Sunteți pe pagina 1din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Relatiile dintre handicapul social si performantele in invatare la scolarul mic

ASPECTE

ALE

RELAIILOR

DINTRE

HANDICAPUL

SOCIAL

PERFORMANELE N NVARE LA COLARUL MIC

Motto: Educaia este acel ceva care te face ca s asculi n linite orice prostie fr s te enervezi. (S. Freud) ntrebrile simple sunt cele mai profunde Unde te-ai nscut? Unde este casa ta? Unde vei merge? Ce faci? Gndete-te la toate acestea Din cnd in cnd Si observ cum se modifica n timp rspunsul tu. (R. Bach)

MOTIVAIA ALEGERII TEMEI LUCRRII

Pagina 1 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acum, la nceputul mileniului al III-lea, multe zeci de milioane de copii triesc i cresc, n diferite ri ale lumii, n condiii economice, sociale, psihologice care le pun n pericol i le ntrzie dezvoltarea. Prinii sunt adesea depii de stresul social crora trebuie s le fac fa sau le lipsesc abilitile de a se confrunta cu greutile, ceea ce contribuie la creterea riscurilor pe care trebuie s le nfrunte copiii. Unii prini abdic de la rolul lor adecvat de printe sau recurg ei nui la comportamente care pot pune n pericol sntatea fizic i psihic a copiilor. O societate trebuie s-i exprime spiritul de responsabilitate i valoarea pe care o confer copilriei prin sistemul de legi i de servicii sociale destinate bunstrii copilului. In ultimele decenii s-au fcut pai importani n favoarea dezvoltrii armonioase a copilului. Au fost elaborate reglementri internaionale referitoare la drepturile copilului. Sau tras multe semnale de alarm n privina extinderii violenei i a suferinelor copiilor de pretutindeni. Sunt copii n lume cu numeroase nevoi nesatisfctoare. Datele despre numrul copiilor supui unor abuzuri grave de ctre membrii familiilor sau a comunitilor n care triesc, condiiile de locuit sub sau la limita subzistenei sunt ntotdeauna ngrijoratoare. Preocuparea fa de bunstarea copilului este multidisciplinar, acoperind diverse aspecte ale personalitii copiilor. Apare astfel nevoia de dezvoltare a profesiei de asisten social, dar i de pregtire suplimentar a cadrelor didactice pentru a putea ajuta copiii care se afl n situaii deosebite, astfel s-i poat proteja pe ei dar i pe membrii familiei. Iat cteva categorii de copii care au nevoie de protecie, dar i de o bun ndrumare din partea cadrelor didactice pentru a putea face fa greutilor ntmpinate, pentru a putea s se integreze n colectivele de elevi i apoi n societate fr a rmne cu urme vizibile psihice: -copiii supui unor rele tratamente (abuzai sau neglijai);-copiii abandonai temporar sau permanent n instituii de ocrotire sau aflai in plasament familial sau adopie; -copiii cu boli cronice,cu tulburri de dezvoltare, deficiene fizice, senzoriale sau cu dificultai de invare care necesit ocrotire special; -copiii aflai in familii care triesc n srcie; -copiii din comuniti minoritare marginalizate; -copiii orfani de unul sau de ambii parini; -copiii victime ale calamittilor naturale,rzboaielor sau altor catastrofe. Copiii cu dificulti de nvare sunt printre noi, printre copiii notri, n coala, pe strad, la joac i, n unele familii, printre ceilali frai fr astfel de probleme.

Pagina 2 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aceasta este realitatea pe care nu o putem ignora, ea fiind probat i de cifrele statisticilor. Ele au demonstrat c peste jumtate din cazurile studiate sunt reprezentate de dificulti de nvare. Cele mai multe cazuri ntlnim ns n familiile srace, unde prinii nu reuesc s obin cele necesare unui trai decent familiei, incluznd aici elementele eseniale ale alimentaiei, ale condiiilor de locuit, ale vestimentaiei care s acopere nevoile biologice de baz ale copiilor lor. Familiile srace i i neglijeaz copiii deoarece intervine alcoolismul sau lipsa de autocontrol ce pot conduce la pierderea locului de munc, la accentuare srciei, tinznd spre folosirea violenei n familie sau neglijarea copiilor sau a ntregii familii de ctre unul din prini. O categorie specific de neglijare a copiilor care afecteaz din ce n ce mai mult condiiile integrrii este neglijarea educaional.Sunt prini care nu le pot cumpra cele necesare activitailor colare. Unii prini sunt dezinteresai fa de coal i de absenele copiilor lor. Fenomenul de neglijare educaional este deosebit de frecvent n Romnia n rndul minoritii rromilor. Datorit problemelor din familie unii copii neglijai fug de acas, trind n afara unui cmin, devenind copii ai strzii. Toate aceste probleme le-am ntlnit n activitatea mea de dascl timp de 24 ani. Am ncercat s ajut fiecare caz n parte ntlnit, dar numai cu cunostinele din timpul liceului pedagogic i experiena mea de via nu ntotdeauna am reuit s rezolv favorabil cazurile ntlnite, ci doar s ameliorez situaia pe o anumit perioad. Prednd ntr-un cartier cu o populaie de pn la 50% srac i cu multe probleme n familie, am ncercat s studiez pe un eantion aceste probleme (elevii de la clasele aIV-a de la coala Nr. 141 I.I.C.Brtianu, sect.V, Bucureti. Din anul 2000 n coala noastr s-a derulat programul cu tema:Dezvoltarea unor medii colare incluzive n comunitate, la care am luat parte mpreun cu mai multe colege nvtoare, desfurnd lecii demonstrative,,primind vizite de la alte coli sau studeni de la UNIVERSITATEA PROHUMANITAS. Proiectul a fost n colaborare cu coli din Ploieti,din Piteti i Bucureti, avnd ca i coordonator general pe profesorul universitar Mel Ainscow-UNIVERSITATEA din MANSCHESTER, UNICEF-prin persoana d-lui T.Vrama i coordonator direct d-na conf.univ. doctor Ecaterina Vrama, de la UNIVERSITATEA BUCURETI, dar i cu sprijnul A.C.S.C.-prin persoana d-nei profesoare Paraschiva Mrculescu.
Pagina 3 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dup 1989, nvmntul romnesc a intrat ntr-o reform ampl i radical ce persist nc, uneori ezitant, n faza de tranziie. Printre marile cuceriri ale educaiei n aceast etap, se include transparena, democratizarea, realismul critic i mai ales multe, multe cutri, ncercri, modificri, iniiative instituionale i chiar..personale, pentru c sunt ntr-adevr multe de fcut n acest domeniu. nsi pedagogia tradiional i rutinier s-a resimit, au aprut noi tiine ale educaiei, noi aspecte i domenii, noi direcii n teoria i practica educaiei i nvmantului n ara noastr. Cadrele didactice au fost nevoite s se acordeze din mers la noile condiii, la specificul i exigenele sistemului i procesului de nvmnt, aflate ntr-o perpetu i alert schimbare, revizuire i regndire sub presiunea marilor schimbri sociale i economice din Romnia n ultimii 12 ani. Copiii handicapai au devenit copii cu nevoi speciale i, n consecin, elevi cu Cerine Educative Speciale(C.E.S.), repui fiind astfel n drepturile lor umane fireti. Educaia special s-a regorizat tiinific din punct de vedere abordativ i procedural i, n paralel a aprut, ncepnd s fie acceptat,tendina de integrare educativ presupus de Educaia integrat, prin includerea elevilor cu nevoi speciale n colile obinuite,evitndu-se, cel puin pentru unii dintre ei, efectele modeste sau chiar nefaste de segregare, practicate de educaia special. O singur categorie de elevi au rmas, n continuare, puin cunoscui, neluai n seam, sau-mai grav, greit percepui, de o manier etichetant-prejudicativ i duntoare. Este vorba de acei elevi care, dei n aparena normali sau cvasi-normali, prezint diverse probleme n a rspunde adecvat solicitrilor curente, diminundu-i treptat, dar grav, randamentul colar n raport cu bnuitele lor posibiliti i cu expectanele cadrelor didactice i ale prinilor. In special invatatorii in ciclul primar, dar si profesorii in primele clase gimnaziale, in ciuda eforturilor educativ-formative pe care le depun din bune intentii, au probleme tot mai mari cu astfel de copii. Treptat, acesti elevi ajung sa fie, indeobste considerai grei de cap, nu le este data cartea, distrai, indifereni, sau chiar lenei, obraznici, indaratnici, brnza buna in burduf de cine etc. Abia acele, mai rare, cazuri de elevi slabi la invatatura care, dei se strduiesc din rsputeri, sunt receptivi, sarguinciosi, conformiti, sprijinii fiind din plin si de familie, nu

Pagina 4 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reuesc totui sa se redreseze, debusoleaz si pun pe gnduri pe unele cadre didactice care recunosc ca nu inteleg nimic din ceea ce se ntmpla cu copiii respectivi. Grav este faptul ca, dincolo de contrarierea, exasperarea, ignoranta sau convingerea neavenita a invatatorilor si profesorilor, asemenea elevi intra treptat, dar ireversibil intr-o degringolada cronica, sub aspectul performantei colare, in special in primele clase ale ciclului gimnazial, situaie ce se ncheie, de regula, cu mpingerea lor spre coala speciala ajuttoare sau in extremis, spre abandon colar. Toate aceste probleme m-au detrminat sa ncerc sa le observ la elevii clasei mele, dar si la celelalte clase din scoal in care mi desfasor actvitatea.

Capitolul I

PROFILUL PSIHOLOGIC AL SCOLARULUI MIC 1.1Psihologia copilului si scurt istoric Aa cum spunea Goethe, copilul reprezint dimineaa minunata a omenirii adic acel tezaur inepuizabil care poarta cu sine toate fagaduintele posibile. Copilul reprezint acea fiina umana care populeaz ontogeneza de la vrsta prenatala si pna in pubertate, adic pana la 10-11 ani. Incontestabil, vrsta copilriei este incomparabil mai lunga la om dect la orice alta specie. Chiar daca iniial copilul este o fiina extrem de vulnerabila si inapta de a supravieui pe cont propriu si fara aportul adultului, el poseda o remarcabila plasticitate si fora adaptativa. M.Debresse avea dreptate cnd spunea ca a educa nseamn a inalta,a nalta copilul pana la starea de om. (Debresse, M.1981) Cunoaterea autentica a copilului nu se poate face dect prin cldura, afeciune si sperana. Cuvintele dltuite pe lespedea care acoper locul de veci al Mariei Montessori constituie un nemuritor testament, dar si un inepuizabil imperativ: Eu i rog pe copiii dragi care pot totul ,sa se uneasc cu mine spre a construi pacea in oameni si lume. Premisele psihologiei copilului se pierd in umbra secolelor.

Pagina 5 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Comenius, Rousseau, Pestalozzi si Frobel au fertilizat terenul pe care a generat psihologia copilului, ca ramura distincta a psihologiei. A.Binet fondeaz Societatea libera pentru studiul copilului, H.Wallon este fondatorul unui laborator de psihologie a copilului, J.Piaget este creatorul unui curent cu ample reverberaii in epoca si anume, epistemologia genetica. Printre reprezentanii de frunte ai psihologiei copilului se numra si Ed.Claparede, W.Stern, S.Freud, A.Gesell, Vigotski, etc. In Romnia, problemele copilriei si adolescentei au beneficiat de slujitori fideli si prestigioi :U.Schiopu, Al.Rosca, E. Verza, P.Popescu-Neveanu, M. Zlate, N.Mitrofan , M. Golu, P. Golu s.a. 1.2Factorii dezvoltrii personalitaii copilului Potentialitarea nedefinita, dar atat de promitatoare pe care o reprezinta orice copil la nastere, devine realitate numai daca traverseaza un proces complex si indelungat de modelare, ce presupune interactiunea dintre ereditate, mediu si educatie. Gradul de implicare a factorilor respectivi in epopeea devenirii fintei umane a fost amplu comentat in literatura de resort, ceea ce a condus la structurarea urmatoarelor directii majore: -modelul organicist (activ), care pledeaza prioritar pe factorii ereditari; -modelul mecanicist (reactiv) deplaseaza accentele in dezvoltarea copilului asupra factorilor de mediu; -modelul interactionist acrediteaza o viziune mai realista, ce vrea sa concilieze extremele anterioare, considerand ca forjarea personalitatii umane este rezultatul interventiei concentrice dintre ereditate si mediu.

1.2.1Rolul ereditatii Ereditatea este proprietatea fundamentala a materiei vii de a conserva si transmite de la antecesori la succesori ceea ce este definitoriu pentru specia respectiva. Aceasta particularitate a fost sesizata din cele mai vechi timpuri, dar abia in secolul XX datorita prestaiilor remarcabile realizate de genetica si biologia moleculara, comunitatea umana a fcut pai in descrotarea misterului ei.
Pagina 6 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

A fost identificata baza materiala a ereditii, precum si legile care o guverneaz. Totalitatea genelor formeaz programul genetic, genotipul sau patrimoniul ereditar. Exista noi nscui care prezint tare cromozomiale ,aproximativ 1/100.Pentru a decela prezena acestor anomalii genetice si a lua masurile adecvate la timp, se practica diagnoza prenatala a produsului de conceptie.Ca mijloace de investigaie menionam: amniocentez sonografia etc. Dintre cel mai rspndite maladii cromozomiale amintim: sindromul Down, sindromul Turner, sindromul triplu X, sindromul Klinefelter, sindromul X-fragil. Ereditatea este o premisa cu o logica probabilist, care poate oferi individului o ansa (cnd este normal configurata) sau o neansa (daca este tarata).M.L.Iacob-1994. Privind din perspectiva filogenetica ereditatea umana se poate constata ca ea poseda un set restrns de instincte, comparativ cu cea animala, motiv pentru care copilul este total dependent fata de prinii siAnca Munteanu-1998. Orice fenomen psihologic se formeaz si retueaz ntreaga noastr viata. Ereditatea i pune amprenta in mod diferit asupra proceselor psihice. Astfel s-a demonstrat c, att schizofrenia, ct i comportamentul agresiv au importante premise ereditare. Ali autori au argumentat rolul major al ereditii i n alte direcii: pentru inteligen generala; pentru abilitatea verbala si spaiala, pentru memorie, temperament, pentru abilitatea de a povesti etc. Cert este ca patrimoniul nostru ereditar este constelat multiplu si difuz, ceea ce nseamn ca in funcie de solicitrile mediului sau al educaiei, o direcie sau alta va prinde contur. Conform unor studii de creatologie, la natere orice fiina umana, ce poseda un Q.I. normal(cel puin 90),tezaurizeaz o potenialitate creatoare, mcar minim, pentru un oarecare domeniu, potenialitate ce va deveni manifesta numai daca individul respectiv va beneficia in familie si in scoal de un climat educativ creatogen.

1.2.2Rolul mediului Geneza si devenirea personalitii copilului se afla sub incidena factorilor de mediu. Dintr-o perspectiva extrem de generala, mediul poate fi definit ca ansamblul influentelor postnatale care se exercita asupra individului.Ca si ereditatea, mediul poate oferi

Pagina 7 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

o nsa sau, deopotriv, o neans pentru dezvoltarea fiinei umane, innd cont de modul favorabil sau nefavorabil in care este constelat. Procednd la abordarea frontala a problemei, putem identifica o multitudine de elemente care se pot grupa in urmtoarele componente si subcomponente: -factori interni; -factori externi:-factori fizici -factori sociali:-neorganizai -organizai a)Factori interni Conform lui I. Nicola(1992,p.57) acest tip de factori se refera la patrimoniu nativ, la efectele maturizrii biologice, precum si la ansamblul tuturor achiziiilor psihologice pa care individul la dobndete pe parcursul existentei sale. Un loc particular printre factorii de mediu l deine ambianta intrauterina. Influenta universului prenatal asupra personalitii in plina construcie a copilului aflat in spaiul uterin,a fost acceptata din cele mai vechi timpuri la multe popoare orientale sau ameridiene. Civilizaia occidentala s-a dovedit mult mai rezervata in aceasta problema. Copilul in uter este o fiina activa, aflata in plin proces de ntemeiere a propriei personaliti, nu numai sub aspect fizic, ci si psihologic. Din al treilea trimestru de viata prenatal, copilul poseda deja un aparat psihic n ascensiune(poate reaciona senzorial, a dobndit un sistem rudimentar de nvare, memorare, de nelegere si afectivitate). Aa cum alimentele, alcoolul, tutunul sau medicamentele ingerate de mama influeneaz fetusul, tot aa si tonusul ei psihologic, pe care l percepe copilul cu acurateea si precizia unui mini-radar, vor marca in mod definitoriu personalitatea in devenire a acestuia. Iubirea mamei si acceptarea cu bucurie a sarcinii au o importanta capitala pentru copil, deoarece afeciunea materna nalta in jurul copilului un scut protector, ce poate stopa si neutraliza unele agresiuni extreme. Gravidele care se ocupa de orice altceva in afara copilului pe care l poarta, deci mamele ce practica un autentic abandon uterin,vor exercita asupra psihicului acestuia o trauma profunda, cu efecte puin controlabile. Imaginai-v ce ai simi daca ai fi nchis singur ntr-o ncpere timp de ase, apte, opt, nou luni, fr nici o stimulare intelectuala si afectiva. Aceasta este, in mare,situatia fetusului ignorat.(Th.Verny si J.Kelly,1982,p.25)

Pagina 8 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dar reevaluarea rolului jucat de mama in ecuaia parentala presupune si reconsiderarea aportului patern si aceasta deoarece tatal,indeplinind un rol major in asigurarea si conservarea armoniei psihice a partenerei, devine indirect responsabil si de starea viitorului sau copil

b)Factori externi *Factori fizici Personalitatea umana se afla sub influenta factorilor fizici. Fenomenul este pe deplin explicabil, deoarece omul nu este numai un emitator,ci si un receptor ultrasensibil de vibratii,atat la cele care provin din spatiile siderale indepartate,cat si din imediata sa apropiere. In consecinta,totul ne influenteaza:evolutia Soarelui,a Lunii si a celorlate planete,conditiile geografice,clima,factorii meteorologici (temperatura,vant,presiune),flora, fauna etc. Orice persoana este intr-un fel, mai mult sau mai putin,meteorosensibila,ceea ce nseamn ca tonusul ei psihic este condiionat si de aspectul nsorit sau cenuiu al vremii.Desigur,formula temperamentala a individului are si ea un cuvnt greu de spus. S-a constatat ca randamentul intelectual cel mai bun se nregistreaz la temperatura de 15-17 grade Celsius,iar elevii sunt mai disciplinai toamna si iarna. Flora si fauna au si ele o importanta cardinala, deoarece influeteaza calitatile hranei si ale aerului. Datorita strasei interdependente dintre dimensiunea somatica si cea psihica, este normal ca tot ce contribuie la fortificarea uneia, sa reverbereze favorabil si asupra celeilalte. Virtuile incontestabile ale unei alimentaii lacto-vegetariene, au demonstrat cat de importanta este pentru bunstarea fiinei umane educaia in alimentaie. Istoria umanitii furnizeaz suficiente exemple despre efectele profund devitalizate asupra unor popoare, pe care le-au provocat diverse erori sau excese alimentare. Malnutriia este profund daunatoare,mai ales, n ultimele luni de gestaie si in primii ani de viata datorita efectelor nefaste exercitate asupra maturizrii sistemului nervos),supraalimentaia nu este nici ea mai puin nociva. Deci, o alimentaie raional(cu deplasarea prioritilor ctre produsele lactovegetariene),ar putea contribui nu numai la sporirea imunitii naturale a organismului si, prin aceasta ar spori ansele in lupta cu o serie de maladii cotate incurabile,dar,in acelai timp, ar
Pagina 9 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

provoca si o armonizare a ntregii personalitati.Afirmatia spune-mi ce mananci,ca sa-ti spun cine eti devine astfel, dintr-o simpla gluma, un adevr necontestat. *Factori sociali Odat cu progresele nregistrate de omenire, influenta factorilor fizici asupra fiinei umane este tot mai filtrata, corectata sau denaturata uneori de prezenta factorilor sociali. Acetia se subdepartizeaz ,la rndul lor, in urmtoarele componente: -condiii socio-economice,adica resursele materiale pe care le poseda familia copilului respectiv, conditii ce trebuie sa fie de valoare medie pentru a sigura o dezvoltare armonioasa a personalitatii acestuia; -condiii socio-profesionale, care se refera la profesiunile persoanelor ce populeaz ambianta imediata a copilului(mai ales ale parintilor); -condiii socio-igienice, ce desemneaz toate strategiile uzuale prin care se asigura copilului o stare de sntate optima,atat fizica, cat si psihologica; -condiii socio-culturale, care evoca nivelul de instruire al celor aflai in anturajul cel mai apropiat al copilului, precum si ansamblul consumurilor culturale in care este implicat acesta. Un nivel cultural ,cel puin mediu al familiei, constituie un factor stimulativ; -condiii socio-comunicative si socio-afective, ce cuprind atat climatul afectiv in care triete copilul ,cat si diversivitatea relaiilor pe care le angajeaz cu cei din jur. ntruct in momentul naterii, omul nu este dect o potenialitate umana, transformarea lui in realitate reclama imperios, ca nc din momentul naterii, s fie angrenat intr-un proces de socializare. Fenomenul implica mai multe faete: -socializarea primara-ansamblul caracteristicilor psihologice pe care le dobndesc membrii colectivitatii umane, datorita partajarii,de timpuriu,a aceluiai spaiu existenial. -socializarea secundara-totalitatea trsturilor pe care un individ le dobandeste in urma impactului exercitat asupra lui de instituii precum:scoala,institutiile culturale,organizatiile politice etc. -socializarea anticipativa-acele statuturi si roluri spre care persoana respectiva aspira in viitor. Pentru a nuana si aprofunda rolul factorilor de mediu s-a impus un nou termen: nisa de dezvoltare. Coninutul acestei nie de dezvoltare urmrete urmtoarele aspecte: -obiectele si locurile la care are acces copilul intr-o anumita etapa ontogenetica;
Pagina 10 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-reaciile celor din jur fata de copil; -registrul de competente pe care adultul le stimuleaz la fiecare vrsta; -activitatile pe care le impune adultul copilului, fara a-i cere consimmantul i cele pe care i le propune, iar copilul le accepta de bunvoie.. Fara indoiala, nisa de dezvoltare are o structura flexibila, care oscileaz de la o cultura la alta, in funcie de imperativele educative ale fiecrei naiuni. Mediul social se prezint ca o configuratie labirintica si dinamica de elemente, greu de inventariat si controlat, ce influenteaza personalitatea umana de-a lungul ntregii sale existente. Cazurile ca au fost studiate au demonstrat ca ereditatea singura(chiar cnd ea ar fi generos constelata) nu poate compensa efectele dezastruoase ale unui mediu neadecvat si deficitar. Specializarea funcionala a emisferelor cerebrale este provocata cu prioritate de mediul socio- cultural. Se apreciaz ca in zorii civilizaiei umane, numrul stangacilor era predominant. Astzi insa, sub influenta factorilor socio-culturali,situatia s-a modificat, dreptacii fiind cei mai numeroi. Nivelul intelectual este influenat si de condiiile socio-economice si culturale ale comunitii in care triete persoana respectiva. Categoria socio-profesionala isi pune ,si ea, amprenta asupra nivelului intelectual al unui individ. Multi specialiti apreciaz ca prezint un evident avantaj persoanele cu studii medii si superioare. Nivelul intelectual depinde si de configuraia mediului educativ de care beneficiaz individul,deopotriva in familie si in scoala.Aceasta problema comporta mai multe nuane: -relativa inferioritate intelectuala a gemenilor nu este congenitala, ci dobndita datorita unor caracteristici ale mediului; -coeficientul intelectual al celor mai diverse categorii de copii,educati in medii diferite, creste direct proporional cu valoarea mediului in care triesc; -un spaiu intregenezic relativ mare, intre copiii aceleai familii, are efecte favorabile asupra dezvoltrii lor intelectuale, prin aportul suplimentar de experiena; -fenomenul Pygmalion probeaz efectele miraculoase pe care le genereaz asupra proceselor intelectuale ale elevului ,atitudinea stimulativa a dasclului. Studiile mai recente au demonstrat ca fenomenul Pygmalion nu este activ doar in mediul uman, ci el functioneaz si in lumea animala.
Pagina 11 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din dorina de a controla att capriciile ereditii, ct si ale unui mediu organizat, societatea a pus bazele unui mecanism special, fara de care nu poate fi conceput progresul omenirii. Este vorba de educatie, respectiv de acea activitate sistematica pe care adulii o desfasoara asupra copiilor si adolescentilor,din dorina de a-i pregati pentru viata, intr-un mediu determinat.(E.Planchard,1976,p.9). Fiind un factor de mediu organizat, educaia se individualizeaz prin cteva note specifice: caracterul ei contient, sistematic, instituionalizat si tiinific. Ea deine rolul conductor, att in raport cu ereditatea, cat si cu mediul. Deoarece influentele ei nceteaz la vrsta adulta, chiar daca se mai estompeaz, rezulta cat de legitim este conceptul de educaie permanenta, concept atat de plastic sintetizat in dictonul latin Tota vita schola est. Comparativ cu ereditatea si mediul, n general, care pot oferi o ans sau o neansa, educaia, ca activitate umana specializata, ofera in principiu o alternativa favorabila.Desigur,nici un sistem educativ, in pofida celor mai bune intentii,nu poate fi considerat perfect. Ca o concluzie, putem spune ca ereditatea constituie premisa mediul este conditia, iar educaia reprezint factorul determinant al dezvoltrii personalitatii umane. Desigur,rolul major pe care l indeplineste educaia reclama instituirea unei forma de calitate superioara, care sa poat controla loteria genetica si sa o fructifice constructiv. De aceea ,aa cum spune M.Debesse(1970,p.23)fericit este copilul care gaseste astfel, in fiecare etapa a drumului, pe educatorul capabil sa-i insufle treptat fora si elanul necesare mplinirii destinului sau de om. 1.3Probleme specifice ale adaptrii copilului la viata si activitatea colara In jurul vrstei de 7 ani, n viata copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrrii in scoal. Mica colaritate sau cea de-a treia copilrie este perioada cnd se modifica substanial regimul de viata si de munca.Scoala introduce in fluxul activitatii copilului un anumit orar, anumite planuri si programe cu valoare structurata pentru activitate. Ea coincide cu durata primului ciclu de instrucie scolara, perioada in care se acumuleaz cunostinte si se formeaz capacitati psihice de baza care sunt deosebit de semnificative pentru etapele urmtoare pentru viitorul profesional, chiar pentru toata viata. De aceea sprijinirea de ctre familie si scoal a dezvoltrii tuturor posibilitatilor acestui stadiu trebuie sa fie o preocupare centrala. Adaptarea la scoala, la ocupaiile si relaiile colare presupune o oarecare maturitate din partea copilului,care sa-i insufle capacitatea de a se lipsi de afectivitatea ngusta din
Pagina 12 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mediul familial si de interesele imediate ale jocului, pentru a ptrunde intr-un nou univers de legturi sociale si a-si asuma indatoriri.Studiile de specialitate inregistreaza dificultati multiple de adaptare generate fie de o baza psihofiziologica precara (instabilitate neuropsihica), fie de fixaiile si conflictele afective de sorginte sociofamiliala (incapatanare,negativism), fie de insusi mediul colar,(sarcini coplesitoare,educatori dificili fara experienta,clase suprapopulate, care impieteaz asupra obinerii strii de atenie si a disciplinei necesare bunei desfasurari a leciei).De aici comportamentele de retragere in sine,imprastiere,compensare prin mijloace nedorite. Mutaiile brute care acompaniaz noua vrsta in desfasurarea copilariei,mutatii ce se petrec sub aciunea sistematica a mediului scolar,care aduce cu sine noi cunostinte,noi tehnici intelectuale, noi exigente si ndatoriri, i-au determinat pe specialiti sa vorbeasc de socul colarizarii, pe care l-au asemnat cu cel al naterii sau al debutului pubertatii. Mediul colar aduce cu el un climat mai rece si mai puin protector dect cel familial si cel din gradinita. n scoal fiecare nva sa-si nfrneze pornirile emoionale, s se situeze alturi de ceilali si s deguste plcerea competiiei. Copiii se compara intre ei, ca intr-un fel de joc, continuu reinnoit,al criteriilor de referinta,care pun in evidenta si fac sa fie constatate empiric ranguri, dominante si subordonari, superioritati si inferioritati, variabile n funcie de criteriul de referina: gradul de instruire, performanta, inteligenta, abilitatea fizica,vestimentatia, aptitudinea artistica, sociabilitatea, moralitatea. Perioada de tranziie si de adaptare,desi cronologic nscrisa intre limite asemanatoare,faptic poate sa nu se consume la fel pentru toi copiii. Sunt precolari care, aflati in pragul scolaritatii, manifesta o simptomatologie negativa in raport cu modelul conduitelor din gradinita. parintii relateaza despre dificultatea de a gsi un limbaj comun cu aceti copii, care, parca pe neasteptate, s-au schimbat foarte mult: au devenit capriciosi, neascultatori, chiar impertinenti. La rndul lor educatoarele ii descriu ca fiind foarte activi,interesati sa afle cat mai multe despre coala si prefernd sarcinile de invatare a jocului.O alta categorie de prescolari,aflati si ei in pragul scolaritatii,manifesta o conduita diferita de cea descrisa mai sus: se comporta neconflictual, sunt linistiti, ascultatori, nu protesteaz in fata cerinelor adultilor, se ocupa mult cu jocul,preferandu-l nvataturii. Primii reuesc sa depeasc dificultile din etapa precedenta, isi amelioreaz simitor conduita si reintra in normal. Cei din a doua categorie nclina si ei spre o conduita negativa o data cu intrarea in scoala, devenind asemntori cu cei din prima categorie si comportndu-se aa cum se manifestau acetia naintea debutului scolaritatii. Acasa, fac mofturi, sunt capriciosi, impertinenti,chiar grosolani, iar la scoal sunt nedisciplinati, putin activi la lectie, se
Pagina 13 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

