. Neacşu.

reacţii exclusiv punitive la eşec. de exemplu la orele de dirigenţie. mai ales modul în care comunicăm. mulţi dintre noi utilizându -le în mod spontan.Anul XIV . cultivarea la elevi a unor motivaţii negative. indiferenţă la succes. Constanţa ŞERBAN. tranzacţii compromiţătoare.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . respectiv. profesorii. 74 . Profesorii pe care îi preferă elevii şi cărora le comunică problemele pe care le au. înlăturând conflictele cu colegii. al ascultării. copilul are ocazia să-şi exprime dificultatea. necunoaşterea personalităţii elevului sau a mediului său social. Noi. Ceea ce prezint în continuare are drept scop conştientizarea unor modalităţi de comunicare prin care. La fel ca şi noi. sunt cei care ştiu să asculte. cât şi de relaţia dintre ei. s-o conştientizeze mai bine. autoritarism. Dacă admitem că efectul acţiunii educative depinde de calitatea agenţilor. Dialogul şcolar constituie de fapt axa principală în jurul căreia gravitează întreaga problematică instructiv-educativă din şcoala contemporană. 3-4 (47-48)/2012 MODALITĂŢI DE COMUNICARE PROFESOR – ELEV Prof. le -am învăţat cu toţii în timpul copilăriei. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. educator şi educat. îi putem ajuta să se deschidă mai mult faţă de noi. uneori. elevii învaţă să comunice observându-i pe cei din jur. disciplină asigurată numai prin interdicţii şi solicitări. exersarea acestor modalităţi. deoarece fiind ascultat. al deblocării fluxului informaţional şi de influenţare formativă în relaţia profesor-elev. Aceste modalităţi de comunicare sunt de altfel foarte simple. pentru a asigura calitate relaţiei educator educat? Prin însuşirea unor modalităţi de comunicare. prin imitarea persoanelor pe care le-am considerat modele. pe de o parte.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . atunci vom putea acţiona în cunoştinţă de cauză în sensul prevenirii blocajelor şi. 280 ”Mihail Sebastian” BUCUREŞTI Problematica relaţiei profesor-elev se află în centrul preocupărilor în ştiinţele educaţiei. ne putem face mai bine înţeleşi de către elevi şi pe de altă parte. Cum acţionăm pentru a evita blocajele. îi poate ajuta pe elevi să comunice mai eficient între ei. Ascultarea este o verigă principală a actului de comunicare.nr. Majoritatea comportamentelor. s-o analizeze şi. că sursele blocajului ţin în mare parte de relaţia profesor-elev(control aversiv subiectivism în apreciere. în felul acesta. reprezentăm modele pentru mulţi dintre elevii noştri. Unele probleme pe care le are elevul se pot rezolva la acest nivel. Primele modele au fost părinţii. apoi profesorii. În acelaşi timp. încurajarea vedetismului şi multe altele). ajunge singur la o soluţie.

Exerciţiu cu elevii: Un elev exprimă o afirmaţie pe tonuri diferite. Aceşti copii acasă sunt certaţi frecvent şi. Exemplu: Elevul: „ Am mers pe terenul de sport ca să mă joc cu ceilalţi. Vorbirea calmă aplanează conflictele.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . „Cum s-a întâmplat?‖ Este de preferat să se evite întotdeauna întrebarea „De ce?‖ care determină o justificare şi nu cauza reală a comportamentului. Răspuns: „ Deci ieri ai avut o mulţime de încurcături la şcoală. Sumarizarea – redarea concisă a conţinuturilor exprimate de elev. „îhî‖.‖ Întrebările de clarificare: „Poţi să-mi spui mai multe despre asta?‖. dar nu m-a băgat nimeni în seamă şi m-am simţit singur‖.Anul XIV . se ocupă cu altceva sau priveşte în altă parte). Repetarea emoţiilor sau a sentimentelor pe care le exprimă elevul . b) Activă. chiar şi atunci când doresc să comunice cu colegii lor. „Acum ai să te linişteşti. spunem‖da‖. dăm aprobator din cap. Utilizarea de mesaje centrate pe propria persoană: Exemple:‖ Eu nu pot să predau lecţia dacă faceţi zgomot. Exemplu: Elevul: „Ieri m-am trezit târziu. Am luat doi de 4. iar ceilalţi elevi comunică ce simt. dar nu îi oferă niciun indiciu că îl ascultă. 3-4 (47-48)/2012 Ascultarea poate fi de două tipuri: a) pasivă – elevul vorbeşte.‖ Evitarea mesajelor centrate pe cealaltă persoană :‖Vorbiţi tot timpul‖. dar nu ştie dacă este ascultat (cealaltă persoană îl priveşte. aşa că am plecat‖. iar celălalt îl ascultă activ. se gândeşte la altceva.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Timp de 5 minute povesteşte un elev.nr. am întârziat la şcoală. Exerciţiu cu elevii: Elevii îşi povestesc în perechi câte o întâmplare personală. Răspuns: „ Deci te-ai simţit singur pe terenul de sport‖. decât dacă îi vorbim pe un ton ridicat. apoi se schimbă rolurile. nu vorbesc. Tonul vocii – dacă vorbim pe un ton calm avem mai multe şanse de a obţine un comportament dorit din partea elevului. „Unde?‖. ci strigă.‖ „Mă enervează când vă plimbaţi prin clasă în timpul orei. iar după aceea m-am gândit că n-are rost să mai stau la şcoală. altfel te pun absent!‖ Exprimarea unui reproş cu ajutorul mesajelor centrate pe propria persoană se poate realiza prin specificare următoarelor componente: descrierea comporta75 . La sfârşit. „continuă‖etc. care se poate realiza prin următoarele modalităţi: Semne prin care îi arătăm că îl ascultăm şi îl încurajăm să continue: ne uităm la el. Se poate constata că unii copii. ce gândesc şi ce reacţii le provoacă tonul cu care a fost rostită această afirmaţie. în felul acesta ei au învăţat că singura modalitate prin care se pot impune este prin ridicare tonului. ne aplecăm spre el. elevii din fiecare pereche îşi spun cum s -au simţit în timp ce au vorbit şi ce aşteptări aveau de la cel care îl asculta.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . (coord. iar eu voi fi nemulţumit.‖ Critica. „Eşti prost crescut!‖ Ridiculizarea. 3-4 (47-48)/2012 mentului nedorit al elevului+efectul concret+emoţia pe care o simţiţi. 4. Metode de învăţământ. Mucchielli. Editura Universităţii „Lucian Blaga‖. analiza. utilizarea de clişee: „Vă comportaţi ca sălbaticii!‖ Interpretarea. predica: ‖Ar trebui să ştii că nu ai voie să faci asta!‖ Oferirea de soluţii: ‖Eu în locul tău m-aş apuca de lucru. Baban. 3. Bucureşti. Pedagogie: formarea iniţiala a profesorilor.nr. Sibiu. Editura Polirom. abilităţi de ascultare şi exprimare verbală şi nonverbală a mesajelor. comanda: ‖Aruncă guma la gunoi!‖. Comunicarea didactică în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. acuzarea: ‖Tu eşti întotdeauna cel care face gălăgie‖. „Ai probleme psihice!‖ În concluzie.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . C. Editura Didactică şi Pedagogică. David. te ascult din recapitulare şi îţi dau 3!‖ Moralizarea. Iaşi. R. Editura Universităţii „Lucian Blaga‖. „Taci odată!‖ Ameninţare.‖ Este recomandabilă evitarea modalităţilor ineficiente de comunicare: Ordinul. Pedagogie. A. Cluj Napoca. Cerghit. Editura Polirom. (2001). Sibiu. s-ar putea să uit lucruri importante. voi nu veţi înţelege corect. deschidere. Cucoş. Întrebări şi răspunsuri pe teme pedagogice. Editura Psinet. comunicarea cu elevul presupune disponibilitate din partea profesorului. (1998). diagnosticare: ‖Faci asta numai ca să atragi atenţia!‖. blamarea. Creţu. 76 . Consiliere educaţională. E. Editura Polirom.) (2005). BIBLIOGRAFIE: 1. I. Iaşi. Iacob. 2.Anul XIV . 5. (coord. 6. avertizarea: ‖Dacă mai vorbeşti o dată neîntrebat. Exemplu: „Dacă mă întrerupeţi atunci când explic ceva. (1982).) (2001). (1996). D. (2006). Metode active în pedagogia adulţilor. I. Iaşi. 7.

3-4 (47-48)/2012 STRESUL OCUPAŢIONAL ÎN CARIERA DIDACTICĂ Masterand Cristina PODOSU Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Occupational stress is seen as a repercussion of massive explosion of technological systems. stresul ocupaţional a fost studiat cu predilecţie la nivelul managerilor. din care fac parte performanţele scăzute. covering all fields. ca în final. a proceselor de informatizare. Occupational stress is a real problem of the whole society and for this reason it is extremely important to realize practical effectiveness analysis approaches that have these occupational stress management strategies. niveluri ridicate ale întârzierilor şi absenteismului. Dacă. profession. acesta a ajuns să se extindă la acele profesii cu un grad mare de solicitare şi risc. Literatura de specialitate evidenţiază ideea conform căreia. but also in other services. 77 . Stresul prelungit este în strânsă legătură cu aspectele organizaţionale. Latest research shows that stress levels of the teaching profession is above the industry average. Key words: stress.Anul XIV . ‖suprasolicitarea profesională a cadrelor didactice‖ şi ‖motivaţia cadrelor didactice‖. dar şi asupra funcţionării întregii instituţii de învăţământ. Nivelurile crescute de stres prelungit au consecinţe cât mai variate şi nu doar asupra cadrelor didactice. burnout. într-o primă etapă. modernization and management systems.nr. but it is also a real source of stress for others.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Aceste cercetări aduc în prim-plan sintagme precum: ‖stresul cadrelor didactice‖. performance. Cu alte cuvinte. ‖satisfacţia în muncă a cadrelor didactice‖. Schools in recent years become increasingly stressful. dar şi a modernizării sistemelor manageriale. Stresul ocupaţional este privit ca o repercusiune a exploziei masive a sistemelor tehnologice. processes of informatization. cât şi asupra mediului profesional a celor care prestează munca respectivă. Stress is one of the most important risks to individual health. str esul ocupaţional în cariera didactică împiedică instituţia educativă de a -şi atinge potenţialul maxim. satisfacţia scăzută în muncă. cote ridicate ale fluctuaţiei forţei de muncă şi relaţii deficitare între membrii organizaţiei. strategies of copying Stresul ocupaţional reprezintă o problemă cu care confruntă societatea modernă. ‖suprasolicitarea profesională a cadrelor didactice‖.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . reprezintă un fenomen neeluctabil în viaţa profesională şi vizează variate consecinţe atât asupra mediul personal. începând cu anii 60 există o diversitate de cercetări ce au abordat stresul ocupaţional în domeniul învăţământului. în prezent să vorbim de spre stresul ocupaţional în toate domeniile de activitate. ci şi asupra elevilor acestora.

Seyle i-a numit pe aceştia ‖stresori‖. În lucrările sale. de aici rezultând ideea că accentul este plasat pe locul de muncă. definit de acesta ca fiind ‖situaţia în care se află un organism ca răspuns la stimulii exteriori. 3-4 (47-48)/2012 Stresul este un termen utilizat de mulţi oameni de ştiinţă. p. comportamentale şi fiziologice faţă de aspecte adverse ale conţinutului muncii. rezistenţa (momentul de maximă adaptare. În Ghidul despre stresul ocupaţional (Work-related stress). Seyle foloseşte pentru prima dată termenul de stres în anul 1946. încă de la începutul secolului al XIV-lea. acela al stresului sistemic. Seyle propune ca termenul de stres să fie folosit într-un sens nou. termenul de stres a fost utilizat în limba engleză. în dezvoltarea conceptelor sale. Făcând referire la proprietatea acestor factori exteriori de a induce stresul. Ulterior. cu privire la sindromul general de adaptare (S. la acţiunea unor stimuli solicitanţi. organizaţiei şi mediului de muncă‖.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Prin stres se înţelege orice situaţie sau eveniment care solicită adaptare fizică. fie că vorbim de mediul extraprofesional. noţiunea de stres a devenit una extrem de utilizată. asigurarea unui echilibru dintre solicitare şi situaţie) şi epuizarea (momentul în care mecanismele de adaptare sunt depăşite).‖ (Seyle. cu care fiecare dintre noi se confruntă permanent. ―nu ştiu cum să scap de stres‖. considerate a fi pietrele de temelie. În societatea modernă. considerat părintele termenul de stres. privit ca o sursă reală de stres. aparţinând Comisiei Europene (2002). cognitive. 78 . în care a fost elaborată şi descrisă teoria sa. psihologică sau socială. Hans Seyle. dar şi ansamblul situaţiilor externe care determină emoţii de disconfort şi tensiune. (Lazarus şi Folkman. Datorită faptului că solicitările din viaţa de zi cu zi au devenit extrem de captivante pentru resursele necesare adaptării omului la acestea. Seyle publică lucrările ‖Stress‖ (1950) şi ‖The stress of Life‖ (1956). relaţionat cu starea de sănătate fizică sau psihologică. stresul a ajuns să reprezinte o reală problemă. într-o lucrare. fie de cel profesional. încurcătură sau durere. aceste situaţii sunt percepute ca fiind ameninţătoare sau frustrante sau ca depăşind capacităţile individului de a le face faţă acestora. 1984) Stresul reprezintă un proces prin care solicitările ambientale sau interne afectează sau depăşesc capacitatea de adaptare a unui organism rezultând în urma percepţiei evenimentelor evaluate ca fiind ameninţătoare sau provocatoare. ―stresul ăsta mă omoară‖ au devenit clişee.Anul XIV . de cele mai multe ori.G. fiind. identificând trei stadii: reacţia de alarmă (contactul factorului solicitant c e pune în mişcare mecanismele defensive).PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . diverse schimbări biologice.A) ca reacţie la stres. în sensul de nedreptate. în condiţiile în care. psihologice şi sociale ce pot pune o persoană la riscul de a se îmbolnăvi.nr. dar şi de publicul larg. stresul ocupaţional este definit ca ‖un pattern de reacţii emoţionale. ulterior acestei situaţii stresul devenind suma tuturor efectelor nespecifice produse de factorii ce acţionează asupra corpului. a început să publice activitatea sa referitoare la modalităţile de răspuns ale animalelor de laborator. 1956. astfel că anumite expresii de genul: ―sunt stresat‖. nenorocire.42). cu scopul de a descrie experienţa umană. Provenit din limba latină. Delimitările conceptuale ale stresului ocupaţional La sfârşitul anilor 30 şi începutul anilor 40.

atestă faptul că acestea afectează în mod direct starea de bine a indivizilor. ‖teoria cognitivă reprezintă în prezent cadrul de bază în studiul stresului. Roluri si competente. care au loc la nivelul sănătăţii fizice şi psihologice ale individului.Anul XIV . prezintă în structura lor dimensiuni. deprinderi şi atitudini însuşite. p. prin dobândirea autonomiei devenind direct responsabil pentru acţiunile sale. ci şi recunoaştere socială. în ceea ce priveşte existenţa relaţiei dintre stresorii din cadrul muncii şi consecinţele. Profesorul şi -a depăşit condiţia. Totodată. dar şi a activităţii educaţionale au devenit din ce în ce mai consistente. Cu alte cuvinte. Modelele dezvoltate. deprinderi şi atitudini. Pe măsură ce eforturile vizând definirea ştiinţifică a pedagogiei. s-a afirmat şi profesiunea didactică. disponibilitate. 2004. 2006.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Această acordare se caracterizează prin recunoaşterea faptului că aceleaşi modificări din mediu determină reacţii diferite la indivizi diferiţi. se perfecţionează permanent pentru a putea duce la bun sfârşit sarcina ce i se încredinţează. care asimilează statutul cadrului didactic aceluia de membru al unei structuri organizaţionale definite (şcoala) şi al unei comunităţi 79 . considerate a fi factori moderatori privind relaţia dintre stresori şi reacţii. ce este alcătuit din numeroase variabile şi procese interrelaţionate. valori specifice. învaţă cu cei pe care îi învaţă. cu alte cuvinte o anumită cultură profesională. din punct de vedere teoretic. 3-4 (47-48)/2012 Investigarea stresului ocupaţional a cunoscut o dezvoltare intensă. O perioadă îndelungată. 97). considerate a fi stresante. R.‖ (Romiţă. Romiţă Iucu afirma ideea conform căreia ‖cadrul didactic nu mai este un simplu executant al unor prescripţii sau reţete. Aşa cum afirma şi Roxana Capotescu. caracterizat de apariţia unor evenimente. stresul nu mai este abordat ca fiind doar o simplă dimensiune a mediului fizic. p. Statutul profesional al cadrelor didactice. empatie.. a rolului evaluărilor subiective asupra stimulilor şi resurselor de coping în apariţia reacţiilor de stres. în mod ştiinţific. acesta reprezintă un construct complex. ce vizează procese de evaluare.nr. dar şi performanţa la locul de muncă. Analiza diverselor abordări teoretice ale stresului ocupaţional. dar şi diferenţe individuale. ci devine un factor activ al procesului de învăţământ.19) Noile paradigme interpretează rolul profesorului într-un context mult mai larg şi mai complex ‖paradigmele moderne. care au ca subiect stresul ocupaţional. şi integrarea dimensiunii mediului familial în cel al muncii. De asemenea. cât şi de caracteristicile situaţionale. datorită caracteristicilor precum creativitate. asociaţii profesionale. modelele evidenţiază că stresul ocupaţional este influenţat atât de caracteristicile individuale.. în ultima perioadă. astfel că. organizaţii. caracterizat de solicitări şi resurse.‖ (Capotescu. în prezent există numeroase dovezi concludente. dar şi practic. Profesia de cadru didactic presupune nu doar cunoştinţe. Profesia de cadru didactic reprezintă una dintre profesiile destul de greu de definit datorită faptului că prezintă anumite caracteristici specifice. ca o activitate ce presupune un ansamblu de cunoştinţe.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . dar şi numeroaselor modele dezvoltate au condus la identificare unor concluzii. I. profesia de cadru didactic a fost considerată a fi o artă.

p. al practicii la clasă. Stresul ocupaţional în cariera didactică Conform Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. care în final este transpusă în nucleul profesio nalismului didactic. deschisă către influenţele mediul extern. etc.) 80 . conferindu-i acestuia calităţile necesare efectuării unei prestaţii didactice care să asigure îndeplinirea obiectivelor proiectate.65) Competenţa didactică reprezintă o structură extrem de complexă. aceasta capătă noi dimensiuni. în ceea ce priveşte educaţia. O. printre care: presiuni economice..27) Societatea actuală solicită o redefinire a rolurilor pe care şcoala.. globalizarea. p. cele mai des întâlnite sunt cele legate de salariul necorespunzător în raport cu pregătirea şi nesiguranţa stabilităţii locului de muncă presiuni privind competenţele profesionale (schimbări la nivel educaţional prin introducerea de noi modele de predare-învăţare-evaluare. 2000.‖ (Iucu. M.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . În acest context. I. şcoala nu mai deţine monopolul în formarea tinerei generaţii. care interacţionează cu trăsăturile de personalitate ale educatorului. în modul de evoluţie a competenţelor de-a lungul carierei didactice. modificări legislative) presiuni din partea elevilor (numărul mare de elevi din clasă. motivaţionale şi manageriale. dar şi cadrele didactice le au în formarea elevilor. dar şi din alte servicii. Originalitatea comportamentului didactic constă în structurarea ierarhică a elementelor competenţei didactice şi a combinării acestora cu diferite trăsături de personalitate şi cu elemente de experienţă didactică. lipsa de motivaţie. comunicarea universală şi multiculturalitatea. în ultima perioadă devin din ce în ce mai stresante. dar reprezintă şi o adevărată sursă de stres pentru ceilalţi. afective. evolutivă. interesul şi atenţia scăzute etc. rolurile şi responsabilităţile cadrului didactic se diversifică şi se conturează în concordanţă cu noile solicitări. R.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .. care vin atât din mediul şcolar. Şcolile. Raportându-se la profesia didactică. 3-4 (47-48)/2012 (profesionale locale). din comunitatea în care există şcoala. Această instituţie prezintă unele surse de stres pentru cadrele didactice.) parteneriat precar familie/cadru didactic presiuni sociale şi personale (preocupări privind calitatea educaţiei. ce rezultă din problemele complexe ale lumii precum: tehnologizarea. stresul reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri pentru sănătatea individului. competenţa reprezintă ‖acel ansamblu de capacităţi cognitive.Anul XIV . neconcordanţă între scopurile personale şi obligaţiile profesionale.nr.‖ (Diaconu. Jinga. cât şi din mediul social. Pânişoară. nerecunoaştere. dar şi în modul de conştientizare şi afirmare a lor în plan comportamental. Deşi. Ultimele cercetări evidenţiază faptul că nivelul de stres al profesiei de cadru didactic este peste media din industrie. 2004. solicită şi o acceptare diferită a rolurilor şi identităţii profesionale..

