Sunteți pe pagina 1din 20

2

CUPRINS

I. Aspecte generale privind problematica pietelor financiare ....3 II. Piata de capital in Romania .7 III. Bursa de Valori Bucuresti ..9 IV. Indicele Bursei de Valori Bucuresti .11 V. Piata extrabursiera RASDAQ ... 13 VI. Organizarea si functionarea pietei extrabursiere RASDAQ ..14 Concluzii 17 Studiu de caz .18 Bibliografie 20

I. Aspecte generale privind problematica pietelor financiare

Teritoriu aflat prin excelenta sub imperiul pragmatismul, domeniul pietelor financiare a inceput sa-si dezvolte si o redutabila latura teoretica. Chiar daca evidenta legaturii nemijlocite dintre teorie si practica mai este inca pusa la indoiala, nu trebuie uitat ca intreaga teorie a stiintei financiare moderne este fundamentata pe domeniul pietelor financiare. Aceasta latura a finantelor poate demonstra oricand si caracterul sau practic (si dezvoltarea exploziva a burselor de valori demonstreaza acest lucru), dar si pe cel teoretic, fara ca aceste domenii sa poata fi delimitate cu precizie. In fapt, punerile de acord in privinta unor probleme marginale(care dau consistenta stiintelor clasice) apar ca inutile in cazul pietelor financiare, iar divergentele incep inca de la stabilirea domeniului de studiu. Astfel, Scoala anglo-saxsona (si, in primul rand, cea americana) desemneaza prin piata financiara totalitatea tranzactiilor cu instrumente monetare (piata monetara) si cu titluri pe termen lung (piata de capital). Dimpotriva, Scoala din restul Europei (si, in primul rand, cea franceza) defineste prin termenul de piata financiara: piata valorilor imobiliare, reprezentand, alaturi de piata creditului si piata monetara, o componenta a pietei capitalurilor. Asadar, piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii.
2

Desigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare.In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente:

Piata primara are rolul de plasare a emisiunilor de titluri mobiliare, pentru


atragerea capitalurilor financiare disponibile pe termen mediu i lung, att pe pieele interne de capital, ct i pe piaa internaional. Deintorii de capital sunt, n general, cunoscui, oferind astfel posibilitatea emitentului de titluri de valoare s ia direct contact cu investitorii, obinnd resursele financiare de care are nevoie. Asemenea plasamente private sunt, ns, relativ rare, majoritatea emitenilor fcnd apel la economiile publice, prin utilizarea resurselor bancare.

Piata secundara este i expresia aproape perfect a reglrii libere ntre


cererea i oferta de valori, fiind un barometru, n primul rnd al nevoii de capital, dar i al strii economice, sociale i politice a unei ri. Din acest punct de vedere, piaa secundar de capital poate fi considerat o pia absolut, unde legea cererii i a ofertei gsete terenul propice aciunii sale nengrdite. Asigurnd mobilitatea capitalurilor, a lichiditilor pe termen lung i mediu, a negociabilitii oricrui titlu trecut de piaa primar, piaa secundar atrage, deopotriv, investitori de profesie, dar i investitori de ocazie, n sperana unui profit maxim ntr-un timp record. Funcionarea efectiv a pieei secundare se realizeaz prin intermediul pieelor interdealeri, numite i piee de negocieri i, n principal, prin intermediul burselor de valori .Odat puse n circulaie titlurile mobiliare, prin emisiunea pe pia primar, acestea fac obiectul tranzaciilor pe piaa secundar. Existena acestui tip de pia ofer posibilitatea deintorilor de aciuni i obligaiuni s le valorifice nainte ca acestea s aduc profit (dividende sau dobnzi). Piaa secundar reprezint, n acelai timp, modalitatea de a concentra n acelai loc investitori particulari sau instituionali care pot vinde sau cumpra titluri mobiliare, avnd garania c acestea au valoare i pot fi reintroduse oricnd n circuit. Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economicofinanciara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. De asemenea exista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete - bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata Rasdaq este o piata de negociere. Pietele dezvoltate de capital au doua caracteristici importante divizibilitate (atomicitate) si lichiditate.