comporta ca nite rasfatati, aduc la scoal jucarii, se joaca pe sub banci, au nivel sczut in activitate. Necoincidenta nivelurilor de pregtire pentru adaptarea la sarcinile colare se poate exprima fie in faptul ca instalarea premiselor trecerii la invatatura se produce naintea racordrii formale la noua activitate si atunci, copilul, nesatisfacut de realitatea vechii sale poziii sociale, acorda mai putina atenie jocului, inlocuindu-l cu alte activitati pana ce intra in contact cu coala fie ca formarea premiselor rmne in urma trecerii formale la activitatile de tip colar si atunci, copilul, mergand la scoal in condiii de insuficienta maturizare psihologica, resimte insatisfacie de pe urma noii sale poziii sociale, pe care o percepe ca factor frustrator, de ntrerupere a continuitatii activitatii dttoare de satisfacii,jocul. In perioada colara mica se dezvolta caracteristici importante si se realizeaz progrese in activitatea psihica datorata consientizarii ca atare a procesului invatarii. Invatarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta nseamn ca activitatea colara va solicita intens intelectul si are loc un proces gradat de achiziii de cunotine prevazut in programele scolii si in consecinta, copilului i se vor organiza si dezvolta strategii de invatare, i se va contientiza rolul ateniei si repetitiei, isi va forma deprinderi de scris-citit si calcul. Invatarea tinde tot mai mult sa ocupe un loc major in viata de fiecare zi a copilului scolar. Prin alfabetizare copilul castiga potenial instrumente operaionale care faciliteaz apropierea competenta de domeniile culturii si stiintei.. Scoala creeaz capacitati si strategii de invatare care contribuie la structurarea identitatii si capacitatilor proprii, specific fiecrui individ. In acelai timp,volumul mare de cunostinte pe care le vehiculeaz coala permit sa se formeze o continuitate sociala prin integrarea culturala a copilului in orbita cerinelor si intereselor sociale si profesionale. Din aceeai perspectiva coala rspunde si dorinei copilului de a fi ca cei mari ca si nevoii de realizare, de satisfacere si dezvoltare a curiozitii cognitive. Astfel, scoala egalilizeaza social accesul la cultura si ofer cunotinte pe care el nu ar putea s le dobndeasc singur deoarece interesele, trebuintele si curiozittile lui nu sunt att de intense nct s-i mobilizeze toate resursele intr-un efort concentrat. Se dezvolta noi tipuri de relaii ce au la baza faptul ca coala ca instituie sociala include in clasele sale, colective egale ca varsta, care parcurg programa de instruire cu un pronunat spirit competitiv, iar acestor condiii de socializare a conduitei se contureaz rolul de elev din clasele mici si statutul social legat de randamentul colar. Primii 4 ani de scoala, chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei, modifica regimul, tensiunea si planul de evenimente ce domina in viata copilului. Asimilarea continua de cunostinte mereu noi, dar mai ales responsabilitatea fata de calitatea asimilrii
Pagina 14 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

lor, situatie de colaborare si competitie, responsabilitatea si disciplina in munca, caracterul evident al regulilor implicate in viata colara creeaz sentimente sociale si largeste viata interioara a copilului .Invatatorul sau invatatoarea ncepe sa joace un rol de prim ordin in viata copilului. Pentru copil el este reprezentantul marii societati, dar si cel care antreneaz energia psihica, modeleaza activitatea intelectuala a copilului si organizeaz viata scolara, impune modele de a gndi si aciona. Dup nceperea activitatii colare programul zilnic al copilului se modifica. Chiar daca el a mai crescut, copilul ramane inca o fiina care are nevoie de hrana ,odihna, activitate.El nu poate consuma orice, iar regimul lui alimentar trebuie sa-i asigure toate substanele necesare unui proces de cretere nca intens. Are nevoie de trei mese substaniale si de doua gustri care trebuie sa se afle la aceleai intervale bine stabilite in programul zilnic de viata .Apetitul alimentar este uor tulburat la nceputul scolii si in momentele de tensionare, insa in rest este satisfacator. Se consolideaz deprinderile implicate comportamentului alimentar si la fel cele de asigurare a igienei personale, de ordine si curatenie in clasa si in spaiul de locuit. Toate aceste tipuri de comportamente si vor gsi locul numai prin relaionarea cu perioadele de invatare in clasa si acasa.De asemenea, copilul mic are nevoie de 10 ore de somn nentrerupt in timpul nopii pentru a fi capabil de randament colar. Cercetrile au artat ca la copiii la care exista un regim necorespunztor de odihna apar stri de somnolenta, dificultati de concentrare a atentiei, slabirea interesului pentru activitatile din clasa, randament general scazut. Familia are de fcut fata unei sarcini dificile si anume aceea a stabilirii si respectrii riguroase a programului zilnic de ctre copilul nsusi cu att mai mult cu ct mai ales emisiunile variate si prelungite ale televizorului reprezint o permanenta tentaie. Un moment foarte important n programul zilnic este cel al realizrii temelor date pentru acasa, care trebuie sa se desfasoare la aceleai ore ca sa se poat forma obisnuintele corespunztoare si deci sa se poat mai uor instala atenia si tonusul general necesar, sa se mobilizeze cunostintele anterioare si procedeele de lucru etc. Copilul trebuie sa se bucure de asistenta unui printe cnd el invata si rezolva teme pentru acasa, insa acestea nu trebuie sa i se substituie, ci sa urmreasc dezvoltarea progresiva a autonomiei in lucru, el adultul meninndu-si doar interesul pentru ce si cum face copilul si rolul de a-i valoriza munca. Oricat de ncrcat ar fi programul zilnic al parintilor fi nu trebuie sa omit niciodat sa manifeste interes pentru prestaia colara si sa sustina si sa valorizeze eforturile copilului.
Pagina 15 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fiind un organism in crestere, scolarul mic are o nevoie crescuta de miscare. Dupa efortul de a-si stapani, regla si subordona miscarile sarcinilor scolare, recreatia este obligatorie. Acest scurt interval de 10-20 minute satisface trebuinele de micare si relaxare si asigura un bun tonus mintal pentru urmtoarea ora. Aceeasi nevoie de micare se simte si dup pregtirea temelor de acasa. Iesirea in afara locuintei, intalnirea cu ali copii de aproximativ aceeai varsta, organizarea de jocuri, antrenamente, sunt absolut necesare pentru desfasurarea normala a activitatilor scolare, pentru crestrea si asigurarea sanatatii copiilor. Astfel de ntlniri si jocuri risca sa fie inlocuie cu vizionarea in exces a programelor TV sau, in familiile instarite, cu jocurile pe calculator. Odat cu consolidarea deprinderilor de citit, in programul zilnic al copiilor de clasa a III-a si a IV-a pot aprea si lecturile preferate. Dar si acestea sunt in concurenta cu televizorul si calculatorul, ele au totui un loc rezervat la elevii buni si foarte buni. Tot ctre clasa a III-a si a IV-a mai ales la copiii din mediul rural pot aprea si unele activitati casnice prin care acetia isi ajuta parintii si astfel sa fie in situaia de a invata facand, cum spune J.Dewey, prin care se intregeste experiena de viata de la aceasta vrsta si totodata, alimenteaza atitudinile si abilitatile ocupaionale de mai tarziu. Din acest punct de vedere experiena copiilor de la orae este mai sraca. Dar partea cea mai importanta a programului zilnic al copilului care a devenit colar este cea petrecuta in clasa. Ea este eseniala pentru dezvoltarea generala a copilului. De aceea si familiei si personalului didactic, i se cere o atenie speciala pentru a preveni si nltura disfunctionalitatile care pot apare la aceasta vrsta si care ar putea genera atitudini negative fata de scoal si ar compromite intr-o anumita msura efectele formative ale acesteia. Chiar prima ntlnire cu coala poate lsa urme plcute sau neplcute care sa influeneze latent strile copilului cnd se afla in acest spatiu.Sunt diferente sensibile ntre gradinita urmata anterior si acest nou spaiu in care copilul se afla. O cercetare fcuta cu copiii precolari mari a aratat ca acetia au deja o reprezentare generala a unei clase in care bncile sunt aezate unele dup altele, catedra la distanta semnificativa fata de acestea, tabla troneaz pe peretele din fata etc. Nimic nu mai este din cldura si ncntarea generata de ncperile gradinitilor. Dupa unii autori (R.Vincent) contactul cu instituia colara echivaleaz cu un fel deintarcare afectiva, iar dup alii cuun al doilea soc dup cel al naterii(M.Debesse). Prin urmare adaptarea la acest nou mediu nseamn: -a)integrarea in programul colar si in activitatile sale specifice; -b)realizarea unei relaii noi cu nvatatoarea care este o altfel de persoana dect educatoarea;
Pagina 16 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-c)stabilirea unor relaii cu cei care i devin colegi si cu care se va confrunta mereu, si se va compara mai ales, dupa criteriul calitatii prestaiei colare; Programele care apar in legtura cu toate aceste planuri ale adaptrii la scoal le ntlnim mai ales la cei de clasa I. Pot aprea o serie de deosebiri intre copii. pentru cei care au frecventat gradinita adaptarea se face mai usor, pentru ca mai ales la grupa mare si la anul pregtitor ei au fost pregatiti special pentru acest moment,dar mai sunt inca muli copii care, de cele mai multe ori, din motive financiare, nu merg la gradinita. Cand vin pentru prima data la scoal pot manifesta teama mai mult sau mai puin crescuta fata de faptul ca trebuie sa ramana aici, singuri, fara nimeni din cei de acasa. Ei refuza uneori sa se desprind de mana celor care i-au adus, au o crispare caracteristica care exprima starea de nelinite si tensiunea pe care o traiesc.Sunt in pragul unei crize de plans.Fata de acestia, atat conduita printelui cat si a invatatoarei, trebuie sa fie cea de securizare afectiva a copilului si chiar de tolerare a unei cerine care ar putea prea absurda Pot exista de asemenea dificultati si n legtura cu respectarea ca atare a programului zilnic despre care copiii trebuie sa tie ca este obligatoriu. Mai ales cei care nu au fost la gradinita si nu s-au obinuit cu mersul zilnic la activitati, pot avea comportamente ciudate. Rabdarea parintilor in a-i explica acestuia normele regulamentului scolar, si ajutorul pe care-l poate da invatatoarea in a-l face pe cel in cauza sa-si schimbe atitudinea, sunt condiii obligatorii pentru integrarea fara tensionri si dificultati in regimul scolii. O alta mare dificultate este respectarea de ctre micii lor elevi a normelor de desfasurare a leciilor scolare, referitoare la pstrarea ordinii si disciplinei, a ndeplinirii sarcinilor propuse, a pstrrii ateniei pe toata durata lectiei, a mobilizrii efortului corespunztor pentru susinerea si desfasurarea actelor de invatare.Este nevoie de mult tact pedagogic fata de nclcarea din nestiinta sau din neputina a acestor cerine 1.3.1Relatii cu invatatoarea nainte de a ncepe coala precolarii mari isi formeaz o imagine anticipata despre persoana care le-ar putea fi invatator, pornind de la figura si personalitatea educatoarei.(Tinca Cretu). Invatatoarea, fara a fi distanta afectiv, imbina intr-o maniera noua dragostea cu exigenta si le manifesta pe cat posibil, in mod egal fata de copii. Ea formuleaz mai nti clar cerintele, pretinde ndeplinirea lor si apoi in funcie de rezultat isi va arata mulumirea sau nemultumirea, va confirma, accepta, valoriza sau va atentiona, dojeni, pedepsi. Ea urmareste
Pagina 17 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in mod constant sa asigure insusirea cunostintelor, sa formeze deprinderi si capacitati si-si amplifica rolurile de indrumare, verificare, control, evaluare. Spre sfarsitul ciclului primar ,grupul clasa isi va intari autonomia, relatiile cu nvatatoarea nu vor fi diminuate. Acestea vor dobndi o alta consistenta si semnificaie nvatatoarea va apare in rolul celui mai mare si mai bun evaluator a ceea ce reuesc ei si astfel mulumirea ei va iradia la nivelul ntregului grup. Prezenta ei mereu in clasa este un factor general de securizare afectiva fata de ceea ce grupul isi propune sa faca, fata de iniiativele care sunt ntotdeauna insotite de bucurii si surprize, dar si de teama latenta de necunoscut. Alaturi de ea, elevii pot trai mari satisfacii si pot sa-si satisfac nevoile afective, de orientare, de confirmare a alegerilor facute, a soluiilor gasite. Cercetarile au artat ca daca coala nu da atenie fiecrui elev, atunci acesta isi pierde interesul pentru studiu (Ausubel,Robinson). Calitatea cu totul deosebita a relaiilor cu nvatatoarea se demonstreaz prin faptul ca rmane in amintirea tuturor elevilor sai, iar cu o parte dintre ei legturile se menineau si dincolo de ncheierea claselor primare. De aceea se poate spune ca pregtirea psihologica a invatatoarei care sa o ajute sa stabileasc astfel de relaii cu elevii, trece naintea celei didactice pentru ca ea trebuie sa ndeplineasc la acest nivel roluri formative cu totul deosebite si foarte importante pentru toata viata colara a elevilor. 1.3.2Relatii cu colegii si Cercetrile din ultimele decenii au dezvluit rolul formativ deosebit al relaiilor cu colegii (covrsnicii) pentru dezvoltarea psihica a individului.Oricat de constante, bogate si optime ar fi relaiile copilului cu adultul, ele nu vor putea satisface toate nevoile de dezvoltare ale acestuia. Interactiunile cu cei de aceeai vrsta au importanta in toate stadiile dar semnificaia lor este si mai crescuta ncepnd cu colaritatea mica. Integrarea copiilor intr-o anume clasa se face dup criterii de vrsta si particularitati psihice asemntoare si acestea permit funcionarea grupului si exercitarea rolurilor sale cu efecte formative crescute. A.Muccielli spune ca coala primara este universul primei scolarizari. Odat cu intrarea in scoal copilul descoper cu adevrat grupul. Ei sunt atrasi, sub conducerea invatatoarei, sa colaboreze intr-o activitate importanta care ii angajeaza, sa obtina ceva semnificativ si de durata, sa-si msoare forele cu ceilali si sa dobndeasc un loc intre ei. De la an la an grupul se maturizeaz si-si stabilete norme ce trebuie respectate de toi si chiar exercita presiuni fata de membrii si pentru a le ndeplini si a-si atinge scopurile si realiza programele. Copilul cu o buna evoluie psihica se integreaz la timp si uor grupului.
Pagina 18 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cel cu trsturi patologie are dificultati de integrare ntrzie sa adere la grup, ramane izolat, nsingurat, tensionat, nemultumit. Copilul care ramane indiferent la opiniile covrsnicilor si nu rspunde la chemrile lor ,trebuie sa intre n atenia att a nvatatorilor cat si a specialitatilor in consiliere colara. Grupul este un izvor de experiena sociala pentru copil. Printre cei de aceeai vrsta el invata sa-si cucereasc un loc prin forte proprii, sa se fac inteles, sa prevad asteptarile altora, sa-si acorde aciunile cu cele desfasurate in comun, sa coparticipe la stabilirea de norme si la controlul ndeplinirii lor, sa se afirme, sa se compare, sa-si msoare puterile si sa se cunoasc mai bine, sa devin mai puin egocentric etc. coala ca instituie de asamblu moduleaz atitudinile si manifestrile elevilor. Toate felurile de influente care vin din partea scolii au anse de a dezvolta cat mai mult capacitatile psihicile ale copilului daca se complementarizeaz si cu prestaia educaionala a familiei. Mai ales in primii ani de scoala; dupa concentrarea si efortul din clasa copilul are nevoie de familia sa, de ngrijire, ncurajare, acceptare si susinere afectiva pentru tot ce face pentru a invata. Intors acasa, el trebuie sa simt interesul parintilor fata de ceea ce a fcut la scoal pentru ca sa creasc si in ochii lui, importanta acestei activitati, sa vad ca este preuit pentru efortul si reuitele lui. Dialogul pe tema ce ai fcut la scoala trebiue sa fie firesc, zilnic si sa apar ca prilej de asimilare, incurajare pentru ce este pozitiv, atentionare si prevenire pentru ce nu poate fi acceptat dar insotite din partea parintilor de intelegerea si dorina de a-l ajuta. Este si mai bine daca colarul simte el insusi nevoia acestui dialog si-l poarta cu sinceritate si cu ncrederea in parinti, daca simte dragostea lor necondiionata manifestata n toate mprejurrile si in cele bune si in cele rele si insotita mereu de disponibilitatea acestora de a-i veni mereu in sprijin. 1.4 Evoluia psihologica 1.4.1.Pe plan senzorial Achiziionarea scris-cititului solicita complex ntreaga paleta de senzatii, perceptii, reprezentari. Se dezvolta sensibilitatea tactila a mainii, dar si cea vizuala si auditiva,. cresterea, vederea la distanta si capacitatea de apreciere vizuala a marimii. Mobilitatea oculara face progrese evidente prin activitatea de citit. La 8 ani, micul colar poate sa realizeze deja imaginea vizuala a miscarilor
Pagina 19 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Auzul fonematic evolueaz considerabil. Intrucat se amelioreaz si auzul muzucal, copilul recepteaz mai bine structurile melodice si dobandeste o mai buna capacitate de a cnta. Pe plan gustativ si olfactiv creste abilitatea individului de a identifica si clasifica gusturile si mirosurile. Sub raport tactil, asistam la o evoluie deosebita a chinesteziei minii prin scris, desen, lucru manual. Treptat, el isi dobandeste o mai buna coordonare motrica generala, dar si mai multa finee in miscarile degetelor. Spiritul de observatie, ca etapa superioara a perceptiei, face progrese, devenind acum deliberat, sistematic, analitic. La 10 ani evolueaz in direcia artistica. Scolarul mic achizitioneaza elemente noi si in ceea ce privete perceptia mrimii si greutatii. Ameliorri multiple survin si in planul percepiei spaiului sau timpului. Frecventarea scolii determina desprinderea de vatra si lrgirea orizontului spatial. In afara spaiului personal (al ambiantei imediate) se schiteaza si elemente ale spaiului geografic si al celui cosmic. Micul colar face progrese si in aprecierea direciei spaiale (dreapta-stanga,sus-jos). Cat privete percepia timpului, datorita implicrii copilului in diverse activitati colare ,care presupun respectarea unui orar, se dezvolta capacitatea acestuia de a percepe si aprecia corect durata de desfasurare a fenomenelor. Citirea corecta a ceasului, cunoasterea anotimpurilor, a lunilor si a zilelor saptamanii, ncadrarea clara a evenimentelor pe cele trei dimensiuni temporale (prezent,trecut,viitor)sporesc abilitatea de adaptare la problemele existentei. Frecventarea scolii contribuie, de asemenea si la apariia spaiului mic (al literelor, cuvintelor etc.) precum si a timpului pedagogic (ora de scoala,recreatia,etc.) Reprezentrile sporesc in volum. Apar reprezentri noi: istorice, geografice, topografice etc. care denota capacitatea copilului de a ancora in contemporaneitate. In a treia copilarie, reprezentarile ocupa un loc important, deoarece individul face inca apel la intuiie. coala formeaz priceperi si deprinderi, dar si obisnuinte. Intre acestea putem exemplifica pe cea privind comportarea in societate. Este vorba de conduita civilizata, corecta ale carei baze se pun inca in perioada precolara si pe care coala le cultiva sistematic. Deprinderile de autoservire, deprinderile de a citi, de a scrie se transforma, de asemenea in obisnuinte. Acest lucru nu se petrece insa de la sine. Este posibil ca un elev sa-si fi format deprinderea de a scrie, de a citi, de a calcula, dar nu si obisnuinta de efectuare sistematica a sarcinilor in care sunt implicate aceste acte. Sau, dimpotriva, este obinuit sa scrie, sa citeasca, sa-si fac temele, dar stapaneste, in mica masura, priceperea de a realiza cu succes
Pagina 20 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aceste activitati. Efectuarea acestor transformri nu se poate face dect prin intermediul procesului instructiv educativ, care contribuie, deopotriva, la formarea si cultivarea deprinderilor , priceperilor si obisnuintelor. Aptitudinile colarului mic se dezvolta in legtura cu activitatea pe care o desfasoara el, invatatura. Copilul dispune la intrarea in scoal de o anumita sensibilizare fata de aceasta noua forma de activitate. Aptitudinile colarului mic se dezvolta in legtura cu activitatea pe care o desfasoara el, invatatura. Treptat, invatarea ncepe sa fie preferata altor activitati si sa devin sursa datatoare de bucurii si satisfactii. Intarita, la nceput prin stimulente colaterale (ncurajarea, aprecierea, lauda din partea invatatorului si a parintilor), atitudinea volitiv-emotiva favorabila fata de invatatura se poate baza, in anumite condiii instructiv-educative, pe satisfacia pe care o procura activitatea insasi. Una din aptitudinile genrale care se dezvolta la aceasta vrsta este tocmai aptitudinea de a invata. Din inclinatia si aptitudinea generala pentru invatatura se desprind si se dezvolta, la micul scolar, elementele unor aptitudini specializate, cum sunt cele matematice, literare, plastice, muzicale. Persoana nvatatorului si activitatea pe care o desfasoara el constituie, pentru colarul micun model, un exemplu care poate sa-i trezeasc dragostea si ataamentul pentru invatatura. In procesul devenirii aptitudinilor, conteaza nu numai reuitele copilului, ci si modul cum reactioneaza cei din jur la aceste reusite. Unele din defectele de educaie care pot surveni constau in aceea ca adulii (invatatorii,profesori fac cu usurinta aprecieri pozitive sau negative, uneori exagerate, asupra rezultatelor activitatii copilului, inabusind satisfacia pe care i-ar putea-o procura activitatea insasi. De aici, necesitatea ca in educarea aptitudinilor sa se mbine aprecierea externa pozitiva cu stimularea atitudinii exigente a copilului fata de propria activitate.

1.4.2 .Pe plan intelectual Memoria

Pagina 21 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La vrsta colara mica predomina memoria mecanica (ce cunoate momentele ei de apoteoza la 8 ani), cea involuntara si cea de scurta durata. Odat cu intrarea in scoala, copilul retine preponderent, ceea ce l-a impresionat mai mult, de unde incarcatura evident afectogena a memoriei. Intrucat procesul de fixare al cunostintelor este condiionat de perceperea obiectelor si fenomenelor, apelul la diverse materiale didactice, in timpul leciilor ,se dovedete acut necesar. Copilul retine uor chiar si ceea ce este neesenial sau detaliat (adeseori ii sunt suficiente doua-trei lecturi ale textului respectiv). Uitarea vizeaza, mai ales, comportamentul copilului, asa se explica de ce in clasa ntia el uita frecvent teme de pregtit pentru ziua urmatoare, dupa cum isi las acas deseori si diverse rechizite colare indispensabile (penarul,caietul,stiloul). Din clasa a treia micul colar face eforturi de a-si cultiva voluntar memoria, de a apela la repere ajuttoare pentru a o efcientiza. Treptat, el intelege si rolul repetiiilor. Raportul dintre capacitatea de recunoatere si reproducere se modifica, de-a lungul perioadei colare mici: daca la 6-7 ani, procesul de recunoatere este mult mai uor realizat, pe msura naintrii sale in vrsta creste posibilitatea de reproducere. Deficitul iniial din acest plan se datoreaz dificultatii de a trnspune limbajul interior (care a stat la baza intelegerii) in limbaj exterior. Se constata un progres semnificativ si in ceea ce privete capacitatea de reproducere; daca iniial reproducerea era cat mai fidela (textuala), pe msura acumulrii de cunostinte, scolarul mic este tentat sa fac mici reorganizri ale textului asimilat. In paralel, creste si volumul memoriei Limbajul Intrarea copilului in scoal acelereaza procesul asanrii limbajului de anumite cliee parazitare, elemente dialectale ,jargoane, pronunii deficitare etc.sau, altfel spus, micul colar are acces in mod organizat la limbajul cult. Potenialul lingvistic al individului la nceputul clasei nti difera mult in funcie de educaia primita in familie, de formula sa temperamentala etc. Vocabularul se dubleaza,ajungand in finalul etapei la o zestre de 4000-4500 de cuvinte, din care un fond de 1500-1600 de unitati,cu aproximaie ,formeaz vocabularul sau activ.

Pagina 22 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dup opinia lui A.Graur,fondatorul principal de cuvinte al limbii romane este de 1000-1500 unitati, deci putem conchide ca, pana la sfarsitul vrstei colare mici, copilul uziteaz deja de fondul principal de cuvinte al limbii materne. Progrese evidente se nregistreaz si in ceea ce privete debitul verbal oral si cel scris, pe msura ce se apropie de sfarsitul clasei a patra. Impactul cu limba literara provoac si modificri calitative dintre care menionam: exprimarea se rafineaz si nuanteaza odat cu ptrunderea in vocabularul sau activ si a unor cuvinte specifice diverselor discipline colare; se amelioreaz si pronuntia, odata cu dezvoltarea auzului fonematic; pe msura insusirii bazelor gramaticii se imbunatateste, in mod notabil, corectitudinea gramaticala a limbajului; copilul invata sinonimele, omonimele si antonimele; pna la nivelul clasei a patra, limbajul interior acompaniaza, in forme sonore, actul scrierii. In perioada micii scolaritati pot aprea si defeciuni de vorbire. Unele sunt cauzate de schimbarea dentiiei provizorii (ce perturba, pe moment, rezonatorul bucal al limbajului) , fiind insa pasagere. La colarul mic sunt destul de frecvente sunetele parazitare de tipul:i,a la nceputul si sfarsitul propozitiei,apoi si,si pe urma etc. Asimilarea scrierii corecte se realizeaz aproximativ dup 3 ani. Copilul iniial identifica cu greu fonemele (sunetele) ce compun un cuvant. Eliziunea e frecventa (itreaba,in loc de ntreba etc) dar si confuziile intre diftongi, triftongi (ce,ci,che,chi etc.) Intrucat, asa cum sesiza Nazarova pana la sfarsitul etapei, scrierea este dublata de un limbaj, mai mult sau mai puin sonor, pentru a prentmpina aparita greelilor de scriere, trebuie evitata orice activitate masticatorie, ce poate perturba acest fenomen (consumarea de alimente, utilizarea gumei de mestecat etc.) Gndirea Evoluia gndirii in a treia copilrie face posibila abandonarea concepiei animiste si naiv realiste despre lume, pentru a face loc unei concepii realist-naturaliste. Din perspectiva teoriei piagetiene, acum se instaleaz gndirea operatorie concreta. Dupa opinia Ursulei Schiopu (1967) ,are loc o adevrata revoluie in planul cunoasterii,

Pagina 23 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

deoarece se realizeaz trecerea de la cunoaterea intuitiva, nemijlacita a realitatii (cu ajutorul reprezentrilor) la cea logica, mijlocit (cu noiuni si relaii dintre ele). Prin urmare, la colarul mic apare caracterul operatoriu al gndirii (adic posibilitatea de a manipula obiectele si fenomenele pe plan mental, fara a le deforma, deci pstrndu-le permanenta). Ideile abstracte insa i cauzeaz unele dificultati. Cat privete metoda la care apeleaza, aceasta nu este riguroasa deoarece metoda la care apeleaza, aceasta nu este foarte riguroasa deoarece uziteaz preponderent de aproximaii sau eliminri succesive. Operaiile au insa un caracter concret, deoarece copilul nu poate raiona apelnd doar la propoziii verbale si recurge masiv la aciuni de manipulare a obiectelor. Initial, mai precis la 7-8 ani, individul este capabil numai de conservarea cantitatii (adica,intelege ca ngustnd o bucata de plastilina, cantitatea ei nu se modifica ). Abia la 9-10 ani insa apare si capacitatea de conservare a greutatii; ceea ce nseamn ca pana la aceasta varsta, daca bucata de plastelina este mai subtiata, copilul crede ca si-a diminuat greutatea. In ceea ce privete conservarea volumului, ea apare doar pe la 11-12 ani. Potenialul intelectual face progrese notabile, fiind de doua-trei ori mai mare la sfarsitul perioadei. Apariia caracterului operatoriu al gndirii imbraca,atat forme nespecifice,cat si specifice. Pe msura ce nainteaz in vrsta apeleaz tot mai frecvent la algoritmi (ansamblu de reguli,indicatii cu ajutorul crora se rezolva o serie de probleme, din diverse domenii). Exista trei tipuri de algoritmi: de lucru (insusirea operaiilor aritmetice fundamentale, al secvenelor unei compuneri literare); de recunoatere (identificare):stabilirea funciei morfologice si sintactice pe care o indeplineste un cuvnt intr-o fraza etc.; de control (formulele pentru proba diferitelor operaii aritmetice). Gndirea colarului mic uziteaz de noiuni, judecai, raionamente. Astfel,intregul registru noional se diversifica (de numar,cele gramaticale, spaiu, timp,cauzalitate,necesitate,cantitate etc.). Abilitatile dobndite in domeniul raionamentului determina progresele reversibilitatii. Se schiteaza un stil de gandire, adica acel mod personal al unui individ de a-si centra gndirea ctre un aspect sau altul din realitate (complexsimplu,abstract-concret,primar-secundar). Acest bogat arsenal intelectiv alimenteaz si o vie curiozitate intelectuala, pe care S.Teodorescu (1974) a pus-o in evidenta printr-un interesant experiment. Daca la 7 ani,
Pagina 24 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

spiritul critic al gndirii este evident (de unde denumirea de vrsta a gumei pe care o atribuie etapei A.Gessel, (1853), la 8 ani, gandirea se detaseaza prin independenta sa, pentru ca la 9-10 ani sa se disting prin flexibilitate. O multitudine de studii autorizate (Piaget, Bruner, Galperin, Elkonin, Al.Rosca,B.Zrg) pledeaz pentru solicitarea precoce a gndirii in scopul stimulrii ei. Dei copilul tie sa-si recite cu promptitudine varsta, inca de timpuriu, pe baza informaiei ce i-o furnizeaz parintii, notiunea aceasta, asa cum o demonstreaz R.Zazzo (1983), se constientizeaza cu adevrat abia in intervalul 6-10 ani. Concret, daca la 6 ani, toti copiii investigai de autorul respectiv au rspuns corect la intrebarea: ce vrsta ai tu?, dar au ntmpinat dificultati evidente la intrebarea: de cati ani eti nascut?,in schimb, la 10 ani, toti subiecii chestionai au dat rspunsul adecvat si la a doua ntrebare. Eficientizarea procesului de invatare la colarul mic, reclama cunoaterea particularitatilor pe care le nregistreaz aceasta activitate la vrsta respectiva (J.Majorossy,1994): incapacitatea lui de a face deosebire intre lucrurile eseniale si cele neeseniale; pentru ca dorete sa fie cat mai expeditiv si sa asimileze lectii imediat, nu zaboveste si asupra intelegerii materialului respectiv; folosete mult invatarea pe de rost si fiindc vocabularul sau este inca insuficient utilat si este mai uor sa apelezi la un text gata elaborat; nu reproduce independent cele invatate. Avnd in vedere toate aceste trasaturi, adultul poate utiliza strategiile cele mai adecvate pentru ca invatarea sa se desfasoare in condiii optime. Imaginaia Vrsta colara mica ofer teren fertil si pentru dezvoltarea imaginatiei, ceea ce ii da posibilitate copilului sa domine orice timp si spaiu. Imaginaia reproductiva ii permite micului colar sa inteleaga, mai profind, timpul istoric, raportul dintre evenimente si fenomene. Purtat pe aripile imaginaiei reproductive, copilul poate calatori in trecut, pentru a reconstitui fapte si evenimente petrecute demult. Incursiunile de acest gen sunt, adeseori, populate si cu elemente fantastice, fabulatorii, care evoca nu numai fragilitatea existentei sale de viata, ci si capacitatea de a evada din contingent.