Cercetările din literatura de specialitate evidenţiază că cele mai des întâlnite răspunsuri fiziologice în cazul cadrelor didactice sunt oboseala. tensiune şi durerile scheleto-musculare. pierderea apetitului şi apariţia unor infecţii frecvente. materiale de redactat în număr mare. exigenţele interpersonale) 2. zgomot din mediul înconjurător. tulburări ale somnului şi pierderea vocii. probleme ale somnului sau chiar insomnii. oboseală. pierderea încrederii de sine şi scăderea motivaţiei. de amărăciune. insatisfacţie şi implicare în muncă scăzută. retragerea din relaţii suportive.. iritabilitatea cu colegii şi chiar crearea unor eventuale conflicte cu aceştia. dureri de cap. familiale şi sociale) 5. insecuritate. sentimente de neajutorare. hipertensiune. gradul de participare în luarea deciziilor şi volumului de muncă) 3. Acesta prezintă şase categorii de factori care pot genera stres: 1. nivelurile şi tipurile de responsabilităţi) 4.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . sentimente de inadecvare şi alienare. climatul organizaţional (politica şi cultura organizaţională. Trebuie menţionat faptul că se poate 81 . Alături de aceste consecinţe se mai pot adăuga şi sentimente de furie. printre care: suprasolicitarea. alcool etc. Confruntarea în mod const ant cu sursele de stres menţionate anterior prezintă variate consecinţe asupra cadrelor didactice. Brown. migrene. panică şi chiar resentimente faţă de conducere. este prezentată de către Cooper et al. anxietate. presiunile intrinseci ale muncii desfăşurate (condiţiile fizice. simptome cardiace şi hipertensiune. nivelul de participare şi implicare în luarea deciziilor) 6. colegii şi subordonaţii. aceştia sunt supuşi la o multitudine de influenţe generatoare de stres. evoluţia în carieră (promovarea lentă sau rapidă. anxietate. publicată în anul 2001. lipa de autonomie etc. trecerea de la munca individuală la munca în echipă) şcoala ca un agent stresant (ore de muncă suplimentare. confuzie. în lucrarea ‖Organizational stress‖. poziţia ocupată în cadrul organizaţiei (ambiguitatea rolului. relaţia dintre viaţa profesională şi cea personală (lipsa armoniei între exigenţele profesionale. Alte cercetări realizate pe cadrele didactice. un management al timpului deficitar.) O altă perspectivă a factorilor care pot genera stres. resurse materiale şi financiare insuficiente. probleme respiratorii. Prin activităţile pe care cadrele didactice le desfăşoară în mediul educaţional. ce prezintă variaţii în funcţie de contextul în care au loc. cu scopul de a evidenţia principalele consecinţe ale stresului ocupaţional au adăugat o serie de reacţii emoţionale precum: depresie.Anul XIV . boli cardiovasculare sau chiar dependenţa de droguri. lipsa siguranţei în muncă). 3-4 (47-48)/2012 planificare şi programare deficitare (schimbările frecvente în sistemul de educaţie.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .nr. gânduri negative persistente. absenteism ridicat etc. tulburări digestive. apariţia depresiilor sau extenuărilor emoţionale. de devalorizare. relaţiile de muncă (relaţiile cu superiorii. Ralph şi Brember (2002) subliniază că alături de aceste răspunsuri fiziologice sunt prezente şi răspunsuri profesionale precum: reducerea performanţelor în muncă.

dar şi în mediul familial (oboseală. Tocmai din acest motiv. Una dintre acestea o reprezintă dimensiunea fizică. până la crize nervoase. 2007. 1998). stresul reprezintă o dimensiune constantă a activităţilor cadrelor didactice. care pot conduce la simptome fiziologice şi psihosomatice precum erupţii cutanate. depersonalizare şi scăderea realizăril or personale.). Schaufeli et all (2003) evidenţiază că sindromul de burnout la cadrele didactice este caracterizat de trei dimensiuni. p. îşi pierde treptat orice interes legat de slujbă sau de profesia sa. cadrele didactice sunt descrise ca având una dintre cele mai stresante şi solicitante profesii. ce se concretizează în atitudini negative faţă de muncă şi sentimente de neajutorare şi ineficienţă. Acest sindrom de extenuare este caracterizat prin epuizare emoţională.‖ (Goliszek. pentru o diminuare a stresului este necesară abordarea unor modalităţi prin care acesta să fie gestionat.Anul XIV . cât şi în cel familial. în ceea ce priveşte reducerea eficacităţii profesionale. Sindromul de burnout reprezintă o stare de extenuare fizică şi psihică externă. epuizarea nervoasă a cadrelor didactice prezintă o reală influenţă asupra atitudinii pe care elevii o au faţă de mediul educaţional. elevi. Consecinţele stresului ocupaţional prelungit şi excesiv include şi sindromul de suprasolicitare profesională sau sindromul de burnout. elevul va prezenta sentimente negative faţă de experienţa şcolară. 82 . pierdere vocii. conflicte. ticuri nervoase. (Zlate. În opinia acestuia. astfel că dacă acest fenomen apare în clasele primare. va determina o atmosferă sufocantă pentru elevi. creştere sau pierderea în greutate. de depersonalizare şi de reduce a realizării profesionale apărut la indivizii implicaţi profesional alături de alţii‖. 604) De asemenea. performanţe scăzute. ambiguitatea rolului etc. dar şi faţă de interesul pe care îl manifestă pentru procesul de învăţare. Cea de-a treia dimensiune face referire la percepţia cadrelor didactic e. absenteism ridicat.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . care prezintă epuizarea ca un simptom extern.. această suprasolicitare la locul de muncă prezintă diverse consecinţe atât în mediul profesional (motivaţie scăzută.nr. în engleză. În multe dintre cercetări şi studii. În concluzie. în mod corect. se poate aduce în discuţie. În literatura de specialitate. acordarea unei atenţii scăzute în ceea ce priveşte activităţi le zilnice. Tocmai din acest motiv. A doua dimensiune este cea psihologică. implicare scăzută). o altă consecinţă a expunerii prelungite la condiţiile stresante la locul de muncă şi anume apariţia epuizării nervoase. fizică şi mentală şi se exprimă prin aplatizare afectivă.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Aceasta reprezintă ‖un proces pe parcursul căruia o persoană ce era cândva productivă şi dedicată muncii sale. 3-4 (47-48)/2012 vorbi despre grade extreme ale anxietăţii. Maslach şi Jackson (1981) propun următoarea definiţie a burnout -ului ‖un sindrom de epuizarea emoţională. iritaţii. întregii organizaţii). M. Nivelul ridicat de stres prelungit este extrem de dăunător pentru sănătatea şi starea generală a tuturor actorilor educaţionali (cadre didactice. iar dacă acesta apare la liceu. cu diverse consecinţe atât în planul profesional. care distanţează cadrele didactice de la activităţile pe care aceştia ar trebui să le presteze în mediul educaţional.

T. 3-4 (47-48)/2012 BIBLIOGRAFIE: 1. (2001). politici. B. J. Diaconu. B. Pescaru. Capotescu. O‘Driscoll. S.. (2003). S. Cooper.. Marekeds. Bucureşti: Editura Humanitas 6.. Bucureşti: MEN 7. R. Păduraru. European Commission. Washington DC: Taylor & Franci 9. Girault. B.. (1984). (2002).Anul XIV . Folkman. Appraisal and Coping. New York: Springer 8. Dewe. Schaufeli. (2004). R. Professional Burnout: Recent Developments in Theory and Research. Formarea cadrelor didactice.. B. I. Enzmann. Iucu. R.nr. R. Spice of life or kiss of death? 5.. Seyle. modele. Jinga. M..PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Lazarus. H.. Guidance on work – related stress. C. M.. D. M.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Maslach. Iaşi: Editura Lumen. Pedagogie. În Schaufeli. A. Bucureşti: Editura ASE 4.. L. (2000). Iaşi: Editura Polirom 83 . O. (1956). Pânişoară. Tratat de psihologie organizaţional-managerială (Vol. M. 2. strategii. Ciobanu... Sisteme. Formarea personalului didactic. (2004).. Measurement of burnout: a review. The stress of life. aplicaţii. C. (2007). Zlate. O. (2006). N. London: Sage 3. Iucu.. Stresul ocupaţional: teorii. Organizational stress..II). New York: Mcgraw-Hill 10.. Stress.

2006). depinde de persoana în cauză. 3-4 (47-48)/2012 EMOŢIONALITATE.. Sursele de stres pot fi clasificate în: individuale. 1997). Being harmed by this situation or taking advantage od it mainly depends on the person because stress may either be a factor threatening the organism physically or psychologically or a power which gives energy in dealing with life (Baltaş. Când o persoană simte că nu face faţă cerinţelor şi provocărilor din viaţa sa. Blase (1986) a constatat următorul fapt: confruntarea cu toţi aceşti stresori diminuează curiozitatea intelectuală şi poate conduce la o lipsă de implicare a cadrului didactic în pregătirea subiectelor pe care le predă.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . deoarece stresul poate fi ori un factor ameninţător pentru organism ori puterea care furnizează energie pentru a înainta (Baltaş. este determinat de modul în care o persoană percepe. A fi rănit de situaţie sau a profita de ea. Stresul poate fi definit ca efortul individual al persoanei de a face faţă presiunii psihologice sau fizice a mediului asupra acesteia (Griffin. depends their successful career as a teacher. Stresorii zilnici pentru profesori pot fi: programul. 1990). este interacţiunea dintre condiţiile locului de muncă şi persoană (Ross şi Altmaier. Stresul. interpretează şi evaluează evenimentele neplăcute cu care se confruntă. Burke&Konarski. the management of stress became essentially important. numit stres profesional. Cercetări recente s -au centrat pe relaţia dintre stresul cadrelor didactice şi mediul şcolar (Greenglass. Whether a teacher comes to master emotional skills or not. 1997). pregătirea lecţiilor.Anul XIV . For teachers. Stresul este un termen general folosit pentru a exprima presiunea la care sunt supuse persoanele (Forrest.nr. Bernard (1990) stipulează că stresul profesorilor este produsul modului în care profesorul reacţionează şi se adaptează la solicitările postului (datoriile zilnice ca şi cadru didactic) şi la ameninţări (acţiunile altora). STRES ŞI INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ LA CADRELE DIDACTICE Drd. discuţiile cu părinţii (Greenglass et al. 1994 ).PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . organizaţionale sau din afara organizaţiei (Gupta. conflicte cu conducerea instituţiei de învăţământ sau cu colegii. 1994). experimentează starea de stres. 2002). conform modelului teoriei raţional emotive şi comportamentale (REBT). Factori favorizanţi ai stresului în învăţământul preuniversitar Stresul este reacţia anormală a organismului la factorii de mediu (Luthans. Simona CIF Stress is the abnormal reaction that the organism displays against threating environmental elements. 1994). 84 . (Luthans. confruntarea cu elevi dificili. 1981) sau e posibil să fie împărţite în două grupuri: individuale sau organizaţionale. Stresul organizaţional. 2002).

aceştia au o cogniţie de tipul:‖este PREA dificil să mai am încă o zi la acest serviciu lipsit de satisfacţii‖. de exemplu. Conform modelului REBT. În cadrul şcolii.nr. Aceştia menţionează conceptul de extenuare emoţională . când politica şcolii cu privire la problemele de disciplină a elevilor nu sunt clare. schimbarea standardelor curriculare. Cele mai comune conflicte de rol (Byrne. asupra a ceea ce învaţă elevul. Unele cercetări recente (Weber. este conflictul sau ambiguitatea rolului (Friedman. profesorii tind sa raporteze un nivel de stres mai ridicat. Maslach şi Jackson au descris câţiva factori care au legătură cu stresul profesorilor. Ambiguitatea rolului apare.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . când profesorii consideră că nu au fost instruiţi suficient pentru poziţiile pe care le ocupă. Fiecare cercetare a scos în evidenţă faptul că stresul este mai prezent în cadrul liceelor decât în gimnazii (Anderson & Iwanicki.Anul XIV . Al doilea factor menţionat este cel al depersonalizării. Astfel. colegi şi părinţi (Friedman.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . se implică tot mai puţin.în consecinţă. 3-4 (47-48)/2012 În 1981. 1981). fapt ce poate conduce la lipsa de interes personal în ceea ce priveşte comportamentul sau învăţarea elevilor şi la tratarea impersonală a acestora. 1990). indirect. aproximativ 43% dintre profesori sunt expuşi comportamentelor ostile ale elevilor şi 4% sunt ameninţaţi sau chiar atacaţi fizic de elevi. Alte variabile menţionate în cercetările prezente menţionează că stresul la profesori corelează cu tipul de elevi la care acesta predă şi factori ce ţin direct de şcoală/instituţie. percepţia de a fi subapreciat de elevi. corelată cu stresul. 2005) raportează că mai mult de jumătate din profesorii care se pensionează înainte de termenul de pensionare acuză suferinţe psihice şi psihosomatice. Profesorii care experimentează un nivel de stres ridicat sunt mult mai preocupaţi cu problemele probabile de comportament ale elevilor şi încep să se concentreze mai mult pe controlul comportamentului elevului decât pe crearea unei experienţe de învăţare stimulative şi captivante (Blase. în accepţia de sentiment de oboseală emoţională şi „a fi secătuiţi‖ de către ceilalţi. 1991) este mediul fizic reprezentat de şcoală în sine. Experimentarea stresului poate avea un efect direct asupra performanţei cadrelor didactice şi. În acest caz profesorii cred că ceea ce fac ei nu au niciun efect asupra elevilor şi. Profesorii raportează că se simt obosiţi dimineaţa şi le este greu să înfrunte încă o zi la serviciu. 1984). O altă variabilă importantă. Un alt factor legat de stresul profesorilor (Friedman. de asemenea. 85 . Aceştia prezintă cogniţii de genul: „nu sunt un profesor bun‖ şi încep să se evalueze ca şi persoană nu doar în rolul lor de profesor. confruntarea cu elevii şi părinţii. Când administraţia şcolii se bazează pe reuşite măsurabile ridicate. 19991). 1999) sunt: cantitatea şi calitatea muncii depuse. conflictul de rol poate apărea în situaţia în care cadrul didactic trebuie să îndeplinească atât rolul de profesor cât şi cel de a monitoriza alţi colegi. îndeplinirea cerinţelor unor elevi diferiţi. Al treilea factor menţionat este sentimentul ineficienţei personale. Şcolile care au expectanţe cu privire la atingerea de obiective măsurabile predispun la un nivel de stres mai ridicat.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Aceasta are efecte benefice şi adaptative în anumite situaţii. Aceştia văd pericole peste tot.). lipsa implicării. există multe tipuri de anxietate. precauţia – ne ajută să obţinem ce vrem şi să evităm ceea ce nu dorim . numărul crescut de elevi la clasă. Gândiţi-vă la oameni care în situaţii disperate au făcut lucruri care în mod normal nu le-ar fi putut face: au alergat cu viteză mare. cele de pericol. să nu consumăm otravă. plâns facil. însă. nu îi permite copilului să alege pentru a nu cădea. extenuare fizică. absenteism. 3-4 (47-48)/2012 Emoţiile profesorilor în mediul preuniversitar Depresia la cadrele didactice Tulburările depresive afectează aproximativ 10% din populaţia SUA (în România nu există date statistice relevante la acest moment). comportamentele dezadaptative ale elevilor. Femeile (9. cum sunt.Anul XIV . alcool) Anxietatea la cadrele didactice Teama este o caracteristică a speciei umane. Anxietatea sănătoasă ne menţine viaţa. etc.6%) sunt mai predispuse să facă depresie decât bărbaţii (6. Se estimează că depresia va fi a doua cauză a morţii după bolile cardiovasculare până în anul 2020. se uită dezorganizat în toate direcţiile înainte de a trece şi cauzează astfel un accident. îngrijorarea. lipsa suportului din partea conducerii şcolii şi intensitatea/încărcarea activităţii. insomnia. Consecinţele depresiei la profesori pot fi: probleme familiale. Profesorii/educatorii/părinţii anxioşi sunt neliniştiţi şi mai tot timpul supăraţi. Anxietatea nesănătoasă. 86 . să evităm să umblăm noapte pe străzi. extenuare emoţională. etc.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Cercetările din Marea Britanie au relevant faptul că 1 din 10 persoane care lucrează în educaţie vor dezvolta depresie pe parcursul unui an de zile. îl îmbracă excesiv pentru a nu răci. Imaginaţi-vă o persoană care refuză să treacă strada pentru a nu suferi un accident. migrene.nr. tulburări de somn. nu iese de loc din casă de teamă să nu i se întâmple ceva rău. să conducem cu viteze rezonabile. problem cardiovasculare. Anxietatea sănătoasă – vigilenţa. etc. ne afectează viaţa de zi cu zi. de exemplu. lipsa stabilităţii emoţionale şi comportamentale la locul de muncă (agresivitate fizică şi verbală. este bine că îngrijorarea ne ajută să ne asigurăm când trecem strada. etc. au sărit de la înălţimi mari.3%). De aceea. Riscul cel mai mare îl reprezintă grupa de vârstă 35-49. Un raport al Agenţiei Europene pentru Siguranţă şi Sănătate la locul de muncă din 2007 a menţionat primii 5 factori stresori pentru cadrele didactice ca fiind: suprapunerea de roluri. adicţii (tutun. Din păcate. 15% din persoanele care suferă de depresie se sinucid (NIMH). Femeile sunt afectate într -un procent mai mare de această tulburare (30%) iar rata bărbaţilor este mai crescută decât se considera anterior. au ridicat greutăţi. Teama că ceva ni se va putea întâmpla ne ajută să ne activăm forţele pentru a fugi sau a face ceva pentru a scăpa.

transpiraţie. într-un studiu experimental. Este clar că din studiul prezentat nu poate fi inferată o relaţie cauzală între cele două variabile (nivel de anxietate şi comportamente disruptive). disconfort abdominal. adresarea de injurii. efectuat de C. presiune la nivelul pieptului. În concluzie managementul anxietăţii reprezintă un element de bază al training-ului profesorilor. dat fiind faptul că nu se ştie cu exactitate dacă anxietatea produce comportamente disruptive. intimidarea elevilor. dacă vei adopta o perspectivă bazată pe raţionalitate vei experimenta un nivel mai ridicat al acceptării de sine şi a altora care îţi va aduce mai multă satisfacţie în viaţă. În studiu au participat mai mulţi profesori la care s-a înregistrat în format audio desfăşurarea a câte patru ore la clasă. stări de greaţă şi vărsături. S-au făcut de atunci numeroase studii ştiinţifice care demonstrează eficacitatea acesteia în prevenirea şi tratarea tulburărilor emoţi onale. mâini reci sau calde. tremurături. ironia. ameninţarea. Simptomele anxietăţii: Respiraţie întretăiată. senzaţie de înec. Havarneanu (2009).nr. însă. 87 . 3-4 (47-48)/2012 Morton et al. dat fiind faptul că frecvenţa problemele comportamentale ale elevilor poate fi atribuită creşterii nivelului de anxietate al profesorilor. discriminarea. excluderea de la ore. (1997) au explorat relaţia dintre nivelul de anxietate al profesorilor şi comportamentul disruptiv al elevilor în clasă. realizat pe elevi de liceu a descoperit că cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor faţă de elevi. Terapia Raţional Emotivă se bazează pe câteva principii simple care au. creşterea pulsului. aşa cum sunt percepute de aceştia din urmă. adresarea de injurii/ jigniri. se reduce implicit frecvenţa şi intensitatea comportamentelor de deranjare a orelor de către elevi. evaluarea neobiectivă. ignorarea mesajelor elevilor.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . pierderea apetitului. insomnie. Toleranţa scăzută la frustrare şi agresivitatea la cadrele didactice În Romania. absenţa răspunsului la solicitări. creşterea presiunii arteriale. lovire şi pedepse fizice Modelul cognitiv al inteligenţei emoţionale (Albert Ellis) Terapia Raţional Emotivă şi Comportamentală (REBT) a fost dezvoltată de Albert Ellis încă din 1955.Anul XIV . clipitul ochilor.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . lovirea. senzaţie de leşin. rezultatele au sugerat faptul că odată cu reducerea nivelului de anxietate al profesorilor. implicaţii profunde: tu eşti responsabil pentru propriile emoţii şi acţiuni. emoţiile şi comportamentele tale disfuncţionale sunt produsul gândurilor tale iraţionale. autorul a constatat o corelaţie pozitivă semnificativă între comportamentele disruptive ale elevilor şi nivelul de anxietate al profesorilor. or că aceste tulburări comportamentale cauzează anxietatea profesorilor. REBT se bazează pe conceptul conform căruia emoţiile şi comportamentele rezultă din procesarea cognitivă a informaţiei şi că este posibil ca prin modificarea acestui proces oamenii să ajungă să se simtă mai bine şi să-şi modifice comportamentele. Evaluând înregistrările audio obţinute. Comportamentele neadecvate ale cadrelor didactice includ: evaluarea neobiectivă. nervozitate permanentă. sunt. amorţirea picioarelor. ameţeli. în ordine descrescătoare: folosirea tonului ridicat. În schimb. creşterea ritmului respiraţiei.