Divizibilitatea semnifica ca activele sunt reprezentate de un mare numar de actiuni care pot fi cumparate pentru sume diferite. In consecinta un activ poate fi detinut in proportii diferite de un anumit numar de investitori si invers un investitor poate repartiza banii sai in mai multe tipuri de actiuni. Lichiditatea semnifica faptul ca un investitor poate imediat, fara costuri prea mari, de a schimba anumite actiuni cu altele. Aceasta implica faptul ca orice investitor poate sa-si constituie, in orice moment, portofoliul dupa cum ii convine in acel moment, foarte repede si fara costuri prea mari. El va avea posibilitatea de a-si arbitra pozitiile dupa cum doreste. In aceste conditii interesul fiecarui investitor este de a obtine informatii cu privire la actiunile diverselor societati cotate pe piata. Aceste informatii vor permite investitorilor evaluarea perspectivelor fiecarei oportunitati de investire si investirea in portofoliul care prezinta cele mai bune perspective. Sursele prin care investitorii pot obtine informatiile sunt conturile de exploatare, bilanturile societatilor, cursurile si volumele tranzactiilor, publicatiile specializate si jurnalele financiare, care evalueaza si interpreteaza noutatile financiare, precum si institutiile financiare care apreciaza perspectivele societatilor cotate. Aceste canale de informatii sunt eficiente in masura in care informatia se raspandeste rapid si unde fiecare noua informatie devine repede publica. Pentru ca actiunile sunt divizibile si lichide, investitorii sunt in masura de a se adapta rapid schimbarilor de perceptie privind valoarea unei societati. Aceste noi informatii vor duce la cumparari si vanzari care vor afecta cursul pana cand acesta va corespunde noii valori a societatii. Astfel, informatia va fi repede asimilata in noul curs al titlului. De exemplu, daca toti investitorii sunt siguri ca, cursul unui titlu va creste maine cu 5%, ei il vor cumpara pana cand aceasta speranta de castig de 5% va fi reflectata in cursul de astazi. Din aceasta cauza variatia asteptata de 5% de maine va fi redusa la 0. Pornind de la aceasta logica cursul de astazi devine o estimatie nedeplasata a cursului de maine. In aceste conditii va fi foarte greu pentru un investitor individual de a gasi o actiune care nu este corect evaluata. Datorita acestui fapt se poate formula ipoteza conform careia pietele de capital sunt piete eficiente. Principiul de eficienta a pietelor de capital semnifica faptul ca cursul de astazi constituie o buna aproximare a cursului de maine. Un astfel de proces este un proces de martingale. Conform acestuia toate informatiile necesare previziunii cursurilor viitoare sunt deja reflectate in cursul actual. Un caz special de martingale este procesul bine cunoscut de drumuri aleatoare, care necesita ipoteza suplimentara de independenta a distributiile variatiilor de curs.

Termenul de drum aleator este adesea rau interpretat. Astfel, unii considera ca variatiile de curs se vor datora intamplarii si nu vor avea nici o ratiune cauzala. Ipoteza de piata eficienta nu are in vedere o astfel de interpretare. Cursul variaza pentru ca caracteristicile si perspectivele unei societati in economie se schimba si datorita faptului ca evaluarea de investitor ale acestor caracteristici si perspective se modifica. In alti termeni, cunostintele unui investitor se modifica odata cu aparitia continua de noi informatii si revizuirea impactului vechilor informatii. Adica, in orice moment variatia cursului in perioada urmatoare este aleatoare, fiind data de natura informatiilor disponibile. Rezumand, in ipoteza de piete eficiente, toate informatiile disponibile, de la un anumit moment, sunt incluse in curs. Cursul din orice moment este o estimatie nedeplasata a cursurilor din perioada viitoare. Pe o astfel de piata nici un investitor nu poate spera de a avea, de o maniera repetata, informatii care sa nu fie deja actualizate de catre ceilalti investitori in cursuri. In consecinta, nici un investitor nu poate realiza rate de rentabilitate anormale si de o maniera sistematica. Nivelul ratei de rentabilitate, la care un investitor poate spera, este in functie de riscul asumat de acel investitor. Aceasta remarca este foarte importanta si reprezinta una din elementele de baza a Modelului de Echilibru a Activelor Financiare. Conceptul de piata eficienta informational are o serie de implicatii extreme in practica gestiunii portofoliilor: singurii investitorii care dispun de informatii privilegiate vor avea posibilitatea de a obtine castiguri anormale . Dupa Fama (1965; 1969) informatia se poate imparti in trei categorii, carora le corespunde trei nivele a gradului de eficienta informationala . Ipoteza fundamentala a analizelor tehnice sau grafice este ca trecutul tinde a se repeta, iar anumite forme grafice, odata depistate, vor oferi informatii cu privire la miscarea viitoare ale cursurilor. Un statistician va fi de acord cu aceste metode numai in masura in care schimbarile succesive ale cursurilor sunt evenimente dependente. Aceasta s-ar traduce prin asa numita corelatie seriala. Inexistenta unei astfel de corelatii implica o evolutie aleatoare a cursurilor, cunoscuta sub denumirea de piata la intamplare. Utilitatea practica a analizei tehnice sau grafice poate fi verificata numai dupa testarea formei slabe a eficientei. Eficienta semi-slaba va exista doar in masura in care cursurile reflecta toate informatiile publice, iar eficienta in forma puternica va exista doar in masura in care cursul reflecta toate informatiile, inclusiv cele privilegiate . Majoritatea gestionarilor de portofolii se bazeaza pe analiza tehnica si analiza fundamentala in activitatea lor. Acceptarea ipotezei de eficienta a pietei face inutila utilizarea acestor practici [Solnik,1997]. Eficienta informationala a pietei americane a fost scoasa in evidenta pentru prima data de Cootner (1964), Moore
2