Pagina 25 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ctre vrsta de 10 ani, datorita zestrei de cunostinte dobandite, el este capabil sa ordoneze cronologic datele achizitionate, sa cunoasc elementele istorice in fluxul lor de desfasurare. Pe fondul activrii deosebite a curiozitatii sale, micul colar este un mare amator de basme si povestiri, pe care le traieste cu mare intensitate emoionala. In strnsa filiaie cu imaginaia reproductiva se dezvolta si imaginaia creatoare, indeosebi dup ce energia psihica, deturnata o vreme de imperativele integrrii in scoala,este eliberata. Imaginaia de acest tip se exerseaz in activitati creatoare: joc, momente de fabulatie. Cochetariile sale artistice se centreaza, mai ales, pe desene, compuneri literare si muzicale. Desenul colarului mic se particularizeaz prin cteva trsturi distincte. In primii doi ani de scoal primara, desenul infantil mai conserva trsturile specifice vrstei anterioare. Concret, el se prezint intr-un singur plan, fiind deficitar in respectarea mrimii si proporiilor dintre obiecte si fenomene si avnd un colorit estompat. De regula, gradul de originalitate este redus, copilul apelnd la anumite clisee. In ultimile doua clase ale ciclului primar, continutul tematic, perspectiva si adncimea desenului se mbogatesc considerabil. Cat privete creaia literara, daca in clasele nti si a doua compunerile sunt simple, descriptive, rectilinii, in clasele a treia si a patra, compozitia se imbogateste, apar si primele ornamente stilistice. Ca si in desen si in creaia literara este prezenta grija pentru detaliu, ceea ce evoca ntotdeauna o incarcatura afectiva. Adeseori, compozitiile lui literare vehiculeaz un mesaj de ordin moral, prin care copilul se solidarizeaz cu o serie de trsturi pozitive ca: buntatea, cinstea, etc. Deschiderea creatoare a copilului la vrsta scolaritatii primare se manifesta si in construirea de mici dispozitive tehnice, maini, aeromodele, avioane, planoare etc. 1.4.3.Pe plan reglatoriu Atenia Dei creste capacitatea de mobilizare voluntara a atentiei, ea este inca in plina evolutie, motiv pentru care fluctuaiile ei sunt frecvente. Pe lng fenomenele normale de neatenie fortuita, prilejuita de apariia neateptata a unui stimul oarecare, spre care colarul mic se orinteaza, exista si neatenie activa (ce se concretizeaz prin agitaie motrica, care deranjeaz pe cei din jur), dar si neatenie pasiva (ce
Pagina 26 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sub o masca de implicare aparenta ascunde, de fapt, deturnarea traiectului intelectiv in cu totul alta direcie). Aceste cazuri de neatenie trebuie rezolvate prin cunoaterea exacta a cauzelor care le-au alimentat (biologice, psihologice, educationale) pentru ca, in funcie de acestea, sa se ia masurile adecvate de eradicare a lor chiar daca pentru aceasta trebuie apelat la un medic sau psiholog.

Voina Pana la intrarea in scoala, activitatea copilului poate avea ca mobil major, dorinta de a face numai ceea ce i procura placerea. Scoala l alunga pe micul Adam din acest paradis. Copilul trebuie sa sacrifice diverse tentaii, interese in favoarea invataturii, care i ocupa majoritatea timpului diurn. In acest fel, se exerseaz caracterul constient, voluntar al conduitei si se pun bazele unor deprinderi, priceperi automatizate, ce vor fi active prin voina. Toate procesele psihice (percepie, memorie, atenie, gndire, afectivitate) se impregneaz volitiv. Desigur ca, implicarea voinei va spori randamentul activitatii in general. Demararea unei activitati este declanata de fora adultului (adic are la baza o motivaie extrinseca). Cat privete caile de soluionare a unui obiectiv, micul colar nu este capabil sa aleag mijlocul cel mai eficient. In timpul desfasurarii actiunii, el se las uor perturbat si sustras, ceea ce demonstreaz caracterul inca fragil al voinei. Afectivitatea Intrarea in scoal modifica si universul afectiv al copilului. Viata sa emoionala devine mai echilibrata. Alaturi de joc, activitatea de invatare declanseaza numeroase stri afective pozitive sau negative. Noile exigente, cele scolare, diversifica registrul afectiv, astfel apare sentimentul datoriei. Formarea acestuia presupune ndrumarea directa, elastica din partea adultului si, in final, cristalizarea unui regim de munca echilibrat. Scolaritatea mica ofer teren fertil si pentru dezvoltarea sentimentelor morale,intelectuale,estetice.Pot aprea si stri negative: invidia ,prtul dezinteresul fata de studiu etc.

Pagina 27 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ntruct el este deosebit de permiabil la influentele ambiantei, familia si coala trebuie sa acioneze deliberat si consecvent pentru consolidarea trsturilor pozitive, cu asanarea celor negative. Imitaia adultului, dorinta lui de a demonstra ca nu este mic, constituie o alta cale de socializare afectiva. Copilul recurge uzual la acte de curaj, bravura pentru aproba aceste triri (de exemplu, cand se loveste, pozeaza ca nu l doare, intra intr-o ncpere fara lumina, chiar daca ii este teama etc.) Se modifica si exprimarea reaciilor emotinale. El devine, ingeneral, mai cenzurat, mai discret. Tabloul cunoate insa si unele nuantari in funcie de varsta:la 7 ani este retinut, meditativ; la 8 ani devine expresiv, mai bine dispus; la 9 ani recade intr-o stare meditativa; la 10 ani dobandeste o mare expresivitate a fetei. 1.4.4.Personalitatea Bazele personalitatii copilului se pun inca de la vrsta precolara, cnd se schiteaza unele trsturi mai stabile de temperament si caracter. Intrarea in scoala, trecerea la o noua forma de activitate si la un nou mod de viata vor influenta intr-un mod determinant asupra formarii in continuare a personalitatii. Incepand chiar cu aspectul exterior-inuta vestimentaiei-copilul capata o noua alura, alt profil, deosebit de cel al copilului din gradinita. Statutul de scolar, cu noile lui solicitari, cerinte, sporeste importanta sociala a ceea ce ntreprinde si realizeaz copilul la aceasta varsta. Noile mprejurri las o amprenta puternica asupra personalitatii lui, atat in ceea ce privete organizarea ei interioara, cat si in ceea ce privete conduita sa externa. Pe plan interior, datorita dezvoltrii gndirii logice, capacitatii de judecata si rationament, e pun bazele concepiei despre lume si viata, care modifica esenial optica personalitatii colarului asupra realitatii inconjuratoare. Ca urmare a dezvoltrii capacitatii de a-si dirija voluntar conduita, de a anticipa solicitrile externe si de a-si planifica activitatea, personalitatea colarului mic devine din ce in ce mai apt de independenta si autodeterminare. Ca rezultat al instalrii unor noi trsturi de caracter, pe care le reclama viata si relaiile scolare, personalitatea colarului nclina tot mai evident spre atitudini mai mature si spre manifestri mai controlate. Formarea atitudinii pozitive fata de invatatura si, pe aceasta baza, a aptitudinilor pentru activitatea de invatare, face ca personalitatea colarului mic sa fie mai competenta dect aceea a precolarului.
Pagina 28 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Caracteristica este cresterea gradului de coeziune a elementelor de personalitate, organizarea si integrarea lor superioara, intr-un tot unitar, sub impactul cerinelor specifice ale statutului de colar. Ca personalitate, copiii se disting printr-o mare diversitate temperamentala. Exista copii vioi, expansivi, comunicativi si copii retrasi, lenti. Sunt si unii total nestapaniti, care, parca, nu-si gsesc locul, vorbesc fara sa fie intrebati, intervin in toate imprejurarile. La lectie, unii sunt mereu cu mana ridicata, fie ca tiu fie ca nu stiu, altii dimpotriva, chiar daca stiu, sunt tacuti, nu ncearc sa se afiseze. Aceasta este o realitate psihologica-grefata pe o realitate biologica, naturala-care, adesea, creeaza multe dificultati activitatii de instruire si educare. Un rol important in reglarea activitatii si relaiilor colarului mic cu ceilali l joaca atitudinile caracteriale. Activitatile colare ofer cadrul plmdirii unor calitati cum sunt:sarguinta, contiinciozitatea, punctualitatea, perseverenta, spiritul de organizare, facand ca elevii, chiar si cei mai puin dotai intelectual, sa se realizeze bine profesional. Nu sunt excluse, insa, nici cazurile de indiferenta, neglijenta, superficialitatea, dezorganizare, ca atitudini care pot impieta asupra concretizrii unui potenial intelectual bun, mai ales atunci cnd ele se asociaz cu trsturi de-a dreptul reprobabile: minciuna, prefctoria, inselatoria. Contactul colarilor mici cu literatura, cu eroii diferitelor povestiri le da acces la multe exemple si modele de viata. Ei incearca, si de multe ori reuesc sa transpun in conduita lor, cate ceva din spiritul de ntrajutorare si rspundere al exemplelor intalnite, din tactul si delicateea comportamentului celorlali. Educatorul trebuie sa cunoasc diversitatea caracterelor copiilor, observand atent, meticulos-la clasa si in afara clasei-faptele copilului nu att latura exterioara a faptei (ce anume a fcut copilul:a rupt cartea unui coleg, a spart un geam, a rspuns necuviincios la o intrebare,a venit cu lecia nefcuta) ci, mai ales, care a fost motivul faptei. In funcie de aceasta, masura educativa poate sa mearg de la sancionarea faptei exterioare (prin observatie, mustrare) pana la restructurarea sistemului de relaii care l-au determinat pe copil sa se comporte astfel. Sub raport temperamental, mai ales, in ultimele doua clase ale ciclului primar se produce o mascare a formulei temparamentale, adica trsturile primare, generate de tipul de activitate nervoasa superioara sunt redistilate, ajustate in tipare noi (impulsivitatea se domesticete, ineria se diminueaz etc.). Datorita cerinelor morale ale scolii si ale familiei asistam la o forjare a trsturilor de caracter, indeosebi in efortul copilului de a depasi dificultatile inerente muncii scolare. In
Pagina 29 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

formarea trasaturior caracteriale, o contribuie importanta o au cartile (prin eroii lor pozitivi si mijloacele mass media (TV,filme etc). La aceasta vrsta se pun bazele convingerilor morale fundamentale. Indiferent de tipul temperamental cruia ii apartine, cand colarul mic nu gaseste suficienta combustie pentru adepasi greutatile obiective si subiective generate de scoala, se pot profila o serie de trsturi negative de caracter: lenea, superficialitatea, trisaj,minciuna, dezordine, trsturi care reclama eforturi educative suplimentare, deorece retuurile si coreciile sunt inca posibile. Fondul suplimentar de cunostinte dobndit la vrsta colara mica declanseaza un proces de difereniere a aptitudinilor. Alaturi de cele generale (spirit de observatie,inteligenta) se dezvolta si aptitudinile speciale (ndeosebi in domeniul literaturii, muzicii etc.) 1.5.Activitatea Infuzia de realism, ce definete aceasta etapa ontogenetica, l-a detrminat pe J.J Rousseau (1973) sa o denumeasc vrsta raiunii. Activitatea fundamentala in marea copilrie este ]nvatarea,ce restructureaz profund toate dimensiunile de personalitate ale micului colar. In esena , prin invatare se realizeaz doua obiective cruciale: -dobndirea unor instrumente care vor juca un rol decisiv in destinul sau cultural (scris, citit si socotit); -asimilarea unor noiuni fundamentale (numr, timp, lege, cauzalitate etc.) Activitatea de scris-citit cuprinde trei subetape: -perioada preabecedara, se centreaza pe analiza fonetica, mai precis, copilul nvata s descompun propoziia in cuvinte si cuvintele in silabe. Procesul se poate desfasura cu voce tare sau mental. In prima varianta, deoarece controlul si autocontrolul auditiv-verbal se realizeaz in condiii optime, analiza fonematica este calitativ mai buna, la fel de eficienta se dovedete si alternativa n care colarul efecteaza el nsusi analiza fonematica si nu doar asista (mai mult sau mai puin pasiv)la cea efectuata de nvatator; -perioada abecedara, consta in asocierea pe plan mental a grafemelor (semne sau litere) cu fenomenele (sunete). Cnd elevul cunoate sensul cuvintelor, identificarea si corelarea literelor cu sunetele se produce mai usor. S-a constatat ca daca invatarea cititului, principalul obstacol este reconstituirea ansamblului (legtura dintre litere), in asimilarea

Pagina 30 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

scrieii, principalul obstacol se refera la abilitatea de a descompune corect cuvntul in elementele componente. ntruct exersarea cititului se realizeaz pe texte tiparite, initial copilul descifreaza anevoios materialele scrise de mna; -perioada postabecedara, se refera la procesul de perfecionare si respectiv de automatizare a citirii si crierii. In mod normal, aceste abilitai se perfectioneaza neincetat, pe msura ce nainteaz in ciclul primar. Dup opinia lui E.Fieschbein(1955) exista patru categorii de copii, dupa modul cum citesc: -cei care citesc cu dificultate si nteleg puin din ceea ce citesc; -cei care citesc cu greutate, dar nteleg materialul respectiv; -cei care citesc uor si nteleg bine ceea ce citesc; -cei care citesc bine si nteleg puin textul respectiv. Rezulta, prin urmare, ca debutul alfabetizrii se acompaniaz frecvent cu erori de citire si scriere. Aceste carene se amplifica in cazurile unor disfuncii al analizatorilor (auditiv-verbal,motor-verbal,vizual) sau in cazul unor deficiente mintale. La vrsta colara mica pot aprea si greuti n perceperea cifrelor. Adeseori sunt prezente unele confuzii intre 6 si 9;2,5,7 etc. S-a observat ca pana la nivelul clasei a patra, actul de scriere se insoteste de un limbaj in soapta, ceea ce reclama ca micul colar sa nu mestece nimic cnd isi scrie temele caci ,in caz contrar, el comite numeroase greeli. In registrul activitatilor preferate la aceasta varsta, jocul ocupa un loc important, chiar daca a fost detronat de invatare. Specifica activitatii ludice este socializarea ei datorita spiritului gregar accentuat al copilului. Sunt mult rspndite jocurile competitionale, de factura intelectuala (table,sah etc.) La 8 ani, micul colar este cuprins de un veritabil delir al colecionarii (timbre, ilustrate,scoici, servetele, plante, pachete de tigari,masinute etc.) care dup A.Gessel, nevoia sa imperioasa de ordonare, de sistematizare in plan cognitiv. Este prezenta si plcerea de a construi acunzatori, colibe, refugii ceea ce a generat si denumirea de vrsta a lui Robinson, atribuita etapei. Catre 9 ani, copilul manifesta o vie atracie fata de bicicleta, patine, schi etc. Funcia primordiala a jocului, n aceasta perioada, este cea de amuzament si relaxare, ce va complement ntr-o maniera fericita pe cea de invatare. In a treia copilarie, se diversifica si specificul intereselor (mai ales, in grupuri de copii monocolori ca sex). Lectura, filmul, emisiunile de televiiune ocupa un loc important in
Pagina 31 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

bugetul sau de timp liber. Familia trebuie, in continuare, sa cenzureze tipul de emisiuni TV. pe care le vizioneaz copilul, cat si durata ce o petrece in fata micului ecran, caci nu trebuie sa uitam ca televizorul nu este un baby sitter, care sa-i umple timpul cnd parintii sunt ocupai. Marea copilrie sa caracterizeaz (mai ales, pentru baieti) cu activitatea deschiderii fata de tehnica, concretizata prin interesul deosebit fata de masini, jucarii mecanice etc. Discuia libera din grupul de copii, acele uete interminabile fac parte si ele dintre deliciile vrstei. Daca la intrarea in scoala, potentialul creativ al copilulul intraintr-un pasager con de umbra, dupa acest palier, creativitatea cunoate un reviriment substantial. Formele sale de manifeste sunt dintre cele mai diverse, in funcie de interesele copilului, dar si de aptitudinile sale speciale.

1.6.Exigentele educative Odat cu plasarea sa n scoala,copilulul traverseazao noua etapa a nrcrii psihologice(M.Debesse,1981,p.64) Dintre factorii educativi implicati, alaturi de familie, intra in scena, scoala,iar dup opinia aceluiai autor si strada, ce constituie o buna ucenicie a spiritului de observatie, initiativa etc.Desigur mass media exercita influente educative dintre cele mai importante. Cat privete contactul cu natura,avand in vedere imensele sale virtui formative, el trebuie reconstituit. Educaia micului colar se consteleaza multiplu, viznd toate dimensiunile de personalitate, cu subetajele ei. Concomitent cu insusirea deprinderilor fundamentale de scris, citit, socotit, se pune problema achizitionarii unor noi conduite civilizate, precum si a unor practici de igiena. Dezideratul educativ crucial, care se instituie ca o prioritate,att pentru scoala, cat si pentru parinti, este inocularea dragostei fata de carte. Problema este cu att mai stringenta cu cat s-a demonstrat ca aproximativ 10% dintre elevii ciclului primar au dificultati de invatare. Cauzele sunt diferite, dar ele se pot grupa in cel puin trei directii:dotarea intelectuala a copilului, stilul sau de studiu si dragostea de carte. Este bine cunoscut rolul cardinal al dascalului, care mnuind cu subtilitate dialectica ncurajrii si a exigentei, dar si a creditrii afective poate cstiga definitiv copilul pentru
Pagina 32 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cauza invatarii. Un cadru didactic cu o personalitate anosta, fada, decolorata, fara respiraie spirituala, obsedat de programa colara si care nu intelege rolul major al exemplului personal, nu are anse sa inoculeze, in sufletul proaspt si virginal al copilului, fermentul iubirii de carte. Caci, asa cum spunea J.Jaures nu nvm pe ceilali ceea ce vrem, nici ceea ce tim ci, mai ales, ceea ce suntem Un bun nvatator, ca si un bun dascal, in general, trebuie sa trudeasc cat mai mult pentru a-si asana activitatea didactica de toate acele anchiloze si prejudecati, care domina confortabil peisajul colar: -prejudecata clara, ce abordeaz copilul doar din perspectiva statutului de elev, desconsiderand cu indiferenta celelalte ipostaze ale sale; -prejudecata didacticista, se refera la cultul exagerat al notelor, considerate ca mijloace infailibile de apreciere a colarului; -prejudecata normalitatii, ce semnifica promovarea ca subiect educativ al elevului mediu (cel mai comod, de altfel) cu ignorarea celorlalte tipuri posibile; -prejudecata uniformitatii, transforma sistemul de invatamant intr-un pat procustian nivelator, ce ofer condiii identice tuturor elevilor, indiferent de registrul potenelor si intereselor avute in dotare. Apariia motivaiei pentru nvatatura este regizata de legea succeselor si a insucceselor. Concret, daca debutul scolaritatii se face sub o zodie buna ,in sensul ca micul colar repurteaz o serie de succese, acest lucru va iradia favorabil in opinia invatatoarei si a clasei, primind emblema de elev bun (adic un status colar pozitiv, n virtutea creia i vor fi trecute uor cu vederea eventualele erori sau lacune. Mai apoi, n asemenea debut fericit l va ateniona si asupra cailor pe care le-a urmat pentru a dobndi aceste mici victorii scolare. Dimpotriva, daca elevul va ncepe cu un sir de note proaste, el va fi pecetluit cu statutul de elev mediocru, iar posibilele sale momente de inspiraie ulterioara la lectii, vor fi privite cu maxima circumspecie si suspiciune de ctre dascali, ele nereusind sa disloce prerea initiala. In timp, datorita efectelor didactice cumulative, cauzate de opinia erodata a dascalului, elevul va abandona cursa, complcndu-se n apele caldute si cenuii ale mediocritatii. Analiznd acest mecanism, W.Doise si G,Mugny (1975)vehiculeaz conceptul de marcaj social. Datele postulate de teoria respectiva evidentiaza si alte elemente pretioase, ce pot furniza sugestii fertile pentru amenajrile pedagogice viitoare. J.M.Monteil (1997) a demonstrat ca, rezultatele obinute de elevi, oscileaza in funcie de caracterul anonim sau vizibil al situaiei unde este plasat.concret, elevii buni reuesc mai bine in public, decat in stare de anonimat, iar elevii cotai ca slabi se comporta invers, adica
Pagina 33 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

devin mai inspirai in situaii de anonimat, dar clacheaz in cele de vizibilitate, caci date fiind antecedentele lor scolare, le este greu sa iasa in fata cortinei. Mai apoi, tinand cont de efectul coroziv al sanciunilor negative, indeosebi daca sunt fcute in public, se recomanda educatorului ca ele sa fie atribuite rezultatelor elevului si nu elevului insusi. Asa cum mentioneaza I.Dafinoiu, intr-un studiu publicat in volumul Psihologie colara(1998) espectanele cadrelor didactice constituie o sursa de difereniere in scoala. Astfel, daca adreseaz espectane nalte fata de elev, atunci comportamentul sau fata de acesta este mai cald, mai impregnat de laude, in plus ii furnizeaz informaie suplimentara si ii ofer mai multe ocazii sa raspunda. De asemenea, trebuie reinuta ideea ca atitudinea elevilor fata de o anumita disciplina nu este condiionata doar de inapetenele acestora, ci si de diferitele mode culturale, ce domina la un moment dat. Pentru eficientiza activitatea scolara, dascalul trebuie sa apeleze la cteva strategii infailibile: -sa comunice elevilor rezultatele colare obinute de acetia (chiar si cele pariale), ntruct aceasta practica are certe virtui recompensative); -sa se utilizeze o uoara supraestimare a capacitatilor colarului deoarece, pe baza mecanismului (numit de R.K.Merton,in 1948, predicia ce se autoimplineste, iar de R.A.Rosenthal si L.Jacobson, in 1968,un fenomen Pygmalion) el se va strdui sa se ridice la nivelul espectanelor pozitive postulate de dascl; -sa mnuiasc cu abilitate prghia recompensa-pedeapsa, nsusindu-si cteva adevruri: ca recompensa este mai eficienta dect pedeapsa; ca recompensa extrema induce o motivaie extrinseca, iar cea interna o motivaie intrinseca in conduita elevului; ca se nvata mai bine acel comportament care este cel mai apropiat in timp de recompensa. Dup opinia specialistilor, este preferabila o nvatatoare tanara, datorita aportului special de prospetime, caldura si entuziasm. Dincolo de vrsta cronologica, mai importanta este cea spirituala, respectiv, capacitatea de a-si conserva o anumita tineree si neinfeudare la rutina, pe care trecerea vremii sa nu le poat dilua si patina in mod devastator. Dar mai presus de toate, dasclul trebuie sa fie, aa cum arata A.Neculau (1983,p.218), un educator total, care sa nu se rezume in a furniza doar cunostinte, ci sa devin pentru copii,atat un consilier tehnico-afectiv, cat si unantrenor pentru viata de mine. In ceea ce privete rolul familiei, copilul trebuie sa gseasc un adpost cald, primitor, securizat sau, altfel spus un cmin, care este reglementat de reguli simple, dar clare. Inca de la nceputul clasei nti, se recomanda parintilor sa exercite un control moderat al copilului in

Pagina 34 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

timpul leciilor, iar spre sfarsitul primului an colar sa-i acorde, treptat, acestuia tot mai multa independenta si iniiativa. Ca si coala, familia trebuie sa stimuleze nu numai autonomia in aciune, ci si cea de gndire, fenomen esenial pentru destinul sau cultural. Intr-o interesanta lucrare a lui J.Majorossey (1994), se ofer filmul de desfasurare a unei zile la colarul mic. Concret, startul de dimineaa este foarte important pentru ca proasptul elev sa fie n forma pe toata durata zilei respective. Mai intai, ora de sculare trebuie sa nceap suficient de matinal, asa nct preparativele de dimineaa (inclusiv micul dejun, care este obligatoriu) sa nu devin o cursa epuizanta, contra cronometru. La nivelul clasei nti, este deosebit de securizata practica unuia din parinti (sau a altui membru din familie), ca la terminarea orelor, sa atepte copilul pentru a-l insoti pana acas. Se recomanda ca adultul sa asculte relatrile acestuia, cu atenie si interes maxim si sa nu intervin cu ntrebri dect in momentul cnd si-a epuizat bagajul de noutati . Dup masa de pranz, copilul trebuie sa se odihneasc mcar o ora. Mai apoi, va lua o gustare uoara (un fruct, o prajitura, etc.), dup care si va face temele pentru acas (pe o durata ce nu va depasi, in primul an de scoal, mai mult de o ora).Referitor la ordinea efecturii leciilor menionam ca, mai nti, este necesar s fie abordate cele orale (nvatarea unei poezii etc.) ,apoi cele scrise. Raia optima de scris pentru un elev, la nceputul colaritii, este de aproximativ patru rnduri la scoal si patru rnduri acas. Depirea acestei norme nseamn pentru copil o autentica suprasolicitare (inclusiv motrica), de aceea printele nu trebuie sa-i rup foaia pe care si-a scris tema, chiar daca ea arata urt si are greeli, iar dasclul sa nu l penalizeze la nota, ci sa l ncurajeze ca data viitoare sa scrie mai frumos si mai corect. In jurul orei 16, copilul poate sa-si nceap programul de agrement (joc, sport, plimbare tec.). Micarea in aer liber este deosebit de preioasa. Daca practica sport, antrenamentul trebuie sa dureze puin si sa nu fie programat mai frecvent de doua ori pe saptamana. Se recomanda, de asemenea, ca parintii sa se implice uneori in jocul copilului si sa i exerseze acestuia inclusiv capacitatea de a suporta, cu stoicism si demnitate, o posibila nfrngere. Aceasta nseamn ca este de dorit ca adultul sa joace efectiv si nu doar sa mimeze jocul, ca sa se lase batat, numai pentru a face plcere copilului si a-i peria orgoliul. Cat privete alegerea prietenilor, conform opiniei furnizate de autorul maghiar respectiv, micul colar trebuie sa aib libertatea totala a deciziei. Daca alegerea nu e potrivita,

Pagina 35 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

el isi va da seama pana la urma. Oricum, pentru parinti este o excelenta ocazie de a-si cunoate mai bine copilul, n baza dictonului cine se aseaman se aduna. Dup derularea cinei (de altfel, un bun prilej pentru a perfecta programul zilei urmtoare), copilul poate viziona o scurta emisiune de desene animate la TV. naintea culcrii, lectura povestii de seara, va constitui pentru printe, nu numai prilejul realizrii unui final savuros si instructiv pentru ziua respectiva, dar si un mod de a cimenta relaia afectiva cu propriul sau copil. O alta exigenta educativa importanta se refera la necesitatea stimulrii gustului estetic., ce se poate realiza in compania artei si literaturii autentice. Leciile de recitare, solfegiul, iniierea la un instrument, participarea la activitati corale, frecventarea de spectacole, muzee etc. sunt tot attea mijloace preioase. Educaia morala se instituie ca un deziderat educaional major, mai ales ,in contextul unui invatamant ce pedaleaz prioritar pe dimensiunea informativa. Copilul trebuie ajutat sa disting binele de ru si, dat fiind impactul deosebit pe care l exercita asupra lui modelele umane in general, este de dorit ca adultul sa acorde acestei probleme o atenie particulara. Dintre dimensiunile caracteriale, formarea ncrederii de sine ocupa un loc particular. In exarsarea acestei atitudini se recomanda ca adultul sa inoculeze copilului o ierarhie autentica de valori, mai ales astazi, cand fetisarea banului si a aspectului fizic a provocat o criza axiologica att de pronunata. Fara ndoiala, ncrederea in forele proprii este condiionata si de opiniile celor din jur, dar depinde si de mijloacele utilizate pentru disciplinare. Deoarece, dup vrsta de 6 ani, copilul nu se mai teme de suferina fizica, btaia se folosete din ce in ce mai rar, iar peste 10 ani ea trebuie proscrisa definitiv. In compensaie, se va apela mai frecvent la celelalte mijloace punitive, pe care le-am amintit anterior. Aa cum a demonstrat R.Vincent (1972), este total eronata si nociva practica de a pedepsi copilul, pentru aceeai greseala, mai nti in scoal si apoi acas sau invers. Deosebit de stimulative sunt si sistemele de recompensare, care trebuie sa fie elastice inspirate si acordate cu promptitudine. Referitor la educaia religioasa, asistam acum la o aprofundare a ei, datorita institutionalizarii acestui tip de invatamant. Educaia sexuala, dobandeste valene noi, mai ales, in jurul vrstei de 8 ani, cand copilul este preocupat si de rolul tatlui n procreaie. Apelnd la o terminologie stiintifica, jena parintilor poate fi estompata, fara a priva copilul de explicaiile pe care le asteapta.