În general. În activităţile de zi cu zi apar evenimente care ne împiedică în a atinge aceste scopuri (nu reuşim să facem ceea ce ne-am propus. că anumite caracteristici biolo gice ale individului pot afecta emoţiile şi comportamentele. oamenii. învăţ şi dau data următoare sau să mă adaptez la A dacă acesta nu poate fi modificat – mi s-a retras atestatul) şi 88 . covorul pătat poate fi curăţat. copilul poate să înveţe să asculte. După cum am văzut mai sus. tendinţa noastră omenească este de a ne supăra cu privire la aceste probleme. Evenimentele activatoare pot fi de două feluri: modificabile (pot fi schimbate: soţul poate să mă ajute în viitor. toţi oamenii au anumite scopuri (de a rămâne în viaţă şi de a fi fericit sau satisfăcut – a fi productiv. Sistemul de credinţe al persoanei este văzut ca fiind produsul atât de natură biologică. idei. o cicatrice. reprezintă probleme practice care necesită anumite soluţii pentru a fi rezolvate.Anul XIV . În momentul apariţiei acestor bariere oamenii reacţionează diferit. Astfel. tratamentul necinstit al altora faţă de noi. C-urile – consecinţele (emoţii şi comportamente). a fi respectat). fapt ce atrage atenţia terapeuţilor că există limite pentru schimbare. 2003). îşi creează propriile emoţii din modul în care gândesc. A – eveniment activator (ceea ce se întâmplă – poate fi un eveniment exterior sau un gând) 2. Situaţiile de viaţă nedorite. 3-4 (47-48)/2012 REBT susţine. evenimentele de viaţă nu cauzează direct emoţia. ABC-ul cognitiv are următoarele componente: 1.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .nr. cât şi dobândită prin învăţare (Ellis. suntem bolnavi). B – gânduri. ci de ceea ce gândim noi despre ceea ce se întâmplă. etc) şi nemodificabile (nu pot fi schimbate – decesul unei persoane. situaţiile dificile. Ceea ce simţim şi facem nu este cauzat de ceea ce se întâmplă. ceilalţi ne tratează fără respect. păreri despre ceea ce se întâmplă (ce cred eu despre A) 3. Emoţiile sunt de două feluri: funcţionale (ne ajută să ne atingem scopurile şi să rezolvăm A -urile dacă acestea sunt modificabile – am picat la examenul de atestare. În Terapia Raţional Emotivă se face o distincţie clară între problemele practice şi cele emoţionale.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . de asemenea. etc). În mod regretabil. copiii nu ne ascultă. C – consecinţe: emoţii şi comportamente (ce simt şi fac în urma a ceea ce gândesc) Credinţă iraţională (B) Credinţă raţională (B) Emoţie disfuncţională (C) Emoţie funcţională (C) Eveniment negativ (A) Eveniment negativ (A) A-urile – evenimentele activatoare (ceea ce se întâmplă). creând astfel un alt fel de probleme – problemele emoţionale. a reuşi în ceea ce faceţi. În cadrul programelor de Educaţie Raţional Emotivă se încearcă abordarea problemelor emoţionale cu scopul creşterii capacităţii persoanei de a găsi mai uşor căi de rezolvare a problemelor practice care să nu implice suferinţă emoţională.

vinovăţie. ne ajută să obţinem ceea ce dorim. 3-4 (47-48)/2012 disfuncţionale (nu mă ajută să găsesc soluţii la A şi nici să mă adaptez la situaţie în cazul în care aceasta nu poate fi modificată).PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . complică situaţia şi pot duce la probleme serioase (Ellis. Cogniţiile descriptive sunt cogniţii care descriu evenimentul activator (ex. sunt formulate sub formă de pretenţii faţă de sine. vă feresc de a complica situaţia sau de a intra în probleme serioase (certuri. sunt formulate sub formă de preferinţe sau dorinţe. Cogniţiile inferenţiale (gânduri automate) trec dincolo de descrierea informaţiei activatoare (ex. ―nu am făcut o lucrare de dizertaţie bună‖). decizii drastice) Gândurile iraţionale au următoarele caracteristici: distorsionează realitatea (sunt o interpretare greşită a ceea ce se întâmplă). Putem să avem emoţii negative. resentimente anxietate (teamă puternică) depresie vinovăţie Emoţie negativă funcţională dezamăgire îngrijorare supărare părere de rău B-urile – credinţele. disperarea. sunt exagerări ale evenimentelor. care ne afectează deciziile şi capacitatea de adaptare sunt: furia. Gândurile raţionale au următoarele caracteristici: derivă din realitate.Anul XIV . Emoţiile disfuncţionale. pe alţii sau lumea. vinovăţia. 1994). Emoţie negativă disfuncţională furie. depresia. nu vinovăţie. Credinţele noastre (B-urile) sunt de două feluri: raţionale (conduc la emoţii adaptative. sunt flexibile şi ne ajută să ne adaptăm. conduc la emoţii adecvate chiar dacă ceea ce se întâmplă este neplăcut (iritare. Prelucrarea informaţiei se face la trei niveluri: cogniţii descriptive. „mi se cuvine‖). faţă de alţii şi faţă de viaţă („trebuie‖. distrugeri. În tabelul următor sunt prezentate variantele funcţionale pentru diverse emoţii disfuncţionale. anxietatea (teama puternică). E bine de reţinut faptul că nu toate emoţiile funcţionale sunt pozitive. „e neapărat necesar‖. regret. nu depresie). anxietate.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . ruşinea. conduc la comportamente care ne rănesc pe noi înşine. ne ajută să rezolvăm sau să ne adaptăm la evenimentele de viaţă) sau iraţionale (nu ne ajută să găsim soluţii nici să ne adaptăm la ele în cazul în care acestea nu pot fi modificate). însă funcţionale. conduc la emoţii disfuncţionale (furie. tristeţe. gelozia. nu ne ajută să obţinem ceea ce dorim. sunt inflexibile şi rigide. pe alţii sau viaţa în general. depresie). nu furie. mânie. inferenţiale şi evaluative. 1962. ―faptul că nu am făcut o lucrare bună înseamnă că nu am să reuşesc niciodată în acest domeniu‖). ideile despre A (ce cred eu despre ce se întâmplă). părerile. Cogniţiile 89 . implică nişte căi ilogice de a ne evalua pe noi înşine.nr.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Cogniţiile evaluative sunt numite cogniţii calde deoarece cauzează apariţia reacţiilor afective (David. nelinişte. scăderea sistemului imunitar. prezent sau viitor. evitare. 1978). Albert Ellis (Ellis. depresie. epuizare. văzându-le ca pe cele mai rele lucruri care ar putea avea loc. ―catastrofal‖. accidente. precum şi că anumite circumstanţe (a fi iubit. Credinţele evaluative sunt de patru tipuri: Trebuie cu necesitate: se referă la modul în care oamenii au anumite cerinţe absolutiste formulate sub forma: trebuie cu necesitate – crezând că anumite lucruri trebuie sau nu trebuie să se întâmple. hipertensiune. Consecinţele comportamentale sugerează modul în care indivizii tind să reacţioneze când sunt stresaţi. Cu alte cuvinte. ulcer gastric (Downs. lipsa dispoziţiei. 1962. Evaluarea globală: este caracterizată de evaluarea persoanei cuiva (sine sau alţii) în funcţie de comportamente lor (eşecuri sau reuşite). retragere. insomnie. plictiseală. Consecinţele psihologice (sănătatea psihologică/sănătate mentală) include răspunsuri precum satisfacţie scăzută la locul de muncă. boli cardiovasculare. furie. iritabilitatea. Urmează adesea catastrofării şi poate descrie cerinţe conform cărora anumite lucruri nu ar trebui să se întâmple. În 1998 lista consecinţelor psihologice a fost completată de Caplan şi Harrison cu anxietate.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Consecinţele stresului asupra profesorilor Majoritatea cercetărilor în domeniu sunt de acord că consecinţele stresului asupra persoanei pot fi clasificate în trei categorii: psihologice. 1994) a definit în urma a numeroase studii patru cogniţii evaluative. nemulţumire. (2) cerinţe faţă de ceilalţi (ceilalţi trebuie). Driskill şi Wuthnow (1990) au remarcat că experienţierea stresului este corelată cu depresia. ulcer. 3-4 (47-48)/2012 descriptive şi cele inferenţiale se numesc şi cogniţii reci. deoarece nu generează direct reacţii afective. apatie. respectat. Comportamentele sunt semnele cele mai uşor de observat şi apar cel mai devreme (înaintea consecinţelor psihologice sau fizice). a judeca valoarea cuiva ca şi persoană în funcţie de comportamentele izolate ale acestuia. Consecinţele fizice (sănătatea fizică) ale stresului cuprind simptome precum: tensiune ridicată. (3) cerinţe faţă de lume (lumea trebuie să). Catastrofarea este caracterizată de cuvinte precum: ―groaznic‖. ―mai rău nu se poate‖. 2007). disforie. a reuşi) sunt necesităţi fără de care nu am putea trăi.Anul XIV . Catastrofarea: are loc când cineva exagerează consecinţele evenimentelor din trecut. creşterea nivelului de colesterol. 1990). Toleranţa scăzută la frustrare: este caracterizată de cuvinte precum ―nu pot suporta‖. frustrare. stimă de sine scăzută şi probleme nerezolvate (Harrison. fizice şi comportamentale. Downs. migrene. stimă de sine scăzută. astm. 90 .nr. vinovăţie. ―nu mai pot‖ şi se bazează pe ideea că cineva nu poate suporta un anumit eveniment sau circumstanţă. REBT sugerează că sunt trei cerinţe absolutiste de bază: (1) cerinţe faţă de sine (eu trebuie).

gânduri de genul: trebuie. În orice profesie. Este important să ne gestionăm bine timpul şi să prioritizăm activităţile. investiţi timp şi energie în a vedea cum puteţi îmbunătăţii lucrurile.‖ Practicaţi gândirea realistă. ce opţiuni sunt. violenţa. e groaznic. În viaţă lucrurile nu sunt simple şi uşoare. Dacă doriţi să schimbaţi emoţiile este nevoie să schimbaţi gândurile. mi-ar plăcea. Începeţi să practicaţi o gânduri precum: ‖Nu îmi place situaţia. În plus. Sunteţi cea 91 . Stresul este răspunsul nostru la problema practică cu care ne confruntăm. abuzul recreaţional de droguri. Chiar vreţi să predaţi? Vă place ceea ce faceţi sau o faceţi pentru că nu aveţi ceva mai bun la momentul acesta? Indiferent de răspunsul pe care vi-l daţi la această întrebare este bine să acceptaţi faptul că este alegerea dvs.nr. nu facem altceva decât să îngreunăm situaţia cu care deja ne confruntăm. nu sunt bun de nimic şi înlocuiţi-le cu: aş prefera.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . nu suport. Dacă atunci când întâmpinăm o situaţie neplăcută.Anul XIV . 3-4 (47-48)/2012 Cercetările au asociat cu stresul următoarele comportamente: fumatul. A gândi realist înseamnă a accepta lucrurile asupra cărora nu ai control şi a depune eforturi cu privire la lucrurile care se pot schimba. faceţi-vă o agendă zilnică de activităţi ierarhizate după importanţă acestora şi începeţi cu cele mai importante dintre ele. Faceţi sport. Reevaluaţi-vă motivaţia pentru care predaţi. Eliminaţi sarcinile lipsite de importanţă. Identificaţi în gândirea dvs. ce gândiţi şi cum reacţionaţi în acele situaţii. nu îmi place însă pot suporta. De cele mai multe ori ne încărcăm cu sarcini mai puţin importante care ne consumă mult timp. Un mare procent de oameni pierd timpul cu situaţii asupra cărora nu au control şi se plâng. Aplicaţii practice pentru cadrele didactice Creşteţi-vă toleranţa la frustrare. citiţi. consumul de alcool. însă pot suporta. Scrieţi o listă cu situaţiile în care vă stresaţi. dar mai ales ca şi cadru didactic care lucrează cu oameni (adulţi şi copii) este nevoie să vă luaţi timp pentru dvs. de a rămâne în sistem. este mai eficient să acceptaţi lucrurile pe care nu le puteţi schimba aşa cum sunt şi să nu pretindeţi ca realitatea să fie diferită. Luaţi-vă timp pentru dvs. raţionale.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Fiţi atentă la ce simţiţi. evitarea (Quick. Această listă reprezintă punctele dvs. mâncatul în exces. de vulnerabilitate. lovitul. nu e capătul lumii. în loc să vă plângeţi sau să vă stresaţi. strigatul. aş prefera să fie diferită. Gestionaţi-vă bine timpul. Practicaţi aceste gânduri până devin obişnuinţă. plimbaţi-vă. 1986). retragerea. Notaţi totul pe hârtie. frustrantă. Lăsaţi la o parte lucrurile mai puţin importante şi faceţi ceva ce vă place. sau orice altceva ce vă ajută să vă încărcaţi bateriile. noi ne stresăm. hai mai bine să nu pierd timp stresându -mă şi să văd ce pot face. În acest caz. lumea e aşa cum e. irosind astfel timp şi energie care ar putea fi investite în alte direcţii. sunt la fel de valoros ca toţi ceilalţi chiar dacă nu îmi ies toate lucrurile aşa cum îmi doresc. Nu uitaţi: gândurile duc la emoţii. înşivă. Ulterior luaţi situaţie cu situaţie şi modificaţi gândurile iraţionale cu altele. Identificaţi situaţiile în care vă stresaţi.

The stress of life. Cartwright. Cadrul didactic are acum la dispoziţie o paletă largă de tehnici pe care le poate folosi în beneficiul său şi al elevilor cărora le predă. Appraisal and Coping. (2001). Stress in teaching: Past. New York: International Univeristies Press. C. Lazarus. (1984). 3-4 (47-48)/2012 mai importantă persoană din viaţa dvs.D. New York: McGraw-Hill. Stress. (1997). Învăţaţi şi practicaţi o metodă de relaxare care să vă ajut e. present and future. (1976). R. 3. Lazarus. Psychological Stress and the Coping Process.).nr. (Ed. S. New York: McGraw-Hill. Beck.L. S. Bar-On. H.Anul XIV . Iaşi. Parker (Eds.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 92 . Motivation in classroom. ţineţi-vă respiraţia pentru trei secunde şi expiraţi lent în trei secunde. Dunham (Ed. Cognitive therapy and the emotional disorders. 8. In J. Spaulding. Inspiraţi încet în trei secunde. PA: Whurr Publishers.S. A. R. 7. & Cooper.). Învăţaţi să recunoaşteţi semnalele pe care vi le transmite organismul când sunteţi stresat.L. Relaxaţi-vă. 130–163). În mare parte acesta poate fi con trolat. 59 de principia de pedagogie practică. present and future (pp. nu veţi putea să aveţi grijă de ceilalţi. (1993). 4. 2. Cea mai simplă metodă de relaxare este respiraţia în trei timp.). The Handbook of Emotional Intelligence. 2009. California: Jossey-Bass 6. Editura Polirom.(1967). Philadelphia. C. Thousand Oaks. Dacă nu aveţi grijă de dvs.S. & J. (1966). Managing Workplace Stress. Profesorul de succes. Stress in the workplace: Past. 5.. Stresul este reacţia organismului la stresori. New York: Springer Publishing Company. Travers. Selye.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . J..T. California: Sage Publications.A. C. & Folkman. Ion-Ovidiu Pânişoară. BIBLIOGRAFIE: 1. New York: McGraw Hill.

care au ca punct central termenul şi conceptul de stres: ~230. Totuşi. dar cu nuanţe ce pot diversifica sensul: încordare. fenomenul stresului (mai ales la nivel educaţional) implică o configuraţie culturală. recenzii. care au făcut trimitere la cuvântul stres. 3-4 (47-48)/2012 STRESUL PROFESIONAL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ŞI PRIMAR . studii. şi derivate din latinescul "strictus". manifestările. însă. 93 . Considerăm că o asemenea răspândire poate să rivalizeze chiar şi cu noţiunile de psihanaliză care au acaparat într -un mod neaşteptat nu doar specialiştii din domeniile psihologiei şi medicinii (şi nu numai). ca şi cauzele dispun de foarte puţine variaţii. Cristian BUCUR Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Universitatea din Bucureşti Deşi un termen relativ nou în domeniul ştiinţific (introdus de Canon şi Selye în 1935 şi 1936).FACTORI ŞI DETERMINANŢI Lector univ. tensiune. 2 Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language explicã etimologia cuvântului "stres" ca provenind parţial din abrevierea cuvântului englezesc "distres". cărţi) în engleză aflate în biblioteca online şi până la ~630. O simplă căutare pe internet ne poate arata volumul imens de studii. Câteva preocupări mai intense din zona europeană au avut c a promotori UK şi ţările nordice. discuţii şi comentarii în limba română. cu înţelesul de "a trage (din) greu". ci şi publicul larg. dar nespecific – influenţa nocivă pentru om. stresul psihic a pătruns în limbajul cotidian prin intermediul limbajului ştiinţific. ce aveau înţelesurile de "constrângere. cercetări.000 de lucrări (articole. Termenul de "stres" desemneazã o serie de substantive înrudite ca înţeles. Această amplitudine de informaţii este impresionantă. dr. Cu toate că terminologia de stres are o etimologie complicată2. socială şi structural-organizaţională specifică.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Deşi o meta-analiză a unor multiple studii arată că factorii şi dimensiunile declanşatoare. cuvântul stres a căpătat astăzi o utilizare atât de largă încât se află în vocabularul activ al majorităţii oamenilor. parţial din cuvântul "estrece" din vechea francezã. Definiţii şi modele de interpretare Dimensiune psihologică. ţinând cont de factorii şi manifestările generale. cât şi cultural-organizaţionale. povarã.nr. presiune. al tuturor. în domeniul educaţional studiile realizate sunt relativ puţine şi s-au desfăşurat în arealul american. un element comun. solicitare.Anul XIV . consideraţii şi discuţii. cu alte cuvinte. constrângere etc. particulare atât cultural-sociale. el se regăseşte din plin în vocabularul nostru. documente. suferinţã". păstrând. ajungându-se la o nedorită atribuire de sensuri. forţã. participiul trecut al lui "stringere".000 de referinţe.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . trebuie identificate configuraţiile specifice. efort.

răspunde la întrebarea: Am cumva vreo problemă? Recunoaşterea unei probleme la nivelul persoanei este însoţită de o serie de stări afective negative. Paul Popescu Neveanu ş.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . SGA („sindromul general de adaptare‖) presupune 3 faze: de alarmă. Câteva dintre acestea sunt utile:  o stare care vizează adaptarea la noile condiţii de mediu. care afirmă că este vorba despre reacţia individului faţă de o situaţie sau eveniment care îi ameninţă echilibrul mental sau psihologic. Aceasta presupune modele tranzacţionale . de la abordări mai analitice (vezi cea oferită de Ioan-Bradu).  modificările generate de această stare sunt diverse (nespecifice) atât la nivel fiziologic şi biologic. 3-4 (47-48)/2012 Cea mai răspândită definiţie este aceea conform căreia. 94 . plecând de la geneza conceptului de „sindrom general de adaptare‖ a lui Selye. Există mai multe puncte comune în abordările conceptuale ale stresului. dar şi elemente diferenţiatoare. Multiple definiţii au fost oferite şi în literatura de specialitate românească. constrângeri şi suport) . ulterior. stresul este o reacţie individuală. competenţe. cât şi la nivel psihologic. experimentate de subiect. 30 de ani mai târziu.). problematice între acea persoană şi mediu. stresul să fie definit drept orice răspuns al organismului consecutiv oricărei cereri sau solicitări exercitate asupra acestui organism.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . stresul este o stare psihologică negativă implicând atât emoţii.  mecanismele intrate în joc sunt atât la nivel intern.a. dar şi extern.Anul XIV . abilităţi. Una dintre abordările mai recente este oferită de sociologii Chelcea şi Iluţ. pe de altă parte. Potrivit teoriei lui Selye.nr. o agresiune la adresa organismului (în general regăsită în definiţiile cercetătorilor români). fiind percepute ca un disconfort sau vătămare. Selye vorbeşte despre stres ca fiind sindrom general de adaptare pentru a desemna un ansamblu de reacţii adaptative ale organismului la acţiunea nespecifică a unor “agresori fizici”. ea este considerată din perspectiva a două idei directoare: nivelul primar (definit în termeni de cereri. pe de o parte. Din acest punct de vedere. cât şi cogniţii trăite. de rezistenţă şi de epuizare. în 1976. H. ne-am oprit în cercetările noastre asupra teoriei dublei aprecieri. Dacă iniţial aprecierea presupune o latură evaluativă care dă sens tranzacţiei. până la unele mai sintetice (vezi Mihai Golu. care pornesc de la modelele interacţioniste. Modele de înţelegere ale stresului Deşi multiple. pentru ca. şi rezultatul interacţiunii dintre exigenţele mediului şi resursele individului.  răspuns la orice solicitare a mediului ( în special în concepţia cercetătorilor străini).  stresul este produs de o tensiune. Adepţii acestui model consideră dificultatea de adaptare presupusă de stres ca fiind o reprezentare la nivel personal a unei tranzacţii particulare. după cum afirma Lazarus. o stare psihologică sau mentală ca răspuns la acţiunea unui stressor.