(1964) si Fama (1965). Aceste studii au fost urmate de Solnik (1973) pentru principalele piete europene. Gabriel Hawawini (1985), in monografia sa, trece in revista, intr-o maniera exhaustiva, toate studiile de eficienta realizate pe pietele europene. Toate aceste studii au evidentiat eficienta informationala in sens slab a principalelor piete bursiere. In aceste conditii a fost necesara aparitia unor noi instrumente in gestiunea portofoliilor care s-au concretizat in teoria moderna a portofoliilor. Cateva cuvinte cheie, care stau la baza acestei teorii, sunt: model de piata, risc sistematic, indice bursier, contracte pe indici, dreapta de piata sau prima de risc. Conform acestei noi teorii, speranta de castig a investitorilor va fi direct proportionala cu riscul de piata asumat. II. Piata de capital in Romania

Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea formelor organizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucuresti si si Societatea de Bursa Rasdaq) reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare a economiei in tara noastra. Procesele de constituire si dezvoltare a unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie, agricultura, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. In paralel, aparitia unor firme noi cu capital particular, cu sau fara participare straina, concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piete de capital in tara noastra. Prin intermediul Programului de Privatizare in Masa (PPM) s-a realizat privatizarea a peste 5000 de societati comerciale cu capital din stat, prin distribuirea unei parti a capitalului acestora, in mod gratuit, catre populatie prin intermediul certificatelor de actionar. Acest proces va continua prin vanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului, gestionat de catre Fondul Proprietatii de Stat (FPS), prin diferite metode precum: vanzarea de actiuni prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelor organizate ale pietei de capital (bursa de valori si piata extrabursiera), etc. Cotarea unor societati noi cu capital integral privat (Impact Bucuresti, Banca Transilvania, Banca TurcoRomana, Agras Bucuresti) s-a realizat intr-un ritm incomparabil mai lent. Constituirea pietei de capital si a bursei de valori in tara noastra este reglementata de Legea 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori (existand un nou proiect de lege a valorilor mobiliare inaintat Parlamentului spre aprobare). Administrarea, punerea in aplicare, precum si supravegherea si respectarea prevederilor legii 52 se realizeaza de catre Comisia Nationala a

Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, subordonata Parlamentului. Piaa de capital este specializat pe tranzacii cu active financiare pe termen mediu i lung, prin intermediul lor asigurndu-se transferurile de capitaluri disponibile ctre utilizatorii ale cror nevoi depesc posibilitile interne de acoperire. Motivaia principal a unei piee de capital const n economia i plasarea valorilor mobiliare ale agenilor economici n cutare de capital ctre posibilii investitori, deintori de excedente de capital. Valorile mobiliare emise n vederea atragerii de capital sunt negociabile, adic se vnd i se cumpr de ctre participanii la piaa de capital, asigurndu-se un flux permanent ntre investitori (ofertani de capital) i utilizatori (agenii economici n cutare de capital). Spre deosebire de titlurile tranzacionate pe pieele monetare, care se negociaz pe termen scurt, piaa de capital este format din tranzaciile pe termen mediu i lung, cu titluri mobiliare specifice: aciuni, obligaiuni, titluri de rent, bonuri de tezaur etc. Organizarea unei piee de valori mobiliare depinde de ndeplinirea unor condiii obligatorii: Existena cererii de capital de ctre societile comerciale publice sau private, guverne, instituii financiar-bancare, societi de asigurare. Cererea este exprimat prin emisiunea de titluri de valoare care urmeaz a fi schimbate pe lichiditi, pentru satisfacerea nevoii economice. Existena ofertei de capital, prin investitorii deintori de resurse financiare pe care le plaseaz pe piaa de capital, prin cumprarea titlurilor de valoare emise. Tranzaciile trebuie sa fie ct mai uoare i rapide posibil, astfel nct participanii s obin maximum de efect n minimum de timp. Existena unui loc bine determinat i centralizat, n care cererea i oferta s se ntlneasc nestnjenit, pentru ca nivelul final al echilibrului s reflecte realitatea, evitndu-se speculaiile sau influenele dirijate. Nivelul cursului la care se cumpr i se vnd titlurile mobiliare trebuie s fie public, pentru a reuni cu maxim promptitudine cumprtorii i vnztorii de capital, reali sau poteniali. Publicitatea trebuie s fie complet i rapid, un rol important avndu-l mass-media. n funcie de natura valorilor mobiliare emise i negociate, piaa de capital este format, n principal, din dou segmente: piaa aciunilor i piaa obligaiunilor, pe care circul att titluri naionale ct i strine, sub diferite forme.

III. Bursa de Valori Bucuresti

Istoric : Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de 7 ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni). Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintata in anul 1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995, zi in care s-au tranzactionat 905 actiuni a 6 societati cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continua. La acest moment numarul societatilor listate este de 65; printre acestea se numara societati importante in economia nationala, precum SNP Petrom, Banca Romana pentru Dezvoltare, cele 5 Societati de Investitii Financiare, Banca Transilvania, etc.

Structur Bursa este mprit n dou categorii: Categoria I i Categoria II (numit i categorie de baz). n funcie de criteriile ndeplinite, o aciune poate fi listat la una din cele dou categorii. Tot n structura bursei intr i patru indici:
2

BET (Bucharest Exchange Trading), a fost primul indice al BVB. Momentan conine cele mai lichide 10 societi exceptand societile de investiii financiare din indicele BET-FI; BET-C (BET Composite), cuprinde toate societile listate la BVB exceptand societile de investiii financiare din indicele BET-FI; BET-FI cuprinde cele cinci mari societi de investiii create prin Programul de Privatizare n Mas; ROTX (Roumanian Traded Index) cuprinde aa numitele societi blue chips. BET-XT (Bucharest Exchange Trading Extended Index) este un indice blue-chip care reprezint evoluia preurilor celor mai lichide 25 de companii tranzacionate pe piata reglementat, inclusiv SIFurile, ponderea maxim a unui simbol fiind de 15%. A fost lansat la 1 iulie 2008. BET-NG (Bucharest Exchange Trading Energy & Related Utilities Index) reprezint evoluia a 10 companii din sectorul energetic i utilitile aferente acestuia, ponderea maxim a unui simbol n indice fiind de 30%. A fost lansat la 1 iulie 2008.

Cotarea ("admiterea") unei valori mobiliare la Bursa de Valori reprezinta o recunoastere a activitatii eficiente a societatii emitente, datorita unor criterii ce trebuie indeplinite in vederea cotarii, criterii ce se refera la emisiunea de valori mobiliare, gestiunea societatii emitente, activitatea desfasurata, informarea investitorilor, etc. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a (numita si categorie de baza), categoria I necesitand indeplinirea unor criterii suplimentare de catre emitenti, printre care se mentioneaza desfasurarea unei activitati profitabile in ultimii doi ani. In acest mod, societatile cotate la bursa de valori sunt impartite in doua categorii , oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficientei acestora. Pe langa aceasta recunoastere a activitatii lor eficiente, pentru societatile emitente, cotarea aduce si alte avantaje. Ne referim in primul rand la un avantaj legat de imaginea si publicitatea societatilor cotate - acestea beneficiind de o mediatizare intensa si devenind cunoscute in opiniei publice si comunitatii de afaceri, in randul carora se afla potentialii clienti si actionari ai societatilor. Un alt avantaj se refera la registrul actionarilor, care este tinut in mod exact si la zi de catre sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiind necesara tinerea acestuia de catre societatea emitenta. Prin sistemul electronic de tranzactionare al BVB se tranzactioneaza si actiunile de pe piata valorilor mobiliare necotate. Este vorba despre o serie de

societati care au fost retrase de la cota bursei (datorita evolutiilor slabe, la cerere, etc) dar care se tranzactioneaza in continuare prin intermediul Bursei de Valori. Aceste societati nu mai sunt considerate cotate la bursa, iar tranzactionarea actiunilor lor implica riscuri mai mari.