Pagina 36 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Farmecul si savoarea inegalabila a copilriei pot fi umbrite prin acte de victimizare a copilului. Acestea pot fi savarsite, inclusiv de ctre parinti, prin btaie, incest etc. Dup J.J.Bigner (1989), educata prestata in familie poate uzita de mijloace bazate pe dragoste si mijloace bazate pe putere (coercitive). Mamele apeleaz prioritar la primul tip, iar tatii la cel de al doilea, fara ca dominanta respectiva sa devin exclusiva. Maltratarea copilului poate mbrac mai multe forme (K.Killen,1998): -prin abuz fizic(cnd i se produc deliberat vatamari corporale, uneori bestiale, oripilante, din diverse motive, inclusiv in scopuri de disciplinare); -prin neglijare (cnd familia este incapabila sa ii satisfaca, partial sau total, nevoile fizice si emoionale de baza); -prin abuz emoional, cnd utiliznd diverse cai cum sunt: amenintari (cu pedeapsa, prsirea sau alungarea), violenta dintre parinti, divort etc., la copil se erodeaz imaginea pozitiva despre sine insusi; -prin abuz sexual (cnd adultul apeleaz la copil pentru a-si satisface impulsul sexual). Tipurile de maltratare nu functioneaza disjunct, dimpotriv ele convieuiesc, una dintre ele devenind insa dominanta. Cert este ca abuzul emoional acompaniaz toate celelalte forme. Cauzele maltratrii desfasoara un eichier bine sortat, ce se grupeza, dup opinia promovata de K.Killer (1998), in trei mari categorii: -factori de stres in copilria printelui respectiv (el insusi avnd parte, la vrsta respectiva, de atitudini indiferente,rejective sau agresive); -anumite caracteristici de personalitate ale printelui abuziv (imaturitate, probleme emotionale, retard mintal); -prezenta ocazionala sau cronica a unor comportamente aditive (de dependenta) fata de alcool, droguri tec. Pentru a ntregi tabloul, Dalgaerd (1987) considera ca cea mai importanta cauza a maltatarii copilului in familie,o constituie crizele si conflictele conjugale. Interesant de sesizat este ca 70% dintre parintii agresivi au parteneri pasivi, dependenti. Abuzul sexual al copilului poate fi realizat de rude (parinti, bunici etc.), ali aduli de ncredere (prieteni ai familiei, dascli, vecini, persoane care ngrijesc copilul) sau de indivizi necunoscui. Proporia maltratrii sexuale in copilrie variaz intre nite limite, ce oscileaz de la autor la autor, fiind intre 9-54% pentru fete si 3-9% pentru baieti. Oricum, numrul fetielor
Pagina 37 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

abuzate sexual este comparabil cu cel al femeilor adulte violate. Varsta cea mai expusa a acestui tip de maltratare este cea dintre 4-8 ani. Incestul si molestarea intrafamiliala sunt, dup opinia lui V.Botiu si M. Vintil(1998), cele mai rspndite modalitati de abuz sexual asupra copilului. Practica incestuasa este rar violenta, copilul fiind cooptat in relaia abuziva prin recompense si/sau amenintari. Agresorul impune insa victimei, prin corupere si ameninare, o discreie totala. De aceea, abuzul se poate repeta pe traseul unui numr de ani. Timorat, copilul va ti sa pastreze secretul dramei sale, chiar daca sentimentul ruinii si al complicitatii l devoreaz. Aa se explica de ce puine cazuri de incest ajung publice. Daca insa un ochi avizat urmareste comportamentul cotidian al victimei, dovezi evidente pot iei la suprafata. Mai nti, se poate repera o sexualitate precoce, ceea ce l-a determinat pe pediatru sa eticheteze conduita unei fetite de 4 ani ca fiind asemntoare cu a unei trfe. Se pot repera si perturbri ale somnului; comaruri si fobii cu un coninut sexual; dar si pseudoepilepsii. Isteria (concretizata prin accese de plnsete, tremurturi, lein), precum si psihoza fac parte si ele dintre consecinele grave ale incestului sau ale altei forme de abuz sexual din copilrie. Cnd victima are sub 5 ani pot surveni regresii in dezvoltare. Tabloul psihologic este impregnat de umilina, jena, culpabilitate, depresie si o frica terifianta. Ulterior, gnduri morbide de sinucidere pot vizita victima, ca o soluie pentru a pune capt acestei tragedii. Atractia pentru prostituie (cci in fond a ucenicit-o in familie), constituie si ea o modalitate privilegiata de evadare din acest status qua. Fara a insista asupra profilului psihologic al agresorilor, in general si a celor cauzatori de incest, in particular, vom preciza ca ei sunt de regula incurabili. Referitori la victimele abuzului sexual, acestea trebuie sa beneficieze de o intervenie psihoterapeutica indelungata, inclusiv cu modificarea climatului existenial. Inseria sociala a micului colar progreseaza si ea prin antrenarea lui in diverse grupuri (organizaii) specifice vrstei. Se diversifica si informaiile pe care le deine cu privire la universul profesiunilor. Ca o nota distinctiva, in ierarhia preferinelor sale, profesiunile temerare se plaseaz primele in top. Aa cum este bine stiut, tulburarile de comportament pot umbri uneori vrstele copilriei. In opinia lui S.Wolff (1991), acestea se ramifica in tulburri emoionale pure (anxietate, nefericire, exces de timiditate, teama, fobie) si tulburri de conduita (minciuna, furt, vagabondaj, agresivitate). In apariia lor se pot incrimina doua categorii de cauze:

Pagina 38 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

carentele socializrii si presiunea excesiva generata de boli, diverse grade de oligofrenie sau alte tipuri de handicap, circumstane existeniale nefaste etc. Conform studiului realizat de Hewit si Jenkins, deficitul de socializare provoac un comportament agresiv nesocializat (ce apare ndeosebi la copiii rejectati de parinti). Cat privete excesul de presiune, acesta determina, pe de o parte, apariia delicventei, concretizata prin furt, activitati antisociale, vagabondaj (ce se intalneste la copii cu parinti delicveni sau la cei neglijai de familie), pe de alta parte, declanseaza formarea unui comportament nevrotic (ce se manifesta la copii, care au avut parte de un climat familial excesiv de autoritar, sau la aceia care sufer de vreun handicap sa vreo maladie cronica). 1.7Dinamica proceselor de ntare pe parcursul micii scolaritati Dup clasa I, cnd scrisul, cititul, socotitul s-au automatizat, se trece la alta achiziii. Clasele a II-a--a IV-a deschid in fata copilului un nou cmp de situaii de invatare. Se produce un proces de imbogatire si diversificare a invatarii, sub impactul unor discipline de invatamant mai numeroase dect cele din clasa I si cu un indice de distinctivitate sporit. Pe msura ce instruirea si invatarea se mica de la praguri superioare, creste dificultatea pentru elev de a rezolva noile sarcini, iar aceasta face sa creasc si de nivelul vrsta mentala cruia ii corespunde fiecare noua sarcina. Complexitii crescnde a solicitrilor i corespunde o modificare a nivelului structurii si naturii indicilor de apreciere a maturizrii intelectuale a copilului, ceea ce atrage dup sine necesitatea restructurrii a nsei relaiilor de interaciuni dintre nvatator si elev, n sensul crerii condiiilor favorabile instalrii noului nivel de vrsta mentala. 1.8Particularitati ale invatarii la elevii din clasa a IV-aEtapa terminala a cilului primar, clasa IV-a ocupa o poziie sui-generis in evoluia proceselor educaionale si, implicit, in devenirea personalitatii colarului. Transmiterea coninuturilor n nvare continua sa formeze obiectul activitii de predare-nvare de ctre cadrul didactic unic, nvtorul, care conteaz ca lider al proceselor instrucionaleducaionale de-a lungul ntregului ciclu primar. De aici, posibile decalaje intre coninuturi, care se amplifica, se diversifica, isi multipla structurile, tinznd sa capete un aspect enciclopedic si structura procesului de comunicare ce continua sa funcioneze in limitele unei

Pagina 39 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

interaciuni primare, orientate ndeosebi spre asigurarea cerinelor de extensivitate a nvrii i mai puin spre asigurarea unei nvri extensive, specializate, de profunzime. Ceea ce complica si mai mult lucrurile, in planul proceselor de instruire si nvare, este nu numai creterea numrului disciplinelor si al volumului informaional la fiecare disciplina in parte, ci si a faptului ca, sub raportul organizrii, cunotinele din clasa a patra tind s apar, n mai mare msur, ca modele ntreptrunse prefigurnd o interdisciplinaritate ce reclama o restructurare si amplificare, pe msura, a competenei didactice. Citirea dintr-a patra, secundata de gramatica, lectura, compunere, ofer, n continuare, un teren propice exersrii si stimulrii potenialului cognitiv si creativ al elevului. Coninuturile acestora vizeaz trei mari categorii de procese mentale-amnezice, verbalelogice si imaginative-configurnd o prelucrare de sub mai multe unghiuri de vedere a materialului lecturat: ca informaie ce trebuie ntiprita si reinuta in conformitate cu modelul, ca informaiile crei limite i forme iniiale pot fi depite, fie printr-o operaionalitate proprie gndirii, fie printr-un demers de elaborare specific formaiunilor nou create ale fanteziei. Caracterizat printr-un plus de maturizare si experiene, care l plaseaz aproape de stadiul inteligentei reflexive, colarul din clasa a IV-a (care scrie, citete, gndete, compune mai mult dect cel din clasa III-a) este foarte sensibil la faptul literar si lingvistic, la eventualele oscilaii si inconsecvente ale modului cum este nvat s se raporteze la ele. La matematica, temele care i introduc pe elevi n nvarea noiunilor de fractie, ca moduri de redare a relaiei parte intreg, ca si problemele ce se rezolva prin metoda figurativa, ofera foarte bune ocazii de educare a gndirii matematice. Ilustraiile, explicaiile i generalizrile care duc n procesul predrii pot sa se constituie ca metode susceptibile sa-i conduc pe elevi la surprinderea esenei matematice. Una din notele specifice ale nvrii o poate constitui nsi cluzirea elevului ctre reflexivitatea matematica, bazata pe implementarea noului in unitate cu reconsiderarea tiutului, nu doar pe adugarea cantitativa de secvene de exersare repetata a unor operaii deja cunoscute, in contextul unor sarcini problematice care rmn, de fiecare data, ca grad de complexitate, sub nivelul posibilitilor elevilor din clasa IV-a Prin intermediul noiunilor de geografie, elevul ptrunde in sfera unei nvri n care aciunea pe baza de imagine perceptiva si de observare al realului sau a substituenilor luiharta, globul-are mare importanta. nvtorul trebuie s-i introduc pe elevi in specificul
Pagina 40 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cognitiv al domeniului geografic, unde perceptivul se mbina cu imaginarul, cu evocarea si cu aciunea prezumtiva, dedusa la scara micrii ntr-un spaiu convetional, cel al hrtii. Procesele senzoriale declasate(vizuale, chinestezice, tactile, olfactive)legate de aspecte fizice ale reliefului-nfiare, aspiriti, distane, flora-strnesc interesul pentru drumeie, excursie; contactul elevilor cu noiunile privind formele de relief poate fi acompaniat de un indice sporit de atractivitate, mai ales daca avem in vedere ca explicaia geografica se poate mpleti cu ilustraia, descrierea si lectura geografic Istoria, ca disciplina noua de nvmnt la clasa a patra, dar avnd unele premise n lecturile cu coninut istoric de la citire din clasa a treia, i introduce pe elevi intr-un univers inedit, cel al manifestrilor de viata ale colectivitilor umane. De aici, cteva caracteristici ale nvrii istoriei: -faptul ca este vorba de evenimente ale trecutului, la care elevii n-au avut cum sa asiste sau sa participe; -faptul ca, la istorie, cunoaterea nu poate s decurg dect indirect, fcnd apel la mediatori (evenimentul istoric fiind inaccesibil percepiei directe): procesul de nvare decurge eminamente ca un demers de redescoperire si reconstituire a coninutului si semnificaiei evenimentului istoric, aceasta redescoperire este, intr-un fel, o recreaie si o interpretare a faptului trecut cu mijloacele tiinifice ale prezentului. Din aceste caracteristici rezulta un ansamblu de abilitai ce trebuie formate la elevi in procesul familiarizrii cu istoria: -perceperea si evaluarea corecta a timpului si spaiului istoric in calitate de cadru al evenimentului; capacitatea elevilor de a se manifesta ca nite istorici in miniatura, nvnd s citeasc evenimentul istoric prin grila mrturiilor mediatoare despre el; -capacitatea de a extrage semnificaii din materialul pe care-l nva i de a opera cu el, in ordine cauzal-explicativa. Pentru a realiza o nvare ct mai autentica a istoriei, elevii nu trebuie doar sa memoreze realitatea finita despre eveniment, ci sa se angajeze intr-o activitate de redescoperire. Ceea ce ar trebui sa conteze ca obiect nemijlocit al nvrii procesului studierii istoriei este nsi structura demersului de investigare a adevrului istoric, modul cum se face istoria, forma ei vie, acional, care l invit pe elev la variate operri cu materialul: participarea la spturi arheologice, strngerea vestigiilor, cercetarea documentelor, perceperea exponentelor din muzee, citirea, decodificarea si interpretarea textelor si inscripiilor. Micarea reconstitutiv, n profunzimea cunotinelor de istorie, prin
Pagina 41 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aciuni de explorare, d curs proceselor mentale discursive, care l ajuta pe elev sa treac de la perceperea obiectului ori a simbolului mediator la actul de reprezentare, evocare, imaginare i trire a scenariului de viata probabil ascuns in spatele mrturiei despre el. Declanarea activismului su psihic actual-cognitiv si emoional-devine elementul de susinere si mecanismul cel mai apropiat al demersului de nsuire si transmitere a faptului istoric. Aceasta va feri pe micii colari de achiziionare complexului de temere de istorie, care se poate instala, cand aceasta s-ar baza numai pe fapte memorate, fara trezirea unor puternice emotii, care sa duca la formarea de sentimente, mai trziu. O nsemnata contribuie poteniala la formarea gndirii tiinifice a elevilor din clasa a patra rezida in resursele stiintei. Daca elevii din clasa a treia capt, la aceast disciplin, mai mult dect anumite informaii si abilitai practice, bazate pe imagini, aciuni si impresii nemijlocite, ce nu depesc, ca generalitate, nivelul unor noiuni, elevii din clasa a patra sunt orientai, prin intermediul nvrii cunotinelor despre natur, ctre integratori conceptuali cu o ampla sfera de cuprindere-corpurile si fenomenele naturii-care sugereaz mpletirea dintre ideea de corp, ca entitate existenta la un moment dat, si ideea de fenomen, ca transformare si trecere a corpului de la o stare la alta. Noiunile despre apa si despre circuitul apei in natura pot oferi autentice ocazii de nvare sistematica, pornind de la o baza larga senzoriomotorie, continund cu experiene de observare a procesualitii multifazice a apei-fierbere, evaporare, condensare, ngheare-i condesnd n definiii succinte notele de coninut ale fiecrei noiuni. Ajutndu-i pe elevi s realizeze, n acest punct o jonciune intre nelegerea a ceea ce se petrece in natura si nelegerea aciunii omului asupra naturii, i ajutm s prelungeasc cunotinele despre natura ctre contactul cu cele de istorie si geografie. Sitund nc de pe acum, din clasa a patra, n prim-planul nvrii, dinamismul, conexiunile i interdependentele dintre fenomenele dintre fenomene, in condiii de asigurare a componentelor aciunii de nvare, obinem mai multe efecte formative, intre care: stimularea dezvoltrii gndirii cauzal-explicative, prefigurarea premiselor si mecanismelor nvrii, n clasele urmtoare, a noiunilor de fizic i chimie; interpretarea tiinific aprofundat a fenomenelor naturale; corelarea cunotinelor despre natur, ca mediu, cui cele despre om, ca agent care, fcnd parte din natura, este capabil sa observe, sa cunoasc, s stpneasca si sa foloseasc natura.

Pagina 42 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Structurate si integrate in sistem, cunotinele despre natura, din clasa a patra, devin astfel un preambul i un facilitator al nsuirii ulterioare de ctre elevi a cunotinelor, mult mai complexe, despre om, societate i istorie. 1.9.Integrarea sociala In legtura cu integrarea sociala a micului scolar, exista trei probleme la care am dori sa ne referim. Prima privete integrarea copilului n vita colara si obiectivele care ofer copilului un teren vast de nvare de conduite sociale, dar si un mod de a gndi si nelege lumea i viata din jur. Mai mult dect in scoal el nva cate ceva privind ierarhizarea sociala cunoscnd atribuiile de: director, profesor, contabil, medic- dar i aspectele legate de comportarea scalara a elevilor mai mari. Copilul colar realizeaz in acest context, pe de o parte o identificare cu clasa din care face parte, iar pe de alta, o identificare social; -culturala cu coala sa si o apropiere de judecai valorice elementare comparative cu ale acesteia. Participarea activa a colarului la aciuni, ceremoniale, activiti comemorative, rezolvarea unor sarcini organizatorice, culturale sau de alta natura, are influente formative asupra dezvoltrii laturii sociale responsabile a personalitii. ntrecerile sportive organizate, concursurile si excursiile etc. dezvolta simul responsabilitii i al onoarei, al autoexigenei, simul cooperrii, democraiei, al nelegerii valorii sociale a muncii i a progresului. Pentru tineret funcioneaz organizaii de tip cercetaii etc. Dac sunt bine organizate, aceste activiti dezvolta interesul si faciliteaz identificarea sociala a copiilor. O a doua problema legata de integrarea copilului n viata sociala, pe care o consideram importanta, este aceea adaptrii la dimensiunile economice ale vieii. Dependenta economica a copilului de familie si relativ restrnsele ocazii ale acestuia de a mnui sume de bani in perioada precolara creeaz o redusa imagine privind caracteristicile vieii economice si a cunoaterii preturilor si mecanismelor care acioneaz i reglementeaz conduitele si relaiile sociale implicate in mnuirea banilor. Comportamentele de cumprtor se diversifica in perioada colara mica. Disponibilitatea bneasca a copiilor este in funcie, de asemenea, de faptul daca familia le aloca sau nu sume mici de bani. Comportamentul de cumprtor se dezvolta in doua direcii mai importante, in aceea de cumprtor pentru familie si de
Pagina 43 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cumprtor pentru sine: de dulciuri, baloane, covrigi, ceva mai trziu, dup 9 ani, de timbre pentru colecie. Treptat, copilul ncepe sa cunoasc pe de o parte, diferite tipuri de magazine si mrfurile mai importante care le caracterizeaza, pe de alta parte, devine mai clara cunoaterea unor preturi si mnuirea monedei divizionare. La nivelul clasei nti persista achiziii minore pe aceste planuri. Aa, de pilda, intr-o cercetare efectuata in 1969, copiii de 6 ani cunoteau preul pinii de diferite calitati (22,40%),al igrilor (5%), preul dulciurilor (28,6%) etc. La nivelul clasei a II-a, cunoaterea preturilor s-a exprimat ceva mai clar si precis la copiii din mediul urban. La nivelul clasei a IV-a, diferentele dintre fete si biei in mediul urban i rural se diversifica mai simitor (bieii cunosc mai multe feluri de mrfuri si articole comerciale dect fetele in ambele medii). Domina cunoaterea preturilor mrfurilor alimentare, dar ncep sa se cunoasc preturi la articole de papetrie, jucrii, pixuri, mingi, cri pentru copii etc. Oricum, situaia de cumprtor creeaz condiia de plasare a copilului pe o poziie economic practica ce se refer, implicit, la valoarea economiei de schimb i la antrenarea unor structuri de personalitate, la legarea unor dorine si aspiraii in realizarea lor, de bani, la sesizarea situatei materiale a familiei etc. Aspiraiile bneti se leag de aspiraiile cele mai numeroase si devin active la 9-10 ani, iar la 11 ani copilul ncepe sa strng bani pentru cumprarea unor obiecte ceva mai consistente (o minge de fotbal, o bicicleta etc.).Tot la acest nivel de vrsta ncep sa se dilate evident aspiraiile bneti, ceea ce exprim o expansiune a sinelui material. De altfel, aceasta este vrsta la care se manifesta unele mici fraude de bani sau obiecte din casa, din care motiv nu mai poate fi neglijata educarea legata de conduitele pe acest plan. In ceea ce privete conceptele economice simple, ele au o evoluie relativ sinuoasa. La nivelul clasei a doua, intereseaz doar preturile mrfurilor cunoscute. Conceptul pre de cost este considerat egal cu banii, valoarea economica este o suma de bani, rentabilitatea este ceva bun si folositor. La nivelul clasei a patra, rentabilitatea este ceea ce se face in fabrici sau cat fac oamenii din intreprinderi,iar nivelul de trai este suprapus peste nivelul de viatapredominand aseriunile etice. Interesante demersuri, privind problemele psihologiei economice (inclusiv ale consumatorilor) a efectuat Tiberiu Pruna. A treia problema legata de integrarea sociala mai larga este aceea a orientrii colare si a cunoaterii lumii profesiunilor. Orientarea colara este o latura important a O.S.P., latura ce exprima preparaia multilaterala de cunostinte(inclusiv economice), deprinderi, aptitudini intelectuale si practice, atitudini, spirit de iniiativa si harnicie, trasaturi si caracteristici prin care se garanteaz o buna antrenare viitoare a tnrului in viata profesionala. Alaturi de
Pagina 44 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aceasta cuprindere larga de obiective (de invatare in primul rnd) exista un aspect mai direcionat al eispre cunoaterea profesiunilor din viata sociala in vederea focalizrii treptate a intereselor spre acele direcii de cunoatere si activitati ce sunt mai solicitate social, antrenndu-se maximal si aptitudinile corespunztoare. Exista un contact latent permanent al copiilor cu persoane ce-si exercita profesiunea, oarecum, in vzul tuturor. Asa sunt profesiile de vnztori in magazine, casier, soferi, tractoriti, aviatori, persoane ale ordinii de stat, militari, medici, educatori, funcionari etc. Conduitele acestor profesiuni au fost incorporate inca in jocurile cu rol ale copiilor precolari. colarii acumuleaz mai multe cunotine cu privire la profesii, interesul lor fiind atras de profesiile temerare.T.V., viata sociala, vizitele la intreprinderi, informatii din contactul cu copii ce descriu accidental detalii despre profesiunile parintilor lor,largesc orizontul cunoaterii profesiunilor foarte mult spre clasele a III-a si a IVa. La 10 ani, se ncheie ciclurile copilriei-constituirea bazelor personalitatii, constanta de sine, dobandirea statutului de colar alturi de acela de membru al familiei creeaz copilului o deschidere larga spre viata sociala.Inarmarea lui pentru lungul drum al vieii a trecut printr-o prima valdare. Astfel, se trece spre perioadele de maturizare tutelara-din urmtoarele doua subetape ale perioadei de dezvoltare si formare a omului. La 10 ani,flacara copilriei se stinge treptat, dar zestrea generoasa pe care a dobndito pana acum i va fi suficienta, pentru ca drumul sa poat continua, catre zrile fascinante din deprtri.

Capitolul II HANDICAPUL SOCIAL SI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA

PERFORMANTELOR DE INVATARE A SCOLARULUI MIC

2.1.Handicapul; Handicapul social 2.1.1.Definitii Psihopedagogia speciala este printre puinele tiinte care vehiculeaz o terminologie extrem de variata si, adeseori, disputata de specialisti. Aceasta provine din marea diversitate a
Pagina 45 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

persoanelor ce sunt luate in studiu si din obiectivele domeniului de a depasi cmpul ngust al interpretrii unor fenomene limitate la particularitati de conjuctura. Terminologia folosita este raportata ,frecvent, la conceptul de normalitate. Sunt considerate ca fiind normale acele persoane care au o dezvoltare medie si manifesta capacitati de adaptare echilibrata la condiiile mediului nconjurtor. (F.Verza-2002-pag.11) Pentru a putea fi apreciate, persoanele respective sunt raportate la grupuri de aceeai vrsta si cu acelai standard cultural, la tipul de activitate exercitat, la rezultatele obinute in diferite activitati, la modul de relaionare cu cei din jur, la modul cum se apreciaz pe sine si pe alii etc. Astfel ntlnim termeni ca: talent, geniu, precocitate, supradotare. Abaterile de la caracteristicile definite anterior sunt considerate anormale. Astfel, caracteristicile diferitelor categorii de handicapai, ca si cele ce duc la stagnri sau regrese, se subsumeaz conceptului de anormalitate. Dar in accepiunea cotidiana, anormalitatea are un coninut larg si se refera la toi indivizii cu insuficiente sau retard in dezvoltare, ca si la cei cu abateri comportamentale, la bolnavii psihici, la cei care se afla in stare critica. Pe baza acestei interpretri, conceptul de anormalitate este frecvent nlocuit de cel de subnormalitate. In mod obisnuit,subnormalitatea este sinonima cu deficienta si se apreciaz ca definete cu mai mare exactitate pierderea sau deficitul unor funcii ori chiar a unui organ ce defavorizeaz desfasurarea activitatii .Dar si acest termen are o rezonanta traumatizanta, de aceea se folosete conceptul de handicap. Trebuie subliniat, in acelai timp ,ca ,strict stiintific ,deficienta se refera la afeciunea fizica sau organica ce determina o stare critica in plan psihologic, iar handicapul, fara a exclude asemenea destructurari ,accentueaza consecintele, dificultatile de adaptare la mediu si ia in considerare si strile critice ce apar prin educaie deficitara ,conditiile de mediu ce favorizeaz evoluia normala, perturbrile funcionale sau destructurarea lor, inadaptarile, obisnuintele si comportamentele neadaptative, ntrzierile, retardurile si privaiunea temporara de o funcie etc.(E.Verza,1998) In literatura de specialitate a ultimului deceniu, unii autori au ncercat sa elimine complet folosirea termenului de handicapat, propunnd ca substitut sintagma persoana cu nevoi speciale sau persoana cu cerine speciale. Aceasta tendina a fost mai pronunata in Anglia si in Tarile Nordice ale Europei, insa soluia propusa nu s-a putut impune.

2.2.Clasificare

Pagina 46 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a. persoane suferinde de handicapuri fizice fie de la nastere, fie ca urmare a unei maladii sau accident; b. persoane fara handicapuri fizice, necesitnd un tratament, in principal , medical; *-Handicap locomotor; -Handicap vizual; -Handicapul mijloacelor de comunicare; -Handicap organic; -Handicap intelectual; -Handicap psihic; -Handicap inaparent; -Handicap cu caracter repulsiv; -Handicap legat de senescena; Aceasta clasificare a fost elaborata de Agerholm in anul 1975. Jean-Pierre Deschampes si Michel Manciauz cam in aceeai perioada cu apariia primei clasificri adoptate de OMS propune urmtoarea clasificare: *-Handicapaii motor; -Handicapaii psihici; -Handicapaii senzoriali; -Persoane cu maladii cronice; -Polihandicapati; -Persoane cu dificultati de integrare sociala si profesionala (la limita handicapului): a.Tulburarile instrumentale (de limbaj, psihomotricitate) b.dificultati de adaptare *Clasificarea internaionala a deficientilor, incapacitatilor si handicapurilor a.a deficientelor -deficiente intelectuale; -alte deficiente psihice; -deficiente de exprimare si de vorbire; -deficiente auditive; -deficiente ale aparatului ocular; -deficiente ale altor organe; -deficiente ale scheletului si aparatului de susinere; -deficiente estetice;
Pagina 47 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-deficiente ale funciilor generale, senzoriale si alte deficiente; b.a incapacitatilor -incapacitati privind comportamentul; -incapacitati privind comunicarea; -incapacitatile privind ngrijirile corporale; -incapacitatile privind locomoia; -incapacitati privind utilizarea corpului in anumite sarcini; -stngcie; -incapacitati care se manifesta in diferite situaii; a.incapacitati privind dependenta si rezistenta fizica; b.incapacitati legate de mediul fizic; c.incapacitati privind aptitudini speciale. c.a handicapurilor -handicapuri de orientare; -handicapuri de independenta fizica; -handicapuri de mobilitate; -handicapuri privind ocupaiile; -handicapuri de integrare sociala; a. participare inhibata (timiditate); b. participare redusa in unele cazuri; c.participare, in general, diminuata (relaii sociale limitate); d. penuria de relaii; e.relatii foarte limitat e(relaii doar cu rudele); f. relatii perturbat e(tulburri comportamentale); g. alienar e(incapacitatea de a avea relaii); h. izolat social. -handicapuri de independenta economica; a. opulenta (resurse considerabile fata de ceilali); b.indestulare; c. venituri suficiente; d. independenta redusa; e. independenta precara; f. insuficienta resurselor; g. saracia;
Pagina 48 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

h.indigenta (persoane care nu sunt independente si care nu beneficiaz de ajutorul altora); i. inactiv (competenta limitata-din retardare). -alte handicapuri; a. handicap minor; b. handicap nespecific (deficiente sau incapacitati din care-un dezavantaj general,o boala sau o constituie fragila); c. handicap specifi c(handicap-alterarea calitaii vieii) 2.3.Cauze ale apariiei handicapului social; Consecinte 2.3.1.Saracia Inca de la nceputul deceniului, Romnia era printre cele mai srace tari ale regiunii, iar srcia a continuat sa se accentueze pe tot parcursul tranzitiei. In 1990-1991 ea a fost n mare msura mascata de sporurile de venituri ale populaiei provenite din redistribuirea avuiei socialiste si de subveniile guvernamentale acordate, in multe cazuri, pe baza creditelor externe si ajutoarelor internationale. Aceste surse au nceput sa se diminueze destul de repede, iar odat cu reluarea finantarii deficitelor naionale prin credite contractate cu FMI, guvernele Romniei au dus o politica tot mai ferma de reducere a subveniilor att prin economie, cat si pentru populatie. Incepand cu 1996, saracia populaiei se accenteaza, cu att mai mult cu cat se adaug rapid srcirea comunitarilor si, dup 1997, si srcia guvernului. Veniturile populaiei provenite din salarii si pensii se diminueaz in zece ani cu o mrime evaluata oficial la o treime. Veniturile comunitarilor si cele guvernamentale scad si ele semnificativ ca urmare a restrngerii activitatii economice si a incapacitatii firmelor-fie ele private, fie ele de stat de a-si plti taxele si impozitele. Serviciul datoriei publice greveaz si el semnificativ veniturile administratiei, si reducnd capacitatea statului de a oferi servicii publice adecvate, mreste costurile traiului pentru populaie. Sracia se traduce prin concentrarea populaiei spre simpla supravieuirea, prin scderea semnificativa a nivelului de trai a mai tuturor categoriilor de populatie, cei mai afectai fiind omerii si ranii. Recunoscuta ca fenomen prezent in societatea contemporana in absolut toate tarile, indiferent de nivelul de dezvoltare economica, srcia este considerata problema sociala care a strnit cele mai multe controverse printre cercettori, politicieni, opinie publica.
Pagina 49 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Gravitatea sociala a srciei decurge din interaciunea acesteia cu aproape toate problemele sociale, pe care le poteneaza si care pot fi simultan efecte si factori ai srciei. Seriozitatea cu care trebuie privita aceasta problema sociala se datoreaz nu att inconvenientelor de moment, ci mai ales consecinelor pe termen lung pe care le poate determina in societate: ea poate ceea o scindare a colectivitii, marginalizarea si excluderea sociala a persoanelor si grupurilor atinse de srcie. Problema este si mai grava daca se are in vedere situaia copiilor si a tinerilor care triesc in prezent in saracie, o adopta ca un stil de viata, devenind, cu timpul, adulti saraci, contribuind la perpetuarea ciclica a srciei, la cronicizarea sa si implicit, la agravarea tuturor problemelor sociale deja existente. De aceea, cunoasterea problemelor cu care copiii provenii din familii afectate de srcie se confrunta, descoperirea cauzelor care genereaz aceste probleme, gsirea unor soluii si crearea unor programe pentru ameliorarea acestor situaii ar putea fi un obiectiv permanent si o provocare deosebit de importanta in cadrul activitatii de asistenta de asistenta sociala. In studiile asupra srciei exista o lunga varietate de ncercri de definire a conceptului de saracie. Elena Zamfir a punctat acele elemente general accetate, definind srcia ca o stare de lipsa permanenta a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viata considerat decent, acceptabil la nivelul unei colectivitati date (1995). Este vorba deci, de o lipsa a resurselor economice. Saracia nu reprezint pur si simplu un mod de viata considerat sub cel acceptabil de majoritatea colectivitatii, ci caracterul forat de lipsa resurselor a unui asemenea mod de viata. In definirea srciei se are in vedere si durata acesteia, considerndu-se ca starea de srcie se instaleaz doar cnd lipsa de resurse este suficient de ndelungata, ea nemaiputnd fi compensata de acumulrile anterioare si nici de amnarea unor tipuri de consum. O societate normala este considerata a fi acea societate care ofer fiecrei persoane posibilitatea de a funciona ca membru al ei. Astfel, scoala, de examplu, devine o condiie sine qua non pentru libertatea individului. Un nivel sczut de educaie ngusteaz enorm spaiul de miscare,sansele de reusita,devine un handicap. Saracia are prin urmare, excluderea sociala a copiilor din familii srace de la participarea la activitatile colectivitatii. Lipsa banilor de cheltuiala pentru recreere, creeaza, lasa cum afirma Alan Walker vorbind despre srcie si subclase o intemnitare culturala a copiilor in casele lor. Definire srciei este dificila, de aceea nici nu s-a ajuns la o definiie completa, care sa tina seama de toi factorii si care sa fie acceptata unanim. L.C.Johnson si Ch.L.Schwartz in
Pagina 50 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Social welfere-a respinse to human need, gasesc ca poate fi definita in general, prin clase si subclase culturale, sau mai strict prin reglememtarile guvernamentale, sau prin grupurile si indivizii care triesc aceasta experienta. Pe langa aceasta ,ei propun descrierea srciei prin folosirea definiiilor economice, sociologice sau politice. Definirea srciei din perspectiva economica utilizeaz variabila venit personal sau familial. Este adesea clasificata ca o problema a celor cu venituri reduse. Cea mai buna intelegere este ca o lipsa a veniturilor necesare oamenilor pentru a-si satisface nevoile de hrana, adpost, imbracaminte, energie, transport, medicamente. Adam Smith definete srcia ca lipsa celor necesare, lipsa pe care obiceiul tarii o face indecenta. Srcia poate fi privita si din perspectiva sociologica. Unul din aceste puncte de vedere este ca srcia exista, mai mult sau mai puin ,ca o anexa a structurii sociale. De aceea, saracii sunt considerai ca indivizi care dein statuturi speciale in cadrul sistemului de stratificare sociala. Aceasta perspectiva susine ca avantajele sociale, precum bogata, puterea, nu sunt egal distribuite intre straturile sociale si aceasta creeaz o distinctie clara intre cei ce dispun de aceste avantaje si cei care nu le au. Un alt punct de vedere l formeaz conceptele de derivare (srcie) relativa si absoluta. Msurarea srciei absolute are la baza standarde fixe de viata: acei indivizi sau acele familii ale cror resurse nu reuesc sa satisfac standardele minime sunt considerate srace. Msurarea relativa a lipsurilor privete srcia ca o problema a inefabilei distribuii a resurselor. Masurarea srciei relative si absolute sunt insa doar pari din intelegerea complexitatii srciei. Srcia poate fi studiata si ca o problema politica. Sracii sunt pui intr-o situaie dificila, deoarece statutul vine odat cu dezvoltarea economica, si cu statutul social vine puterea de a folosi resursele societatii pentru propriile obiective. Insa sracii pot avea posibilitatea accesului la resurse doar dobndind putere politica si aceasta doar fiind constituii in organizaii colective. Putem privi si din perspectiva individuala; este vorba despre autodefinirea persoanelor sau grupurilor ca fiind sarace. Apare efectul subiectivitatii, pentru ca unele persoane se considera srace chiar daca ele se afla cu mult peste praful srciei. Dimpotriv, ali indivizi considerai sraci dup poziia fata de pragul saraciei, nu se considera saraci. Aceasta sugereaz ca srcia si privaiunile sunt relative, in funcie de percepia individuala. Dar aceasta definiie a srciei nu este foarte folosita. Daca am accepta aceasta definiie ca unica,