răspunde la întrebarea: Ce voi face în acest sens? În concordanţă cu această structură dinamică.).  variabile ambientale. durata. stresul este emergent nivelului secundar prin faptul că persoana percepe că nu reuşeşte (nu va reuşi) să găsească strategia de coping şi. reprezentând ansamblul relaţiilor interpersonale ale ind ividului. care determină tendinţe de a percepe situaţiile de viaţă ca ameninţătoare. din contra.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . dacă situaţia este considerată ca putând fi transformată sau.  caracteristicile situaţiei . deci. Conform acestui model putem să distingem mai bine între strategiile de coping şi apreciere. în propria capacitate de control asupra stresului. sau când rezultatul este important pentru persoana (Sells 1970). sunt utilizate mai frecvent strategiile centrate pe rezolvarea problemei.se utilizează strategii centrate pe reducerea tensiunii emoţionale. încercări pe care trebuie să le acceptăm). dragoste etc. 3-4 (47-48)/2012 nivelul secundar (este subsumat recunoaşterii existenţei unei probleme şi implică conştientizarea şi acceptarea faptului că este nevoie de o mai detaliată analiză. dacă situaţia este evaluată ca susceptibilă la schimbare.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Anul XIV . apoi faptul că nu reuşeşte să adopte comportamentele de coping care să o ajute în adaptare faţă de sarcina/cerere (nivelul secundar) şi dezvoltă starea de stres t ocmai datorită faptului că acea activitate. rezistenţa la exigenţele exterioare (capacitatea de a ţine sub control factorii şi evenimentele stresante).. nu poate rezolva problema care ameninţă starea de bine (Lazarus 1976 şi Cox 1990). cât şi alegerea strategiei.  trăsături de anxietate. acele comportamente de coping sunt importante pentru ea.  resursele sociale (suportul social) . ca nefiind controlabilă . un ajutor 95 . ori când persoana este anxioasă sau depresivă (Cox & Ferguson. dar şi de ce pe un post în care se succed două persoane sau pe două posturi identice se poate întâmpla ca cineva să dezvolte stări de stres. care influenţează atât perceperea situaţiei stresante.natura pericolului. pe când cealaltă persoană să nu dezvolte astfel de stări. care-i furnizează o legătură afectivă pozitivă (prietenii.nr.reţeaua de susţinere socială a individului.  credinţe religioase (evenimente stresante sunt considerate ca încercări din partea lui Dumnezeu. cu atât mai mult când sunt noi şi ambigue. Procesul de evaluare a relaţiilor individ-eveniment este influenţat de:  caracteristici individuale (resurse personale). 1991). şi chiar dacă devine conştientă de acest nivel este neimportant pentru el/ea. dar care nu conştientizează nivelul slab al rezultatelor. prefigurând strategia de coping) . Putem să luăm ca exemplu două scenarii probabile:  persoana A care nu dispune de abilităţile şi competenţele necesare pentru a îndeplini obiectivele conform unor standarde.  persoana B care conştientizează problema (nivelul primar). iminenţa etc.

importantă prin utilizarea ei în informarea şi formarea personalului confruntat cu diferite tipuri de stresuri profesionale şi prezentând diferite caracteristici individuale de rezistenţă sau. aşa cum este individul şi aşa cum sunt relaţiile individ-activitate.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . modificările fiziologice şi psihologice ce acompaniază recunoaşterea stării de stres. 96 . aşa cum este activitatea profesională. Cox propune cinci etape: sursele cererilor forţate către persoană din partea mediului. percepţia acestor cerinţe raportate la comportamentele şi strategiile de coping (nivelul primar). de vulnerabilitate la stres. presupune consecinţele copingului. financiar).cu cât îl apreciază ca fiind mai mare. 3-4 (47-48)/2012 practic (material.nr. ci la nivelul conştiinţei faţă de respectiva activitate. Este însă absolut necesar de a nu pierde din vedere întregul biopsihosocial p e care îl reprezintă individul uman şi de a aborda problema formării unor conduite adaptative multidimensionale. Acelaşi autor. Susţinătorii modelului afirmă că este util ca stresul să fie considerat din perspectiva dinamică a aprecierii continue în cadrul unui proces în desfăşurare.ambele fiind în interacţiune. constă în feedback-ul şi feedforward-ul rezultat din relaţionarea tuturor celorlalte etape. accentuează rolul percepţiei persoanei asupra suportului social. ci ca un proces dinamic mediatizat de alte două procese . Teoria cognitivă a stresului prezintă aspecte pozitive pentru că nu mai consideră stresul doar ca un stimul obiectiv ameninţător. de asemenea. Asociate acestei teorii sunt şi strategiile de coping (ansamblul eforturilor cognitivi şi comportamentali destinaţi controlării. faţă de implicaţiile viitoare. dar şi al percepţiei controlului asupra situaţiei.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . din contră. Este. Această nouă concepţie depăşeşte modelul fiziologic al lui Selye (1956) care ignora complexitatea relaţiilor între fiziologic şi psihologic şi mecanismele implicate în stările de stres-distres-eustres. stresul a fost descris ca fiind produs de diferenţele între percepţiile asupra cerinţelor mediului şi percepţiile asupra strategiilor sau comportamentelor de coping. Cu alte cuvinte. cu atât îi creşte sentimentul capacităţii proprii de control a situaţiei şi se reduce efectul negativ al stresului. trăirile emoţionale capătă un filon negativ şi d eseori sunt percepute ca experienţă personală pe care o are individul în starea de stres.Anul XIV . dependent de gravitatea acestuia. Cox.evaluarea cognitivă a evenimentului (controlabilitatea) şi strategiile de coping (de control efectiv) . informaţii şi aprecieri referitoare la situaţie. reducerii sau tolerării exigenţelor. este foarte important modul în care apreciază individul gradul de susţinere socială . nici ca un răspuns emoţional linear. starea de stres nu îşi are cauzalitatea în prezenţa sau absenţa performanţei şi/sau a comportamentelor de coping.

Din studii multiple s-au desprins câteva categorii de factori stresori la nivel organizaţional: relaţiile sociale la locul de muncă . factorii specifici activităţii. scăderea siguranţei locului de muncă. condiţiile de muncă din ce în ce mai puţin sigure. subevaluarea implicaţiilor negative. Au fost luate măsuri care cuprindeau trei faze: conştientizarea. rolul în organizaţie . dezvoltarea carierei.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . greutatea.) şi chiar asupra termenilor actuali ai relaţiei individ-eveniment (prin punerea în funcţiune a unor eforturi comportamentale active de înfruntare a situaţiei-problemă în scopul rezolvării acesteia prin confruntare şi/sau elaborarea şi realizarea unor planuri de acţiune. aparent de sfidare: exagerarea aspectelor şi implicaţiilor pozitive ale situaţiei. noi generaţii semnificativ diferite. cadrele didactice au trecut prin multiple măsurători (tensiunea. în străinătate Cadrele didactice din managementul administrativ din sistemul educaţional sunt adesea caracterizate prin nivel înalt de stres ocupaţional . minimă. schimbările continue la care trebuie să facă faţă. desfăşurarea acţională. aşteptările din ce în ce mai mari din exterior (familie.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . nivelul colesterolului etc .interacţiunile atât pe linie ierarhică. oricum. conflictul de rol şi percepţia că există o autoritate doar aparentă sau. dar şi întâlniri de luc ru inclusiv 97 .modul în care membrii instituţiei participă la luarea deciziilor şi care este modul de comunicare. asupra semnificaţiei subiective a evenimentului (recurgând la activităţi cognitive. acestea fiind percepute ca fiind stresate (Sparsks 1979). faza a 3-a a presupus acţiuni concrete de strategii personale. informarea. reevaluarea pozitivă etc. evidenţierea aspectelor umoristice ale acesteia. şi eficacitatea supervizării. societate). structura organizaţională şi climatul . Acestea pot fi canalizate pe modificări asupra sensului orientării atenţiei (deturnând-o de la sursa stresului prin strategii de evitare sau chiar dirijând-o către aceasta prin strategii de vigilenţă).) şi fiecare participant a primit un profil al stării de sănătate. Cadrele didactice faţă în faţă cu stresul profesional Factori de stres şi măsuri de gestionare a acestora a. în faza de informare au fost desfăşurate workshopuri (la care fiecare participant se putea sau nu înscrie). între colegi. pulsul.Anul XIV .nr. 3-4 (47-48)/2012 cerinţelor externe şi/sau interne care ameninţă sau depăşesc resursele unui individ).ambiguitatea rolului şi a statutului. în faza de conştientizare. cât şi pe orizontală. creşterea mijloacelor birocratice de asigurare a calităţii conduc pe mulţi dintre tinerii talentaţi şi plini de vise spre deziluzii majore privind activitatea personalului din învăţământ.

în ansamblu. cadrele didactice nu se identifică în acest pattern al locului de muncă. dimpotrivă. cu toate acestea. dar şi strategiile alese Intervenţia a părut să îmbunătăţească capacitatea cadrelor didactice de a gestiona optim stresul. Media generală a valorilor pe scala de stres s-a dovedit a fi peste medie. dar a avut un impact minor asupra percepţiilor lor asupra factorilor de stres. 33% nu ar încuraja elevii să devină cadre didactice. deşi intervenţia asupra factorilor organizaţionali a dovedit o reducere pentru toţi factorii de stres identificaţi la începutul studiului. cât şi de factorii sociali . o altă explicaţie pe care ne -o oferă autorii este dimensiunea restrânsă a studiului lor şi deci. cu un rol minor în acest nivel general de stres. de asemenea.familie. elevi. pe când printr-o scorare efectul acestor factori poate să fie mult diminuat. 3-4 (47-48)/2012 cu managementul instituţiei pentru clarificarea factorilor de stres de la nivel organizaţional Kahn 1964 – identifică ocupaţiile cu un nivel înalt de stres ca fiind caracterizate de ambiguitatea rolului şi a statutului. Autorii au regăsit de multe ori un nivel de stimă redus asociat nivelului ridicat de stres. de a oferi suport.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . altă explicaţie se referă la metoda folosită: scorare. pot exista multiple cauze: una dintre ele ar putea fi provocată de literatura de specialitate care supraestimează nivelul de stre s experimentat de cadrele didactice sau chiar să existe o polarizare pe cazurile majore inducând un efect de halo asupra întregii populaţii. slaba posibilitate de a g eneraliza (eroare de tip II). o altă explicaţie constă în mecanismele de gestionare a stresului cadrele didactice dezvoltând strategii mai eficiente decât am putea crede noi Se pare că factorii care au fost identificaţi la început ca fiind puternic streso ri sau slabi stresori. Strategiile de gestionare a stresului conduc la rezultate diferite în funcţie de care sunt cauzele.Anul XIV . de o lipsă de autoritate şi responsabilitate. nivelul de stres nu era nici pe departe atât de ridicat pe cât se aşteptau autorii. Cadrele didactice par să ―sufere‖ de o lipsă acută a recunoaşterii eforturilor şi muncii depuse atât de către managerii direcţi. ―burnout-ul cadrelor didactice este. mai degrabă. ierahizare – printr-o ierarhizare se poate ajunge la o concluzie total diferită (că există factori de stres majori). în timp ce 20% i -ar 98 . aceasta coincide cu alte cercetări ale lui Ames (1982) şi Cedoline (1982). ~55% au precizat că în ultimii 2 ani au schimbat sau s -au gândit serios să schimbe cariera. chiar şi în urma intervenţiei au rămas pe aceleaşi poziţii respective cu rol semnificativ în nivelul de stres sau. indicând că personalul didactic din învăţământul primar era supus unor nivelur i mai ridicate de stres.nr. de aici derivă una dintre recomandările către managerii din sistemul educaţional de a încuraja şi de a recunoaşte munca şi efortul cadrului didactic.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . chiar societate. totuşi. un indicator social general şi nu o caracteristică a profesiunii didactice‖ – 51% dintre respondenţi s-au plasat în jumătatea de dezacord privind această afirmaţie Semnificativ este şi faptul că majoritatea cadrelor didactice afirmă că atmosfera şi condiţiile generale de lucru sunt sub aşteptări şi relaţiile dintre colegi sunt strânse.

ca şi evaluarea din punct de vedere al percepţiei de control asupra a 14 factori S-a înregistrat un acord surprinzător asupra factorilor cei mai importanţi generatori de stres: motivarea elevilor. factori care afectează performanţa sa în clasă. relaţionarea foarte dificilă între administraţie şi cadre didactice.  diversitatea de activităţi zilnice.  domeniul de predare.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Persoana cea mai potrivită pentru a oferi asistenţă cadrului didactic în exe rcitarea controlului asupra tuturor factorilor de stres este chiar directorul instituţiei Sunt demne de menţionat concluziile studiului în care directorii din şcolile gimnaziale au fost rugaţi să ierarhizeze 10 factori în funcţie de influenţa lor asupra stresului în activitatea didactică.nr.nopţi. salarizarea total deficitară. întâmplările deranjante la nivelul procesului educaţional din clasă.  activităţile ce nu presupun  progresele elevilor/ copiilor. lipsa de timp a fost indicată de către toate cadrele didactice.  alte cadre didactice. acest ultim factor este strâns relaţionat cu insatisfacţia faţă de sarcinile non-didactice. 99 . Cu siguranţă. studentul este cel care are responsabilitatea de a interconecta toate aceste materiale în relevanţa individualpersonală. Contexte socio-demografice ale manifestării stresului profesional la cadrele didactice Cadrul didactic este zi de zi confruntat cu activităţi birocratice împovărătoare. prea puţin ajutor din partea partenerilor educaţionali (diverse instituţii din comunitate). comunicarea şi relaţionarea cu diferiţi părinţi. numărul mare de elevi în clasă. planificarea activităţilor pentru elevi cu niveluri foarte diferite de pregătire. frustrarea poate apărea atunci când criteriile care sunt obiectivate sunt cele legate de factori care nu-i sunt sub control Alte câteva cauze generatoare de stres sunt legate de ciclul educaţional vizat.. restul declarând că nu ar face ceva concret fie pentru a încuraja. elevul.  libertatea de a alege metodele  disciplina. îndeplinirea activităţilor.  hârţogăria.  colegii.Anul XIV . 3-4 (47-48)/2012 încuraja.  încărcarea postului.  salariul redus.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . când cadrul didactic petrece timp îndelungat . weekenduri pentru pregătirea lecţiilor şi a materialelor necesare. cadrele didactice pot face un curs atractiv. gestionarea activităţilor birocratice.  timp insuficient pentru  a-i ajuta pe alţii. pot elabora materiale interesante şi pline de conţinut.  administraţia.  vacanţele de vară. predarea. dar. situaţii problematice cu elevii şi studenţii etc .  orele de lucru. reglementări administrative. până la urmă. de lucru. fie pentru a descuraja tinerii pentru a se orienta spre calea învăţământului Lista de activităţi / dimensiuni care „le plac”. respectiv „nu le plac” în activitatea didactică: activităţi / dimensiuni care „ le plac” activităţi / dimensiuni care „ nu le plac”  să lucreze cu elevii/ copiii.  provocarea.  părinţii/ comunitatea.

generând situaţii de stres. ele percepând mai puţine posibilităţi de promovare. ne precizează autorii. chiar a lor.femei. manifest ând alienare şi stres profesional. iată factorii care au fost identificaţi ca fiind bine controlaţi: suportul cadrelor didactice în prezenţa elevilor. în acelaşi timp. Autorii pun semnul egal între simptomele de stres şi cele de alienare. Sistemele şcolare pot impune diverse modalităţi de control şi restricţionare a autonomiei cadrului didactic . pare a se subînţelege. chiar şi în cele mai bune situaţii acest demers este foarte dificil. O a doua fază a studiului a presupus ca directorii să evalueze care factori pot fi menţinuţi sub control. puşi cu toţii laolaltă şi interacţionând foarte strâns pentru perioade lungi de timp . acceptarea responsabilităţii de a -l ajuta pe fiecare cadru didactic în încercarea sa de a se perfecţiona. utilizarea unor mecanisme de recompensare mai mult individualizate decât globale.înţelegem că rolul cadrului didactic devine foarte dificil. iar dacă asociem aceasta şi cu motivaţii foarte diferite ale personalităţii.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . S-a putut sesiza astfel că. comunicarea grijii pe care le-o poartă cadrelor didactice. într-un studiu publicat în 1986. reducerea întreruperilor în clasă. cu toate că şansele de promovare par să fie identice. având mai mulţi factori de conflict de rol.nr. Winstein arăta că ―şcolile reprezintă grupuri mari de indivizi. 100 .iar noi ne aşteptăm să obţinem eficienţa crescută în multiple tipuri de sarcini educaţionale şi.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Cadrele didactice au puţine oportunităţi de a se întâlni şi de a interacţiona unii cu alţii. de relaţionare afectivă (în special cu membrii familiei). Interesante s-au dovedit studiile care implică diferenţele de gen în abordarea stresului.iar aceasta este o sursă majoră de stres. a părinţilor şi a altor membri din comunitate. Multe dintre cadrele didactice femei aleg această profesie din dorinţa de a -şi suplimenta veniturile. un factor semnificativ este faptul că mulţi dintre părinţi sunt mai mult indiferenţi faţă de ac tul didactic şi educaţia copiilor lor din perspectiva unor acţiuni şi a unei implicări.Anul XIV . de asemenea. În final. a părinţilor. diferite. că ele nu le-ar da curs) faţă de viaţa personală sau faţă de familie. pentru foarte multe cadre didactice. este motivarea elevilor de a învăţa. Cadrele didactice femei din mediul urban par să aibă un nivel mai ridicat de stres şi alienare (în termenii definiţi de autori). bărbaţii tind spre izolare de problemele familiale şi agresivitate. să existe relaţii armonioase‖. Calabrese şi Anderson. ne precizează autorii. dacă femeile tind să adopte comportamente de îngrijire şi prietenie. arătau că şcolile publice sunt un mediu de alienare pentru cadrele didactice . Semnificativ de reţinut este că aceleaşi clase comportamentale din cadrul speciei umane s-au întâlnit şi la mamifere. autorii accentuează că aceste femei sunt practic forţate (nu au de ales) să devină cadre didactice cu toate că apar multiple conflicte de rol (pe care. 3-4 (47-48)/2012 Esenţa calităţii actului didactic.

despre o asumare de mai multe responsabilităţi. În schimb. dar şi cu nişte beneficii mai mari? Răspunsul rezidă în asocierea cu tipul de loc al controlului pe care cadrul didactic este dispus să-l utilizeze mai des.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . De asemenea. deci. În momentul în care introducem în ecuaţie şi această variabilă ne putem da seama dacă este vorba despre o asumare sau doar despre multiple influenţe a unor variabile particulare. ei îşi formează mai puţine debuşee pentru a-şi explica şi accepta situaţii ce nu stau sub propriul lor control. Se pare că datele obţinute de noi confirmă rezultatele altor cercetări privind relaţia între stres şi satisfacţia profesională: corelaţie negativă. vorbim. deci. Locul controlului intern îl conduce pe individ către o asumare mai mare a responsabilităţii proprii în orice tip de activitate (profesională. În ce măsură aceste două implicaţii presupun o asumare a unui trai „mai zbuciumat‖. ei sunt. 3-4 (47-48)/2012 b. cei cu un loc al controlului intern foarte înalt par să interiorizeze mult mai dramatic relaţiile şi comunicările din cadrul activităţii didactice. cu un nivel de stres mai ridicat. la nivelul relaţi ilor socioprofesionale cu părinţii şi/sau colegii denotă o încărcare personală. cu toate acestea ele reprezintă. în România Cercetările realizate de noi asupra populaţiei cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar au arătat specificul fenomenului stresului profesional la noi în ţară. Interiorizarea locului controlului la nivelul încărcării postului. Semnificativ este că participanţii cu un nivel al locului de control intern foarte înalt par să resimtă mai puţin stres din surse care sunt legate de 101 . cu siguranţă. putem să vorbim despre o dublă implicaţie cognitivatitudinală: cei care obţin beneficii au un nivel de stres mai ridicat.nr. dar fără a obţine valori ridicate ale coeficientului de corelaţie. Ceea ce este semnificativ de reţinut este că pentru cadrele didactice din învăţământul primar şi preşcolar relaţia între stres şi beneficii presupune o corelaţie pozitivă. găseşti /ai‖.Anul XIV . mult mai uşor afectaţi de dificultăţile de comunicare fie cu părinţii. fie cu ceilalţi colegi. Aceasta ne îndeamnă să afirmăm rolul relativ modest ca factor determinant al stresului determinant faţă de satisfacţia profesională. considerăm interesante observaţiile de detaliu: temele principale ale relaţiei dintre stres şi nivelul de satisfacţie profesională este dat de relaţiile ierarhice de muncă fie pe verticală. Suntem conştienţi că cele două afirmaţii nu au ambele acelaşi nivel de adevăr din punct de vedere logic. cadrele didactice cu un nivel foarte ridicat al locului de control intern par să somatizeze mai mult simptomele de stres. fie pe orizontală şi de specificul organizaţional. spre deosebire de cei cu un nivel înalt al locului de control extern. Pe de o parte. în cazul nostru). pe de altă parte. poate chiar o supraestimare a propriilor capacităţi. din acest punct de vedere. credem noi. un mod de înţelegere de tipul „dacă te zbaţi.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . tot aceşti respondenţi par să perceapă relaţiile de muncă ca fiind mult mai conflictuale şi să aibă o mai mare încărcare de activităţi profesionale. Una dintre dimensiunile majore asociate stresului în domeniul educaţional (şi nu numai) este satisfacţia profesională. ca şi reciproca sa.