IV. Indicele Bursei de Valori BucureSti

Indicele Bursei de Valori Bucureti (BET sau BET-10, acronim de la Bucharest Exchange Trading) este un indice care cuprinde 10 aciuni care sunt tranzacionate la Bursa de Valori Bucureti. A fost lansat la data de 19 septembrie 1997 avnd valoarea de 1.000,00. Pe data de 5 iulie 2007, valoarea indicelui BET a ajuns la 10.172,64, depind pentru prima dat valoarea de 10.000. Cele mai importante componente ale indicelui sunt aciunile BRD, SNP Petrom i Banca Transilvania, cu ponderi situate n jurul a 20% fiecare. BET Numele indicelui BET, indice oficial al pieei de capital din Romnia provine de la prescurtarea denumirii din limba englez a indicelui i anume Bucharest Exchange Trading. Indicele BET are ca dat de referin data de 19 septembrie 1997, cnd a primit valoarea de nceput de 1.000 puncte, iar data de start este 22 septembrie 1997. Denumirea indicelui BET-C provine de la denumirea din limba englez Bucharest Exchange Trading indice compozit. Acest indice a fost creat pentru a reflecta evoluia de ansamblu a preurilor tuturor societilor listate la Bursa de Valori Bucureti, cu excepia Societilor de Investiii Financiare. Data de lansare a indicelui a fost 17 aprilie 1998, iar data de referin este 16 aprilie 1998 cnd indicele a primit valoarea de 1.000 puncte, la fel ca i indicele BET. Indicele BET FI reprezint denumirea indicelui Bucharest Exchange Trading Investment Funds Index. A fost lansat la data de 31 octombrie 2000 cu o valoare de start de 10.000 puncte, fiind al treilea indice dezvoltat de BVB,
2

respectiv primul indice sectorial. El reflect evoluia de ansamblu a tuturor societilor de investiii financiare listate la BVB, care nu sunt incluse n alt indice al BVB.

Aciuni componente ale indicelui Compania Antibiotice Banca Transilvania Biofarm BRD Impact Developer & Contractor Petrom Rompetrol SSIF Broker Transelectrica Transgaz Sector de activitate farmaceutic bancar farmaceutic bancar imobiliar petrolier petrolier asigurri si servicii financiare electricitate gaze naturale Simbol Ponderea n cadrul indicelui (%) 4.21 19.12 3.49 20.75 4.33 22.85 8.22 3.07 5.73 8.24

ATB TLV BIO BRD IMP SNP RRC BRK TEL TGN

V. Piata extrabursiera Rasdaq

Pe piata extrabursiera din Romania, numita RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations), sunt tranzactionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei de Valori si aprobate de CNVM si de Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Prima zi de tranzactionare pe piata Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996, cand s-au tranzactionat actiunile a 3 societati. Actiunile listate pe aceasta piata sunt rezultate in urma procesului de privatizare in masa, ce a dus la o crestere exploziva a numarului de societati tranzactionate (peste 5.000 de societati listate). Desigur, datorita conditiilor specifice pietei romanesti, numai un numar redus al acestora (de ordinul sutelor) se tranzactioneaza regulat si au o piata ordonata a valorilor mobiliare. In ultima perioada au existat si inceputuri timide de listare pe Rasdaq a unor societati private infiintate dupa 1989: Fondul Oamenilor de Afaceri, Brau Union, Banca Carpatica, Gepa, Asigurarea Populara Romana. Piata Rasdaq a facut si o serie de pasi in directia tranzactionarii unor noi instrumente. Astfel, a fost tranzactionata o emisiune de certificate de depozit emise de catre o banca comerciala, existand intentia introducerii in viitorul apropiat a obligatiunilor corporatiste pe aceasta piata. Piata extrabursiera este organizata in patru componente: - Sistemul de tranzactionare RASDAQ .Sistemul electronic de tranzactionare RASDAQ este cea mai importanta componenta a pietei extrabursiere. Constituita ca o structura tehnica afiliata Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare si inmatriculata ca societate cu raspundere limitata, activitatea sa consta in operarea si mentinerea sistemului electronic de tranzactionare, numit de asemenea RASDAQ. - Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare - ANSVM reprezinta interesele comunitatii societatilor de valori mobiliare si canalizeaza eforturile indreptate spre dezvoltarea pietei extrabursiere in sprijinul