Pagina 51 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aproape toata lumea ar putea sa se considere srac si aceasta nu ar ajuta la intelegerea fenomenului. Exista si o perspectiva culturala in abordarea saraciei. Diferentele culturale intre clasele sociale din societatile moderne sunt clare, iar unii sociologi vad aceste diferente ca o cauza majora a saraciei.printre cei care susin aceasta poziie este Oscar Lewis care argumenteaz aceasta prin impartirea populaiei srace din cartiere dup cultura saraciei.Levwis nu ignora bazele economice ale saraciei. Teza sa susine ca separarea in subculturi printre saraci, este o reactie la deprivarile economice si excluderea din zonele superioare ale societatii. Odata cultura srciei formata, ea se transmite din generaie in generatie. Copiii cresc in srcie si adopta valorile acesteia si atitudinile specifice si este foarte dificil pentru ei sa mai scape de condiia lor. In cultura saraciei, nucleul central al familiei l constituie femeia-mama care indeplineste toate sarcinile familiei. Tatal, daca este prezent, indeplineste numai funcii minore. Copiii isi ncep viata intima devreme, iar unitatea familiei este instabila si slaba..Din punct de vedere psihologic, cei care triesc in cultura srciei un ego slab structurat, si o mica putere de autocontrol. Pentru a msura gradul de srcie absoluta sunt utilizai indicatori cum ar fi: consumul de calorii si proteine pe locuitor, calitatea si gradul de aglomerare al locuirii, mortalitatea infantila, accesul la asistenta medicala, proporia copiilor care frecventeaz coala, proporia timpului liber in raport cu timpul de munca. Srcia relativa reprezint un concept mai functional. Daca pragul absolut de srcie se fundamenteaz pe ideea unor nevoi universale, pragul relativ de srcie este fundat pe ideea unor relative nevoi, variabile in raport cu condiiile naturale, sociale. Cele doua abordri ale srciei-relativa si absoluta-au doua elemente in comun: primul reprezint individul cu problemele sale, al doilea-mediul in care acesta traiste. Astfel, srcia fost definita drept o condiie care implica privaiune aspra, intensificata de elemente potrivnice, si asociata cu resurse economice neadecvate (Efraim Gutkind, Patterns of Economic Behavior Among the American Pour,New York,St.Martins Press,1986). Deci srcia nu ar nsemna numai veniturile mici si lipsa averii; nseamn de asemenea, lipsa accesului la venituri mai mari si la anse de a acumula avere, la o educaie mai buna sau la anse sporite de a gsi un loc de munca. Schiller afirma chiar ca sracii sunt sraci pentru ca ei nu au acces adecvat la scoli bune, meserii si salarii bune, pentru ca ei sunt discriminai de la nceput dup sex, categoria de venit.
Pagina 52 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Desconsiderarea propriei persoane, nencrederea in capacitatea de a avea un rol important in societate, sentimentele de dependenta si neparticipare la activitatile politice sau ale comunitii din care fac parte, sentimentele de frustare ce se pot transforma in crime, violenta sau amaraciune-sunt, de asemenea reflectri ale privaiunilor pe care le ncearc sracii. Interaciunea dintre sraci si mediul in care triesc are un rol esenial in generarea tensiunilor pe care acetia le resimt. Aceste tensiuni pot creste datorita felului in care persoanele srace se percep comparativ cu grupul de referinta, precum si datorita discrepantei dintre ceva ce au si ceea ce considera ca ar trebui sa aib. Identificarea sracilor se face prin evidenierea acelor membri ai societii ale cror posibilitati de consum sunt reduse. Printre mijloacele cele mai simple de identificare a srciei este acela care folosete un singur nivel al venitului ca linie de democraie intre sraci si non-saraci. Daca o astfel de msurtoare are avantajele obiectivittii, reproductibilitatii si relativei neambiguitati, aceasta este totui deficitara in asigurarea unei estimri corespunztoare a gradului in care persoanele sau grupurile de populaie aflate sub aceste limite sufer aceste limite de aceleai limitri ale posibilitatilor de consum variind considerabil in funcie de factori ca mrimea familiei, localizarea geografica. O carenta importanta este aceea ca relaia dintre un nivel dat al venitului si posibilitatile de consum nu ramne constanta de-a lungul timpului.O alternativa ar fi aceea a stabilirii de praguri difereniate pentru diverse categorii de populaie. O alta modalitate de a stabili venitul minim echivalent cu linia de srcie, pentru familiile cu compoziie si localizare geografica diferita este bazata pe relaia variabila dintre partea de venit cheltuita pentru hrana si mrimea totala a venitului, plecndu-se de la constatarea ca partea de venit cheltuita pentru consumul diferitelor bunuri si servicii tinde sistematic sa se modifice pe msura ce sistemul de trai al familiei se schimba. Daca cunoaterea diferitelor perspective de definire si de abordare ale srciei creeaz posibilitatea intelegerii mai in profunzime a fenomenului, descoperirea cauzelor care duc la apariia si persistente srciei constituie o condiie fara de care orice ncercare de a eradica sau atenua fenomenul nu poate avea succes. In decursul anilor, pe baza cercetrilor si studiilor fcute s-a conturat o multitudine de cauze care provoac apariia saraciei, dar ele pot fi grupate in cteva categorii, aceasta grupare fiind in ajutorul programelor de eliminare a srciei.

Pagina 53 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a)Exista astfel, cauze economice care duc la apariia strii de saracie, care nu in de calitatile individului in mod direct. Astfel, disponibilizarea forei de munca datorita automatizrii sau rata crescuta a omajului creeaz multe victime srciei. Starea de sntate precara care duce la scderea capacitatii de munca sau chiar la imposibilitatea de a munci, asociata cu cheltuieli ridicate pentru medicamente afecteaz negativ situaia materiala att a individului, cat si a familiei, cu att mai mult cu cat este vorba de capul familiei. In aceasta categorie sunt incluse si incapacitati, handicapuri, problema psihoemotionale. Caracteristicile familiei si evenimente care au loc in cadrul familiei, precum talia mare a familiei, sexul capului de familie,divortul sau decesul unui sot, nasterea, pot duce la inrautatirea situaiei materiale a familiei. In familiile srace s-a constatat ca foarte putini au posibilitatea sa urmeze studii superioare. b)Caracteristicile personale legate de obiceiuri sau trsturi morale pot constitui cauze ale srciei. Printre acestea se numra obiceiul de a consuma droguri, alcoolismul, practicarea jocurilor de noroc, orientrile morale opuse muncii, dar si etichetrea de ctre comunitate ca urmare a delicventei. c)Pe lng aceste cauze, mai pot fi amintite: geografica locuirea intr-o zona unde locurile de munca nu sunt disponibile, discriminarea pe sexe, ocuparea de locuri de munca prost pltite, vrsta, fie prea mica, fie prea mare, fie peste limita de pensionare, locuirea in mediul urban sau suburban. Desigur ca aceste cauze care duc la srcie pot aciona si asociate, in realitate ntlnim de cele mai multe ori cel puin doua-trei cauze care au favorizat srcia. De asemenea, trebuie avut in vedere ca srcia interactioneaza cu aproape toate probemele sociale, fiind simultan efecte sau factori favorizani. d)ntlnim astfel frecvent omajul fie la capul familiei, fie al ambilor soi, asociat cu probleme da sntate sau alcoolism, cu un nivel de pregtire colara si calificare profesionala sczute, si un numr de cel puin 3-4 copii de vrsta colara si precolara. O data instalata srcia, fara aciunea unui program de combatere a fenomenului, fara sprijinul comunitatii, este foarte greu sa se ias din aceasta stare, pentru ca ea are capacitatea de a se autoperpetua din generaie in generaie, ntrindu-si totodat poziiile. e)Srcia se extinde in spaiu si timp ciclic, prin transferul de la o generaie la alta, reproducandu-se.

Pagina 54 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Drumul pe care l parcurge srcia de la o generaie la alta ncepe de la o familie afectata de srcie, cu copii mici, care triesc in condiii de viata sub standard, datorate fie unor cauze economice, fie care in de individ, dezvoltnd o anumita filozofie de viata, specifica strii in care se afla. In aceasta familie care sufer zilnic lipsuri in alimente, vestimentaie, exista un dezinteres explicit sau uneori mascat pentru educaia copiilor, dar si dezinteres al copiilor pentru a frecventa coala. Nesustinuti moral si material, acestia cedeaz ispitei de a renuna la scoal pentru o viata care lise pare lor mai frumoasa. Apare abandonul scolar, insotit de vagabondaj, fie de ncadrarea in munca la vrste mici, chiar sub limita legala uneori. Castigandu-si independenta fata de parinti, copiii hotrsc sa-si creeze propria familie, in mod legal sau prin convieuire consensuala. Amenintare srciei creste, cresc cheltuielile pentru ca apar copiii. Aceti copii nascuti in srcie o vor adopta ca stil de viata, vor asimila valorile si atitudinile specifice ei si vor urma acelai drum urmat si de parintii lor, adaugand inca o za in lanul srciei. f)Unii specialiti considera ca una din cauzele pentru care srcia este att de rezistenta si greu de combtut este tocmai asimilarea ei de populaia aflata in aceasta stare, considerarea ei ca un mod de viata, lipsa ncercrilor de a lupta mpotriva ei, resemnarea in fata soartei si chiar crearea unei filozofii a srciei. Pentru sraci, lipsa veniturilor are efect de degradare asupra fiecrui aspect al vieii, att asupra sanatatii , cat si asupra locuintei,a vieii de familie, a educaiei, a locurilor de munca si mai ales asupra psihicului celui aflat in srcie. Srcia a fost considerata o boala incurabila a societatii, in general, dar care cu timpul ruineaz fiecare aspect al vieii individului, in special. Starea de sntate si srcia sunt intr-o relaie de feed-back, fiecare influentandu-se, potentand efectele. Prezenta srciei in existenta srciei se remarca in primul rnd in scderea calitatii si cantitatii alimentatiei,nerespectandu-se nevoile organismului. De aceea, apar foarte des anemii, anitominoze, care duc la morbiditate si implicit, la mortalitate, crescute. g)Cei mai afectai sunt copiii. Alimentatia inadecvata in primii ani de viata creeaz o mai mare posibilitate de deficiente fizice si psihice. h)Femeile srace au un procent crescut de nateri premature datorita condiiilor de viata precare din timpul sarcinii. In U.S.A., mortalitatea infantila e dubla la saraci, in comparaie cu restul populaiei. i)Datorita locuinelor proaste calitativ, a igienei precare, a polurii crescute din zonele in care locuiesc, datorita ateniei medicale inadecvate de care au parte saracii, se considera ca media de viata a acestora este cu 6 ani mai redusa.
Pagina 55 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

j)Locuinele

sracilor

sunt

localizate

aproape

ntotdeauna

la

extremitatile

comunitatilor. Daca se afla in mediul rural, vor fi la marginea satului. Daca triesc la ora, vor locui fie in zonele suburbane, fie in cartierele marginase. Daca locuiesc la bloc vor locui de cele mai multe ori fie la parter sau la demisol, fie la etajele superioare. Acest fapt se datoreaz nu att marginalizrii la care ii supune societatea, cat preturilor de achiziie ale acestor locuine, mai sczute, dar si mai slabe calitativ. Locuinele sracilor sunt sub standard, darapanate, cu instalaii proaste. Daca in mediul rural, multe locuine raman ascunse vederii publice, in zonele urbane locuinele sracilor sunt vizibile, chiriile sunt mai ridicate, populaia e obligata sa-si fac aprovizionarea la magazinele din imediata apropiere, la preturi mai ridicate. S-a constatat o deplasare a sracilor n zonele suburbane, unde condiiile de viata se degradeaza, formand aici pungi ale srciei, fenomenul generalizndu-se aici la toi locatarii zonei. k)In interiorul familiei srace au loc drame, fie datorate divorurilor si despartirilor mai frecvente, fie violentelor in cadrul cuplului sau asupra copiilor. Astfel stabilitatea familiei are de suferit. Viata de familie reprezint un factor important in dezvoltarea personalitatii indivizilor, iar cnd exista o mare probabilitate a stresului emoional, cnd exista mai multe neintelegeri dect sprijin si suport psihic, apare si o mai mare probabilitate de apariie a comportamentului antisocial. 2.3.2.Lipsa educaiei poate fi considerata cauza si efect a srciei. Sistemul de educaie presupune competiia, dar aceasta este prezenta in toate domeniile vieii. Diferentele economice dintre bogai, clasele de mijloc si sraci au profunde efecte in atitudinea fata de sine si fata de altii. Saracul nu are libertatea si independenta, atat de scumpe in societatea lor. Ei, sracii, sunt prini in cursa de mprejurri, trind in defimare, in graniele cartierului pe care nu-si permit sa-l prseasc. Ei sunt in mod constant confruntai cu lucrurile pe care le doresc, dar ansele de a le poseda, sunt minime. In contrast, averea aduce putere, libertate, deoarece sracul este lipsit de educaie si bani pentru calatorii, orizonturile lor rareori se extind dincolo de vecintate. Lumea celor avui ofer cea mai buna educaie si posibilitatea de a vizita locuri de care cei mai muli oameni sraci nici nu au auzit. Sracii sunt lipsii mai mult decat de averile materiale.In comparatie cu stilul sofisticat si eleganta bogatilor,cei educati in saracie apar ca vorbind nerafinat ,au accent greoi si vocabular limitat.Lor le lipseste educatia,le lipsesc informatiile despre lume.Un numar din populatia saraca inca nu citesc sau scriu.
Pagina 56 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fara incurajare, asistenta in familie, cu puine asteptari din partea cadrelor didactice, e foarte probabil ca elevii sraci sa aib eec colar. Eecul colar este insa o sursa de srcie. Apare astfel procesul de reproducere sociala. Dimensiunea multigenerationala a srciei coreleaz strns cu educaia. Copiii care provin din familii srace au parte de o calitate redusa a educaiei, chiar daca teoretic se considera ca li s-a creat ansa de a invata. In colile unde merg ei, elevii sunt cotai ca slab pregatiti, numrul elevilor in clasa este mare si cadrele didactice nu au timpul necesar, materialele didactice ajuttoare pentru a veni in ajutorul copiilor. Ei au nevoie de programe speciale, de ore suplimentare, de alte ajutoare pentru a putea sa fac fata cerinelor scolii de masa. Insa marea majoritate a acestor elevi nu vor putea sa se califice dect in meserii slab pltite, in care efortul fizic este mare. Locurile de munca sunt prost platite, fiind chiar sursa srciei individului. Cei care lucreaz in agricultura sunt angajai in activitati sezoniere, iar cei care lucreaz in industrie sunt primii afectai de omaj. O buna parte din muncile pe care le-ar putea executa acetia cu nivelul lor de pregatire, devin din ce in ce mai disponibile, datorita progresului tehnic. Este necesara introducerea unor programe de combatere a srciei pornindu-se de la cunoaterea cauzelor care provoac apariia acestui fenomen. In tara noastr, Institutul de Cercetare a Calitatii Vieii a derulat un program cu tema: Srcia in Romnia: diagnoza si cai de prevenire si combatere, avnd ca obiective stabilirea unor praguri ale srciei si estimarea condiiilor de viata ale populatiei. S-a lucrat cu trei nivele minime de trai: -nivelul minim de trai decent; -nivelul minim de trai in perioada de tranziie; -nivelul de subzistenta; Acest program s-a derulat nainte de anul 1997 si a avut urmtoarele rezultate: -9,9 milioane de persoane, reprezentand 42% din totalul populatiei, in varianta nivelul minim de trai decent -7,1 milioane de persoane in varianta nivelul minim pentru perioada de tranzitie reprezentand 30% din populaie; -3,1milioane de persoane in varianta nivelul de subzistenta reprezentand 13% din populaie;

Pagina 57 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.3.3.Cercetarile fcute de I.C.C.V., privind gradul si amploarea srciei in Romania, referitor la situaia capitalei, au avansat ideea ca BUCURESTIUL reprezint pentru Romnia comunitatea cu riscul social cel mai ridicat. In condiiile in care societatea romaneasca cunoate o polarizare in crestere, pe fondul unui nivel de saracie, cercetatorii implicai in programul amintit presupun ca Bucurestiul va avea o evoluie speciala pornind de la ipotezele ca: -nivelul general al veniturilor tinde sa fie mai ridicat in Bucureti dect in restul tarii; -oportunitatile de castig sunt mai mari in Bucureti dect in celelalte comunitati, atat pentru saraci, cat si pentru bogai; -Bucurestiul va atrage ca un magnet nu numai pe oricare vor sa castige mult, dar si pe cei mai sraci din diferite zone ale tarii, care gsesc aici oportunitati, chiar daca modeste, incomparabil mai mari dect in localitatile lor; -oportunitatile de obinere de venituri fiind mai mari aici, va atrage saracii, tinzand deci sa devin un colector al srciei din tara; -nu numai oportunitatile legale ci si cele ilegale sunt semnificativ mai mari in Bucureti. Din acest motiv, srcia in Bucureti va tinde sa fie expusa riscului criminalitatii mai mult dect in alte comunitati, mpletirea srciei cu crimanalitatea va fi ridicata.Oportunitatile crimanale sunt generate de mai multe conditii,care par a se amplifica in dinamica viitoare a Bucurestiului.Ca urmare, Bucurestiul va tinde sa atrag si sa mentina nu numai segmente de populaie srace, dar si segmente de populaie criminala. O alta ipoteza formulata de specialiti este aceea referitoare la faptul ca Bucurestiul tinde sa prezinte un grad tot mai ridicat de polarizare economica si de difereniere in zone cu profile social-economice polarizate. Riscul nalt este de a aprea pungi extrem de durabile in care saracia se impleteste cu criminalitatea. Pericolul semnalat de specialisti, pentru ntreaga tara, este dezvoltarea unei societati puternic polarizate, cu pungi de srcie cronica, foarte stabile. ] 2.3.4.Nutritia copilului Legtura dintre copilul sanatos, bine ingrijit, bine hrnit si adultul productiv este biologica si intelectuala; o buna nutriie in copilrie este pasul spre adultul creativ, robust, mai apt sa rspund oportunitatilor mediului.

Pagina 58 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sperana intr-un proces accelerat al dezvoltrii umane se bazeaz pe un ciclu in care, pornind de le limitarea srciei, vom putea aspira la o buna nutriie a copilului, dezvoltarea capacitatii de munca eficienta si, deci, dezvoltarea economica a societarii, ca moment de perpetuare a ciclului de progres. Investiia continua in hrana, educaie, sntate si ngrijiriinclusiv planificare familiala-este mijlocul de catalizare pe termen lung a tendinei de imbunatatire a situaiei in general si a sanatatii in special. Dei in conveniile internaionale, declaraiile ntlnirilor de vrf asupra situaiei copilului, asupra nutriiei si dezvoltrii umane, se invoca dreptul la hrana, nu exista reglementari punctuale care sa fac viabila o strategie in condiii de srcie. Statisticile arata ca foamea este pe departe cel mai flagrant, larg si rspndit abuz asupra drepturilor omului si, dei dreptul la hrana a fost stipulat si a ntrunit unanimitatea asupra necesitaii de respectare urgenta, el a fost si este inca violat evident si sistematic, poate mai mult dect oricare din drepturile omului, in foarte multe parti ale lumii, cum au subliniat Aston si Tomasevski. Este un lucru tiut ca, in special in situaiile de criza sau srcie cronica, in care resursele sunt limitate, unele grupe trebuie protejate in mod obligatoriu, anume cele la care malnutriia poate conduce la consecine grave, pana la deces- tinand seama de limitarea abilitailor biologice si intelectuale imediate, iar pentru unele categorii si pe termen lung-pe care le antreneaz. Este vorba de femei tinere, gravide, copii, cei cu handicap, vrstnicii, refugiat, etc. Avocatul aprrii copilului-in afara de parinti, familie lrgita, sau de cei crora, din diferite motive, le-a fost incredintat pentru ngrijire-este comunitatea, care in unele locuri, inclusiv la noi, ramane doar un deziderat si nu o comuniune sociala bazata pe solidaritate. Nu trebuie uitat ca, desi foamea este o presiune tcuta si continua(Townsand),ea poate sa nu mai fie panica si sa genereze tensiuni, in special cnd sunt afectai copiii. Putina de a pai ctre o rezolvare convenabila a strii de nutriie a copilului rezida in aceea de a ti ca responsabilitatile sunt partajate. Este foarte greu ca o tara, in care statul si-a arogat vreme ndelungata poziia de instana omniprezenta si apta de a rezolva toate problemele, sa fac brusc viabila o alta paradigma, in care familia sa-si preia datoriile fata de propriul copil, asigurndu-i, pe msura puintei ei, mediul fizic, afectiv si material. In acest demers, administraia locala, comunitatea reprezint instane imediat urmtoare, care sunt desemnate sa elaboreze si sa asigure susinerea masurilor care protejeaz familia. Guvernul, prin politica sa globala si sectoriala, prin deciziile pe care le ia, prin rolul sau de garant al dezvoltrii, deschide (sau uneori nchide) posibilitatea de promovare a unor aciuni menite sa
Pagina 59 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

creeze mediul social si economic favorabil respectrii drepturilor fundamentale ale cetatenilor si/sau, in special, drepturile copilului, inclusiv cel la o nutriie convenabila. Organismele neguvernamentale naionale sprijin fie statul, fie comunitatea locala, sau administraia publica, pentru a-si rezolva problemele punctuale si reprezint o prghie pe care societatile de tranziie au descoperit-o nu de muli ani si pe care ncep s-o valorifice, inclusiv in rezolvarea unor probleme legate de copil. Organismele internaionale sunt factori care intervin pentru a crea oportunitati de dezvoltare sau de ieire din criza dar ele nu se pot substitui instanelor naionale. Precum s-a demonstrat si se cunoate, prin adncirea srciei, familiile cu mai muli copii sunt cele mai afectate. Nendoielnic pentru noi toi este faptul ca declinul economic afecteaz securitatea alimentara, seviciile de sntate si, mai ales,ingrijirile oferite copiilor, incepand cu perioada fetala si terminnd cu adolescenta. Din datele statistice reiese ca peste 60% din totalul copiilor se afla in mediul gospodriilor cu un nivel sczut si foarte sczut al veniturilor, deci cu acces limitat la hrana corespunztoare. Mai trebuie avut in vedere ca srcia nu este omogen distribuita, nct, pe lng venitul mediu pe cap de locuitor sau criteriul statistic al persoanelor cu venituri sub nivelul oficial acceptat , trebuie avute in vedere acele comunitati srace si pungi de srcie, ale cror mijloace de subzistenta sunt adesea la un nivel dramatic de sczut. La acestea se adaug deteriorarea serviciilor de sntate, aflate intr-un demers de reforma zigzaguita, care a derutat si demotivat corpul medico-sanitar, confruntat si cu o scdere continua a cheltuielilor provenite din bugetul de stat de la 11,7% in 1990 la numai 8,4% in 1997 (raport PNUD,1998). Rsunetul scderii nivelului de trai si al aspectelor anterior enunate au afectat profund unii indicatori, care reflecta starea de sntate. Sperana de vrsta scade in 1998 la 69 de ani, iar mortalitatea generala creste cu o rata ngrijortoare la12 in 1998 de la 10,6 in 1990(CNS,CCSSDM). Se asociaz scderea continua a natalitatii de la 16 in 1990 la 10,5 in 1998 si se ajunge astfel la un spor natural negativ de 1,5 .Mortalitatea infantila de 20,5 din 1998,desi la valori mai mici dect in 1990 (26,9), situeaz in continuare Romnia printre tarile cu indicatorii cei mai mari din Europa (CNS). Privind structura de morbiditate si de mortalitate, ne atrage atenia ponderea mare a mbolnvirilor in care nutriia neadecvata concura la evoluia nefavorabila. Malnutriia proteicalorica este cauza asociata deceselor 0-1 an intr-o proporie de 21,7%, iar prematuritatea de 38,4%. Tuberculoza creste ngrijortor de la un an la altul. Bolile cardio-vasculare ale adultului, aflate in fruntea listei ca prevalenta in morbiditate ca si in mortalitate, sunt intr-o
Pagina 60 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mare msura rspunsul la un stil de viata si de alimentaie neadecvat, practicat inca din prima copilrie. Aceiai factori concura si la determinarea obezitatii, diabetului si a altor boli induse nutriional. Existenta altor carente nutriionale, cum este cea de iod, care pot conduce la hipotiroidie si cretinism, este cunoscuta pentru unele zone ale tarii noastre si a fost atestata prin studiul de nutriie din 1991.In 1995,cu ajutorul UNICEF, au fost puse bazele unui program de suplimentare cu iod a srii. Cum functioneaza insa aceasta intr-o economie entropica este greu de spus, dar ramane ca una din practicile eficiente, care pot fi susinute fara un efort financiar notabil. Continuarea screeningului de depistare a hipotiroidismului congenital la nou-nascut, practicat in maternitate, desi relativ costisitor, este de recomandat pentru incontestabilul beneficiu pe termen lung. Deficitul de vitamina A, considerat de profesioniti ca nefiind ubicuitar in populaia noastr, alimentaia fiind acoperitoare, este sugerat de unele studii de caz, fara sa existe insa o confirmare prin date fiabile. Oricum, pana la gsirea unor rspunsuri sigure, in special pentru categoriile cu risc-copii si gravide-suplimentarea alimentaiei cu vitamina A, ca si cu fier, se impune a fi o practica obinuita, ca de altfel si pentru vitamina D, a crei concentraie in alimente nu acoper nevoile gravidei in ultimul trimestru de sarcina si pe cele ale copilului in perioada de cretere. Suplimentarea cu vitamina D continua sa se fac la noi, dar persista, in ciuda informaiilor insistent difuzate, administrarea nociva si agresiva a dozelor stooss, mai ales a foemelor injectabile-in locul administrariii fracionate orale. Formele sub care suplimentarea cu vitamine si oligoelemente poate evita carentele sunt astzi mai variate si, la alternativa administrrii medicamentoase practicate predilect-am putea spune exclusiv pana acum-la noi in tara, se adaug cea a alimentelor fortificate cu unul din micronutrienti sau cu mai multe, in amestecuri biodisponibile. Exista tehnologii de imbogatire a unor alimente fundamentale-cereale, pine, lapte, derivate de lapte-dar este inca greu de controlat consumul regulat al acestora, mai ales in mediul gospodriilor srace, pentru a avea sigurana acoperirii convenabile. In plus, exceptand sarea iodata, pretul de cost creste si limiteaz accesul-exact al acelora care au cel mai mult nevoie unei suplimentari. Oricum, fortificarea alimentelor cu fier sau vitamina A a devenit o practica dovedita ca eficienta in majoritatea tarilor dezvoltate si se folosete si in cele in curs de dezvoltare, in care, insa, programe de nutriie subvenionate permit dirijarea lor ctre cei cu risc de malnutriie.
Pagina 61 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Proiectul OMNI (Opportunities for Micronutrient Intervention) iniiat de OMS, UNICEF si Banca Mondiala a vizat o acoperire pe scara larga a nevoilor alimentare de vitamina A, fier si iod in ri in curs de dezvoltare, prin oferirea de alimente fortificate in paralel cu programe educaionale susinute si campanii de sensibilizare si informare. Rezultatele au fost cu mult mai bune dect prin suplimentarea medicamentoasa. Programele de educaie nutriionala au anse mari de a reui daca nivelul de pregtire a parintilor si, in special, al mamei, este ridicat si daca sunt susinute de profesioniti, de serviciile publice, de comunitate. Dup prerea noastr, educaia nutriionala are impact numai daca ea devine parte integranta a curriculumului colar prin care tinerii sunt informai asupra principiilor si, mai ales, asupra practicilor unei alimentaii corecte. Ei trebuie sa afle de timpuriu beneficiile alimentaiei la sn si sa o considere ca unul din drepturile fundamentale ale copilului. Profesionitii se confrunta din ce in ce mai des cu carente nutriionale la colar si adolescent, determinate, odat cu nceperea scolii, de schimbrile practicilor alimentare ale copilului. Cele mai frecvente abateri sunt reprezentate de lipsa de diversitate a alimentelor folosite, schimbarea ritmului si structurii meniurilor, srirea peste micul dejun sau/si peste masa de prnz, nlocuirea acestora cu gustri bogate energetic, dar srace ca valoare biologica, reducerea drastica a consumului de cruditati, cina devenind masa cea mai abundenta, luata si ea, deseori in graba si in fata televizorului, dup o zi de oboseala si ncordare. Nu este de mirare ca anemia, spasmofilia, obezitatea si alte carente in vitamine si sruri minerale sunt prezente la colari si adolescenti,tocmai in perioada trecerii lor printr-un puseu de cretere rapida. Aceasta perioada care solicita un echilibru alimentar, nseamn acces la alimente variate si de calitate, meniu corect gestionat de familie sau/si de instituiile rezidentiale, dar si compliana copiilor si a tinerilor la ceea ce le este recomandat. Adesea opiunile copiilor pentru o anume alimentaie sunt dictate de influentele sociale ale grupului. Chiar daca tiu ca nu este recomandat, ei vor sa se bucure astzi si nu se gndesc la viitor. Orict nu ne place, snack-urile se impun; colarii vin, iau, mananca repede si te resping daca le aduci argumente sunt refractari la intruziuni in viata lor. Chiar si cei mici ncep sa-si serbeze zilele la McDonalds. Producatorii vor rspunde cererii si vor dezvolta o astfel de linie alimentara. Credem ca o percepie corecta a copiilor/tinerilor despre nutriie, ce si cum este bine sa mncam, va putea fi creata numai daca se actioneaza pe mai multe canale-nutritionisti,

Pagina 62 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

industrie alimentara si comer alimentar, administraii locale si naionale, scoli, parinti, servicii de sntate si, mai ales, media. Campaniile sunt utile, dar, pentru a fi penetrante, este nevoie de a dezvolta programe educaionale cu btaie lunga, de formare sau de schimbare a obiceiurilor alimentare, modalitate eficace pentru modelarea sanatatii pe termen ndelungat. coala este locul unde interfera mai multe mijloace de educare. Informarea poate fi dublata de iniierea unor aciuni de plasare in coala a unor cantine-pensiuni cu meniuri corect alctuite, diversificate si frumos prezentate, la preturi accesibile si difereniate, ceea ce ar putea forma un comportament alimentar si, in acelai timp, preveni carentele determinate de srirea meselor, obicei ubicuitar in mediile colare. Formarea educatorilor, a celor care lucreaz in industrie, agricultura, comert, este o veriga prin care se pot armoniza aciunile pentru accesul la o alimentaie cat mai bine echilibrata. Relaia alimentate/mediu este amplu dezbatuta, dar suntem constienti ca, in toate instanele de profil, nu se da alarma pe care o impune starea actuala a nutriiei copilului, afectata de un mediu poluat, cu impact direct asupra alimentelor pe care le primete. Situaia grea si din tara noastr, in privina ofertei de alimente, ca de altfel din mai multe tari din centrul si din estul Europei, este legata nu numai de accesul limitat la resursele alimentare, ci si de deteriorarea bioproductivitatii sistemului naional al resurselor de hrana. La aceasta se adaug efectele nocive ale unei tehnologii agresive, in care ingrasamintele, anabolizantele si poluanii multipli limiteaz accesul la o hrana sntoasa, in care includem si accesul la surse de apa potabila corect si constant controlata. Este suficient sa amintim ca efectele sociale si ecologice ale fazei actuale a dezvoltrii tehnologice sunt alarmante, iar in locul lor de intersecie este in primul rnd cel legat de nutriie. Fara aportul de hrana, apa si aer corespunzator, organismele sunt condamnate disparitiei, specii ntregi fiind trecute de acum pe lista celor nemaiexistand. Programele de supraveghere a statusului nutriional, recomandate ca necesare in demersul dezvoltrii strategiilor, pentru a rspunde cat mai bine si mai repede la nevoile specifice fiecrei comunitari, au meritul de a furniza date pertinente-cu condiia ca ele sa fie standardizate-comparabile, pe care decidentii sa le poate folosi si, totodat, sa dea seama despre evoluia relevanta a eficacitatii masurilor luate. Programul de supraveghere nutriionala, desfasurat in aceti ani, reprezint un model care poate fi inclus in pachetul minimal de servicii de sntate ale asistentei medicale primare.