putem să sesizăm că există unele specificităţi: conflictul interpersonal. solicitările care-l vizează pe cadrul didactic) sunt mai mari în cadrul şcolii primare decât în grădiniţă. Pe de altă parte. poate şi datorită evoluţiilor spectaculoase şi a diferenţelor între copii. Se pare că singura subscală în care cadrele didactice din învăţământul preşcolar par să fie mai stresate este c ea a încărcării postului. detaşată la nivel afectiv. asociate acestui statut. la nivel social. deci. 3-4 (47-48)/2012 constrângerile organizaţionale. cu atât eşti mai puţin stresat de încărcarea postului O altă variabilă a cercetărilor noastre a încercat să evidenţieze dacă specificul activităţii didactice (preşcolar sau primar) influenţează nivelul stresului resimţit. cadrele didactice din învăţământul primar par să experimenteze un conflict interpersonal mai acut în domeniul profesional decât colegii din învăţământul preşcolar.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . astfel încât cadrul didactic consideră că majoritatea covârşitoare a cauzalităţilor activităţii şi rezultatelor trebuie să-i fie atribuite. de asemenea. multe dintre 102 . Aici se poate considera chiar o interiorizare şi asumare a unor responsabilităţi (de tip decizional) ce nu decurg din rolul şi statutul didactic.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Dacă pentru constrângerile organizaţionale nu se înregistrează astfel de diferenţe. Cert este că activităţile pe care le fac cadrele didactice din învăţământul preşcolar par să fie percepute ca mult mai diverse şi mult mai solicitante. cât şi preşcolar. Cadrul didactic se simte astfel răspunzător şi îşi asumă activitatea şi comunicarea dintr-o perspectivă personală şi prea puţin profesională.nr. modalităţile de interacţiune între educatoare şi cele între învăţători/ învăţătoare sunt mult mai diferite. care pare să cântărească destul de mult atât la nivelul învăţământului primar. încărcarea postului şi simptomatologia de stres. Un alt factor asociat este legat de încărcarea postului: asocierea dintre aceste două dimensiuni ne trimite către ideea că mai puţin de muncă înseamnă condiţii mai bune de muncă. Am putea să adăugăm şi relaţia semnificativă între nivelul de stres şi activitatea de supervizare (pe care o suportă cadrul didactic). care solicită mai mult din partea cadrului didactic. S-ar părea că aceste cadre didactice îşi păstrează focalizarea pe propriile forţe şi capacităţi astfel încât nivelul stresului generat de cauzele restricţiilor organizaţionale este influenţat puternic negativ de nivelul înalt al locului de control intern. Aceasta poate să aibă la bază atât interacţiunile cu părinţii. în acelaşi timp.Anul XIV . Astfel. Cadrele didactice din învăţământul primar resimt interacţiunea cu colegii şi celelalte persoane din cadrul activităţii profesionale ca fiind mult mai mult conflictuale decât pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar. dar care sunt. în sensul că delimitările şi autonomia (dar şi cerinţele. anumiţi factori de stres devin semnificativi pentru cei cu un nivel foarte înalt al locului de control intern. locul de control intern de nivel r idicat pare să fie puternic asociat cu strategii de „copping‖ foarte puţin eficiente. de asemenea. cât şi interacţiunile ierarhice cu superiorii. Astfel. cu cât ai mai puţin de făcut. Cadrului didactic i se cere o flexibilitate comunicaţională foarte mare în cadrul şcolii primare. tot cadrel e didactice din învăţământul primar par să aibă o simptomatologie mai accentuată (mai largă sau mai acută) decât cei din învăţământul preşcolar.

pentru învăţământul primar strategiile motivaţionale aplicate elevilor trebuie să fie diferenţiate. preluarea activităţilor unei colege bolnave sau care este la examene sau care are cursuri. este vorba atât de rutine comportamentale. fac ca şi disponibilităţile de compasiune. cât şi dificultăţi de ordin personal în găsirea şi ut ilizarea strategiilor de copping eficiente pentru atât de multe tipuri de relaţii interumane: este vorba despre interacţiunile cu copiii. În virtutea celor sesizate. colegi sau parteneri educaţionali. rezultatele obţinute în urma studiilor noastre relevă o prezenţă semnificativ mai mare a simptomelor fizice ale stresului o dată cu acumularea unei experienţei profesionale din ce în ce mai bogată. astfel. Încărcarea postului. nu trebuie să uităm că tendinţa de standardizare. de se angrena în anumite activităţi pare să fie mai facilă adultului.Anul XIV . dar şi cu adulţii: părinţi. din acest punct de vedere. de depăşire a unor timpi programaţi sau a unor atribuţii foarte specifice. dar fără ca această diferenţă să fie semnificativă statistic. ele pot însemna atât disfuncţionalităţi de ordin organizaţional privind coerenţa şi coeziunea grupului de activitate. să scadă. tip cine a făcut până acum această activitate o va face şi de acum înainte. De asemenea. gestionarea 103 . de înţelegere. elemente pe care cadrul didactic trebuie să le îndeplinească şi pe care trebuie să le urmărească în activitatea sa. Un alt factor de influenţă este felul în care se relaţionează cadrele didactice în interiorul instituţiei de învăţământ şi reuşesc să-şi gestioneze activităţile. Această perspectivă ne arată că activităţile sunt mai „flexibile‖ în interesul copilului şi nu pot ţine cont întotdeauna de lucrurile riguros standardizate. O altă problematică privind încărcarea cu activităţi este legată de dinamica motivaţională a elevilor/ copiilor. ca şi relaţiile interpersonale la nivel profesional sunt elemente de maximă importanţă în managementul resurselor umane . Dacă vom privi fenomenul stresului din perspectiva experienţei acumulate în activitatea didactică. trebuie să implice din ce în ce mai mult familia. Dacă pentru învăţământul preşcolar sistemul motivaţional al copilului rămâne centrat pe latura afectivă şi convingerea lui de a participa. în general.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . ca şi elementele de obiectivitate şi de implicare preponderent raţională într-un domeniu. trebuie să se modifice cel puţin o dată sau de două ori pe an. prin luarea în considerare a tuturor dimensiunilor stresului. acomodarea cadrelor didactice cu mai puţină experienţă la volumul de muncă poate să însemne o durată de timp de peste 2 ani de zile. trebuie să luăm în calcul factorul de management care poate influenţa semnificativ asumarea de responsabilităţi şi încărcarea postului. cadrele didactice cu mai multă experienţă par să se implice mai mult sau să -şi asume mai multe responsabilităţi decât cele cu mai puţină experienţă. părinţi care întârzie în a-şi duce/ lua copilul de la grădiniţă.nr. Elevul nu mai poate fi implicat la fel de uşor în activităţi în clasa a III-a ca în clasa I sau în clasa pregătitoare. poate să fie total diferită de cea a cadrelor didactice cu mai multă experienţă.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . există diferenţe semnificative în modul de comunicare şi în cel de raportare la copil. Astfel. 3-4 (47-48)/2012 activităţile educatoarelor au o mai mare doză de implicare emoţională şi de angajament faţă de copii. de generozitate. cât şi de disponibilitatea personală de a sacrifica anumite lucruri şi de a da de la tine. implicarea pe care o au cadrele didactice tinere.

McNamara and John R. apare o demotivare. Synthesis of Research Findings. Thompson. ca şi din nevoia unei radiografii a subtilităţilor surselor de satisfacţie/ insatisfacţie asociată stresului profesional. Hawkes and John K. Smith. relaţiile interpersonale capătă o mai mare fluenţă şi fluiditate.sagepub. Educational Administration Quarterly. În loc de concluzii Demersul nostru a plecat de la o lipsă de studii asupra relaţiei dintre profesia şi profesioniştii din educaţie (cu precădere în învăţământul preşcolar şi primar). fie par neadecvate pentru o tânără educatoare/ învăţătoare şi. NASSP Bulletin 65/1981 vol31. fiind cu mult mai puţine asperităţi.com/cgi/content/abstract/38/3/372 Charles V. 1999 School Psychology in Estonia: Expectations of Teachers and School Psychologists Versus Reality. BIBLIOGRAFIE: 1. Herbert Teacher Motivation and School-Based Performance Heneman. 1997 Administration Quarterly. Dedrick.nr. atunci când sunt implicate activităţi pe toată instituţia educaţională). http://eaq.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Richard Teacher Stress: A Descriptive Study of the Concerns.sagepub. Milanowski. http://spi.sagepub. înţelegerea parţială şi doar empirică a motivaţiilor şi percepţiilor interne ale acestor profesionişti. o percepţie a unei încărcări prea mari. 2002 38/2002.sagepub. 33/1997 vol1 http://eaq. Cu alte cuvinte. retenţie şi dezvoltare profesională.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 1981 http://bul.Carolyn Kelley.com/cgi/content/abstract/65/449/31 David P. Credem că este doar un început pentru a lansa noi studii şi a clarifica modalităiţile de recrutare. ca nişte activităţi de care m-am plictisit. James Job Satisfaction in Educational Organizations: A F. Simptomatologia de stres se accentuează odată cu experienţa. deci. Educational Hoyle. astfel încât sursa conflictuală de nivel interpersonal este semnificativ redusă.com/cgi/content/abstract/33/1/7 Eve Kikas. cadrele didactice resimţind nivelul de stres mult mai acut.com/cgi/content/abstract/20/4/352 104 . 20/1999. 3-4 (47-48)/2012 diverselor raportări către inspectorate (mai ales.Anul XIV . nu mai are elanul să le facă. la început. R. ca şi de management organizaţional într-un domeniu care ar trebui să ne preocupe mai mult şi ca „resursă umană‖ reală şi nu „serviciu de personal‖. III and Anthony Awards. fie încep să funcţioneze diferit. School Psychology International. pe care cadrul didactic deja nu mai are chef. realizarea materialelor pentru inspecţii etc devin elemente care. S-a evidenţiat faptul că strategiile interpersonale se îmbunătăţesc vizibil.

Place of Publication: London Contribution respective des pratiques de Nathalie Delobbe Tanguy recrutement/sélection et des tactiques de Dulac. and TeacherCompensation. Belgique e-mail : delobbe@rehu. Innovation. http://ebx. Rosse Stacy L. Job Satisfaction Among America’sTeachers: Effects Baker. 2006 and eastern europe. Teaching Kelly. Background Characteristics.ac. Berthelsen. Cultural Marin Calin si Magdalena heritage and contemporary changes series IV. Journal of Emotional and Behavioral Disorders 2001 9/2001. volume 14/2006 MEC 2004 Calitate şi echitate www.au/archive/00001526/01/1526_2 . Summer Whitener. 2000 Teaching and Learning. April 1.qut.4. 3-4 (47-48)/2012 Iucu. Stratégie (CRECIS).com/cgi/content/abstract/9/2/123 Joseph G. Editura Humanitas Educational J. 2004 Western Academy of Management. NCES 97 Values and education in Romania today.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Department of Education Office of Educational Research and Improvement. Alison.Anul XIV . Ron Nelson. central Dumitrana coord. 2005 Formarea cadrelor didactice – sisteme. strategii. 1999 Competenta Didactice.S. Individual Differences in Adaptation to Work Dissatisfaction. Ohlund.ro în învăţământul românesc. of WorkplaceConditions. Maura L. Roberts Students with Emotional and Behavioral Disorders. 2005 socialisation organisationnelle à l’adaptation des jeunes recrues. presented at the 2004 meeting of the Saturay.pdf Marcus Stroe si colab. Alaska Preschool teachers' experience of stress.be 105 . politici. U. Ed All. NATIONAL CENTER 1997 FOR EDUCATION STATISTICS. C.edu. Donna. Amelia Sources of Occupational Stress for Teachers of Maculan. Moore Alex. Publisher: Routledge. 1995 and http://eprints. Université catholique de Louvain Institut d‘Administration et de Gestion Centre de recherche en Changement. Bucuresti Marianne PerieDavid P. Romita. Anchorage. L and Teacher Education.ucl. and Barbara J.edu.nr.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .sagepub.

Romania.htm T. 1997 Education. Ed. 2005 Teacher Stress and Personal Values: An Exploratory Study. I. UNESCO-CEPES ”Incercare de investigare psihosociala la un lot de persoane active din Bucuresti cu incidenta crescuta a stressului‖. 1996 Teacher Performance And Personal Life Stressors: Ron Larchick. School Psychology International. Analiza nevoilor de formare.com Ruxandra Rascanu.com/cgi/content/abstract/26/3/340 The Separate Constructs of Communication Satisfaction and Job Satisfaction. Journal of Occupational Psychology. 2001 Teacher Induction Programs: A Strategy for Improving the Professional Experience Of Beginning Career And Technical Education Teachers.sagepub. Universitara Potolea. Lucrarea prezentata: Roberta Derlin and Gail T. http://spi. Iucu. Dan. 2007 Potolea.nccte. Editura Atelier Didactic. job satisfaction and people management. 26/2005. 2004-05 http://www. 1991 106 . P.sagepub.nr. L Ciolan. 1992 School Psychology International 13/1992.Anul XIV .com/cgi/content/abstract/51/1/39 Terry Gregson. 2007 Bucuresti Tatiana Bachkirova. http://www. Conferinta Nationala cu tema: ‖Psihologia si diversitaea ei‖-Timisoara. Implications For Urban School Administrators.sagepub. Teacher Eduation Reform in Romania – A Stage of Transition. 20/1997 Sonia Sharp and David Sources of Stress: A Contrast between Pupil Perspective and Pastoral Teachers' Perceptions.html Formarea cadrelor didactice. 1994 29/1994. Educational and Psychological Measurement 51/1991. Experiente europene (coautor) – coord. http://epm. E. http://spi.com/cgi/content/abstract/13/3/229 Spector. 2003 Ciolan.sagepub. R. Edward W.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Urban Education Schneider. Dan. Farla. Lucian.org/publications/infosynthesis/r&dre port/Tchr_Indctn_Prog/Tchr%20Indctn%20Prog.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Thompson. Neacsu – 2007 Bucuresti.apsc. Urban and Suburban. http://bul. Urban Chance. 1988 Development of the Work Locus of Control Scale. Understanding Job Satisfaction: Principals and Teachers. vol 39. 61/1988 State of the Service Report Retention. 3-4 (47-48)/2012 National Dissemination Center for Career and Technical Education The Ohio State University.gov.au/stateoftheservice/0405/c8d.

Perceptions 2004 International.sagepub. Ed Polirom. 1996 Job Satisfaction of UK Academics. Educational Management Administration Leadership 24/1996. Iasi Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language 107 . Welko Burnout among Teachers: Students’ and Teachers’ Compared. Evers. School Psychology Tomic and André Brouwers. http://ema. http://spi. G.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .sagepub. 1997 *** Psihologia vietii cotidiene.Anul XIV .nr.com/cgi/content/abstract/24/4/389 Will J. 3-4 (47-48)/2012 Titus Oshagbemi.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .25/2004.com/cgi/content/abstract/25/2/131 Zlate Mielu si colab.

drd. Popescu-Neveanu (1978). omul modern se transformă într-o persoană încordată. Florentina UŢĂ Asist. afin de s'adapter à ces nouvelles situations. pour l'homme contemporainm un plus de consommation nerveuse. on pourrais apprendre à connaitre ce qu'on a à réaliser. géstion du stress.a. pratiquer régulièrement des exercices physiques devraient devenir des alternatives ou des mesures d'intervention complémentaires à la psychothérapie et à la térapie de droque.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .univ. Astfel. Mots clef: stress. aux nouveatés et aux exigences au lieu de travail et de la vie quotidienne. pe termen lung.nr. chimici. tensiune neuropsihică. noutăţile şi cerinţele la locul de muncă sau în viaţa de zi cu zi. les effets que le stress produit sur nous. stări de vulnerabilitate la nivelul vieţii psihice ş. de la sorte. celui d'une société en permanente transformation. à long terme. Inglehart. şi anume faptul că reprezintă un stimul ce produce în organism 108 . au moins. 3-4 (47-48)/2012 STRES. P. există o notă comună a definiţiilor. un concept omniprezent în zilele noastre. un effort supplémentaire. en échange. surtout. Acest ansamblu este reprezentat de modificări morfo -funcţionale ale organismului.Univ. ACTIVITĂŢI FIZICE ŞI EFECTE DESTRESANTE Asist. qu'il n'existe plus assez de temps pour les activités qui font vraiment plaisir. nervoasă. exercice physique Ritmul alert de muncă şi viaţă impus de o societate într-o continuă schimbare. nevoia de a ţine pasul cu modificările. biologici şi psihici). la réalité. Hans Bruno Selye.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . în dorinţa sa de a obţine un confort relativ. Gelu Tudor UŢĂ Dans le contexte contemporain. anxioasă. à certains facteurs de risque pour sa santé. cel mai adesea la nivel endocrin care au ca rezul tat stări de încordare. reprezintă un ansamblu de reacţii fiziologice prin care organismul uman răspunde unui agent stresant. Changer le style de vie et. M.Anul XIV . Iamandescu (1994). mais. afin d'éviter ou améliorer. On ne peut pas controler tout le temps ce qui nous arrive. Stresul. ce qui l'expose. defineşte stresul ca fiind un ansamblu de reacţii al organismului uman faţă de acţiunea externă a unor agenţi cauzali (fizici. drd. impose. Deşi se observă o anumită diversificare a sensurilor acestui concept. Martens (1980). încercând să se apere şi să-şi menţină echilibrul de bază (1). îl expun unor factori de risc pentru sănătate. faptul că deseori nu mai există destul timp pentru activităţi care fac cu adevărat plăcere. un efort suplimentar pentru adaptarea la aceste situaţii.necesită pentru omul contemporan un plus de consum nervos. primul medic şi cercetător care a dezvoltat şi aprofundat studiul acestui fenomen.care. Am sintetizat câteva perspective asupra conceptului de stres oprindu-ne la definiţiile propuse de R. le besoin de répondre aux modifications.

regimul alimentar. aceştia se clasifică în (10): factori fizici-temperatura. problemele de control emoţional. izolarea etc.a. tahicardie. care cuprinde toate mecanismele nespecifice capabile să mobilizeze resursele adaptative ale organismului uman în faţa unor agresiuni care îi ameninţă integritatea.a. Hans Selye descrie pentru prima dată sindromul general de adaptare (SGA). orice situaţie pe c are o considerăm o ameninţare. trăsăturile de personalitate ş.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . imunitari. reală sau imaginară. Astf el. aer. biologic. nivelul de radiaţii din mediu.Anul XIV . factori sociali-mediul familial. bacterii. Aceste reacţii sunt urmate într-o etapă ulterioară de fenomene de contraşoc: 109 . personalitatea individului etc. hipotermie.. mediul profesional. etc. în funcţie de natura stimulului. În anul 1936.a.. În literatura de specialitate a domeniului. Acest stadiu se mai numeşte şi ―luptă sau fugi‖ şi se manifestă într -o primă etapă prin fenomene de şoc precum hipotensiune. În mod normal. factori chimici-substanţe chimice din alimente. Stimulii cu potenţial stresogen vor declanşa răspunsuri distinctive şi variate de la subiect la subiect. cibernetic şi social. fizic. va creşte nivelul de anxietate. 3-4 (47-48)/2012 un ansamblu de reacţiigeneratoare de răspunsuri cu caracter general adaptativ şi îl pun într-o stare de tensiune prin mobilizarea tuturor resurselor sale de apărare. controlabili sau nu. Eterogenitatea răspunsurilor individuale şi natura agentului stresor determină existenţa unui tablou diversificat al formelor de stres. chimic. se identifică stresul psihic. Un alt punct de vedere. fiziologice şi psihologice. predispoziţia genetică. comun acestor opinii. durata şi intensitatea reacţiilor psihofiziologice modificându-se în timp ca rezultat al sensibilizării sau a familiarizării cu stimulul stresor.a reprezintă un complex de factori care modulează răspunsul individual al organismului la agenţii stresori. susţinerea socială. care la rândul său va declanşa reacţii cu efecte somatice. Sursele de agresiune care constituie factori de stres sunt nenum ărate. mediul profesional. amploarea. apă. După natura lor. experienţele din trecut. ş. psihici. medicamente ş. dar există şi posibilitatea ca aceştia să nu declanşeze nicio reacţie.). aceeaşi persoană poate reacţiona diferit la aceiaş i factori. în care organismul prin reacţii fiziologice intense mobilizează acele resurse necesare pentru a putea face faţă agenţilor stresori. Acest sindrom presupune o evoluţie stadială şi anume: (1) Faza de alarmă sau de şoc.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .) sau interni (factori endocrini. Este importantă percepţia persoanei asupra stresului.nr.probleme în cadrul relaţiilor interumane. factori psihologici-stimuli interpretaţi subiectiv de psihicul uman la nivelul operaţiilor gândirii. Modul cum reacţionăm este influenţat de o serie de factori. paraziţi etc. este acţiunea dăunătoare a stresului pentru fiinţa umană prin perturbarea sau chiar pierderea homeostaziei sale biologice şipsihice. sănătatea fizică şi mentală. stabilirea unor obiective nerealiste ş. De asemenea. factori biologici-externi (viruşi.