tranzactionarii pe piata secundara a actiunilor rezultate din Programul de Privatizare in Masa. - Registrele independente ale actionarilor pastreaza in siguranta toate datele asupra actionarilor rezultati din Programul de Privatizare in Masa (PPM), permitand ca actiunile PPM sa fie tranzactionate pe RASDAQ, iar aceste tranzactii sa fie decontate la SNCDD. Primul registru independent a fost Registrul Roman al Actionarilor - RRA, infiintarea RRA fiind urmata de aparitia altor registre independente ale actionarilor (la sfarsitul anului 1998 numarul acestora era 10). - Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare pentru valori mobiliare - SNCDD mentine o evidenta a tuturor tranzactiilor executate intre utilizatorii sai directi pe piata OTC, conform datelor transmise de sistemul de tranzactionare RASDAQ, desfasurand o activitate de utilitate publica pentru facilitarea compensarii tranzactiilor si coordonand livrarea valorilor mobiliare si a numerarului catre utilizatorii directi. Societatile listate pe piata extrabursiera nu sunt impartite pe mai multe categorii, existand insa o intentie de stabilire a unor "niveluri" de diferentiere a acestora. OrganizaVVV

VI . Organizarea si functionarea pietei extrabursiere Rasdaq

Dupa ce are loc emisiunea valorilor mobiliare (actiuni) si vanzarea lor pe piata primara, acestea se vor tranzactiona in continuare pe piata secundara, unde sumele provenite din tranzactii sunt incasate de investitori si dealeri, iar nu de companiile emitente. Piata secundara este alcatuita din Bursa de valori si piata OTC. BVB este o piata de licitatie, in timp ce OTC este o piata de negociere. Tranzactiile executate prin bursa se aplica celor mai semnificative valori mobiliare din tara la care pot fi adaugate si valori mobiliare straine, in timp ce tranzactiile prin reteaua inter-dealeri-investitori sunt aplicate in intregime pietei primare si valorilor mobiliare care nu sunt listate la bursa. Acest sistem se numeste OTC ("Over The Counter"). Rolul de conducere a pietei OTC este indeplinit de societatile de valori mobiliare care stabilesc pretul de tranzactionare in functie de cerere si oferta.

Acestea se numesc creatori sau formatori de piata ("market maker"), adica orice societate de valori mobiliare care se angajeaza voluntar pentru un timp "sa faca piata" unei valori mobiliare prin difuzarea unei oferte de vanzare si cumparare a unei cantitati din acea valoare mobiliara pe care se obliga sa o onoreze. Specific tranzactiilor cu valori mobiliare pe piata OTC este negocierea directa a pretului de tranzactie intre dealeri, agenti si clienti. Tranzactia ordonata de un investitor are loc la un pret de tranzactie care include pretul titlului respectiv si o suma destinata acoperirii cheltuielilor de tranzactie, care se numeste comision. Oferta de pret afisata de catre formatorii de piata este ferma, adica un pret odata oferit sau acceptat devine obligatie de executare din partea celui care l-a inregistrat in sistem. Derularea tranzactiilor pe piata OTC presupune o serie de operatiuni si elaborarea unor documente de evidenta in cadrul societatii de valori mobiliare:

deschiderea contului de investitii al clientului; emiterea si inregistrarea ordinului de tranzactionare; executarea ordinului; confirmarea executarii ordinului; inregistrarea operatiunii cu valori mobiliare in contul investitorului; efectuarea operatiunilor necesare realizarii transferului de proprietate; efectuarea platii.