Pagina 63 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Integrarea in cadrul serviciului de sntate a planningului familial, a programului de urmrire prenatala, a supravegherii active a sugarului si copilului mic si in a celui de invatamant a educaiei pentru sntate, deci si a educaiei nutritionale,este o premisa pentru ca impactul aciunilor convergente, inclusiv ale celor de cercetare, de susinere a nutriiei copilului sa se traduc intr-un bun status nutriional. Dintre elementele care contribuie la eficacitatea interveniilor de educaie nutriionala, subliniem faptul ca cele mai reuite programe sunt acelea care in seama de valorile proprii ale categoriilor de persoane vizate, folosind modele de organizare comunitara si motivarea liderilor si membrilor acesteia. Prin toate implicaiile sale, nutriia copilului are dreptul sa fie nscrisa ca o prioritate a acestui timp pentru sntatea mileniului trei. 2.3.5.Violenta domestica Violenta domestica, un concept nou, un subiect controversat, o problema importata. Dincolo de abstractizarea fenomenului prin dezbateri sterile in cutarea unor vinovai, avem de-a face cu realitati vechi, prea ndelung ignorate, sau tratate la un nivel superficial, care in probabil de nevoia omului de putere si control si de exercitarea dreptului de proprietate asupra alor tai-sotie, copil, partener, parinti, oameni din casa ta! Conform unor statistici ale Serviciul de Prevenire a Criminalitatii, violenta domestica nu este chiar o bagatela. Formele fizice ale violentei domestice culmineaz cu lovituri cauzatoare de vatamari corporale grave si chiar moarte. Intre anii 1997-1998 s-au nregistrat urmtoarele cifre: Victime Vtmare corporala 1997 144 123 74 341 1998 72 179 52 203 Tentative de omor 1997 8 8 3 19 1998 15 22 5 42 Lovituri cauzatoare de moarte 1997 1998 7 7 2 11 4 13 3 21 1997 26 22 5 66 1998 17 23 18 56 Omor

Ale otului Ale concubinului Ale altei rude Total

Pagina 64 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pe de alta parte, ignorarea fenomenului nu duce in nici un caz la dispariia sa, ci, cel, mai adesea, la escaladarea comportamentelor violente. Violenta nate violenta, vizibila fie in comportamentul copiilor care cresc intr-un astfel de mediu, fie in rspunsul dat unor ani de abuz suportat cu stoicism, printr-o scurt-circuitare a sistemului si inversare a rolului, victima devenind agresor si solutionand astfel un fenomen ignorat de factorii de lege.

Criterii de definire Violena domestica s-a impus pe agenda politicilor sociale, devenind un punct fierbinte in dezvoltarea strategiilor de protecie sociala, in urma cu doua decenii. Aceasta nu pentru ca anii 70 ar fi inventat conceptul, adugndu-l pur si simplu celorlalte concepte sociologice deja existente, nici pentru ca acea perioada ar fi reprezentat un apogeu in escaladarea fenomenului. Micarea feminista a propus un nou model de abordare teoretica, implicand clasificarea de gen ca un criteriu esenial in analiza.(Thorne.1982) Familia a fost astfel redefinita, ca fiind acel loc in care convieuiesc oamenii care au activitati diferite si interese diferite, si care in acest proces intre adesea in conflict.(Hartmann.1981) Abordata in contextul noilor teorii ca si construct ideologic, (Barrett.1980) familia este considerata a fi locul cel mai periculos si mai expus violentei. In acest context, violenta intrafamilala este denunata ca fiind un efect al propagrii si meninerii ideologiei patriarhale, conform creia cel care deine puterea are drept absolut asupra celorlalti, drept impus si meninut prin violenta. ncercarea de a defini fenomenul se lovete de dificultatea cuprinderii tuturor aspectelor pe care acesta le implica, pe de-o parte, si de riscul reducerii sale la o reprezentare statistica elocventa, cu ignorarea subsecventa a complexitatii fenomenului cu care avem de-a face. Intr-o prima instana, violenta domestica poate fi definita astfel: orice act violent comis de o persoana de pe poziia unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire, asupra altor persoane, cu roluri reciproce. (Stith S.,Williams M.B.,Rosen K.,1990) Ca si arie de cuprindere, violenta domestica se refera la: Abuzul copilului in familie; Violenta la nivelul relaiei de cuplu denumita generic violenta maritala; Violenta intre frai; Abuzul si violenta asupra parintilor sau membrilor vrstnici ai familiei.

Pagina 65 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Am localizat astfel fenomenul, crendu-i o arie de referina, si delimitnd tipurile de relaii intre care poate exista violenta domestica. Pentru elaborarea unor strategii de intervenie, insa, avem nevoie de o definiie operaionala, care sa cuprind tipurile domestice este: violenta domestica este o ameninare sau provocare, petrecuta in prezent sau in trecut,a unei rniri fizice in cadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin; amenintari fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasrilor, telefonului si a altor surse de ngrijire si protecie. (Stark&Flitcraft,1999) Altfel spus, violenta intrafamiliala poate fi exercitata de orice persoana aflata pe o poziie de putere fata de ceilali membri ai familiei. In termeni generali, violenta include orice act de violare a conceptului de sine al individului, de la violenta fizica si sexuala, pana la violenta verbala si emoionala. Aspectul emoional al comportamentelor violente este probabil cel mai grav, avnd in vedere loialitatile existente in interiorul nucleului familial, reaciile de ambivalenta afectiva generate de declanarea unui comportament violent si inabusirea disfunciei, in vederea pstrrii unei imagini care sa asigure meninerea statusului social (familia traditionala, ca unica forma acceptata de convieuire). Dup cum am menionat deja, familia este unul dintre mediile sociale cele mai afectate de violenta. Conform afirmaiei fcute de Gelles si Straus (1979) este mult mai probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie, de un alt membru al familiei, decat oriunde altundeva, de oricine altcineva.

Violena domestica-abordarea socio-culturala Nevoia unei explicaii paradigmatice asupra fenomenului de violenta domestica a aprut de ndat ce s-a constatat ca, din punct de vedere spaial si temporal, nu exista limite ale manifestrii si ca violenta domestica este un ru prezent in orice societate. Diferentele care se consemneaz de la o societate la alta sunt date doar de frecventa cu care se manifesta si de formele concrete pe care le mbrac. Pe de alta parte, fiecare manifestare apare individualizata. Ca urmare a nevoii de explicaii generalizatoare la nivelul comunitarilor in reprezentrile sociale asupra fenomenului, au nceput sa funcioneze miturile explicative. (Schechter,Hart&Richie.1987). Astfel, alcoolul si drogurile conduc la incidentele de
Pagina 66 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

violenta, tatl lui era un om violent ,isi btea soia si el a invat deci acas acest mod de comportare cu otia, din cauza necazurilor pe care le au, a greutatilor vieii, o bate, ea s-a invat sa fie fara aprare in fata lui, din cauza srciei sau ea l cicaleste ntruna pana l scoate din mini si l face sa o bata. Toate aceste afirmaii conin o parte de adevr chiar daca relaia cauza-efect nu este cea proclamata de aseriune si realitatea arata mai degeaba o acompaniere reciproca in cadrul evenimentelor de violenta domestica. Exista parteneri violeni care nu sunt consumatori de alcool, in a cror copilrie nu au existat modele de relaionare violenta intre so si soie, care nu triesc o viata nesigura, marcata de stresul supravieuirii, dup cum exista femei care sunt victimele unor astfel de incidente fata sa se poat obinui cu situaia si trind de fiecare data evenimentul ca pe un comar ireal. Violenta domestica este un construct socio-cultural, determinnd reacii diferite de la un mediu social la altul. Acceptabilitatea culturala este un factor esenial in abordarea violentei domestice, operand prin mecanisme de control social extrem de subtile, ca, de exemplu, influentele culturale asupra imaginii de sine. Lipsa unei condamnri clare a violentei domestice si pstrarea familiei in afara zonei publice, politice, prin promovarea principiului noninterventiei, devin elemente ale controlului social, favoriznd dezvoltarea unor conduite violente in interiorul familiei. Efectele violentei domestice asupra femeii si copilului in familie Violenta domestica afecteaz funcionarea familiei, in toate structurile sale. Familia devine astfel mai puin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia lrgita, vecinii, prietenii, colegii. De aici provine tendina de izolare sociala, element caracteristic in dinamica violentei domestice. Stigmatului social i se adaug sentimentul de autoculpabilizare al victimei, care accentueaz si mai mult neputina iniierii vreunei schimbri. Comunicarea devine o arma mpotriva celuilalt, iar mediul profesional un mijloc rutinat de relaionare superficiala cu ceilali, un rol jucat in limitele orelor de serviciu. Funcia principala a familiei, cresterea copiilor, este distorsionata, consecintele fiind dramatice si de lunga durata. Intr-un climat violent, nevoile de baza ale copiilor-nevoia de sigurana, de viata ordonata, de dragoste-sunt profund neglijate. Funciile parentale nu mai pot fi ndeplinite. O mama victima a violentei otului este mai puin capabila sa asigure ngrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sntate fizica) sau sa-i protejeze pe acesta de rniri, accidenta, pericole fizice sau sociale. Copleita de ruine pentru ceea ce i se ntmpla, de sentimentul eecului in cea mai importanta relaie interpersonala,de teroare, de autoacuzaii (Polman,1994), femeia nu mai este capabila de a juca nici unul din rolurile
Pagina 67 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

impuse de viata familiei. Astfel se explica numrul mare de accidente domestice ale cror victime sunt copiii. Intr-un cmin marcat de violenta, nici mama si nici tatl nu se mai pot preocupa in mod eficient de stimularea copilului pe planul cunoaterii si al experienelor sociale. Ei isi pierd in ochii copilului autoritatea de care ar trebui sa se bucure ca parinti. In locul autoritarii parintesti se instaleaz teroarea, care nu educa, nu formeaz, ci care poate doar frna dezvoltarea mentala si afectiva a copilului. Copilul va nva o singura regula: sa se fereasc cu orice pre de agresiuni. De asemenea, va inva ca cel mai tare din punct de vedere fizic nvinge, iar cel mai slab trebuie sa se supuna.El va intelege ca relaiile sociale se bazeaz pe raporturi de forta,de supunere a celui mai slab de ctre cel mai tare, si va dezvolta de timpuriu mecanisme de protecie si, implicit, de manipulare a situaiilor de viata spre folosul personal. Copilul nu va avea ocazia sa cunoasc si sa deprind abilitatule si atitudinile necesare intr-o viata sociala normala:toleranta,afectiune,negociere si compromis. Propriile relaii cu ceilali (cu familia sau cu colegii) se vor baza pe strategii care au ca scop dominarea agresiva sau fuga de situaie. Mama, odat ce este direct afectata de violenta partenerului de viata, nu-si va mai dezvolta la ntreaga capacitate abilitile materne (empatia, acceptarea copilului cu imaturitatea specifica vrstei, dragostea si capacitatea de a-i rsplti pentru ceea ce face, de ai face sa se simt important, valoros). Studiul violentei domestice la nivelul unei comunitati a arata ca femeile victime se hotrsc sa ntreprind ceva pentru a iei din situaia de violenta in care se afla, abia in momentul in care realizeaz pericolul care planeaz asupra copiilor. Consecinele nemplinirii funciilor parentale afecteaz modul in care se structureaz personalitatea copilului. Imaginea de sine, ncrederea in ceilali si in propriile forte, devine nesigura, fragila, tulburata de cele mai mici disfuncii care apar, copilul fiind incapabil sa fac fata unor situaii dificile, care ar cere rezolvarea unor probleme prin forele proprii si prin implicarea celorlati. Cu o imagine de sine slaba, nencreztor in forele sale, copilul este sortit eecului, un eec care nu nseamn doar neimplinirea, nerealizarea, nefericirea unui individ, dar in acelai timp nseamn o pierdere la nivelul ntregii societi. Reacia si structurarea personalitatii copilului, care crete ntr-o atmosfer violent, nu este uniform pentru toi indivizii. Intervine aici fenomenul de reziliena a copilului, care-i va face pe unii dintre ei, civa mai puternici, mai norocoi, s fac fata forei distructive a violentei domestice si sa scape mai puin marcai. Este insa o ansa pe care o au doar unii copii si in virtutea creia nu poate fi neglijat efectul nociv al violentei domestice asupra dezvoltrii noilor generaii.
Pagina 68 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nivelul de contientizare a violentei domestice a.de ctre specialiti Una din problemele care apar in general in rndul specialitilor si care se datoreaz lipsei de intelegere profesionala a violentei domestice este faptul ca interesul si viziunea lor asupra interveniei se oprete la pedepsirea agresorului si eventual, sprijinirea victimei. Violenta domestica, nabusita in virtutea respectrii intimitatii spaiului familial, devine publica pe mai multe cai: -Atunci cnd integritatea corporala sau chiar viata victimei sunt amenintate, aceasta contacteaz politia,cernd ajutor. Dificultatile provin att din cauza interne, cat si datorita unor factori externi. Un prim factor se refera tocmai la percepia pe care politia o are asupra fenomenului, percepie suprapusa unui comportament codificat in normele existente si ntrit prin prevederi constituionale. Astfel, politia considera spaiul familial ca un spaiu privat, protejat de intervenia oricror forme de control social prin instrumente ale autoritarii statului. Dincolo insa de percepia politiei asupra violentei, exista o serie de aspecte legislative care ngreuneaz si mai mult intervenia si aa destul de slaba. Un alt factor care limiteaz intervenia politiei in cazurile de violenta domestica l reprezint slaba cunoaterea a dinamicii fenomenului si tendina de a-l asimila aspectului casnic al mediului in care se produce. Aceasta determina minimalizarea severitatii unor fapte de violenta, atunci cnd partile sunt soi sau membri ai aceleiai familii. O alta instituie implicata este spitalul, victimele care sufer vtmari corporale mai serioase necesitnd uneori servicii medicale. Lipsa unor reglementari coerente se resimte in atitudinea medicilor fata de pacienii cu o astfel de anamneza. La acestea se adaug insa o noua dificultate, generata de teama de repercusiuni a cadrelor medicale implicate. Instanele civile-pentru cazurile de divor si acordare a custodiei copilului, si penalepentru cazurile de violenta provocatoare de vtmare corporala grava sau moarte, intervin in soluionarea unor cazuri de violenta intrafamiliala. Datorita lipsei de specificitate a codului penal, victimele violentei intrafamiliale sunt tratate la fel cu victimele oricrei alte forme de violenta. In acest sens, nivelul de contientizare a fenomenului este diminuat, prin ignorarea
Pagina 69 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

unor factori de risc si a unor factori agravanti, care intervin specific in cazul violentei intrafamiliile. Astfel, gradul de risc este maxim, victima impartind acelai spaiu de viata cu agresorul, care cunoate totodat toate celelalte medii in care victima s-ar putea refugia. Totodat, probabilitatea recidivei este foarte mare, data fiind dinamica fenomenului-violenta intrafamiliala fiind un fenomen ciclic. O alta instituie importanta in ce privete denunarea violentei intrafamiliale ca problema sociala este, cel puin in teorie, coala. Din studiile efectuate, s-a constatat o oarecare deschidere spre educaie mpotriva violentei la nivelul scolii. Cu toate acestea insa ,dei sunt depistate cazuri de violenta intrafamilial de ctre cadrele didactice, n timpul activitii la clasa, posibilitile de abordare a acestor cazuri sunt minime. Pe de o parte, atunci cnd avem de-a face cu dezvluirea unui abuz de ctre un copil, suntem datori sa asiguram protecia acestuia, dar s intervenim in limitele pstrrii confidenialitii. Metoda de abordare a unor probleme ce in de familie, n mediu colar, este cel mai frecvent reprezentata de discuiile cu parintii. Aceasta metoda expune insa copilul, crend bree n sigurana pe care i-ar da-o confidenialitatea infomaiilor oferite de el. Legtura dintre scoal si Serviciile Publice Specializate de Protecie a Copilului, surprinde mult prea puin aceste aspecte, mecanismele de protecie a copilului in familia sa fiind minime, daca nu chiar inexistente. Apoi, lipsa de corelare ntre factorii instituionali implicai face ca orice demers in vederea rezolvrii unor cazuri sa fie nou si diferit, copilul fiind supus unor victimizri secundare la nivelul fiecrei instituii care intervin in soluionarea cazului. Problemele se complica atunci cnd violenta este manifestata la nivelul cuplului parental, copilul fiind in mod indirect victima a comportamentului violent. Scderea randamentului colar, absenteismul, abandonul colar, izolarea sau iterarea unor comportamente agresive in relaiile cu colegii sunt doar cteva din efectele violentei intrafamiliale asupra copilului-ca recipient pasiv. Ori, modul de abordare a acestor probleme i intervenia efectiv a scolii este mai degrab punitiva,ignorand cauzele unor astfel de comportamente. Copilul este sancionat de coal, dar nu este ajutat in nici un fel in depirea problemelor cu care se confrunta. O alta instituie semnificativa este biserica. Acceptabilitatea cultural a violenei este vizibil la nivelul nvturilor tradiionale ale bisericii. In cadrul unui studiu calitativ legat de percepia violentei domestice, realizat printr-un ciclu de emisiuni radio, am constatat folosirea unor precepte biblice ca mecanism justificativ al violentei. Vorbe ca btaia e rupt din rai, au nu crua nuiaua, la fel cu femeia trebuie s fie supus bratului ei, unt
Pagina 70 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

promovate de instituiile religioase. Astfel, in prea multe cazuri violenta intrafamiliala este considerata de ctre biserica ca un mijloc de autoreglare al echilibrului familial si un mod de disciplinare si formare a celor mai slabi-copilul si femeia. Formarea specialitilor apare, in concluzie, ca o nevoie reala, in vederea dezvoltrii unor mecanisme de intervenie si prevenire cu eficienta pe termen lung. In vederea unei astfel de formari este insa necesar ca fenomenul violentei domestice sa devin vizibil la nivelul comunitatii,ca un ru care trebuie tratat si nu ascuns sau ignorat, pentru ca, sa cum observa Huxley, faptele care nu se vad si sunt ignorate, continua sa existe. Intram deci in acelasi cerc vicios, lipsa serviciilor, a legislatiei si a unor specilaisti cat si de comunitate drept un subiect destinat senztionalului,compasiunii sau amuzamentului, si tratat ca atare. b)Nivelul de constientizare a violentei domestice de catre mase La un studiu efectuat in 1996,subiectii investigati au raspuns ca in copilaria lor au asistat la violente in familie. Referitor la cauze,opinia publica considera,in ordinea descrescatoare a frecventei cu care apar,urmatoarele situatii ca fiind generatoare de violenta domestica: -nivelul de trai scazut; -toleranta femeii fata de violenta; -lipsa de cultura; -traditia care favorizeaza pozitia barbatului; -prezenta copiilor in famile; -dependenta materiala a sotiei de sot; -consumul de alcool. c)Mecanisme de sensibilizare si constientizare a specialistilor si maselor Un prim mecanism este educatia,care trebuie facuta la toate nivelele.Obiectivele educatiei si informarii sunt: -Prezentarea violentei intrafamiliale-dinamica fenomenului; -Denuntarea violentei intrafamiliale ca element perturbant in viata societatii; -Scaderea gradului de acceptabilitate culturala a violentei; -Formarea unor profesionisti la nivelul tuturor institutiilor mentionate,capabili sa recunoasca si sa intervina eficient in cazurile de violenta intrafamiliala. Educatia poate fi facuta prin scoala(in cadrul orelor de educatie civica,in cadrul unor discutii informale cu invitati sau in cadrul unor intalniri elevi-profesori-parinti),prin
Pagina 71 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mijloacele mass-media (dezbateri televizate,emisiuni informative,stiri nedistorsionate de elementul senzational),prin intermediul unor forumuri si seminarii organizate de asociatii si organizatii implicate in protectia familiei si a copilului,sau de unele institutii de invatamant si agentii internationale cu programe de drepturile omului,protectia copilului,violenta intrafamiliala,sanse egale. Un alt mecanism il constituie campaniile publicitare,care secondeaza si completeaza educatia maselor.Aceste campanii publicitare,pentru a fi eficiente,trebuie desfasurate in mod sustinut si adresate unui public cat mai larg. Tot in acest sens pot fi demarate unele campanii in presa,cu prezenta unor cazuri(confidentialitatea fiind insa protejata) care sa coboare violenta intrafamiliala de la nivelul faptului senzational la nivelul faptului cotidian,De asemenea pot fi prezentate unele initiative locale,actiuni comunitare sau programe ale unor organizatii nonguvernamentale vizand violenta intrafamiliala. Vizibilitatea fenomenului Mass-media intervine activ in impunerea unor aspecte sau probleme in sfera socialpoliticului.Experienta Occidentului demonstreaza modul in care actiunile eficiente in presa si televiziune creeaza opinia publica,impun anumite valori si determina raspunsuri politice si demersuri legislative. In presa romaneasca,violenta intrafamiliala,chiar daca are o oarecare vizibilitate,este mai degraba tratata ca fapt senzational,ceea ce face ca reprezentabilitatea fenomenului sa fie alertata. In legislatia actuala,fenomenul violentei intrafamiliale este mai mult absent,aparatul legislativ operand cu termeni generali.Violenta intrafamiliala nu este denuntata ca fapta penala specifica.In teren este tratata mai mult ca o contraventie,cazurile de violenta in cuplu semnalate politiei fiind cel mai adesea solutionate printr-o amenda,care indirect,reprezinta o victimizare in plus a femeii si copilului,banii pentru amenda fiind luati din bugetul de cheltuieli al familei. S-au infiintat servicii de interventie si asistenta a victimelor violentei domestice. Iata cateva dintre acestea si activitatile lor: -Timisoara-Serviciul pentru femei in situatii de criza; In toamna anului 1995, preotul catolic Hans kalmund din Essen a contactat prin intermediul coordonatorului organizaiei Hilfe fur Rumnien, Hubertus Golnick, o organizaie

Pagina 72 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nonguvernamentala din Timioara, oferindu-si sprijinul pentru crearea unui refugiu pentru femei victime ale violentei domestice. -Cutia Pandorei-Centrul de zi pentru victimile violenei domestice, Piteti; Cutia Pandorei a aprut sub forma unui proiect propus de GRADO, venind ca rspuns la semnalarea unei probleme sociale acute in societatea romaneasca-violenta domestica. GRADO a organizat in parteneriat cu Primria Piteti, colocviul violenta in familie-o problema a ntregii societi,colocviu ce a reunit autoritile locale-Inspectoratul Judeean de Politie, Primria, Inspectoratul colar, Departamentul pentru Protecia Copilului si alte organizaii nonguvernamentale. Colocviul a reunit 30 de participani si s-a desfurat in perioada 22-23 februarie 1999 in sala de consiliu a Primarei Piteti, scopul sau fiind acela de a consolida relaiile dintre instituiile implicate, sub o forma sau alta, in gsirea unor soluii in violenta familiala. Concluzia finala a colocviului a fost ca legislaia romaneasca privitoare la violenta in general trebuie imbunatatita,iar cea privitoare la violenta familiala trebuie in mod specific sa-si fac loc in Codul Penal si in Codul de procedura penala. -Artemis-Centrul de consiliere mpotriva abuzului sexual pentru fete si femei, ClujNapoca; Programul Artemis a fost iniiat in septembrie 1996 in parteneriat cu asociaiile berlineze Wildwasser (Centru de consiliere pentru fete si femei) si EuroCom (agenie specializata in monitorizarea proiectelor de parteneriat dintre ONG-uri din Europa de Est si cea de Vest).Proiectul a fost finanat printr-o cofinanare pe o perioada de doi ani de ctre Comunitatea Europeana, programul LIEN-TACIS. In perioada august 1997-septembrie 1998, programul Artemis a funcionat in regim de voluntariat, sustinut de 6 specialiste in psihologie si psihopedagogice, care ofereau informaii si consiliere, la telefon si direct, doua zile sptmnal. -CentrulPilot-de aciune si sprijin mpotriva violenei domestice-policlinica Titan, Bucureti; nfiinat sub directa coordonare a MMPS in anul 1996,Centrul este singurul centru guvernamental existent in Romnia, care se adreseaz victimelor violentei domestice. Centrul ofer servicii directe de consiliere si sfat juridic si psihologic victimelor violentei domestice, avnd totodat un spaiu de refugiu, in care femeile sunt adpostite pentru o perioada limitata de timp. In anul 1997 s-au adresat centrului un numr de 202 persoane ,in anul 1998-199 de persoane, iar in anul 1999,in primele 5 luni ale anului, un numr de 37 de persoane au solicitat refugiu in Centru este mai mult dect elastica, datorita unicitii acestui serviciu si a dificultilor de soluionare a problemelor.
Pagina 73 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Totodat, centru dispune de o linie telefonica, apelurile telefonice fiind mult mai numeroase dect solicitrile directe.Astfel,doar in anul 1998 s-au nregistrat 490 de apeluri telefonice. Apelurile telefonice solicita uneori urgentarea interveniei politiei(56 apeluri in 1998,3 apeluri in primul trimestru,1999),solicitarea unor intervenii medicale de urgenta(2 cazuri, in primul trimestru din anul 1999),sau solicitarea de informaii. Un aspect relevant este ca multe dintre apelurile telefonice sunt iniiate de copii. Violenta domestica in Romnia rmne deocamdat o problem important i, eventual, un capital politic. In tara noastra, grupurile inta pentru care organizaiile neguvernamentale ofer servicii sociale si medicale sunt: -adolesceni; -asisteni sociali; -copii cu afeciuni maligne; -copii cu potenial predelincential din centrele de plasament -copii abandonai; -copii abuzati, maltratati, neglijati; -copii afectai de leucemie si cancer -copii bolnavi -copii ce prsesc centrele de plasament; -copii consumatori de droguri; -copii cu HIV/SIDA; -copii cu deficiente; -copii bolnavi de epilepsie; -copii delincveni; -copii din centrele de plasament -copii din familii cu condiii deficitare; -copii minoritarilor religioase; -copii refugiai; -copii rromi; -copiii strzii; -familii in dificultate; -mame singure si copiii lor; -public larg (familii, tineri, ONG-uri); -tineri, femei, cupluri;
Pagina 74 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.4.Relatiile dintre handicapul social si dificultile de nvare 2.4.1. Punerea problemei dificultilor de nvare; Dei sunt semnalate la orice vrsta, inclusiv cea adulta, dificultile de invadare sunt cel mai frecvente ntlnite in copilria mica si mijlocie, pentru ca in aceste etape din ontogeneza invadarea sociala este mai intensa si dublata de o susinuta si nalt solicitanta invadare colara care, aa cum se tie, este sistematica, intensiva si din ce in ce mai complexa in zilele noastre. Din aceste raiuni, cele mai multe studii se axeaz pe dificulti de nvare ale copiilor n calitate de elevi, in clase mici si mijlocii, iar prin invadarea aflata in dificultate se nelege invadarea aflata in dificultate se nelege invadarea de tip colar, in situaii de invadare sociala aceti copii fcnd in general fata de solicitrilor cotidiene in mod mulumitor. Astzi se accepta tot mai mult ca coala, procesul de nvmnt, educaia, si instrucia, in general, au alimentat si ocazionat dificultile de invadare aa cum sunt ele conceptualizate in prezent, oblignd totodat la studierea si abordarea lor in consecina. Pana spre mijlocul secolului nostru nu s-a vorbit explicit despre un asemenea fenomen ca cel al dificultilor de invadare ca fiind simptomatic, generalizat si reprezentativ in sine, aceasta poate fi si pentru ca invadarea colara nu intrase nc, in etapa de complicare si accelerare pe care avea s-o cunoasc ulterior. Au existat, desigur, dintotdeauna, in orice clasa colara, copii ramai in urma la invatatura, dar acetia erau acceptai si-n cele din urma promovai pe criterii minimale,gasindu-li-se totui un loc firesc printre ceilali colegi din raiuni pur statistice. Mult timp, apoi, dificultile de invatare au fost mascate, la muli dintre copiii care le prezentau, de tulburri de comportament, tulburari afective, uneori chiar tulburri psihice propriu-zise. Toate acestea erau considerate direct si grbit drept cauze ale, fara a se emite nc ipoteza ca ar putea fi si consecine ale unor dificulti de invadare, structurale si primordiale. In schimb, se treceau frecvent intre cauzele formale ale dificultilor de nvare ,in ipostaza lor convenionala de eec colar, situaia culturala sau economica a familiei, dezinteresul acesteia pentru conduita si performanta colara a copilului, exemple si obiceiuri neavenite pentru copil etc.