Eustresul sau stresul pozitiv este stresul provocat de atitudini optimiste şi activităţi plăcute. cât şi uzura acestuia (13). El menţionează o energie de suprafaţă. În aceasta fază modificările şi dezechilibrele apărute nu depăşesc limitele homeostazice. Acest lucru face ca starea de adaptare să nu mai poată fi menţinută. Omul nu poate controla în permanenţă tot ceea ce i se întâmplă.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 1980) demonstrează că stresul implică atât adaptarea şi stimularea organismului. ajutând persoana să abordeze situaţiile mult mai eficient. finită. de dezadaptare. boli digestive. migrene etc. dansul este un exemplu ideal de eustres. se intră în al treilea stadiu. Selye (1968. ca pe nişte provocări. satisfacţia. Stresul pozitiv acţionează ca factor energizant. pe de-o parte. dar diferăîn limite largi de la individ la individ (12). Acestea tind să depăşească limitele homeostatice şi în funcţie de promptitudinea şi eficienţa mecanismelor adaptative se poate reveni la starea homeostazică sau se trece în stadiul următor (11). accidente vasculare cerebrale. cel de epuizare. supraîncărcare. iubirea. Pentru a realiza această distincţie Selye introduce termenii de eustresşi distres. creative şi reuşite. efectele stresului. de a induce o stare de relaxare/euforie a organismului.Anul XIV . adrenalina etc.a. Derevenco (1992) asociază conceptul de eustres cu „acele situaţii capabile să genereze o activare psihoendocrină moderată. În această categorie sunt incluse: râsul.nr. altele nu mai pot fi mobilizate şi încep să se instaleze consecinţele negative ale persistenţei reacţiilor de apărare ale organismului: boli cardiovasculare. şi o energie de profunzime.cortizol. Acest stoc de energie de adaptare nu este măsurabil. exemplificând cu un efort fizic de intensitate medie ori o activitate profesională ergonomic organizată‖(14). însă poate învăţa să cunoască ceea ce are de realizat. eşec ş. se comportă normal.a. Distresul sau stresul negativ este produs de solicitări intense.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . fericirea ş. (3) În cazul în care organismul continuă să fie supus factorilor agresori fără niciun fel de ameliorare. neurotransmiţători modelatori care au rolul de a contracara. însă persistă modificările din stadiul de alarmă. Eustresul determină creşterea secreţiei de endorfine. De asemenea. Investigând mecanismele fiziologice şi consecinţele SGA.Producţia de endorfine creşte în timpul exerciţiilor fizice repetate. Toate rezervele mobilizate de organism pentru a face faţă solicitărilor crescute s -au consumat.aparent s-a adaptat la situaţie. iar pe de alta parte. succesul. (2) Faza de rezistenţă apare în cazul unei acţiuni de durată a factorului stresor asupra organismului uman care. în scopul prevenirii sau ameliorării efectelor pe 110 . prelungite. Selye explică caracterul trifazic al SGA prin faptul că "energia de adaptare" a organismului este finită şi epuizabilă. 3-4 (47-48)/2012 secreţie crescută de hormoni suprarenalieni precum ACTH (hormonul adrenocorticotrop). efecte de încordare şi tensionare. Consecinţele sale pentru organism sunt în general favorabile. reversibilă.

Această apreciere este argumentată de faptul că numeroase studii focalizate pe beneficiile activităţii fizice asupra sănătăţii emoţionale şi mentale au demonstrat că atât tinerii cât şi adulţii care practică exerciţii fizice în mod regulat au o sănătate mentală şi emoţională mai bună comparativ cu persoanele sedentare. muzică. Specialişti ai domeniului(Baba şi Giurea. În opinia specialiştilor din domeniu. În opinia lui P.a. Dafinescu. constant. efortul fizic la nivel de performanţă şi mare performanţă. Deci. poate fi considerat un factor de stres deoarece. nivel-posibilităţi. Efectele acestui fapt se concretizează în reacţii fizico-chimice care acţionează pentru menţinerea homeostaziei.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . o gestionare mai bună a timpului-în acest fel se vor prioritiza evenimentele cotidiene. efortul fizic este un stimul care prin acţiunea sa asupra diferitelor aparate şi sisteme perturbă echilibrul biologic al organismului. precum şi cunoaşterea unor strategii adaptative. Structured After-School Activities as a Moderator of Depressed Mood for Adolescents with Detached Relations to Their Parents (8). Pe de altă parte. efortul fizic poate deveni el însuşi un factor stresant. Efortul sportiv abordat ca factor de stres se prezintă sub două aspecte: biologic şi psihic. dansul. prezentăm câteva dintre acestea: Is Extracurricular Participation Associated With Beneficial Outcomes? (7)( Este participarea la activităţi extracuriculare asociată cu rezu ltate benefice?Realizat în 2006.). stres şi efectele destresante ale exerciţiului fizic. 3-4 (47-48)/2012 care stresul le produce asupra sa.nr. Determinarea unor situaţii general valabile în producerea stresului. masajul ş. reglarea optimă a raporturilor nivel-aspiraţie. 15).(Activităţile 111 . Managementul stresului începe cu identificarea factorilor de stres. Holdevici ş. relaxarea prin respiraţie. p. meditaţia. efortul fizic reprezintă.a. în Statele Unite ale Americii. În lupta cu stresul negativ s-au impus metode precum acupunctura.supunerea prelungită a sport ivilor la solicitări fizice şi psihice intense poate provoca dezvoltarea unui sindrom general de adaptare. activitatea fizică practicată moderat. studierea tipurilor şi variabilelor de personalitatea capabile a favoriza apariţia unui sindrom. reprezintă direcţii de cercetare care converg spre elaborarea unor multitudini de conduite antistres (15). a demonstrat faptul că participarea la activităţi de grup extracurriculare a fost asociată cu efecte pozitive şcolare. stabilirea unor obiective realiste ş. au contribuit la formularea unor principii de conduită antistres. În continuare.Anul XIV . Într -o perspectivă selectivă. Efectele negative ale stresului asupra organismului şi psihicului se pot diminua prin activităţi fizice plăcute.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . concentrare şi accelerare a forţelor fizice şi psihice în cadrul unui sistem de autoreglaj conştient şi inconştient în vederea depăşirii unui obstacol. reprezintă una din cele mai bune modalităţi de a gestiona distresul.―o conduită conativă de mobilizare. practicarea unor activităţi sportive. psihologice şi comportamentale. a înving erii unei rezistenţe a mediului şi a propriei persoane‖ (apud Dragnea. Neveanu. hipnoza. P. vom aborda relaţia efort fizic. dar în anumite situaţii. 1996.a.

2011). deţin un rol important în menţinerea bunei funcţionări a creierului. Acestea au reliefat faptul că ―participarea tinerilor la activităţi sportive este asociată cu un comportament deviant redus şi cu performanţe academice şi sociale ridicate. nelinişte. 2010). frustrare. dezvoltarea de noi reţele neuronale. dar nu numai) pentru adulţi şi 60 de minute pentru copii. asociate unei diete potrivite şi o activitate intelectuală susţinută. practicarea regulată a exerciţiului fizic ar trebui să devină alternative sau măsuri de intervenţie complementară psihoterapiei şi terapiei medicamentoase. 3-4 (47-48)/2012 extraşcolare organizate. Există studii care au demonstrat existenţa unei legături între practicarea diferitelor activităţi fizice. a demonstrat că activitatea fizică are potenţialul de a crea o stare de bine psihică şi de a preveni problemele de sănătate mintală în rândul tinerilor (9). modificarea stilului de viaţa şi. factorul integrator între corp şi minte. Implicarea în activităţi fizice creşte frecvenţa interacţiunilor sociale ceea ce are ca rezultat întărirea suportului social şi creşterea feed-back-urilor pozitive primite. stilul de viaţă şi efectul acestora asupra sănătăţii reprezintă trei concepte a căror relaţie şi interrelaţie intimă nu mai pot fi contestate de nimeni (Neacşu. socializare şi integrarea socială.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . a demonstrate faptul că participarea la activităţi extracurriculare a fost asociată cu un risc scăzut de depresie Physical Activity and Mental Health: The Role of Physical Activity in Promoting Mental Wellbeing and Preventing Mental Health Problems (Activităţile fizice şi sănătatea mintală: rolul activităţii fizice în promovarea stării de bine şi prevenirea problemelor de sănătate mintală . ceea ce produce o stare de relaxare similară cu cea indusă de meditaţie. în mod special. Strategiile destinate formării unui stil de 112 . odată cu înaintarea în vârstă.nr. întărirea vaselor de sânge care hrănesc şi susţin structurile existente (5).Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . social. De asemenea.realizat la Universitatea din Glasgow. izolare. Scoţia. inclusiv întârzierea îmbătrânirii. Consecinţa acestui lucru este îmbunătăţirea stării de bine şi reducerea stărilor de anxietate şi depresie. Specialişti în neuroştiinţe explică relaţia activitate fizică moderată-sănătate mintală.Anul XIV . ca sursă de bunăstare şi calitate a vieţii. Mişcarea fizică. s-a constatat că activităţi precum alergarea sau săritul corzii măresc activitatea undelor alfa la nivelul creierului. Cercetările au mai demonstrat că exerciţiile aerobe moderate. în 2008.(Dumitrescu. Acestora li se asociază o altă caracteristică exprimată sintetic în sintagma calitatea vieţii. combaterea stărilor de neîncredere în sine. În combaterea efectelor stresului negativ. comportamen tal. prin faptul că practicarea exerciţiului fizic măreşte cantitatea de substanţe chimice din creier care determină buna funcţionare a acestuia. mişcarea reprezentând în acest caz. cognitiv. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă cel puţin 30 de minute pe zi de activitate fizică ce necesită un efort moderat (inclusiv activităţi sportive. Efectele practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport vizează planurile emoţional.realizat în Suedia pe un eşantion de 530 de adolescenţi. ca mediator al stărilor depresive a adolescenţilor cu relaţii de izolare faţă de părinţii lor . retragere din viaţa socială.

presupune printre altele: acceptare de sine.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . tinereţe şi maturitate.Anul XIV . 113 . cresc buna dispoziţie. urmate de relaxarea generală a organismului. dezvoltare personală ş. reducerea anxietăţii. sens şi scop în viaţă. Relaxarea analitică(Metoda analitică Jacobson) În stările de supraactivare emoţională musculatura este încordată. atât pe convingerea populaţiei de beneficiile practicării EXF asupra organismului. Într-o manieră sintetică. prezentăm din perspectiva educaţiei fizice şi sportului. „ele prelungindu-şi existenţa în adolescenţă. creşterea încrederii în sine şi în forţele proprii. cât şi pe implementarea unor programe/proiecte având ca obiective prioritare promovarea mişcării ca factor de menţinere a sănătăţii şi de combaterea a efectelor stresului cotidian. intelectuală. afectivă. la reprezentări cât mai plastice. conduc la o viaţă de calitate. reducerea stărilor afective negative. la formulări verbale cât mai expresive. reduc stresul. dezvoltă strategii de abordare pozitivă. Activităţile vizează obţinerea stării de bine. Scopul principal al acestor activităţi este refacerea organismului după eforturi fizice şi psihice intense. sub forme caracteristice nivelului satisfac nevoia de mişcare implică activităţile senzorială. control asupra propriei vieţi. Tabelul 1.a.nr. ca stare de bine. atenţia.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . formarea deprinderilor de relaxare psihomotorie. dezv. Activităţi de intervenţie pentru ameliorarea efectelor stresului negativperspectiva EFS ACTIVITĂŢI (a). spiritul de observaţie. generează satisfacţie. (b). Reducând încordarea musculară se creează şi o stare de destindere psihică. Sfârşitul copilăriei nu înseamnă însă şi încheierea jocurilor. imaginaţia.a. optimizarea concentrării atenţiei. Toate acestea au ca rezultat creşterea gradului de mulţumire în ceea ce priveşte propria viaţă. crearea unei bune dispoziţii prin mişcare. autocontrolul stărilor emoţionale. Activităţi sportive cu dominantă distractivă (jocuri de mişcare şi concursuri recreative) Jocul este un mijloc important în dezvoltarea şi educarea copilului şi este considerat ca o activitate caracteristică vârstei copilăriei. gândirea rapidă. reducerea sau eliminarea stările afective negative. Antrenamentul autogen Metoda sintetică de relaxare (a lui Schultz) Cuprinde un ansamblu de exerciţii (de respiraţie şi de autosugestie) care au la bază trăirea treptată a unei senzaţii de greutate în membre şi a senzaţiei de căldură în zona respectivă. (c). integrarea socială ş. realizează refacerea organismului după eforturi fizice. EFECTE relaxare psihică prin inducerea stării de calm cu ajutorul unor formule autosugestive. mai sugestive. relaţii pozitive cu ceilalţi. Relaxarea se realizează făcând apel la imaginaţie. activităţi de intervenţie pentru ameliorarea efectelor stresului negativ. menţinerea sau dobândirea capacităţii de mişcare şi de muncă. 3-4 (47-48)/2012 viaţă activ pun accentul. Calitatea vieţii. autonomie.

oricare ar fi natura şi intensitatea lor. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. practicarea liberă. (2010). considerăm că mişcarea fizică. Teză de doctorat. are reguli de desfăşurare prestabilite şi constituie prilej de distracţie şi voie bună pentru practicanţi. Sintetizând. prin faptul că jucătorul trebuie să ia decizii bazate numai pe propriul raţionament. Mulţi oameni preferă mişcarea în natură. 2. ca în orice alt aspect al vieţii. A. a celui mai bun plan. 2011). ―Este foarte importantă aici dobândirea şi menţinerea unei stări de echilibru. continuă. ACADEMIA ROMÂNĂ. creşte încrederea în sine. Teoria antrenamentului sportiv. da r sistematică a exerciţiului fizic reprezintă o opţiune pentru un stil de viaţă sănătos. Se cunoaşte că persoanele active din acest punct de vedere sunt mai sănătoase decât cele sedentare dar. favorizează relaţiile sociale. R. BIBLIOGRAFIE: 1. nu fac decât rău. 3. acest lucru fiind o sursă de eustres. dezvoltă gândirea logică. (1998). Jocul de mişcare este compus din acţiuni cu structuri preponderent motrice. 92). Activităţi sportive cu solicitare preponderant intelectuală . 114 . excesele. dezvoltă spiritul independent. o natură în care să se regăsească pe sine şi în care să se poată exprima liberi de norme sau de constrângeri. Farmecul acestui joc constă în faptul că „în ideea de şah şi în dezvoltarea gândirii şahiste se reflectă imaginea luptei intelectuale a omenirii”. p. Sportul de masă mijloc de socializare a studenţilor. contribuind pentru cei mai puţin dezvoltaţi fizic la formarea unei mentalităţi de învingător. activităţile alese trebuie să fie practicate cu plăcere şi cu regularitate. determină autoperfecţionarea. găsirea celor mai bune mutări. 1982).A. (1996). 3-4 (47-48)/2012 trebuinţelor şi aspiraţiilor acestor perioade” (Epuran. Un tip de activitatea motrică ideală şi accesibilă în orice moment al zilei este plimbarea. Echilibrul este conceptul cheie al stării de sănătate. atractive şi de întrecere.Anul XIV . dezvoltă imaginaţia şi creativitatea. îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare. Tot mai mulţi tineri se angrenează în activităţi sportive ce presupun „aventura‖ moderată şi a căror miză este o „provocare‖ căreia trebuie să -i facă faţă. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. A. (d). Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Pentru ca efectele să fie cât mai eficiente.Centrul Universitar Cluj-Napoca. contribuie la eliberarea de tensiuni/pulsiuni reprimate în activitatea profesională. 1984.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Studiu de caz .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . DUMITRESCU. contribuie la relaxarea neuromusculară. DRAGNEA. Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan.nr.şah “Partida de şah este rodul unei arte care izvorăşte din confruntarea a două gânduri” (Ştefaniu. corpul uman căutând starea de homeostazie pentru a se menţine şi revigora pe sine‖ (Neacşu.

7. Bucureşti: Ed.sagepub. 5. 2010).ro/referate/Stresul_si_consecintele_sale_asupra_omului_e 1037. NEACŞU. xxx. Teză de doctorat.com/content (accesat 22.html) 11.Anul XIV .ro/forum/stres-f32/eustresul-t256. http://jea. 9.cognia.ro/articole/citeste/21/stresul-si-riscul-pentru-boala 14.ed. 10. (1984). Factor determinant pentru prevenirea îmbătrânirii şi instalării bolilor degenerative .eric. (2011). F.php. UŢĂ. xxx. Universitatea din Bucureşti.http://www.03. (2012).2012). http://www.com/documents/2861.despresuflet. stilul de viaţă şi sănătatea-triangulaţia vectorilor majori ai calităţii existenţei omului.referat. 6.com/medicina/sindromul-general-de-adaptare211731823. xxx http://www. Valori. I. xxx. xxx http://www. Mişcarea fizică. The International Session of Scientific Communications „Education Through Sport-Sport for Health‖.html.gov.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .nr.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Is Extracurricular Participation Associated with beneficial outcomes? http://www. xxx.http://www. Activităţile nonformale şi educaţie fizică. xxx. M.08. xxx.10.http://www. Structured After. FPSE. 12. 16.html 13. xxx. Bucureşti: ANEFS. 8.school activities as a moderator of depressed mood for adolescents with detached relations to their parents. Psihologia educaţiei fizice şi sportului.ro/biblioteca%20virtuala/editura%20mai/managem entul%20stresului%20profesional/stres3. Didactică şi Pedagogică. 3-4 (47-48)/2012 4. Universitatea din Bucureşti. DEFS. (coord). motivaţii şi strategii formative.aspx (accesat pe 08 22.2010).scritube. (2007). 15.pdf (accesat pe 2.2010). http://healthscotland. V.gov (accesat 8. GRIGORE. 115 .cultura.e-scoala. Exerciţiul fizic. EPURAN.ro/referate/psiho_stres.mai.

interests and specific concerns. the dynamics of social groups and different categories of populations (particularly dynamic categories of population that is at risk or marginalized). One of the best methods to achieve such an analysis is the mapping of social reference spaces. guide a pilgrim. "View" through a specific symbolism (broad mapping of the word) becomes increasingly popular way to plot. wall. 3-4 (47-48)/2012 METODOLOGII DE CERCETARE CARTOGRAFIEREA SOCIALĂ – SISTEME DE NAVIGARE ÎN SPAŢIILE SOCIALE Călin DRĂGOI FICE – România Social cartography is a tradition older than writing. interventions in social spaces. or navigate beyond the horizon. social map.nr. on the one hand. Clearly. tattoo.phy. social protection social spaces 116 . connect the realms of the sacred and profane.. “Indigenous cartographies are as diverse as indigenous cultures. in our view. However.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . the paper aims to present some of the issues revealed the structure and how to use the social map. (http://wwwas.” (Wickens Pearce and Renee Pualani Louis in Mapping Indigenous Depth of Place..pdf) Social mapping is imposed in recent decades as one of the methods objectification analyzes the political and administrative level and facilitate the structuring of regional or regional action strategies better adapted to practical realities facing the communities concerned. wood. social spaces. indigenous cartographies are process oriented as opposed to product dependent. Childcare (and others) can benefit a crucial advantage of such a complex technical investigation (objective description) of a complex social reality.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . more accurate than empirical Current typically used in social work. in American Indian Culture and Research Journal 32:3 (2008) 107-1261. and the predominance of empirical methods of evaluations of social phenomena. or plastic reality of the complex and heterogeneous. In this context. People have been creating maps to understand their surroundings since before the invention of writing. Keywords: social mapping. chanted.ohiou. especially in "problem areas" can be implemented with the desired efficacy only if the action zones are known in advance in depth with methods more accurate. or inscribed in stone. In social pedagogical Romanian sociology in the last two decades and there are few documented attempts to significantly relevant social mapping certain areas. The phenomenon is explained primarily by the large difficulties such "technical" you have to overcome such an initiative. Increasingly appear electronics market socalled "individual maps" created by individuals or groups in concordance the needs. or paper. leaf. Indigenous mapping may be gestural.edu/Departments/Geography/bcvs/pubs/pearce_pub_01. Indigenous maps may be used to assess taxes.Anul XIV . Century-sized GPS and cell phones "smart" social mapping ceases to be the preserve of a small group of specialists.

structurare şi de implementare a programelor de dezvoltare socială. Devenea însă tot mai clar. oamenii pot să examineze din ce în ce mai puţin empiric. pe măsură ce întrebările noastre se detaliau. dimensiunile şi implicaţiile fenomenelor specifice care marchează evoluţia comunităţii respective. la analiză obiectivă şi la profesionalitate. Tendinţa de a înlocui datele de măsurare cu perspective empirice este uşor de identificat în ultimele decenii. După părerea multora dintre persoanele intervievate./7078 117 . categoriile sau grupurile de populaţii care sunt implicate şi/sau afectate. dar nu întotdeauna suficientă. că este vorba de o cunoaştere empirică... La fel ca şi profesionalitatea de necontestat a persoanelor intervievate.php/. prin intermediul cartografierii sociale a anumitor areale sociale se facilitează elaborarea şi susţinerea de soluţii. influenţă care facilitează preluarea neselectivă a unui mod de gândire "spectacular". în justiţie şi mai ales în domeniul social.Anul XIV . “Aici sunt balauri” (Hic sunt dracones) În vechile hărţi indicaţia "Hic sunt dracones" marca sfârşitul lumii cunoscute pe atunci. de a pătrunde pe teritoriile pe care "sunt dragoni" şi de a înţelege mecanismele sociale care guvernează aceste areale. Statisticile oficiale oferă însă cifre de-a dreptul îngrijorătoare legate de fondurile care s-au scurs spre domeniul social în ultimele două decenii.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . de neevitat. 3-4 (47-48)/2012 1. de strategii de acţiune. Această predilecţie pentru empiric este parţial explicabilă prin influenţa tendenţial în creştere a mass-mediei (în special a presei). ci doar de lipsa de suficiente mijloace materiale (financiare). impactul şi aria lor de răspândire şi specificul acestora. dublată chiar de o anumită siguranţă de gândire şi decizională fără o bază obiectivă relevantă. O cunoaştere empirică a problemelor este desigur necesară.ca/index. Cartografiind comunităţile sociale în care trăiesc.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . bazat pe impresia unora dintre factorii de decizie că fenomenele sociale sunt în general ―de la sine‖ cunoscute în toată amploarea şi complexitatea acestora. – ―Here be dragons: Exploring Cartography in Educational Theory and Research ‖ în ejournals. Cartografierea socială reprezintă una dintre cele mai directe modalităţi de a trece peste astfel de linii de demarcaţie între spaţiile sociale ―cunoscute şi necunoscute‖3.ualberta. singurele probleme cu adevărat importante care apar în încercările de rezolvare a problemelor sociale nu sunt legate de modalităţile de concepere. bazată cvasi-exclusiv pe date de observare. Este vorba de sume 3 Ruitenberg C. problemele reale cu care sunt confruntaţi. În ultimele decenii cartografierea socială a devenit din ce în ce mai mult o strategie cheie în analizarea şi soluţionarea unora dintre problemele care apar la nivel de macro şi micro-structură în domeniul medical (de sănătate publică). Şi ceea ce este şi mai important. axat pe elementele de suprafaţă (dar sugestive) şi mai puţin predispus la reflectare. majoritatea persoanelor din cadrul structurilor administrative care se ocupă de protecţia copiilor şi tinerilor cu care am discutat au confirmat imediat şi cu o nonşalanţă surprinzătoare faptul că cunosc bine problemele din zona de care răspund. din perspective subiective. W. S-a semnalat totodată şi proliferarea unui sentiment de suficienţă.library.nr. În mod interesant.