Evolutia si cresterea complexitatii pietei OTC a dus la dezvoltarea sistemului computerizat de tranzactii, tip RASDAQ. Acesta poate opera atat in piata primara, cat si in cea secundara si este deja aplicat in peste 40 de tari. In cadrul acestui sistem, formatorii de piata isi pot introduce si actualiza cotatiile proprii, fie pentru loturi standard, fie pentru loturi disparate, la oricare din valorile mobiliare eligibile. Inregistrarea in calitate de formator de piata pentru loturi standard reprezinta obligatia unei societati de valori mobiliare de a introduce o cotatie ferma, continua, pentru un lot de cel putin 200 de actiuni, precum si de a mentine inregistrarea cel putin zece zile lucratoare consecutive. In cazul loturilor disparate, este vorba de cel putin 40 si cel mult 199 actiuni, cu obligatia de a mentine cotatia in sistem timp de minimum treizeci de zile lucratoare consecutive.
2

Sistemul Rasdaq prezinta particularitatea de a atentiona utilizatorul in cazul in care are loc introducerea unei cotatii care depaseste prin marime cea mai buna contraoferta deja existenta pe piata (aparitia unei piete "inchise" sau "incrucisate"). O piata inchisa apare ori de cate ori o cerere ferma egaleaza pretul unei oferte ferme afisate pentu aceeasi valoare mobiliara. Piata incrucisata exista atunci cand o cerere ferma depaseste pretul unei oferte ferme pentru aceeasi valoare mobiliara. Societatile de valori mobiliare care nu sunt formatoare de piata pot introduce in sistem cotatii indicative pentru orice valoare mobiliara eligibila. Acestea reprezinta un simplu anunt ca traderul este dispus sa negocieze termenii unei posibile tranzactii cu acea valoare mobiliara cu un alt participant la sistem. Cotatiile indicative se pot introduce, actualiza si retrage in orice moment. Sistemul Rasdaq realizeaza ordonarea cotatiilor in functie de urmatoarele criterii de prioritate: - cotatiile ferme se regasesc inaintea celor indicative; - cotatiile sunt ordonate in functie de pret si de timpul inregistrarii. Cand pentru o valoare mobiliara in piata exista cotatii ferme si pentru cumparare si pentru vanzare, pretul tranzactiei trebuie sa fie cuprins in intervalul dintre cea mai buna cerere si cea mai buna oferta. Daca nu exista cotatii ferme, pretul tranzactiei nu va putea depasi pretul ultimei tranzactii +/20%. Unele tranzactii mari, numite si tranzactii speciale, pot fi executate si in afara intervalului dintre cea mai buna cerere si cea mai buna oferta ferma afisate pentru respectiva valoare mobiliara. O tranzactie speciala implica cel putin 5000 de actiuni cu o valoare nominala de 25000 de lei, respectiv 125000 actiuni cu o valoare nominala de 1000 de lei, sau un numar oarecare de actiuni dar o valoare a tranzactiei de cel putin 200 milioane lei.
Pe aceasta piata difuza, nelocaliz
ania

CONCLUZII In lucrarea data am incercat a confirma marea importanta a pietei in dezvoltarea economica , precum si locul diferitelor piete in sistemele economice. Am citit parerile celor mai autoritari economisti, savanti ai neamului si nu numai. Prin ele am incercat sa aduc si eu niste argumente ce vizeaza-piata. Acesta lucrare este dupa parerea mea destul de actuala deoarece am adus spre atentia tuturor date cat se puteau de concrete referitor la activitatile ce se desfasoara zi de zi pe piata. In concluzie eu as remarca ca piata a avut un rol important de-a lungul timpului, adica din cele mai vechi timpuri si pana in prezent. Motivele principale ale unei functionari necorespunzatoare a pietei bursiere din Romania trebuie cautate mai curand in economia reala. Majoritatea problemelor pietei bursiere din Romania nu sunt rezolvabile din interior; ele nu tin de sprijinul pe care Guvernul l-ar putea da pietei direct. Cel mai mare sprijin pentru bunul mers al pietei bursiere va veni de la economie. Se spune, pe buna dreptate, ca bursa de valori este un barometru al starii economiei. Piata de capital nu trebuie privita izolat de contextul economic. Din acest punct de vedere se poate spune chiar ca piata bursiera romaneasca functioneaza corect, reflectand dificultatile din economia reala. Concluzia este unica, viitorul ne apartine noua, daca in trecut nu s-au luat masurile necesare, atunci noi in prezent trebuie sa participam la crearea de noi conditii favorabile. Piata a fost si este sursa de iesire din criza a multor familii Piata este, a fost si va ramane catalizatorul principal in economia tarii.