Pagina 75 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dei sunt nelese mai ales ca dificulti de nvare in scoal, in procesul de nvmnt, dificultile de nvare sunt nu att in fond, cat mai degrab in forma dificultilor de nvare colare. Este adevrat ca coala este cea care le ocazioneaz, le pune in eviden, le pregnantizeaz, dar originea lor exista esenialmente n prealabil contactului cu coala, fara a se manifesta insa vreun fel. Dei preexista potenialul, virtual nceperii colarizrii, dificultile de nvare nu se manifest ca atare in viata sociala, cotidiana, unde solicitrile, prin natura lor (exceptnd sfera profesionala), nu pun aceleai probleme ca in scoal. Un copil cu dificulti de nvare, de cele mai multe ori, trece absolut saucvasi NORMAL intre ceilali copii, prin tot ceea ce face el acasa,pe strada, in solicitrile curente si prozaice ale vieii. Numai la scoal, in cursul leciilor, sau acas, in pregtirea acestora, el se va vdi a nu mai avea, cu timpul, resurse suficiente pentru performanta scontata si pretinsa conform vrstei siaparentei sale. 2.4.2.Simptomatologia general-orientativa a dificultilor de nvare In nsuirea, nvarea limbajului si recurgerea la oralitate a copilului mic pot aprea, configurnd o sfera larga de dificulti de nvare specifice, aspecte precum-o anumita precaritate a limbajului, o srcie a lexicului, crispare si ezitri in simul sintactic al copilului, dificulti gramaticale in general, deficiente de evocare, sugerare, redare, relatri si chiar unele tulburri sub aspectul fonetic, articular, de ritm si fluen, de fonaie, toate acestea nu datorit nonstimulrii verbale in prescolaritate, lipsei de modele de vorbire, in preajma sau,uneori,deficiente organice ori funcionale evident incriminabile. Activitatea grafica si lexica, in principiu-considerate mpreuna, conform metodologiei romaneti de nvare si nsuire a scris-cititului sincron, prin recurgerea la de mult ncetinita metoda fonetica, analitico-sintetica, rmn poate domeniile sau subdomeniile cele mai vulnerabile si mai germinative pentru dificultile de nvare. In perioada nsuirii scris-cititului, unii copii nva si rein cu greu si cu multe recidive disfuncionale o parte din fonemele si grafemele ce trebuie corect asociate-biunivoc, pe altele le confund, nereuind s ajung la sfritul clasei I, la mult dorita scriere si citire, contienta, cursiva si expresiva(citirea). Calculul aritmetic si raionamentul de tip matematic prezint, pentru unii elevi din clasa I, o serie de aspecte ce atesta o pariala inaccesibilitate: astfel, se confunda grafic cifrele, conceptul de numr se elaboreaz greu si deficitar, compunerea formal-logica, prin
Pagina 76 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

juxtapunere convenionala, a numerelor mari (digitalizarea) las de dorit, algoritmul de calcul simplu este nclcat etc. Se observa ca daca sunt insa detaai de lumea seaca, ireala intr-un fel, a cifrelor, fiind pui sa opereze cu mulimi concrete de obiecte, aceti copii pot sa nu prezinte probleme semnificative, pana la un punct. Cnd lucrurile se complica insa, in mod inevitabil, reclamnd desprinderea de concret si trecerea la simbolizarea matematica, abstracta si generalizata apar cu promptitudine dificultile de nvare specifice. Evident, fenomenalitatea dificultilor de nvare nu se limiteaz la clasa I care este doar redutabilul nceput, o capsa detonatoare ce aprinde un fitil care arde mai viu sau mai mocnit,provocand fum prin clasele a II-a si a II-a si explozie prin clasa a IV-a,a V-a. Si toate acestea sub ochii mirai, ntrebtori sau indifereni ai cadrelor didactice in rndul crora ignoranta in materie de realitate si specific al dificultilor de nvare este larg rspndita, nu att din vina lor cat mai ales din lipsa de informare si formare adecvata. Si nvtorii si profesorii si prinii aflai in fata unor asemenea cazuri mai mult sau mai puin bizare de neinvatare vorbesc, la nivelul simului comun, in termeni deja diagnosticai ai conduitei de nvare a copiilor respectivi: ..elevul V este distrat.., elevul U nu-i atent.. etc. Se scap astfel din vedere ca abia dincoace, in fata tuturor acestor manifestri care sunt consecinele, comportamente consecutive sau derivative, colaterale, trebuie cutate si gsite adevratele cauze, motive, factori, condiii ale dificultilor de nvare. 2.4.3.Delimitari conceptuale Indubitabil, se ntmpla ceva cu aceti copii care nu reuesc sa invee suficient, chiar daca nu la fel de clare sunt cauzele pentru aceasta situaie. In asemenea cazuri se spune generic ca exista dificulti de nvare, dar dificulti de nvare este o sintagma mult prea generala, uor ambigua. Iniial, la nceputul nceputurilor preocuprilor pentru deficientele de nvare termenul utilizat a fost cel de disabilitati de nvare(learning disabilities), prin anii 19621963. Ulterior sintagma a fost transformata in dificulti de nvare cum a si rmas in continuare. in aceasta sinonimie si asimilare uor forata s-a produs o anumita deturnare semantica, dificulti nsemnnd, totui, altceva dect disabilitate. O disabilitate este, in esena ei, structural funcionala si, de regula, prealabila unei dificulti. O dificultate este, de cele mai multe ori, o consecina n plan performanial a unei disabiliti, dar ea poate aprea i din multe alte cauze si motive conjuncturale, incidentale,
Pagina 77 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aleatorii. Disabilitatea, dei este mai focalizata, este mai greu de depistat, in timp ce dificultatea, dei mai evidenta, emergenta este polifactoriala si prin aceasta mai greu de studiat, evaluat. Dificultatea poate fi, uneori, reproabil i subiectului, mai ales cnd este vorba de activiti de nvare, in timp ce disabilitatile nu-l pot incrimina pe cel condamnat s le poarte. Aceasta impune cteva consideraii terminologice de rigoare: -termenul dificultate este, in mare, sinonim, la nivelul simului comun cu deficienta, incapacitate, inabilitate, disabilitate, disfuncie, tulburare, dezordine, nedezvoltare, imaturizare si chiar cu mai pregnantul handicap. -dincolo de aproximaia sau, mai degrab, proximitatea semantica, intre aceste noiuni exista totui diferente semnificative: -deficienta sau incapacitatea sugereaz, in primul rnd, ceva organic, anatomic, morfologic, somatic; -inabilitatea, disfuncia comporta asupra funcionrii, activitii fiziologice bazale a diferitelor organe, sisteme etc.; -tulburarea, dezordinea -trimit tot spre funcional, dar cu extensie i spre funcii dobndite ulterior, elaborate psio-social; -nedezvoltarea, imaturizarea-exprima stagnarea mai rar regresia- in evoluia structurala si/sau functionala,conform vrstei si aparentei persoanei; -handicapul -se refer la reflexul social de valorizare a tuturor situaiilor precedente in contextul socio-profesional. In multitudinea acestor termeni si accepiuni trebuie sa rmn orientative, de reper totui, anumite traiectorii logico-ierarhice, cu afluenii lor noionali, pe care am ncercat s le figurm n schema de mai jos

Nevoi Speciale

C.E.S.

HANDICAP (valorizare sociala)

Deficienta (natura organica,constitutiv nedezvoltare, nonintegritate

INCAPACITATE Natura functionala

C.E.S.
Pagina 78 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

b Dificultati de invatare propriuzise(D.I.P.)

imaturizare
c

tulburare, dezordine

Dificultati de invatare

Dificultati de invatare(D.L.I.) diseficienta


Abordari educationale speciale(A.E.S.)

Disactivitate/anactivitate

a -genereaza/vizibil compensabil b-genereaz ascuns/neobservabil, nediagnosticabil c -genereaza/vizibil controlabil

2.4.4.Definiii ale dificultilor de nvare

Majoritatea definiiilor elaborate sunt in principal de tip descriptiv, axndu-se pe evaluarea performanei de nvare a persoanei cu dificulti de nvare, in comparaie cu ateptrile fireti, ndreptite in raport cu acea persoana. De remarcat, de asemenea, ca in toate aceste definiii regsim trimiterea expresa la copii si dificultile acestora in nvarea colara, tinerii si adulii pasibili de acelai fenomen fiind, de regul, lsai deoparte. Totodat, majoritatea acestor definiii au fost nsoite de nelipsite coordonate sau criterii de excludere, exprimnd mai degrab cu ce nu trebuie confundate dificultile de nvare, dect ceea ce sunt ele efectiv, si aceasta tocmai datorita naturii sui-generis a fenomenului in discuie. Prima definiie aparine lui S.Kirk, veritabil deschiztor in domeniul dificultile de nvare care preciza in premiera, in S.U.A.: O dificultate de nvare se refera la o ntrziere ,o tulburare, o dezvoltare ncetinita n plan emoional sau comportamental. Ea nu este insa rezultatul ntrzierii mentale, deficientelor senzoriale sau factorilor culturali si instructionali(S.Kirk 1962 p.262). Ulterior acestei definiii de referina care, dei simplist, are meritul de-a fi semnalat prima fenomenul dificultilor de nvare, trgnd semnalul de alarma ,au urmat si alte
Pagina 79 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

definiii, mai mult sau mai puin clarificatoare, restrictive, edificatoare in raport cu dificultile de nvare. In anul 1965,Bateman axeaz problematica dificultilor de nvare numai pe copii si pe nvarea colara, introducnd totodat un element comparativ-orientativ si intenii diagnostice remarcabile in nsi definiia conceputa: Copiii ce prezint dificulti de nvare sunt aceia care manifest o discrepan educativ semnificativ intre potenialul lor intelectual estimat si nivelul actual de performanta, discrepanta asociabil cu tulburri bazice n procesele de nvare care pot fi sau nu comentate cu disfuncii demonstrabile ale sistemului nervos central, dar care nu sunt consecina ntrzierii mintale generalizate, carentelor culturale sau educative, tulburrilor emoionale severe sau unor deficiente senzoriale(Bateman 1965,p.220). In 1987,in S.U.A., Comitetul Interagenilor pentru Dificulti de nvare consemna ntr-un amplu pasaj: Dificultile de nvare sunt un termen generic ce se refer la un grup eterogen de tulburri ce se exprim prin dificulti semnificative in achiziionarea si utilizarea receptrii si nelegerii limbajului, a vorbirii, scrierii, citirii, a raionamentului i abilitilor matematice, ca i a unor abiliti sociale. Aceste tulburri sunt intrinseci individului si se presupune ca sunt datorate unor disfuncii minimale ale Sistemului nervos central(I.C.L.D. Journal 1982,p.222). Chiar daca o problema in nvare se poate produce concomitent cu alte condiii incapacitate evidente(deficiente senzoriale, motorii, mentale ,tulburri emoionale, comportamentale ) sau cu influente socio-ambientale corozive (carente si diferente culturale, nsuire insuficienta sau inadecvata, factori psihogeni) si mai ales cu tulburri exprimate prin atenia deficitara, toate acestea putnd cauza, la rndul lor dificulti de nvare, o deficien de nvare specific nu este totui rezultatul direct al unor asemenea influente sau condiii(I.C.L.D. Journal,1987,p.222). 2.4.5.Scurt istoric O contribuie deloc de neglijat in furirea istoriei moderne a deficientelor de invatura au avut-o si marile grupuri de interese, implicate intr-un fel sau altul in aceasta problematica: Prinii copiilor cu deficiente de nvare, dar si cei ai copiilor normali au exercitat presiuni pentru promulgarea de legi favorabile, solicitnd, totodat fonduri locale sau
Pagina 80 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

centrale, solicitnd servicii speciale pentru copiii lor i controlnd calitatea acestor servicii in scoli, sau ajutnd chiar direct, uneori, la solicitarea cadrelor didactice; Cadrele didactice, in special nvtorii, dar si profesorii, au intrat ceva mai trziu in curentul deficienilor de nvare dar cu multa denegaie si responsabilitate, documentnduse si specializndu-se, reciclndu-se, devenind adepi ai orientrii educativ-formative prin instruire directa, cum se va vedea mai trziu in aceasta lucrare. Consiliai de specialiti, nvtorii si profesorii au trecut la cunoaterea si abordarea educativa adecvata a copiilor cu deficiente de nvare, contribuind substanial la conceperea de programe educative individualizate, adecvate dup necesiti, ca si a unor strategii de derulare a lor; Logopezii, audiologii au avut, intre specialiti, poate cel mai mult de lucru, deficienii de nvare cantonndu-se deosebit de frecvent in aria limbajului. A fost insa nevoie de ieirea din rutina cvasi-meteugreasc n plan fonetico-fonologic, din tradiia logopediei clasice derivate din foniatrie; aceti specialiti au devenit acum terapeui ai discursului(speech therapists) ce se ocupa nu doar de corectare, ci si de repliere, stimulare si dezvoltare a ntregii comunicri, sub reflexul noilor psiholingvistici ale ultimelor decenii; Psihologii, psihiatrii si neurologii au dublat, din planul secund, o asistenta de tip nou, bazat pe diagnoze si prognoze nemaintlnite pn atunci, legitimaie de o etiologie psiho-somatic si fiziologic cu totul aparte. Termeni ca sindrom de nedezvoltare sau imaturizare discreta, leziuni cerebrale minime, disfuncii cerebrale minime sunt constructive, nu doar spectaculoase, ci si explicativ-acoperitoare pentru o astfel de nelegere si abordare a copilului cu deficienta de nvare, in care terapia psihologica si medicala trebuie sa acorde primatul activitatii si influenei educative directe, asigurnd, din subsidiar, oportunitile prompte, ori de cate ori este nevoie. Pana in 1990,cunoasterea si abordarea fenomenului deficientelor de nvare se poate lauda cu o ntreaga si o consistenta experiena in toate tarile ei dezvoltate, ocolind insa din motive politice si ideologice, tarile socialiste central si est-europene, inclusiv Romnia. In prezent, in urma noilor deschideri social-politice si economice de dup 1989, aceste tari pot beneficia direct si din plin de experiena acumulata in vest. Din pacate, practica educaionala dovedete ca: -Ineria si prejudecile sunt destul de mari n rndul opiniei publice i chiar al cadrelor didactice, cu referire la copiii cu deficiente de invare; -Transplantul direct al abordrii deficienelor de nvare din strintate, fr precauii, adaptri si adecvri de rigoare la realitile autohtone nu d rezultatele scontate de

Pagina 81 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

un entuziasm prea exagerat uneori, alimentnd neavenit, tocmai rezervele pesimitilor n materie de deficientele de nvare; Taxonomiile diagnostico-prognostic ale deficienelor de nvare Aceiai doi autori, Rourke si Del Dotto, n aceeai lucrare (1992) recurgnd la aceleai criterii intersectate pe filiera abordrii in spiritul neuropsihologiei infantile si a psihologiei cognitive, realizeaz o autentica taxonomie descriptiv n extenso a deficienelor de nvare. Aceasta include, pe lng paralela abilitato/deficiente specifice pentru fiecare mare tip de deficiente de invare si prognosticuri in planul academic si psihosocial ale categoriei respective de deficiente de invare. Autorii menionai clasifica, din start, deficientele de nvare specifice in ansamblul lor in trei mari categorii, prima dintre ele cu alte trei subcategorii: -deficiente de invare caracterizate prin deficite funcional-lingvistice: -deficit in procesul fonologic bazal; -deficit in corelarea fonem-grafem; -deficit in gsirea cuvintelor. -deficientele de nvare caracterizate, predominant, prin deficite de tip neverbal sau -sindromul NLD (Nonverbal Learning Disabilities); deficientele de nvare caracterizate, predominant, prin deficit de output (exprimare, n sensul de expresie, valorificar) n toate modalitile. Redm mai jos, cvasi-integral, aceasta clasificare, n sperana ca ea poate deveni un cadru de referina pentru practicienii de la catedra, ce se confrunta n clasa lor cu copii cu dificulti de nvare (B. Rourke si J. Del Dotto,1992,p520) 1.Dificultati de invare caracterizate predominant prin deficite funcional-lingvistice 1.1Deficite in procesul fonologic-bazal 1.1.1.Abilitati nuro-psihice(nivelul normal sau superior): Percepia tacita, organizare vizual-spaiala si psihomotorie, rezolvarea de probleme nonverbale, formarea de concepte, conduita explorativ, tratarea noutii, atenia de imput tactil si vizual. 1.1.2.Deficite neuropsihice: (aproape normal, uor-inferior pana la moderat-inferior): Auzul fonematic, segmentarea cuvintelor, combinarea fonemelor, atenia auditiv-verbala, calitatea si cantitatea asociaiilor verbale,outputul verbal. 1.1.3.Prognostic academic(colar) Vor fi afectate lectura si literarizarea, ca si situaii in care aritmetica presupune cititul si scrierea; vor fi afectate aspectele simbolice ale scrierii in general, dar nu si aspectele simbolice privind avansarea in lectura si literarizare, ca si in aspectele simbolico-verbale

Pagina 82 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ale scrierii (chiar si a celor implicate in domeniul matematicii). 1.1.4.Prognostic psihosocial(in viata): Sunt posibile tulburri psiho-sociale, dac prinii, educatorii stabilesc obiective irealizabile (imposibile) pentru copilul respectiv sau i prilejuiesc moduri si stiluri de viata antisociale ce au veleiti compensatorii pentru copil, fara ca coala sa se poat opune; in aceste cazuri pot aprea anxietatea, depresia moderata, negativismul. 1.2.Deficit in corelarea fonem-grafem: 1.2.1.Abilitati neuro-psihice Identice cu subtipul (1.1), cu excepia ascultrii fonetice, segmentrii cuvintelor i a combinrii de foneme care sunt normale. 1.2.2.Deficite neuro-psihice: Corelarea fonem-grafem, grafemele se rein mai bine dar echivalentul lor sonor mai greu. 1.2.3.Prognostic academic(colar) Literalizarea cuvintelor cunoscute din vedere va deveni normal sau superioar; literalizarea cuvintelor necunoscute va rmne precar, ca in subtipul (1.1). In schimb recunoaterea cuvintelor va deveni mult mai buna dect in subtipul(1.1.1.),chiar daca un timp se va menine uor alterata. Decderea cuvintelor va rmne similar cu cea din subtipul(1.1). In domeniul matematicii se vor atinge niveluri normale si chiar superioare, daca cuvintele implicate in rezolvarea problemelor sunt nvate pe dinafar sau bine cunoscute din vedere -Avansarea n lectura i scriere va fi mai buna dect in subtipul(1.1), iar avansarea n aritmetica se va produce cu mare grad de probabilitatea, cu excepia condiiilor menionate anterior. In schimb, scrierea cuvintelor nefamiliare va continua s fie problematica. 1.2.4.-Prognosticul psiho-social: Acelai ca pentru subtipul(1.1),dar cu ceva mai puine riscuri. 1.3.Deficit in gsirea cuvintelor vizibile, scrise intr-un text sau a celor orale adecvate, intr-un context dat. 1.3.1.Abilitati nuro-psihice: Identice cu cele ale subtipului(1.2.),exceptnd corelarea fonem-grafem care este normala. 1.3.2.Deficite nuro-psihice: Unicul deficit semnificativ este dificultatea in a accede la o depozitare normal de asocieri verbale, oportune ulterior. 1.3.3.Prognostic academic(colar): In primii ani de scoala, lectura si literalizarea vor fi uor deficitare, dar se vor normaliza spre clasa a-VI-a,a-VII-a.In domeniul matematicii vor persista probleme pana spre clasa a-VIII-a. 1.3.4.Prognostic psiho-social: Evoluie normala in general, dar cu un uor factor de risc ce se poate accentua in cazul unui eec colar precoce.

Pagina 83 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.Dificultati de invare caracterizate predominant prin deficit de tip nonverbal (sidromul N.L.D.) 2.1.Abilitati neuro-psihice: Percepie auditiv-verbala, atenie si memorie, sarcinile motrice simple nvate de o maniera mecanica ,abilitile fonologice, recepie verbal, repetare, stocare de cuvinte, asociaii verbale, un mare volum al outputului verbal. 2.2Deficite neuro-psihice: Percepia tactil si vizual, atenie si memorie tacil-vizual, ndeplinirea sarcinilor psihomotrice complexe, cu excepia celor ndeplinite dup repetri intensive, aversiune pentru experienele noi cu impact in conduita explorativ; probleme n formarea concepiilor si rezolvarea de probleme, unele deficiente in coninutul limbajului, uzitarea inadecvat de cuvinte noi. 2.3.Prognosticul academic(colar): Decodificarea cuvintelor si literalizarea se vor dezvolta la niveluri normale i chiar superioare, ca si memoria cuvant-cu-cuvant si memorie pentru material auditiv-verbal. Vor rmne relativ-precare nelegerea lecturii i abilitile in domeniul matematicii si tiinelor exacte, persistnd dificulti n raionament si deducie. 2.4.Prognosticul psiho-social: Unele probleme bazice in percepie, judecata, rezolvarea de probleme i raionament vor produce dificulti in competenta sociala a individului; astfel apare riscul psihopatologiei care merge de la uor spre moderat; nivelul activitii si implicrii curente poate scdea, fcnd loc preocuprilor antisociale. In general, un prognostic socio-emoional foarte prudent. 3. Dificulti de nvare caracterizate predominant prin deficit de output in toate modalitile aferente. 3.1.Abilitati neuropsihice: identice subtipului (1.3.) 3.2.Deficite neuropsihice: identice subtipului (1.3.),cu deficitul adiional in organizare, dirijare si orchestrare a tuturor aspectelor expresiv-comportamentale. 3.3Prognostic academic (colar): in primii ani de scoal pot aprea mari probleme n outputul oral i scris; in schimb o buna evoluie in recunoaterea de cuvinte si decodificarea lor, ca si in nelegerea lecturii. Vor persista uoare disfuncii in lucrrile scrise, in capacitatea de descriere verbala si-n rspunsul la ntrebri. 3.4.Prognostic psiho-social: in primii ani de scoal pot aprea tulburri ca negativismul, iar ulterior depresie si izolare care pot chiar degenera in timp, in forme psiho-patologice, daca abordarea adulilor din jur este inadecvata si tardiva. 2.4.6. Etiologia dificultilor de nvare

Pagina 84 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a. cauze biologice si fiziologice: - nateri premature(cca. 7-8 cazuri din 10 nscui prematur prezint deficiene de nvare); -nateri grele, prelungite, cu incidente; -imaturizare morfologica, structurala(rahitism, debilitate fizica generala); -probleme metabolice, deficit de calciu, magneziu, vitamine, deficit sau excedent de arderi energetice; -probleme hormonale prelungite; -praguri senzoriale(vizuale si acustice) minimale, minim normale, plasate la limita normalitii; b. cauze psihologice -nivelul intelectual minimal-normal, undeva spre zona intelectului limita, cu care uneori se poate nvecina starea de deficiente de invare; -probleme de percepie discrete, ascunse, greu de sesizat, ntre care: -contrarierea receptiva; -uoara dezorientare spatio-temporo-ritmica; -lejera neelaborare a schemei corporale; -pariala insuficiena discriminativ ntre obiectul i fondul percepiei; -anumite precariti n constana formei, a conservrii cantitii; -uoare dezechilibrri emoionale, probleme afective; -relative demotivri, carene motivaionale sensibile (anorexie motivaionala); -o pariala imaturitate psihica generala(tendine de infantilism prelungit); -ritmul dezvoltrii psihice lent si inegal, inconstant in sensul unei parcurgeri stadiale sincopate, fie cu unele extensii, dilatri, fie, dimpotriv, comprimri grbite pe unele stadii relative la constructivismul piagetian; -evaziunea infantila prelungita, sub forma de reverie, pierderea simului contextului real de ctre copil; -timiditate excesiva; -complexe de inferioritate, cronicizate; -fobie colara: copilul nu vrea s plece din familie, plnge dup mama, sptmni n ir; -lexofobia si grafofobia;

Pagina 85 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

c. Cauzele ambientale se submpart, la rndu-le, n patru subcategorii: cauze colare, cauze familiale, cauze sociale si cauze relaionale. -cauze colare -suprasolicitarea teoretica si practica, continut de invamant supradimensionat, ritm prea alert; -inadecvarea programelor colare la condiiile concrete de pregtire pentru viata; -compartimentarea prea strict, tranant pe discipline de nvmnt si slaba lor intercalare; -insuficienta pregtire psiho-pedagogic a profesorilor; -lipsa specialitilor si asistentei adecvate in: orientare colar, consiliere social, adaptri curriculare, atenie i stimulare timpurie a copiilor; -stres colar prelungit; -lexofobia si grafofobia; -eecul colar; -diminuarea aptitudinii pentru colaritate, ultimele trei cauze fiind preamintite i n categoria cauzelor psihologice,desi plasarea lor aici este mai legitima; -frauda colara. -cauzele familiale -carente afective in familie; -dezinteresul familiei pentru educaia copilului; -lipsa unui program si regim organizat de munca si viata al copilului; -exigenta extrem, nedublat de sprijin i asisten instructiv educativa; -hiper-protectie, dirijism excesiv al copilului; -nivel social, cultural i financiar sczut; -hiperpedanterie n familie (snobism socio-cultural); -familii dezorganizate sau hipercomplexe; -climat familial tensionat, agresiv, alcoolism; -divergente religioase; -bilingvismul, trilingvismul n familie; -exemple negative, sub forma unor modele oferite de fraii mai mari, rude etc.; -stres familial prelungit(exploatare prin munca); -pedepsirea excesiva, ocuri psihice, crize acute; -dispute intrafamiliale cronice si violene, n legtura cu loc, ierarhizare , mncare, copil;
Pagina 86 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-disimularea si retorsiunea comunicaional tip minciuna. -cauze sociale -mutarea, schimbarea domiciliului in alta localitate(de la sat la ora),in alt cartier, la o alta scoal etc.; migraie internaionala(spre alte tari si culturi); -deprtarea de scoal; -cartiere cu risc ridicat pentru tentaii la comportament antisocial, delincventa juvenila,expediente,droguri etc. -cauze relaionale (desprinse recent din cele sociale) exprimate prin doua genuri de dificulti aferente persoanei in cauza: -Dificulti de comunicare -limbaj nedezvoltat, sarac, dezorganizat prin nonstimulare; -tulburri de articulaie, ritm, fluen, voce; -tulburri de relatare, evocare; -tip nesociabil, introvertit (autism relaional); -Dificulti de integrare n grup: -rejectare de ctre grup; -periferizare n grup; -rzbunare nedifereniata fata de membrii grupului. 2.4.7.Depistarea, examinarea, evaluare i prevenirea dificultilor de nvare a)Una dintre cele mai mari probleme, acuzata frecvent de cei care lucreaz cu copiii colari sau sunt mereu in preajma lor, putnd s-i observe continuu si ajungnd s-i cunoasc foarte bine, rmne identificarea oportuna si corecta a copiilor cu reale dificulti de nvare. Aceasta pentru ca se tinde prea des spre categorizarea facil a colarilor cu dificulti de invare drept copii cu deficiente mintale, exercitndu-se, ulterior presiuni pentru impingerealor spre scoli speciale-ajuttoare. Daca dificultile de nvare sunt nsoite si cu tulburri emoionale i de factur comportamentala, atitudinea educatorilor devine si mai energica, intransigenta chiar. Unul dintre criteriile acceptate ca pragmatice pentru identificarea grosiera a dificultilor de nvare ramane, desigur, diminuarea sistematica si ndelungata a performaei colare a elevilor suspectai de dificulti de nvare.

Pagina 87 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Deficientele dificultatilor de invatare din finalul anilor 80 au introdus intre conotaiile comune si eseniale ale dificultatilor de invatare aa-numita discrepanta severa in unul sau mai multe domenii performantional-scolare, intre reuita efectiva si reuita ateptata a copilului in raport cu vrsta cronologica, experiena de viata, calitatea educaiei consumate si, nu in ultimul rnd, aparenta sa generala. Prin discrepanta severa trebuie sa se inteleaga insa faptul ca reuita efectiva scade sub 50% din cea scontata. Persista totui pericolul unui mare relativism in a judeca in sine si ulterior compara, dupa criterii impregnate de subiectivism, cele doua tipuri de reuite. Din cei doi termeni ai comparaiei generatoare de discrepanta performantiala in scoal, probleme pune mai ales evaluarea performantei efective, reale, concrete si curente, de regula, prin probe, teste docimologice in principal, dar acestea nu acoper integral ceea ce nseamn performanta colara, ignorndu-se mare parte din aspectele formative ale invatarii la un anumit copil. In materie de probe docimologcie chiar, sunt nc mari probleme in coala romaneasca,atata timp cat nu exista o reea specializata (ca o veritabila industrie) pentru producerea competenta si abundenta a lor in raport cu diferitele cicluri, pofile, obiecte de invatamant. De cele mai multe ori totul ramane la libera initiativa, dar si la liberul arbitru al cadrului didactic, pasibil de greeli in conceperea unor probe de evaluare improvizate empiric, chiar daca cu cele mai bune intenii. Nu fara dificultati se circumscrie si celalalt termen al balanei discrepantei, adic performanta scontata,asteptata in modlegitim de la copilul in cauza. Este adevrat ca in privina psihismului infantil,a pofilelor psihologice pe vrste exista suficiente date pentru conduita si performanta generala, normal-standardizata, pentru viata cotidiana si invatarea sociala. In ceea ce privete insa conduita si performanta pur scolara,unde se manifesta cu precdere la dificultatile de invatare,lucrurile nu stau la fel de clar. Singurele repere pentru o normalizate colara a unei vrste scolare, ambele referitoare la un elev teoretic, raman finalitatile educative aferente si intre acestea obiectivele educationale, in ipostaza lor detaliatconcreta de obiective operationale. Lor li se mai pot aduga raportrile la normele prescrise si minim acceptate din programele analitice colare si raportrile la regulile din regulamentele colare. Pentru un evaluator al dificultatilor de invatare in scoala, dificila este si aprecierea ampla cumulativa a experienei de viata a unui elev, ca si calitatea instruirii precedente si in

Pagina 88 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

curs, mai ales si practica frecventa a evalurii colare intermitente, prin sondaj, lacunara si relativa a elevilor, in locul doritei evaluri continue, formative. In consecinta, tendintele de evaluare a discrepantei severe in scoala,in intenia depistrii dificultatilor de nvatare, trebuie acceptate cu multa rezerva, cu precauii de rigoare si considerate ca un prim pas, dublat, anterior, de o atenta observare si ulterior, de o evaluare sistematica a personalitatii copilului in cauza de ctre specialiti. Dup opinii autorizate, o investigare psihologica exhaustiva si amanuntita,prin teste specifice, corect administrate si competent interpretate, nu trebuie sa scape din vedere, in multitudinea de zone si compartimente ale personalitatii copilului urmtoarele aspecte (Harnadek M.,Rourke B.,1994): *percepia tactila; *percepia vizuala; *percepia auditiva; *teste de limbaj oral:-articulatie,ritm,fluenta; -vocabular; -simt sintactic; -auz fonematic; -intelegere,codificare/decodificare; -evocare *teste de evaluare a grafiei si lexiei:-conexiunea fonem-grafem; -analiza fonetica; -sinteza fonetica. *teste de motricitate si praxie; *teste de orientare spatio-temporo-ritmica si de percepere a schemei corporale proprii; *teste de evaluare a abilitailor simbolico-matematice:-calcul; -raionament; -asociere/disociere; -rezolvare de probleme. *teste de memorie:tactila,viziuala,audutiva,motrica,verbala etc. *teste de atenieetc. b)Impactul inteligentei in dificultatile de invatare Evaluarea psiho-pedagogica a dificultatilor de invatare trebuie sa se realizeze, in cazul copilu;lui suspectat de o asemenea stare, incursiuni necesare in toate marile arii specifice ale
Pagina 89 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

personalitatii:caracterul, temperamentul, dispoziia, constiinta si desigur, intelectul pentru a ntregi garnitura a ceea ce CATTEL denumete model of the big FIVE FACTORS.Mai nou, se recomanda cu referire la dificultatile de invatare si investigarea axei amiciieostilitate si chiar a simului umorului persoanei respective (KNOFF,H.,PAEZ,D.,1992). Revenind la intelectul copilului suspectat de dificultatile de invatare,departe de a se pleda ocolirea,neluarea in seama a inteligentei care pare, de cele mai multe ori neafectata, se accepta azi necesitatea evalurii exprese si scrupuloase a acesteia din cel puin doua motive: -Inteligenta sociala a copilului cu dificultati de invatare este de cele mai multe ori functionala,putand induce compensator performantele de suficienta la testare, in raport cu inteligenta formal-normativa ceruta in scoal; -Inteligenta colara nu va reiei niciodat la testare de-a dreptul insuficienta sau anormala, un astfel de nivel scotand de fapt copilul respectiv din zona dificultatilor de invatare si transferndu-l in aria deficitului mintal(SUGARMAN). c)Prevenirea dificultatilor de invatare Problema devenirii dificultatilor de invatare ramane actuala dar si controversata, data fiind natura lor, cu totul specifica. Posibilitatea, eventualitatea sau,dimpotriva,iluzia prevenirii dificultatilor de invatare depind de concepia asupra acestora ca realitati,intamplari sau fatalitati inevitabile. In confruntarea cu deficienii de invatare exista si optimism, dar si pesimism si resemnare si mai ales realism, atitudine energica si constructiva. Nu se prea poate vorbi in adevratul sens al termenului de prevenirea dificultatilor de invatare pentru ca insinuate si ascunse, acestea apar, de regula, precipitat, in anumite conjuncturi de invatare a copilului, fara un motiv aparent, putnd chiardisparea cnd conjunctura generatoare a incetat,inlocuita fiind cu alte sarcini accesibile. Si totusi, de la caz la caz, de la conjunctura la conjunctura, se acrediteaz tot mai mult ideea iminuarii,dezamorsarii,controlarii intr-un fel a situaiei propice ocazionrii dificultatilor de invatare sau, in orice caz, evitarea cronicizrii si agravrii dificultatilor de invatare, ceea ce in fond nseamn tot prevenirea unor dificultati de invatare. Examinarea posibilitatii prevenirii dificulatatilor de invatare este un demers greu si hazardant, dar si indiferenta fata de aceasta posibilitate este aspru condamnabila. O scurta privire inapoi,asupra cauzelor dificultatilor de invatare, releva ca acestea provin nu doar din individul insusi,ci si din mediu sau din interaciunea individului cu mediul. Daca grupul cauzelor biofiziologice alimenteaz parial justificat fatalismul si resemnarea in fata
Pagina 90 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dificultatilor de invatare,in schimb cauzele psihologice si in special cele ambientale ncurajeaz semnificativ aperanta in prevenirea pariala a dificultatilor de invatare,fiind cauze controlabile, intr-o anumita masura,de adultul,parintele,educatorul sau specialistul din preajma copilului cu dificultati de invatare. Dar chiar si in rndul cauzelor biologice si fiziologice ale dificultatilor de invatare exista anumite seturi determinative in raport cu care, desi nu le putem modifica, le putem merge in intampinare, adecvand dup ele domeniul de asistenta si influenta psihopedagogica si socio-culturala, nu ntotdeauna extrem de concesiv. Intre cauzele psihologice, posibilitatea de intervenie si influenare a eventualelor dificultati de invatare sporete considerabil, intregul psihism uman fiind o problema de construcie interactiva, progresiva a eu-lui cu mediul. In acest mediu se include si adulii competeni si bine intentionati din jurul copilului cu dificultati de invatare,dar care nu sunt ntotdeauna suficient de vigileni si instrumentai ca atare. Eecul colar inadecvat abordat, carentele aptitudinii pentru colaritate nesesizate oportun sunt greeli ce pot deveni cauze ale unor dificultati de invatare, dar, ca orice greeli pot fi evitate. Cat privete cauzele ambientale, practic toate acestea sunt influenabile, variabile, la dorina adultului si spre beneficiul copilului. Din pcate aceste cauze iau forma unor factori extrem de numeroi si prin aceasta greu de controlat.Variatia lor intenionata este puternic subminata de o variabilitate intamplatoare, spontana. Raman desigur in discuie acele cauze necunoscute care vor menine inca dificultatile de invatare partialintr-o zona de penumbra, in ceea ce privete cunoasterea,explicarea si prevenirea. Nu exista si nu vor exista retete, prescriptii,norme si cu att mai puin tehnici sau algoritmi de prevenire a dificultatilor de invatare. S-a dovedit, in schimb, cu prisosina ca atenia timpurile si stimularea precoce a copilului in toate domeniile vietii,raresc considerabil frecventa cazurilor de copii cu dificultati de invatare,diminuand gradul dificultatilor de invatare remanente.