. 2.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . dimensiunile axiologice proprii. transport. selectarea de simboluri şi marcatori.prin evaluarea insuficient de detaliată şi riguroasă a situaţiilor şi problemelor sociale specifice anumitor areale (zone. Harta socială devine astfel un instrument important în planificarea intervenţiilor în plan social şi în implementarea acestora.) şi printr-un anumit acţionism dinamizat de modul de gândire deja menţionat: "(a) problemele sociale sunt suficient cunoscute. Rezultatele parţial satisfă cătoare se explică . (c) nu se poate face ce s-ar dori deoarece lipsesc mijloacele materiale (mai ales banii)"4. Pentru ca o hartă socială să poată fi utilă comunităţii şi instanţelor administrative şi/sau politice răspunzătoare este necesar să fie respectate anumite condiţii. judeţe. Environment. specifice populaţiei respective Participanţii transmit experienţe personale care permit grupului să analizeze modelele (pattern-urile) propuse şi să identifice experienţele comune similare Rolul instituţiilor şi extinderea rolului şi a puterii acestora în conturarea de experienţe comune devine tot mai evident5.desigur nu în totalitate . p. no. 1. populaţii dezavantajate. etc. Harta socială permite persoanelor implicate să se ―recunoască‖. in Race.Anul XIV . deoarece: Participanţii dezvoltă un limbaj propriu corespunzând unei anumite realităţi ‖de teren‖ şi creează termeni şi noţiuni care reflectă valorile. Elaborarea hărţilor sociale . Hărţile sociale oferă posibilitatea ca astfel de interrelaţii complexe să poată fi obiectiv analizate în toată diversitatea lor. Poverty. să conştientizeze posibilităţile. etc.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Fall 2012. ca 4 Formulările se bazează pe răspunsurile primite la interviurile realizate cu persoane care lucrează în sistemul de protecţie socială a copiilor şi tinerilor 5 Eli Moore and Catalina Garzón – “Social Cartography: The Art of Using Maps to Build Community Power”. 3-4 (47-48)/2012 considerabile care au fost investite (în majoritate de Uniunea Europeană) în protecţia socială a copilului (în special) şi în ultima perioadă în integrarea socio -profesională a populaţiilor marginalizate sau aflate în situaţii de risc.).nr. 2. Practic respectiva persoană are posibilitatea să identifice arealul social imediat (―vecinătatea‖). unor scale de referinţă şi a unor modalităţi de layout – motivează în special persoanele implicate cel mai mult în problemele care urmează să fie transpuse în hărţi sociale în a dezvolta o conştiinţă critică şi pentru a demara acţiuni comunitare. Un proces de cartografiere – care include. 66 118 . vol 17.considerente generale. resursele disponibile şi amploarea posibilă a implicării directe. printre altele. dintre care enumerăm câteva dintre cele care ni se par a fi cele mai importante. să se identifice cu problematica specifică şi implicit să participe mai direct şi pozitiv motivat la implementarea unor strategii sau planuri de acţiune. (b) se ştie suficient de bine ce este de făcut. Realizarea multora dintre task-urile muncii sociale implică luarea în considerare a multiplelor şi complexelor relaţii dintre infrastructurile de diferite tipuri specifice unei anumite regiuni (sănătate publică. National Journal for social and environmental justice.

(1996).. un proces care poate fi deosebit de valoros prin ―substituirea faptelor fizice şi legilor cu fapte sociale şi legi sociale‖ 8. instanţele administrative şi politice care acţionează regional sau supraregional. 5. instituţiile. Rolland G.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . pentru a relaţiona trebuie să regăsim într-o hartă socială ceva din propria noastră existenţă. 7. care dezvoltă o dinamică acţională şi conceptuală proprie6. Spaţiile sociale dezvoltă în general o dinamică proprie şi tind să dezvolte ―frontiere‖ care au mai puţin în comun cu delimitările teritoriale oficiale. şi dimensiunile reale ale spaţiului social şi geografic vizat de un anumit proiect de intervenţie socială. New York: Garland.Anul XIV ."Spatial Analysis in Social Cartography" in Paulston. Suprapunerea (overlay). de a ―face vizibile‖ elemente care sunt mai greu depistabile intuitiv şi de a preveni bias-urile de gândire şi judecăţile de valoare preconcepute. etc…). ceea ce permite în anumite cazuri identificarea unor aspecte (probleme) de natură interstructurală care altfel riscă să rămână neobservate. etc.nr. p. Social Cartography: Mapping Ways of Seeing Social and Educational Change . J.Op. Hărţile sociale au totodată posibilitatea de a aduce în prim plan. . (Ed). complexe. p. Cu alte cuvinte. 2008. O hartă socială reprezintă însă mai puţin o transpunere bi. 138 119 . . Dragoi – „Protecţia copiilor şi tinerilor în spaţiile sociale – de la „areal-container” la „spaţiul de viaţă” în Educaţia Plus – nr. denumirile de străzi sau zone. ale infrastructurii rutiere. Hărţile sociale rămân însă permanent ―fluide‖ şi trebuie actualizare la intervale relativ scurte de timp. În acest context harta socială reprezintă o principală sursă de informare obiectivă pentru toate organizaţiile. cit. Pentru ca o hartă socială să respecte dimensiunile reale ale experienţelor diferitelor grupuri sociale coabitând acelaşi areal trebuie să folosească ―limba‖ grupurilor respective şi să păstreze o anumită ―fluiditate‖ a graniţelor. 3-4 (47-48)/2012 2. 3. Spaţiile sociale se conturează ca largi câmpuri sociale dinamice. mai ales în cartografia comparativă şi sunt procedee frecvent utilizate în testarea de ipoteze sau în evaluarea de programe guvernamentale. 122 8 Seppi. ale zonelor rezidenţiale şi industriale.).. 4..PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .sau tridimensională in sistemul de coordinate cartezian7 ci ar trebui să creeze metafore ale reprezentărilor spaţiale utilizând premisele logice derivate din pattern-urile geometrice. p. 17 7 Seppi. Pentru a putea fi identificate originile şi dimensiunile reale ale problemelor comunităţii harta socială trebuie să ―facă vizibili‖ factorii acţionând determinant la momentul respectiv. layouts adiţionale sau plotarea a două sau mai multe distribuţii pe o singura hartă reprezintă instrumente puternice. Hărţile sociale pot fi ―suprapuse‖ (optic chiar) altor categorii de hărţi (hărţi de reţelelor de transport. 6 C. Harta socială trebuie să respecte experienţa şi normele axiologice ale grupului social (grupurilor) care populează anumite areale şi să fie redactată ―pe înţelesul‖ acestuia (simbolurile utilizate. J. Harta socială trebuie să respecte graniţele spaţiilor sociale şi mai puţin graniţele administrative.

3-4 (47-48)/2012 Diferenţa care apare între noţiunea de ―hartă socială‖ şi cea de ―cartografiere socială‖ nu este numai de natură semantică ci se referă la diferenţieri mai subtile implicate de modul de rezolvare a problemelor legate de reprezentarea unei imagini ‖adevărate‖ despre un spaţiu dat într-un limbaj adecvat şi cu obiectivitate ştiinţifică.org/2008/09/28/stopping-the-social-cartography-menace 120 . răspândirea unor de modalităţi de ―cartografiere personală‖ de genul celor enumerate anterior poate conduce la efecte neaşteptate. urbanizării şi planificării urbane. priorităţi. În ultimii ani cartografierea a devenit din ce în ce mai mult un element cheie în analizarea şi comunicarea problemelor din domeniul sănătăţii publice. 9 http://wherecamppdx. Cartografierea socială a încetat a mai fi un domeniu alocat exclusiv unor grupuri restrânse de specialişti. spre exemplu la modificarea relevantă a unor modele comportamentale şi acţionale general promovate în deceniile precedente. Oamenii pot dezvolta soluţii şi pot milita pentru implementarea lor şi prin cartografierea propriilor comunităţi şi (în special) prin reflectarea asupra conţinutului hărţilor astfel întocmite. accesul mai rapid şi mult mai puţin limitat la seturi de date digitalizate au făcut operaţiile de elaborare de hărţi mai accesibile şi pentru persoane cu resurse mai modeste şi training tehnic limitat.nr. Fenomenul nu este încă în întregime analizat. 3. dar există deja semnale puternice că astfel de ―cartografieri virtuale‖ pot accentua de o manieră dramatică o anumită ―izolare‖ benevolă într-o lume care valorizează tot mai puţin socializarea (relaţionarea interumană) nemijlocită. Chiar dacă îngrijorarea unor autori că extinderea acestor ―spaţii virtuale‖ ar putea diminua consumul şi ar restrânge sfera de activitate inter şi intracomunitară nu ni se pare în totalitate justificată. Dezvoltarea unor sisteme operaţionale complexe şi rapide de cartografiere electronică (Geographic Information System – GIS spre exemplu) şi cartografierea prin intermediul Internetului. Pe lângă unele consecinţe pozitive. probleme. protecţia mediului şi drepturile umane. Concepte ca ―prieteni‖ şi ―încredere‖ capătă alte dimensiuni şi se referă tot mai mult la spaţii sociale şi la spaţii ―de mişcare‖ virtuale (de gen Face -book sau Twitter). efectul de lungă durată poate fi şi faptul că va exista în general mai puţină încredere în ―hărţi‖ (chiar şi în hărţile ―oficiale‖). Tehnica modernă de calcul şi preţul accesibil la care se pot cumpăra o serie de echipamente fac posibilă o colaborare mai strânsă între profesionişti şi ― cartografii amatori‖. Reprezintă cartografierea socială electronică un pericol? Nu puţini autori atrag atenţia asupra ameninţării pe care o poate reprezenta cartografierea socială (sau cartografierea non-convenţională) atunci când apare preponderent sub formă de iniţiative individuale şi este realizată de non -profesionişti.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . de simpli ―consumatori‖ care ―cartografiază‖ după bunul plac şi în funcţie de propriile interese. Astfel de ―cartografi de ocazie‖ îşi creează propriile ―hărţi‖ ale spaţiilor în care trăiesc9.Anul XIV .

Iniţiativele de cartografiere socială au fost puţine şi au avut un caracter local. 3-4 (47-48)/2012 4. –„ Mapping it out. iniţieze şi implementeze planuri de intervenţie realiste şi cu impact măsurabil şi să-şi ‖strategizeze‖ planurile de intervenţie pe termen mediu şi lung.Anul XIV . sociologia şi pedagogia socială din România s-au preocupat mai puţin de acest domeniu. cartografierea socială electronică a cunoscut în ultimele decenii o răspândire tot mai mare10.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Un proiect de redactare a unui program (software) dedicat de dezvoltare de hărţi ―specializate‖ se află în faza de implementare. de implementarea de proiecte de dezvoltare economică sau socială. hărţi de infrastructură. 1993. respective politicul şi administrativul să structureze. de extindere a reţelelor şcolare sau de sănătate. aşa după cum aminteam în debutul acestui articol. diferite layout-uri).nr.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Există o gamă largă de software specializat. a populaţiilor şi infrastructurilor implicate. de serviciile de prot ecţie socială şi de alte categorii de utilizatori care sunt implicaţi în dezvoltarea de proiecte de urbanizare spre exemplu. Practic programul poate fi ut ilizat de serviciile de sănătate. de dezvoltare a reţelelor de transport. p. mai ales datorită specificităţii spaţiilor de cartografiat. Informaţiile rezultate din prelucrarea datelor (hărţi. Avantajele programului: o modalitate facilă de activare a datelor stocate. posibilitatea de a compara areale diferite sau acelaşi areal la nivelul unor criterii prealabil determinate. Programul reprezintă o noutate în peisajul muncii sociale din România şi permite prelucrarea datelor de t eren existente pentru anumite areale în vederea stabilirii unor ―hărţi specializate‖ (spre exemplu hărţi sociale. diagrame de structură. de învăţământ. ceea ce face ca ―citirea‖ datelor să fie facilă şi accesibilă unor largi categorii de specialişti şi practicieni din domenii cola terale sau care nu sunt direct implicaţi în problematica socială. Chicago & London. etc…) pot fi utilizate în managementul de programe de intervenţie şi proiecte pentru: alocarea de prestaţii sau coordonarea furnizorilor de servicii asigurarea convergenţei intervenţiilor echipelor din teren identificarea şi cooptarea trainerilor şi a beneficiarilor de finanţări (micro finanţări în cazul unor proiecte) identificarea (selectarea) grupurilor ţintă (populaţiilor. grupurilor) evitarea bias-urilor Beneficiul global al sistemului îl reprezintă faptul că ajută factorii de decizie. Cartografierea socială electronică Aşa după cum afirmam anterior. care facilitează o vizualizare adecvată a datelor de teren. o utilizare ―prietenoasă‖ şi o grafică setabilă după dorinţă. 10 Monmonier. a arealelor. Deasemeni. Calculatorul (în special datorită posibilităţilor grafice de care dispune) permite o ―vizualizare‖ puternică a datelor şi suprapunerea a diferite ―planuri cartografice‖ (diferite tipuri de hărţi pentru aceeaşi zonă. protecţia socială. 24 121 . M. Expository Cartography for the Humanities ans Social Sciences‖. hărţi de reţele). The University og Chicago Press. Simpla preluare a acestuia rămâne însă dificilă.

1 .com/socialmedia/2010/09/15/files/2010/09/Social-Network-MapCS3.Spaţii sociale virtuale. Seppe De Blust and Aaron Van den Heede – ”The cartography of Belgium’s Social Security”) Cartografierea reţelelor sociale . reţele sociale virtuale (sursă: http://thenextweb.Cartografiere socială .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .diferite layouts şi modalităţi de reprezentare vizuală a datelor Cartografierea sistemului de securitate (protecţie) socială în Belgia (după Bea Cantillon.Anul XIV .nr.png) 122 . 3-4 (47-48)/2012 Fig.

123 . statistical analysis and database technology) to better understand the community in need in order to apply the appropriate aid and action.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .Anul XIV .un sistem de cartografiere pentru populaţii în situaţie dificilă (sursă: ‖How might we use the social business to improve helath in low-income communities‖ in The Challenge.org/gis_mapping.nr.sissghana. 3-4 (47-48)/2012 GIS .html) Using GIS mapping (merging of cartography. 2011 http://www.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .

Mapping-ul social poate deveni un instrument important în ―asamblarea‖ experienţelor individuale şi colective. instituţii de sănătate. statistical analysis and database technology‖. manage and present all types of geographically referenced data. O cunoaştere obiectivă. Concluzii Generarea prin intermediul cartografierii sociale a unei ―imagini de ansamblu‖ de dimensiuni mari a unei anumite ―probleme‖ cu care este confruntată o comunitate poate contribui de o manieră relevantă la sincronizarea şi mobilizarea resurselor umane (in special) şi a celor materiale existente. a realităţilor sociale şi a realităţilor coexistente într-un anumit spaţiu social contribuie de o manieră semnificativă la convergenţa eforturilor diferitelor persoane sau grupuri participante la implementarea unor proiecte sau la demararea unor acţiuni.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Sfidarea principală în cazul intervenţiilor la nivelul spaţiilor sociale o con stituie mobilizarea resurselor care ar putea fi disponibilizate de diferite grupuri sau instanţe formale (organizaţii guvernamentale şi non-guvernametale. analyze. In the simplest terms.nr. corect dimensionată.Anul XIV . în descoperirea de modele şi structuri sociale şi 124 . 3-4 (47-48)/2012 The 2010 Social Networking Map: Cartography of computer clubs (by Jeff Cormier) ‖GIS is a system designed to capture. store. manipulate.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . foruri administrative. etc…) pentru realizarea acţiunilor propuse. instituţii de protective socială. GIS is the merging of cartography.

nr. 3-4 (47-48)/2012 în atingerea unui nivel de înţelegere colectivă a cauzelor şi a rădăcinilor reale ale anumitor probleme şi sfidări cu care este confruntată o comunitate. Această conştiinţă colectivă constituie de fapt premiza cea mai importantă pentru acţiuni colective la nivelul spaţiilor sociale. Este ceea ce se înţelege de cele mai multe ori prin clasicul ―ajutor pentru a te ajuta singur‖. 125 .Anul XIV .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .

In the course of the meeting. ―We should get more involved through the lodgers‘ associations. while approaching the necessary rejection of physical violence without a viable alternative. social assistance and public administration Led by prof. initiated by the Women‘s World Summit Foundation (WWSF) The Children-Young people section. the speakers also discusssed a lot about the manifestations of violence which have become almost a commonplace in today‗s life. In a larger sense. Botezatu pointed out that ―we lack a strategic vision against violence. abandon or even injury should be an alarming sign. sometimes a victim of aggressions.nr. he himself an aggressor. headmaster of School 96 (also. among others. its lodger. references to the necessity of reading and of playing theatre.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . The dialogue. to some extent.Virgil Botezatu. Mr. which was equally informative and formative from a civic point of view and. involved specialists in education. FICE Romania president. Mr. He also pointed out that the faintest sign of abuse. FICE Romania and the District 4 Town Hall in partnership with The Educational Tribune and Bucharest School Inspectorate organized the event The Citizen –attitude and action against abuse and violence in the community. FAMILY AND COMMUNITY STAND TOGETHER IN THEIR FIGHT AGAINST VIOLENCE11 At the end of our participation as the Romanian representative in the campaign ’19 Days of activity to prevent abuse and violence against children and young people’. an NGO activist. by the drawings. paintings and graphics exhibited by students from a local school and also by the classical and folk music performed by students at Dinu Lipatti College. In fact. there were. the artistic part was completed by dancers from the Cultural Centre Nicolae Balcescu. 3-4 (47-48)/2012 DIN ACTIVITATEA FICE ROMÂNIA SCHOOL. To support these ideas.Anul XIV . the meeting brought participants together via art. the community which is closest to children and their families should no longer be passive but try to communicate . Toma Mares repeatedly insisted upon. maybe) pleaded for the introduction of a new type of civilized and nonaggressive dialogue in the day-to-day relationships especially with the media.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . ‖ 11 Article published in TRIBUNA INVATAMANTULUI . artistic.an idea which prof. violence. Art as an alternative to violence was a landmark in the discussions. and Gheorghe Petu.‖ The neighbours. Toma Mares. to Mihai Eminescu and to Marin Preda and to the latter‘s conversations with Florin Mugur. 110 November 2012. counsellor at District 4 Town Hall. 26 november 2012 126 .

the discussions touched on the necessity of an unequivocal position in cases of crime. but the way we do varies from one case to another. With the necessary precautions. and explained their manifestations of violence like this: „When given the chance. young people would always show off. mentally affected as well. Victor Ciorbea. She pleaded for the introduction of a model teacher who do not impose themselves through force. Another issue approached during the discussions focused on the necessity for financial and social improvement of the teachers‘status. they admitted that schools are now monitored very attentively. understanding and commonsensical in his attitude towards young people nowadays. Another suggestion. he considered that ‖more exigence would help‖ and he remembered his own school years spent at the famous college Sfantu Sava.‖ At the same time. at the same time.‖ That was the point at which Mr Botezatu wanted to know what was the legal frame that allows the neighbours‘ to interfere in situations of domestic aggression or violence against children. Mr. Elena Iorgulescu. the utility and practicality of such meetings have been proven for the benefit of education and community.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . At a social scale. As for this particular case. Mr. At the same time. 3-4 (47-48)/2012 Being invited to take part in the dialogue from his position of a professor with a long academic experience. the president of a lodgers‘ association. ‖Students can always recognise and appreciate a true teacher‖ Ms Mariana Nica. Dinu Giurescu. underlined. he reasoned that ‖ domestic violence is on the rise‖ and that our law system needs adjusting. she expressed her conviction that the improvement of the interhuman relationships will not take place unless the ‖political people change themselves for the better‖. proved balanced.‖ Further on. member of the Romanian Academy. according to Ms. Baluta was offered a prompt and practical solution in the presence of the representative of a childcare division specialised in child assistance and protection. based on facts and data. Ioan Baluta. regarding a young man in a difficult position. the president of another lodgers‘ association. brought into discusssion a serious situation he had been confronted with that very day. (both a mother and grandmother) asked the audience to take into consideration the impact that some teachers might have in some manifestations of violence. With regard to young people she asked for new workplaces as a remedy against violence within community and family. Regarding the involvement of the neighbours in unpleasant situations of violence within families. ‖Violence. Victor Ciobea mentioned the undoubtable progress made by the Romanian legislation regarding domestic violence as well as the regulations regarding child´s protection. In this way. referred to the introduction of obligatory uniforms for students in schools. Taking advantage of the participation of the well-known jurist. What is evident is that we need to get involved. Nica is specific to the people embittered by poverty‖‘ Florin IONESCU 127 . etc. Mr. Giurescu was rather cautious:‖The question is how far you can get involved.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . From a different perspective. Other people asked that the police should be more visible in their areas while. largely sustained.nr. he referred to how law could support a young man with mental problems who was physically abused by his parents. Mr. sociologist. She suggested that ‖laws should be stricter and less evasive.Anul XIV .