STUDIU DE CAZ
Operatorii pietei de capital spun ca la originea caderii indicatorilor bursieri au fost declaratiile guvernamentale confuze privind inzecirea impozitului pe castigurile din tranzactii. Bursa si-a revenit ieri din socul provocat de valurile de vanzari de actiuni de miercuri, dar ramane vulnerabila la diletantismul autoritatilor. Indicii Bursei au recuperat din pierderile caderilor anterioare ale preturilor actiunilor. Miercuri, panica vanzarilor a blocat practic tranzactiile, pana cand Ministerul Finantelor a dat detaliile necesare despre aplicarea impozitului pe castigurile din tranzactii. "Avem o piata care reactioneaza normal la evenimente, ceea ce este un pas urias inainte", spune Siminel Andrei, presedintele Asociatiei Nationale a caselor de brokeraj (ANSVM), adaugand ca "numai pierderea de valoare de miercuri a actiunilor Petrom depaseste de cateva ori totalul taxelor ce ar putea fi perceput in 2005. "Orice actiune a functionarilor care nu ia in calcul efectele potentiale asupra Bursei este extrem de periculoasa", comenteaza Razvan Pasol. "E pacat ca actiunile respective vin de la oameni de la care am avea pretentia ca se pricep", adauga Pasol, facand aluzie la ministrul Finantelor, Ionut Popescu, renumit investitor la Bursa. Premierul Tariceanu, cunoscut ca om de afaceri, si-a exprimat public priceperea
2

spunand ca "nu trebuie sa vinzi pana nu intelegi ce se intampla". "Nepasare cinica", l-a taxat la randul lui, un broker suparat. Bursa de Valori Bucureti caut noi emiteni pe piaa secundar Bursa ncearc s ias din criz prin introducerea unor instrumente noi de tranzacionare i prin transferarea unor societi de pe piaa secundar Rasdaq. Entuziasmul anilor trecui s-a topit. La sfritul lui 2007, cel mai bun an pentru BVB, efii bursei anunau planuri ambiioase pentru viitorul pieei de capital. Cteva zeci de noi emiteni, majorarea capitalizrii pn la 100 de miliarde de euro, o lichiditate zilnic cel puin tripl fa de media acelui an, de aproximativ 16 milioane euro. Inclusiv proaspt declanata criz de lichiditi de pe pieele finanicare internaionale era vzut ca o oportunitate pentru finanarea oferit de burs. Rolul pieei de capital ca alternativ de finanare pentru companii ncepe s prind contur i contm pe companii locale, dar i internaionale, interesate s se listeze, declara la acel moment Stere Farmache, preedintele BVB. ns datele s-au modificat dramatic n doar cteva luni, iar planurile de dezvoltare au rmas fr fundamente. ntre timp, bursa a intrat n cea mai mare criz din istorie de aproape 14 ani. Capitalizarea de circa 30 de miliarde de euro din 2007 a BVB a cobort pn la apte miliarde euro n prezent, iar lichiditatea zilnic a ajuns pn la ceva mai mult de dou milioane de euro. Situaia nu este diferit de cea internaional. Capitalizarea total a burselor din lume a sczut, n 2008, cu peste 28.000 de miliarde de dolari, 8.000 de miliarde fiind deprecierea pieei americane de capital. Statele dezvoltate au abordat direct problema, principala soluie fiind injectarea de capital de ordinul miilor de miliarde i acoperirea pierderilor giganilor financiari. Piaa din Romnia ns nu a avut nevoie de astfel de ajutoare, n condiiile n care economia a funcionat bine i anul trecut. Dar bursa a fost lovit din plin, investitorii au nceput s se retrag, iar posibilii emiteni au renunat la listare cel puin pentru o perioad. Ieirea din criz nu va fi posibil pentru piaa de capital pn cnd economia nu-i va reveni. Cu toate acestea, conducerea bursei ncearc s gseasc soluii pentru a crete lichiditatea i pentru a rectiga ncrederea investitorilor. Este foarte important s reformm piaa, s accelerm introducerea produselor noi, cum ar fi conturile globale sau short sellingul, spune Liviu Giugiumic, preedintele societii de brokeraj UniCredit CA-IB Securities, proaspt numit membru al Consilului de Administraie al BVB.

Bibliografie

1. Ioan Popa, Bursa, Editura Adevarul, vol.I, Bucuresti, 1994 2. Maria Prisecariu, Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu, Piee de capital i tranzacii bursiere, Editura Sedcom Libris, Iai, 2005 3. Victor Stoica, Eduard Ionescu, Piee de capital i burse de valori, Editura Economic, Bucureti, 2002