on November 19. domestic violence is defined as a scourge. Ministry of Administration and Interior. They also held meetings of teachers. with the participation of representatives of associations of owners. to prevent the causes of generating situations and to implement concrete measures of intervention. of the decentralized institutions. a social problem due to the change of the scale of values in all Western societies. physicians. A special interest is given to violence against women and their children as a reflection of the unequal power relations between women and men. parents and students with representatives of authorities. they have organized debates which were meant to identify specific manifestations of violence against children and youth. Călărași. This International Federation has represented our country in the campaign initiated by women's Women World Summit Foundation (WWSF) under the generic 19 days of action for the prevention of abuse and violence against children and young people that took place during the period November 1-19. This events enjoyed the presence of representatives of public and private institutions from Bucharest and other seven Romanian counties (Vaslui. Teleorman. members of academia. 2012. 3-4 (47-48)/2012 FICE Romania report on the 19 days of activism for the prevention of abuse and violence against children and young people Violence in all its forms is a topic of acute current interest acutely. All these were aimed at intensifying concerns in combating acts of violence and abuse whose victims are children and young people.nr. FICE Romania addresses special thanks and appreciation to the organization´s members.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . responsibility and action to the state institutions. causes and prevention measures. authorities and NGOs in Romania. town halls. in Bucharest. Iași). law enforcement. Tribune of Education magazine. preventing forms of child exploitation. protection of children's rights. in partnership with the city of Bucharest. in the context of the World Day against Child Abuse. On this ocassion. Parliament of Romania. a drastic phenomenon. organized inside the Palace of Parliament.Anul XIV . At national level. In this context. Youth and Sports. FICE Romania as an organization that defends the rights of children and young people launched a call for awareness.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . partners and supporters who helped organize the campaign actions at national and local level Ministry of Labour. with lawyers. defense of human values. At local level. At present. Argeș. county school inspectorates. affecting family as the place where the future of a nation is born. media institutions that were involved in the campaign events. Family and Social Protection. psychologists. Ministry of Education .means of manifestation. Hunedoara. local councils and county general directorates for social assistance and child protection. of the business environment. NGOs. on November 13. encouraging respect for moral and legal rights. FICE communities all along the country. Fice Romania organized a civic and cultural action entitled Citizens – attitude and action against abuse and violence in the community. Ialomiţa. FICE Romania conducted the National Conference Violence against children and young people. religious cults and mass128 .

youth and women. Brașov.These activities have involved 150. human and moral value which all together should be part of the Romanian family model. In terms of justice. According to some questionnaires addressed to the Romanian population. sociologists. almost 80% of the population is not informed enough to tackle domestic violence. After the debates. should have clear strategies and implementation policies. 3-4 (47-48)/2012 media.nr. lawyers. The central idea of the debates was that violence is an objective phenomenon and Romania suffers at all chapters in implementing eradication strategies . Buzău. we have managed to determine the emergence of initiatives closer to current realities and to the forms of violence and abuse that are met at all ages. Ialomi ţa. as well as in countering these negative phenomena through artistic. The national conference held at the Palace of Parliament gathered representatives of the above mentioned ministries mentioned as well as county representatives from all over Romania. at the initiative of representatives of ministries. These events occured in seven Romanian counties (Vaslui. This analysis of needs is actually grounded on Romanian people uprooting and moral reconstruction.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . FICE representatives carried out information campaigns in schools and.000 educators. They have presented examples of good practice in prevention and combating. teachers. improve the status of teachers and specialists from the welfare system under social and material aspect. etc. Bihor.000 children and young people. over 25. Therefore methods and techniques to address them should definitely be changed to become active. parliamentarians. Argeș). is emerging the idea that tolerance of the Romanian people to violence is very low due to the dictatorial regime and that tolerance of institutions that punish acts of violence is zero. National and local media involved in the dissemination of the activities that took place in educational institutions. representatives of ministries with responsibilities in preventing violence and abuse against children. creative and educational means. faith in God. Teleorman. the representatives of the educational sector support paradigm shift in Romanian education curricula by adding areas of the social health in order to change students attitudes and develop life skills for young people. We consider that in the 19 days of activism. as well as to extend the after school program as a form of supervision and education of children.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . social workers. The political class has sent a welcome message of solidarity to promote the rights of women to change the mentality on the gender inequality and power usage. Also. All this must be done on the basis of a clear analysis of the Romanian population needs to combat violence.Anul XIV . That is why FICE Romania calls for proactive and 129 . a fact that outlined the necessity of a more active involvement of local authorities. FICE Romania outlined strategies and action plans to be implemented in the near future. the Parliament of Romania. town halls. will establish counseling centers and family mediation to form specialists in surgery.

both at national and local level. elimination of violence against women.Anul XIV .through the Generale Directorate for Social Assistance and Child Protection. They also aim to mobilize the media. in collaboration with FICE Romania conducted a 25 days Campaign called ‖Stop the violence!‖.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Toma Mareș.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . kindergartens. Vaslui County Council. in order to eliminate the promotion of the negative "extremes" in favour of a systematic promotion of actions meant to prevent and combat forms of violence. no family and school violence.nr. hypermarkets. 3-4 (47-48)/2012 reactive intervention to the same degree. Campaign activities have resulted in the distribution of information materials. expelling violence from schools. and recommends that emphasis should be placed mainly on prevention and protection of victims. etc. the role of schools in combating domestic violence. violence 0. a blessing. Prof. the school 's role in combating violence. Actions taken in the schools focused on the dissemination of the following themes: violence seen by young people. schools and colleges in Vaslui County . in the period of time encompassed between 1-25 of November. and underlined the importance of attracting and involving people who are proned to violence in the combating campaigns. activities held in penitentiary. Analyzing and synthesizing the results of the campaign " 19 days of activism for prevention of abuse and violence against children and youth". By the end of the conference. the General Directorate for Social Assistance and Child Protection Vaslui launched a call against violence only inside the team consisting of institutions and NGOs. which persuades us into gathering all materials and experiences lived in an edited volume. families without violence. a press conference and a debate on domestic violence. President of FICE Romania 130 . FICE Romania considers that the 19 days of activism ( November 1 to 19 ) were able to determine the emergence of initiatives closer to the realities and forms of violence met at all ages.

In this context. Social Protection and Family. religious cults. families.Anul XIV . expresses deep concern in relation to the continued proliferation of this phenomenon. civil society. Children. initiated by WWSF Women’s World Summit Foundation. as an organization that defends the rights of children and youth.Prevention of abuse and violence against children and young people. EMPOWERMENT AND ACTION Violence has become a scourge that affects the entire Romanian society. and launches a call for awareness. Youth and Sports. conducted within the Global Campaign. 3-4 (47-48)/2012 FICE ROMANIA CALL SUBMITTED AT THE NATIONAL CONFERENCE ENTITLED ‖VIOLENCE AGAINST CHILDREN AND YOUG PEOPLE . empowerment and action for all public institutions. adolescents and young people are the most vulnerable categories exposed to it. the FICE Romania asked the Ministry of Labor. to get involved in the prevention of any forms of exploitation of children and young people. November 13. to participate in the defense of human values and rights of the child.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . November 1-19.19 Days of Activism for Prevention. to take action against ignorance of the legal and moral norms. the relevant authorities and non-governmental organizations in Romania. combat and prevent violence and abuse in all forms of manifestation. FICE Romania. the Ministry of Education.MEANS OF MANIFESTATION. Research. FICE ROMANIA NATIONAL COMMITTEE Bucharest. the Ministry of Administration and Interior. CAUSES AND PREVENTION MEASURES”. CALL FOR AWARENESS. which has an increasing number of victims.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . non-governmental organizations and the media should be a priority of Romanian society in order to discourage. to actively contribute to the implementation of the law and punish the guilty. institutions. County and Local councils. 2012 131 .nr. means of mass communication to intensify concerns in combating acts of violence and abuse whose victims are children and young people. Deep involvement of authorities. with full civic responsibility.

Anul XIV . causes and prevention measures‖ organized by FICE Romania . 1 to 19 November 2012. Investigation. the Ministry of Labor.The International Federation of Educative Communities.Children . by FICE Romania.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .means of manifestation.dr. Prof. the manager of the ‖Tribune of Education‖ review. This topic should be approached frontally. NonGovernmental Organizations´ Federation for Children. FICE Romania aims to draw a warning at national and even international level.Youth Section. showed that " FICE Romania is the only organization in our country taking part in this worldwide event through a comprehensive national commitment. with full responsibility and in a professional manner. by conducting activities at community level all cross the country‖.nr. through this conference.Institute for Crime Prevention and Research and the Tribune of Education. at best. in any country on the planet. We are launching a call for awareness. president of FICE Romania. in partnership with the Ministry of Education. Youth and Sports. the Committee for Education.Toma Mareş. exploitation and abuse affect children of any age. That is why. As the economic crisis continues to affect us more and more. Vaslui County Council. followed the idea „The topic that we submit to your attention today proves its actuality through the fact that violence. the Ministry of Administration and Interior. under the patronage of the Parliament of Romania .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Under the effects of the scourge of violence.Romanian Section. Youth and Sports. A success in this respect was the national conference entitled ‖Violence against childrn and youth .univ. The context of this event was the representation of our country. 3-4 (47-48)/2012 RESPONSIBILITY AND PROFESIONALISM – a response to violence against children Unfortunately. said the speaker. violence is such a current phenomenon that any approach of it proves to be. formal. in the 19 days of activism campaign to prevent child abuse and violence against children and youth. initiated by the World Women's Summit Foundation ( WWSF ) . Sorin Ivan. Poverty prespective In opening the meeting. children face the perspective 132 . responsibility and action for the Romanian authorities‖. Science. "the most vulnerable social and age categories children and young people.Chamber of Deputies. conf. Family and Social Protection.

School represents the next step. Minister of Labour. 3-4 (47-48)/2012 of a life in poverty. In the same vein . inspector general of the Ministry of Education. Random violence is not a big problem to society. but social ones. The Ministry of Labour will soon launch a national strategy as well as an action plan on preventing and combating domestic. exploitation and abuse. not being able to act in front of violent acts manifested even against them. is to raise awareness of the authorities. said the Minister of Labour. we must recognize . Youth and Sports. We have to do something in this direction. Often. the latest does not have natural causes. it can be combated by social means. Family and Social Protection. any efforts to improve their education and health condition become useless‖. Investigation.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . They highlighted the importance of informational campaigns in schools since violence in the educational environment has reached alarming levels and authorities should take a firmer stance against them: ‖What happens in schools nowadays is absolutely unacceptable. Youth and Sports. As a consequence. Violence against children and youth cannot be treated as a species of violence without having a clear understanding of the way in which our 133 . because a child who wad victim of violent acts in his own family will perpetuate this model in his life. said that " school is designed to prevent all forms of violence" and the school inspectorates requirement is to "take more seriously the legislative framework‖. please imagine what is going to happen to that person when he/she has his/her own family.nr. The approach willl be both inter and intrainstitutional.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . With experience in the European Parliament and as a representative of it in different areas of the world. who placed it in the launching of a national awareness campaign on family violence prevention. teachers are overwhelmed by the situation. including campaigns conducted in school units in partnership with the Ministry of Education.institutional efforts in schools The actuality of the action initiated by FCE Romania was reaffirmed by Mariana Câmpeanu.Anul XIV . integrates into society or into the labour market‖. If minors are not protected against violence. Inter . If violent acts are accepted in his/her educational environment. Gabriela Cretu remarked that "violence is widely spread but it this not at all a normal thing. Dr. The role of such actions. but systematic violence is. Professor Alina Milena Moisescu.

Mr. Dumitru Dumitru from the National Anti-Drug Agency submitted to the audience´s attention some successful projects in combating a scourge often associated with violence or/ and drug abuse. A welcome legal education project in the seventh grade. by involving research and cultivating the spiritual dimension through which " people will become more moral". President of FONPC. He suggested that the campaign run by FICE Romania should be continued. is felt at school‖. Bogdan Adrian Panait . Teacher Trăistaru calls for a proactive attitude towards the phenomenon of violence. The consequence is that "it has come to the uprooting of the human creature. They have created a state of panic in Romania‖. Bogdan Simion. was detailed by Graţiela Văduva from the Analysis and Crime Prevention Service.000 students. Pavel Abraham brought into question the wrong measures taken in recent years in the educational and health system. and in the absence of the so much needed response to them. Also.nr. If we multiply them by 3 or 4 family members. tjheir parents and educators are forced to live today. violence etc . as a coordination tool for the structures acting in preventing school dropout. Commissioner of Bucharest Police. under the form of the National Platform for Education. violence . Everything that happens at home is felt at school Decisive social positioning of school was emphasized by Constantin Trăistaru. we get to half of the capital population involved in the educational process. since any conflict may be solved through communication and negociation.Anul XIV . President of the Romanian Office for Adoptions. A materialization in this regard was presented by Dr. 3-4 (47-48)/2012 society uses violence‖. as an optional field of education. inspector general of Bucharest City: " We have about 250.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . appreciates that" the core of this scourge is in us". presented a research on violence in children and young people environment. On the other side. prof . Everything that happens at home. Mr.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . on the street. Presenting a true picture of the socio-economic context in which children. 134 . neglec t become daily aspects. Giţă Mugurel. Once abuse. and for its recovery " they have to make a needs assessment‖.

representative of GDSACP Ialomiţa exposed the way in which they managed to create a suitable framework for the treatment of victims of domestic violence in the county.Anul XIV . dr. Quotes: ”These aspects of violence occurring on very small children come to escalate the phenomenon in schools.„Valahia‖ University (European models in preventing violence). Bucharest City general school inspecto 135 .Edificatory interventions in the conceptual sense were offered by university lecturer dr. Iuliana Soare. psychologist at the General Directorate of Social Assistance and Child Protection Vaslui. Mrs. Ana Maria Sireteanu (approaches in the area of psychology and imagology). mayoral adviser. must be turned into team education that fosters collaboration. abuse. Unfortunately. Eugen Simion from the GDSACP Neamţ (necessary nuances of the terms violence. The involvement of local authorities frequently came back into discussion. prof. Ministry of Labour. Denisa Iordache. neglect).” Constantin Trăistaru.nr. as a necessity to prevent and combat all forms of violence. it did not have in view the emotional side.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 3-4 (47-48)/2012 Good practice examples The applied nature of the meeting organized by FICE Romania has strongly emerged from the multitude of good practices. strong language. brought to the attention of the participants the project entitled ‖What do you feel like doing when you know it? Shut up or take action?‖. become violent and tend to solve problems between colleagues through beatings. the rational and the content. I think we should change the paradigm in education. 1 Bucharest. And the manager of the School no. insults”. Individual´s education. the forms of education.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . which is competition. proved to be extremely remarcable: ‖Psycho-behavioral Aspects and Characteristics of the Offender in Situations of Domestic Violence‖. Educational and social achievements of Bucharest´s 4th district were highlighted by George Peţu . Family and Social Protection ”The education reform has always primarily focused on the cognitive.oriented. with solutions for often saving interventions of professionals in education and social assistance in cases of violence manifested at local level. and children come to imitate the behavior of the family. Ioana Panagore ţ. Mariana Câmpeanu. The approaches presented by Ionel Bratianu.

Anul XIV .nr. causes and prevention measures” organized by FICE Romania 136 .means of manifestation.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 3-4 (47-48)/2012 Some aspects of the National Conference entitled ”Violence against childrn and youth.

Diana ROIU . Aurora Maria GĂINESCU .School and education for non-violence 2. Ioana PANAGOREŢ.To say "NO VIOLENCE" is a duty 11.Anul XIV . Mihaela RUS . Ionel BRĂTIANU . Graţiela VĂDUVA . Marina DINCA . THERE IS NO BARGAIN!” Project in legal education 5.Child neglect. Eugen SIMION .Domestic violence-Concepts and Reality 12.Violence in schools 18.Psychotherapeutic intervention in the prevention of child abuse 9. 137 . Dumitru DUMITRU . Elena CALIN.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .The project ME AND MY CHILD" – a model of good practice in improving the relationship parents – children 4. intervention models 3.European policies to combat youth violence 7. Denisa-Valentina IORDACHE.„WHERE THERE IS LAW.Psycho-behavioral aspects and specific features of the aggressor in domestic violence 13. Esmeralda BÎGU . Andreea TEODORESCU . 3-4 (47-48)/2012 PAPERS PRESENTED AT NATIONAL CONFERENCE: 1. Mariana-Romelia GAL . Ioan HUMĂ.Violence in current society 6. Paula PETCU .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Aurica TOMA .Proactive methods to prevent child maltreatment 8.Violence .Pleading for nonviolence 10. Floarea IRIMIA. Ioan NEACSU .between servitude and attitude 14. Marinela ALEXEANU BUTTU . Mihaela PASCU .Together against violence 15. Maria-Daniela PETA .Violence towards children – forms and methods of prevention 16. Elvira-Mihaela UNTEŞU. Laura POPESCU. Paul MARCU .nr. which was sent to organizers of the event and are greatly appreciated.Stop violence in “Miron Nicolescu” technical college These works were published in the volume entitled ZERO TOLERANCE AGAINST VIOLENCE. PREVENTION ABUSE & VIOLENCE AGAINST CHILDRENAND YOUTH.Teenagers against violence 17.

nr. 3-4 (47-48)/2012 138 .Anul XIV .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .

mai ales.03. Tema generalã a acestui numãr este Factori cu rol activ în orientarea ºcolarã ºi în planificarea carierei copiilor ºi tinerilor cu CES Rugãmintea noastrã este ca articolele pe care le veþi trimite sã conþinã.com. consiliere. Cei interesaþi pot obþine informaþii suplimentare pe site-ul www. VÃ MULÞUMIM! ∗ ∗ ∗ Vã comunicãm cã în luna octombrie 2013 va avea loc la Berna. rezultate ale unor cercetãri personale sau ale unor proiecte. opþiune ºcolarã / profesionalã. orientarea pentru carierã. Sugerãm o serie de teme care ar putea fi convergente cu interesul dumneavoastrã ºtiinþific: • Repere conceptual – definitorii ale copiilor / tinerilor cu deficienþe / handicap / dizabilitãþi / nevoi / cerinþe speciale • Aspecte de discriminare semanticã (recuperare. pânã la data de 1. Elveþia. integrare / incluziune ºcolarã.DRAGI COLABORATORI FICE În speranþa cã anul 2013 a debutat pentru fiecare dintre dumneavoastrã cu sãnãtate ºi cu disponibilitate pentru activitatea ºtiinþificã. orientarea vocaþionalã. nevoie socio-profesionalã etc. orientare ºcolarã ºi profesionalã. • Rolul evaluãrii multidimensionale în orientarea ºcolarã ºi profesionalã • Modele de integrare ºcolarã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Modele de integrare profesionalã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Exemple de bune practici în integrarea ºcolarã ºi profesionalã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Cercetãri concrete privind factorii care condiþioneazã optima integrare socioºcolarã ºi socio-profesionalã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Calitatea orientãrii ºcolare ºi profesionale – condiþie pentru integrarea psihosocialã optimã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Profilul angajatorului care integreazã copiii ºi tinerii cu deficienþe / handicap • Rolul atelierelor protejate în pre-profesionalizarea copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Meserii ºi profesii concrete adaptate pentru copiii ºi tinerii cu deficienþe / handicap • Alte teme la alegerea dumneavoastrã Aºteptãm materialele dumneavoastrã pe adresa de e-mail: nica_cpu@yahoo.2013. Congresul FICE 2013. integrare profesionalã.ch . vã transmitem rugãmintea de a colabora la realizarea numãrului urmãtor al Revistei Protecþia Socialã a Copilului.fice-congress2013. integrare socialã.

ro Pentru numerele viitoare vã propunem urmãtoarele tematici: Orientarea ºcolarã ºi planificarea carierei copiilor ºi tinerilor cu CES Educaþia ºi personalitatea copiilor de vârstã ºcolarã micã . România +40 213300812/ + 40 722 464 638.Anul XIV.com pagina web: www. contactaþi redacþia: Redacþia revistei „Protecþia socialã a copilului“ FICE – România str. + 40 723 637 426.ro fice_ro@yahoo. 16 Bucureºti. 4.ficeromania. Banul Udrea nr.com fice@home. nr. + 40 769 671 098 Fax: 0040 213300812 e-mail: ficeromania@hotmail. bloc G8. scara 1. ap. 3-4 (47-48) / 2012 PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI Pentru informaþii referitoare la posibilitãþile de procurare a revistei „Protecþia Socialã a Copilului”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->