Capitolul III Modele de educaie

Pagina 91 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.1.Modelul familial In special mama are un rol deosebit in acest sens. Ea dispune de acel ataament solid,iradiant,instinctiv resimtit,nu se tie exact cum de ctre copil. Pe acest fond mamele acorda treptat semnificaii unor conduite simple,elementare,intamplatoare ale copiilor lor, si tocmai aceste conduite ajung s a se constituie in aciuni semnificative pentru copii. Primele comunicri ale copilului sunt iniiate de conduita de atasamenta mamei, copilul primind astfel primele indicii de comunicare sociala. E uor de inteles cat de multe depind de prezenta sau absenta acestui atasament,de manifestarea sau completarea lui. Intre mama si copil se transmite o incarcatura afectiva, masiva ca un flux misterios ce determina in copil nevoia de-a imita, ncerca, semnifica, comunica. Se creeaza,astfel,o sintonie intre mama si copil, mama ajustndu-si rspunsurile dup cele ale copilului, iar acestea din urma se intetesc,diversifica si nuanteaza(Pardal,R.C.,1991) Sistematic, se identifica insa trei tipuri de mame cu tot attea conduite de ataament: -mame carente; -mame optime; -mame excesive; Evident ca extremele sunt de evitat.O mama optima se conecteaz practic la nivelul actual al copilului,ajutandu-i lin dezvoltarea, fara smuciturisi salturi. Ea transfera treptat si cate puin competente comunicationale copilului,ramanand ncreztoare in posibilitatile de invatare ale acestuia, chiar daca progresul este deosebit de lent. Bruner,J.S.afirma metaforic despre aceasta construirea limbajului copilului in familie: Nimeni nu ridica schele,inainte de a se fi turnat o fundaie si de a se fi ridicat o parte din zid pe care sa le sprijini, iar schelele nu vor fi mai sus nici mai jos dect zidul, ci vor nainta odat cu el (Bruner,J.S.,1991) Se identifica uor in aceasta parabola a zidului fundaia cu relaia afectiva mama copil, zidulcu limbajul care creaza multe probleme ulterioare, in invatarea scolara,daca nu este suficient asimilat, un alt regretabil si redutabil fenomen care se erijeaz in cauza externa,ambientala,deosebit de complexa si, in principiu, evitabila (desi, practic, mai greu) este deprivarea culturala de mai trziu a copiilor. Deprivarea culturala se refera la familii sarace,slab colarizate cu probleme economice, materiale, dar nu neapratfamiliale (conflictuale).
Pagina 92 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In

astfel

de

familii

comunicarea

se

refera

,cu

precadere,la

contexte

immediate,restranse,concrete,simple,putin structurate, dat fiind ca principalele lor preocupri vizeaz depasirea dificultatilor zilnice de trai, viata fiind precara,neseparata de spaiul fizicmaterial, prea puin socializata. In consecina copilul dintr-o asemenea familie dezvolta un cod lingvistic restrans,un limbaj limitat la comunicarea concreta si imediata care va fi insa insuficiant in mediul colar. Dimpotriva, in familie favorizate cultural comunicarea este orientata spre semnificaii relativ independente de contextul familial, care oricum este mult mai larg, expresiv, socializat,in raport cu familiile modeste. Copilul favorizat cultural dezvolta un limbaj mai elaborat ce pune accent pe trsturile generale ale obiectelor,relatiilor si situaiilor percepute. El isi creaza, astfel, un cod lingvistic cultivat, elaborat, nuantat cu grade nalte de simbolizare si cu limbaj ca atare configurat, se prezint din start avantajat in pragul scolii, unde nu va avea probleme, cel putin, nu in aceasta direcie. In familiile deprivate cultural nu numai ca mamele nu dezvolta astfel de conduite precautive, dar in schimb se poarta imperativ si caut sa regleze conduita copiilor prin numeroase ordine emise curent, si amenintari de rigoare. Or reglarea in permanenta a conduitei copilului de ctre adult corodeaz conduita integrativ-adaptativa a acestor copii care vor ramane venic crispati,inerti,tamatori si refractari si la scoal. (Cole,K.Garwood,S.1983) Desigur este greu sa transformi peste noapte o familie deprivata cultural intr-una favorizata cultural, dar unele retuuri pot fi operate chiar de insusi prinii din primul tip de familie, in relaiile cu copiii lor, in msura in care exista specialiti care sa le explice cum,ce,cat si cnd sa faca.In puls,intelegerea di partea invatatorului a acestei proveniente lingvistice si abordarea cu menajamente a unor astfel de copii, in primele etape ale scolii pot ameliora semnificativ starea de fapt. 3.2.Sistemul educaional Valoarea resurselor umane si materiale reprezint in mod fundamental baza pentru sanatatea,bogatia sau srcia unei natiuni.A recunoate acest lucru nseamn a accepta ca dezvoltarea acelei tari este corelata esenial cu investiia publica in educatie,alaturi de cele destinate securitatii alimentare si sanatatii.

Pagina 93 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Strategiile de ameliorare a serviciilor de educaie sunt dependente de calitatea resurselor si surselor angajate-personal didactic, infrastructura de baza(cldiri), logistica (echipamente), curriculum, management, servicii administrative,retele de comunicatie, etc. Nicieri insa nu exista abundenta, dar calitatea unor astfel de componente se reflecta implicit sau explicit in performantele educaionale. Dezvoltarea si implementarea strategiilor de ameliorare a calitatii educaiei din Romnia reprezint o necesitate si nu comporta ambiguitati. Dimpotriv, accepta strategii alternative de dezvoltare. Programele propuse de instituiile centrale, intermediare sau locale ale puterii de stat ar trebui sa-si apropie si o concepie pedagogica, psihologica, culturala si de gestiune manageriala. Problema problemelor o identificam in zona costurilor si a deciziilor de alocare a resurselor in raport cu necesarul minim pentru funcionarea normala a scolii.A funciona la cota de avariereprezinta un risc major. Populaiile cu drept de acces la instituiile colare reprezint categoria cea mai importanta a actorilor sociali care sunt purttori de mesaj in matricea definitorie a accesului la educaie. Accesibilitatea, expresie a posibilitatii de utilizare a dreptului la invatatura,reprezinta unul din indicatorii a crui evoluie poate fi relevanta pentru examinarea mijloacelor angajate si utilizate de societatea romaneasca (N.G.Niculescu,1999). Cteva elemente de ordin statistic sunt utile. De exemplu, la nivelul tarii, la o populaie de circa 22,5 milioane, in mediul urban triesc 12,34milioane, iar in mediul rural 10,15 milioane.Valoric, pe medii de rezidenta si pe cicluri de vrsta cu interes pentru accesul la un tip de educatie, configuratia statistica este urmtoarea: Vrsta 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani Urban 0,542 0,756 0,995 1,052 1,097 1,047 Rural 0,621 0,676 O,707 0,725 0,873 0,793 Diferena U-R -0,79 + 0,080 + 0,288 +0,327 +0,224 +0,054

Raportata la populaia tarii ,distribuia elevilor pe niveluri de colarizare se prezenta, in 1998,astfel: -copii prescolari-2,75%; -elevi in clasele I-IV-5,64%;

Pagina 94 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-elevi in clasele V-VII-5,56%; -elevi in liceu-3,10%; -elevi in invatamantul profesional-0,89%; -elevi in invatamantul de arta-0,10%; -elevi in invatamantul sportiv si cluburi sportive-0,40%; -elevi in invatamantul special-0,23%. Din punct de vedere al accesului la educaie se invoca si gradul de cuprindere al populaiei de vrsta colara in sistemul formal de invatamant.Date statistice semnificative pot fi socotite: copii de gradinita-media pe tara-64,2%,in rural-62,2%, in urban-65,9%;elevi in invatamantul de baza-media pe tara-95,6%,in rural-42,9%,iar in urban-57,1%;media pentru invatamantul primar este mai mare in rural-98,5% si doar 92,8% pentru gimnaziu. Datele statistice cumulate pe intervale mai mari de timp confirma faptul ca un numr semnificativ (foarte mare) de elevi se nscriu si participa la actul educaional institutinalizat. Firesc, exista decalaje intre zonele rurale si cele urbane. Accesul in invatamant poate fi examinat si din perspectiva unor indicatori sintetici precum: rata de admisie in sistemul de invatamant, rata de tranziie in ciclurile superioare celui de baza, rata de colarizare comparativ cu starea din acele tari, rata de abandon,s.a. Pentru valoarea de impact major pe care o are abandonul scolar,putem socoti ca el se prezint destul de ridicat, valorile fiind crescute spre nivelurile terminale ale fiecrui ciclu de invatamant.Firesc el produce intr-o msura semnificativa si in lumea ruralului. Exemplific ratele de abandon colar(%) pentru media a 4 ani scolari, in intervalul 1994-1998:

Clasa/anul Nivelul

Clasa/anul I/V/IX

Clasa/anul II/VI/X 2,2 2,5 3,3 6,1

Clasa/anul III/VII/XI 1,5 5,1 5,1 -

Clasa/anul IV/VIII/XII 3,7 5,6 2,4 -

scolarizarii primar 5,6 gimnazial 6,0 liceal 3,0 profesional 8,3 Tabel:Rata abandonului colar

Rata abandonului capata semnificaie daca vom spune ca rata de tranziie de la invatamantul primar la cel gimnazial este in medie de 96-98%,de circa 57-63% de la gimnaziu la liceu si de 30-33% de la invatamantul gimnazial la cel profesional.

Pagina 95 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Combinaia factorilor cauzali,aditionali uneori pentru situaiile zonelor ruralesaracia,apartenenta de sex, minoritatea lingvistica ,nomadismul, copiii care lucreaza,copii cu nevoi speciale,s.a-este ntlnita des. Accesul la educaie este in funcie si de condiiile de care pot beneficia cei care au statut de elevi. puterea economica a societatii si disponibilitatea ei de a investi reprezint repere nodale in construcia viitoare a invatamantului. Se tie ca volumul cheltuielilor materiale destinate educaiei este socotit in toate tarile putenic dezvoltate drept investiii de tip social. De aceea si in Romnia se fac eforturi pentru ca investiiile in educaie sa creasc. De asemenea, trebuie avuta in vedere pregtirea cadrelor didactice, cele care indruma,educa elevii. Trebuie remarcat faptul ca nu exista discriminare de sex in rndul cadrelor didactice femei sau barbati,de statut social, de acces la programele de pregtire si dezvoltare profesionala, de acces la programele de munca flexibile, de respectare a salarizrii la munca de valoare egala etc. In Romania,legislatia rspecta in mare msura directivele referitoare la egalitatea sanselor,la programe de asistenta a angajailor sau de protecie. Cel mai vulnerabil element al categoriei personal didactic este cel al distribuiei inca inegale pe urban si rural, dar ,mai ales, al calificrii acestora.Iata o imagine sintetica a situaiei personalul de baza, cu precizare a valorilor pentru calificare. Gimnaziu calificai 72% 89% primar necalificati calificai 28% 69% 11% 86% total calificai 76% 93%

Rural Urban

necalificati 31% 14%

necalificati 24% 7%

Educaia copiilor trebuie sa fie o prioritate pentru toate cadrele didactice indiferent de zona geografica,pregatirea profesional.

CAPITOLUL IV CERCETAREA PSIHOLOGICA

4.1.Demersuri in cercetarea psihologica

Pagina 96 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cunoaterea metodelor de investigare nu trebuie sa reprezinte pentru cercettor un scop in sine,dimpotriva,este bine ca ea sa fie subordonata obiectivelor si finalitatilor cercetrii. De altefl,stabilirea metodelor de cercetare constituie doar unul dintre pasiiunei cercetari.Pentru a avea o imagine concreta si completa asupra unei cercetri psihologice, sa ne referim la principalele demersurile metodolegice ce urmeaz a fi ntreprinse. Prima etapa a unei cercetri psihologice o constituie stabilirea sau delimitarea cat mai riguroasa a problemei care va fi cercetata. Daca cercettorul nu tie exact ce vrea, ce urmareste este puin probabil ca demersurile sa fie eficiente. Un gnditor spunea ca o probleme bine pusa este pe jumtate rezolvata. A doua etapa a cercetrii psihologice o reprezint munca de informare si documentare ,de cunoatere a ceea ce au ntreprins altii,a rezultatelor si concluziilor la care au ajuns. Fara o asemenea cunoatere este posibil sa repetam cercetri deja facute,astfel spus sa redescoperim America. Etapa a treia, extrem de importanta, este cea a stabilirii ipotezei de lucru, aceasta nefiind altceva dect o anticipare a cercettorului in legtura cu rspunsul pe care se asteapta sa-l capete in urma investigrii concrete. In psihologie ipoteza este de regula o relaie intre variabilele dependente si cele independente. Se recomanda ca ipoteza sa fie: -noua,originala,sa nu se repete lucruri deja tiute; -verosimila,adica in acord cu datele stiintei,pentru ca daca acestea sunt contrazise este cel puin probabil de a se confirma; -testabila, sa poat fi verificata, susceptibila de a fi uor cuantificata etc. Ipoteza joaca rol de ghid, de far cluzitor in cercetare. In etapa a patra sunt selectate metodele de cercetare, stabilita strategia si metodica cercetarii.Abia acum cercettorul cauta,selecteaza,adapteaza sau inventeaz pur si simplu metode de cercetare, le articuleaz intre ele astfel nct sa-si ating scopurile fixate. In cea de-a cincea etapa se trece la aplicarea metodelor si recoltarea datelor, care ridica probleme de esantionare,de gsire a subiectilor,de convingere a acestora pentru a participa la cercetare etc.Nu este exclus ca in aceasta etapa, datorata apariiei unor situaii neateptate sa se recurg la reformularea ipotezei. In etapa urmatoare,a asea, are loc prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute,stabilirea concluziilor, prin raportarea a ceea ce s-a obinut la ipotezele formulate anterior. Acum se pun in evidenta capacitatile analitica-sintetice ale

Pagina 97 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cercetatorului,instrumentarea psihologica fina.

lui

statistico-matematica,disponibilitatile

pentru

analiza

4.2.Obiectivele cercetrii -stabilirea profilului psihologic al colarului mic(trsturi definitorii) -compararea unor trsturi psihologice ale copiilor cu handicap social si copii crescui in familii in care sunt condiii socio-economice medii; -studierea relaiei dintre handicapul social si performantele de invatare. 4.3.Ipoteza cercetrii Se prezuma ca atunci cnd condiiile sociale sunt defavorabile ele genereaz la colarul mic un handicap social care nerezolvat in timp util determina apariia unor tulburri de invatare. Sau Daca handicapul social nu este rezolvat in momentul apariiei sale, atunci va genera tulburri de invatare. 4.4.Descrierea eantionului de elevi -25 elevi cu handicap social din clasele a IV-a ai c.Nr. 141 I.I.C.Bratianu, care au situaie slab la nvtur, calificative predominante de satisfacator,dar au i o situaie material precar n familie; -25 elevi din familii cu condiii socio-economice medii, din aceleai clase, care au o situaie bun la nvtur, calificative de bine i foarte bine, numii elevi fr handicap social. Au fost chestionate 25 cadre didactice-dirigini de la c.Nr. 141 I.I.C.Bratianu si 25 prini de la clasele a IV-a din aceeai coala alei din diferite medii sociale. 4.5 Descrierea probelor a)Testul neverbal Raven-pentru verificarea Q.I. al elevilor.
Pagina 98 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acesta solicita in mod special observaia si raionamentul spatial,pe plan mintal, in stabilirea relaiilor rezolvrii probei; Analiza rezultatelor obinute prin experimentarea Testelor progresive coloratel-a condus pe RAVEN la determinarea a cinci etape calitative ale activitatii intelectuale la copii: -capacitatea de a distinge, mai intai,figurile identice de cele diferite si apoi pe cele similare de cele nesimilare; -capacitatea de a orienta figurile in raport cu propria persoana si cu alte obiecte din cmpul perceptual; -capacitatea de a sesiza doua sau mai multe figuri dintre altele alctuind un ntreg sau o entitate organizata; -capacitatea de a analiza elementele componente si caracteristicile ntregului perceput si de a distinge ceea ce este dat prin item de ceea ce constituie contribuie proprie;

b)Testul verbal SimilitudiniAcesta completeaz testul neverbal Raven,pe de o parte prin faptul ca insusirea limbajului si capacitatea de a comunica verbal constituie aspecte ale dezvoltrii intelectuale, iar pe de alta parte prin faptul ca apeleaz la activitati psihice mai complexe, incluse in conceptul de inteligenta,dupa cum va reiei din descrierea testului. Modelul de probe Similitudini se gaseste in cele mai multe teste de inteligenta cunoscute. (A.Binet;D.Wecheler;Fl.Stefanescu-Coanga;R.Zazzo etc.) Proba urmareste evidenierea capacitatii subiectului de a descoperi insusirile eseniale si comune pentru doua sau trei obiecte, analizate pe plan mintalCompararea a doua obiecte din memorie si sesizarea unor diferenieri sau asemnri reprezint operaii intelectuale importante.(A.Binet) Rezolvarea testului Similitudini este influenata intr-o anumita msura de factorii socio-culturali. Pentru atenuarea acestei inconveniente posibile, testul cuprinde si itemi care nu apeleaz la cunostinte invatate,ci presupune un grad mai mare de discernamant,descoperirea unor criterii noi. Proba Similitudini permite o difereniere genetica Aceasta se exprima prin faptul ca la vrstele mici copiii se orienteaz preponderent dup asemanari,vizand existenta unor

Pagina 99 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

elemente comune, iar la vrstele mai mari prin integrarea insusirilor depistate intr-un gen proxim. Rezolvarea probei solicita, intr-o succesiune logica,operatiile de analiza,comparare,sinteza si clasificare. Folosirea unui criteriu de clasificare in rezolvarea unui item,descoperirea si folosirea unui alt criteriu in rezolvarea itemului urmator-asa cum cere construcia testului-implica o flexibilitate a gandirii,fapt care nu este deloc de neglijat in activitatea intelectuala. Rspunsurile se pot baza pe sesizarea unor criterii eseniale sau neesentiale,in funcie de acestea putnd fi denumite pentru cotare,superioare si inferioare. c)testul Cine sunt eu? In analiza si interpretarea rezultatelor la testul C.S.E. s-au urmrit: -analiza primara; -analiza secundara; Analiza primara presupune efectuarea a doua categorii de demersuri investigativinterpretative: stabilirea temelor (grilei) cunoaterii de sine; evaluarea lor pe baza unor criterii. a)Identificarea(nume;varsta;sex;ocupatie).Exprima nevoia de afisare,implicit de consolidare a identitatii ca premisa ca va asigura unicitatea persoanei, nevoia de apartenena si identificare cu un grup de varsta,sex sau ocupaional. b)Infatisarea fizica.Ofera informaii despre Eul fizic care poate fi dilatat sau contract, acceptat sau respins, anumite defecte sau imaturitati fizice reprezentnd deseori punctele febrile,nevralgice ale existentei individului. c)Trsturile psihice (temperamentale; aptitudinale; caracteriale; tendine psihonevrotice).Furnizeaz informaii cu privire la Eul psihic(spiritual),trsturile pozitive sau negative fiind un fel de pulsaii ale personalitatii ce-i dau fora si stabilitate sau o slbesc si dezagrega. Exprima tendinele acute spre autocunoastere,autostapanire si autodirijare,ca si mobilizarea resurselor psihice in vederea sporirii forelor si potentelor psihice. d)Rezultatele la invatatura sau in munca. Releva disponibilitatile pentru activitatea de invatare si munca, atitudinile fata de performantele obtinute.Sunt transparente si pentru anumite trsturi caracteriale(sinceritate,autoacceptare,nevoia de autodepasire etc.)

Pagina 100 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

e)Preferinte,dorinte (vocatinale;de timp liber; minore ,de moment;profunde,de mare perspectiva).Evidentiaza nivelul dezvoltrii intelectuale,extensia,bogatia si profunzimea intereselor, multitudinea sau unilateralitatea preociparilor,adecvarea sau neadecvarea propriilor posibilitati,realismul sau romantismul lor, gradul de implicare in realizarea lor practica. f)Sistemul raional(cu parintii;cu colegii; cu prietenii).Scoate la iveala disponibilitatile sociorelationale,navoia de afiliere si integraresociala,potentialul interrelational(crescut sau sczut), sensibilitatea si selectivitatea interrelationala,profunzimea sau superficialitatea, precaritatea relaiilor. g)Opinii si experiene (legate de prima iubire; legate de casatorie).Exprima nevoia intimitate, de mplinire si realizare prin altul, de evaluare a strilor afective complexe, de protejare sau de asimilare a intimitatii.Din judecatile absolutizatoare transpar: precaritatea experienelor afective,tendintele spre reverie, exagerarea exigentelor,exclusivism. h)Cutarea de sine.Reliefeaza:nevoia acuta de autodescifrare;existenta unor disponibilitati in acest sens; exigente sporite fata de sine;constientizarea complexitatii si dificultatii procesului autocunoaterii. i)Unitatea persoanei (contientizarea ei; necunostientizarea unicitatii).Traduce aspiraia de difereniere si singularizare, stilul si modul personal de viata, ca si orientrile valorice. j)Izolarea si nchiderea in sine. Este transparenta pentru tendina de interiorizare si autoanaliza, dar si pentru dificultati de adaptare si integrare sociala. In subtext ascunde tensiuni crescute in planul adaptativ,potential sczut de relaionare sociala. k)Adaptarea si integrarea sociala(implicare si participare sociala eficienta;dificultati de adaptare si integrare sociala).Arata disponibilitatile pentru invtarea si jucarea rolurilor sociale,dorinta de afiliere la grupurile sociale, de participare la viata sociala. Este semnificativa pentru atitudinile de evaluare,sustinere si intelegere a comportamentelor altora, dar si pentru relativa fragilizare a potenialului adaptativ,scotand la iveala comportamente de deruta,pasivitate. l) Atitudini fata de viata si problemele ei(realiste; romantice)Scoate la suprafata:existenta/nonexistenta unor atitudini ferm conturate,a unui sistem evaluativ si autoevluativ,persistenta unor conduite specifice etapelor depasite sau avansul accelerat spre statute si roluri noi, maturitatea in gndire sau uorul infantilism cognitiv si comportamental. m)Valoarea autocunoasterii,reactiile lipsei
Pagina 101 din 145

provocate

de

ea(certitudinea si

autocunoasterii;certitudinea

autocunoasterii;indoiala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nesiguranta;nihilism,neincredere totala in posibilitatile cunoaterii de sine).Evidentiaza disponibilitai pentru introspectie,pendulare intre diverse stri contradictorii (certitudine/incertitudine; ignoranta/infatuare; narcisism/ autoflagelare;sub/supreaapreciera posibilitatilor de autocunoastere), ceea ce ar putea echivala fie cu nerealista personalitatii,fie cu apariia unor surse de tensiune psihica sau de frustare;neincredere in forele proprii; deruta si deriva in fata complexitatii cunoaterii de sine. n)Nevoia de autoperfecionare si autodepasire (vaga, imprecisa; direcionata).Evidentiaza trebuina de schimbare calitativa de coninut si de nuana a personalitatii,dorinta de a se schimba in bine, nu oricum. o)Atitudinea fata de sine autonemultumire; insatisfacie; revolta si rspingere;incredere;proiectare a trsturilor pozitive).Exprima o certa reorientare ctre sine,obisnuinta cu introspecia, cu analiza subiectiva bazata pe sisteme de criterii, nevoia de autocunoatere autentica, dar si existenta unor tendine de exibitionism,autoetalare,autoflatare sau autoeclipsare. p)Filtrarea compotamental. r)Nevoia de autenticitate.Reliefeaza trebuina individului de a fi el insusi,de a-si elabora un sistem cognitiv si axiologic propriu. Transpar din ea aspecte subtile ale valorii personale, ca si tendinele de respingere a mascarii,trucarii personalitatii. s)Sistemul orientativ de valori(convingeri si credine).Arata existenta unor motivatori superiori ai comportamentului;supletea intelectuala, posibilitati crescute privind realizarea unor generealizari proprii,reiesite din experienele trite. t)Marile ntrebri si framantari specifice vrstei sau persoanei in cauza.Evidentiaza complexitatea cognitiva, uneori sunt transparente pentru aspiraiile persoanele si sociale, alteori traduc vagi tendine de sofisticare, de poza si mimetism, pentru a lsa o impresie buna. u)Conflicte si contradictii.De la caz la caz, semnifica fragilizarea, inconstanta si incongruenta psihocomportamentala sau mare suplee cognitiva, angajarea personalitatii in procesul devenirii sale dialectice. Lipsa lor arata stagnarea, plafonarea personalitatii. v)Idealul de sine(sensul vietii;scopul vietii;modelul sau prototipul ideal).Evidentiaza capacitatea persoanei de a se proiecta, de a se orienta si focaliza intr-o anumita directie,ca si procesul formarii idealului de sine. personala a ideilor,actinilor,evenimentelor.Exprima nevoia de personalizare, de implicare personala, nu prin intermediari sau prin mprumut ideatic si

Pagina 102 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

w)Sistemul de imagini despre alii(Eul reflectat).Exprima nevoia autodefinirii prin raportare la altii,capacittatea de a se aprecia pe sine de pe poziiile altora, de a emite judecai de valoare, dar si de a fi dependent de alii. x)Statutul persoanei in lume(certitudinea statului;incertitudunea lui).Scoate la iveala trebuina stabilizrii statutelor,dobandirii unora noi sau depasirii celor vechi . y)Eul (definirea Eului;loculEului in structura pesonalitatii;functiile Eului;fatetele Eului;relatiile dintre faetele Eului;devenira Eului;cunoaserea Eului;semnificatia cunoaterii Eului).Pune in lumina capacitatea de autocunoatere(fina,profunda,diferentiata),de abstractizare si generalizare psihologice abstracte,indemanarea de a ptrunde in intimitatea vieii psihice se de realiza corelaii subtile. z)Tipurile de personalitate(unitar si armonios dezvoltat; instabil; dedublat; accentuat).Aceasta tema reiese fie din ntreaga compunere a subiectului, fie din unele fragmente concentrate ale ei, fiind relevanta pentru abilitatea surprinderii caracteristicilor tipice ale personalitatii,pentru judecarea ei dup esena si nu dup aparenta. Evaluarea celor 27 de teme si 52 de subteme ale cunoaterii de sine se realizeaz dup urmtorul sistem de criterii: completitudinea/in completitudinea lucrrilor(numrul temelor si subtemelor coninute) care evidentiaza fie capacitatea subiectul de a se adapta fara dificultate sarcinii de autoforare,spiritul activ de cooperare,dorinta expresa de autocunoastere,un grad mare sau mijlociu de transparenta psihica, ceea ce coincide cu o mai buna funcionare mecanismelor de protectie,fie reticenta, netransparenta psihica, redusa cunoatere de sine, spiritul opozant,superficialitate,platitudine,oboseala,fapt care releva funcionarea defectuoasa a mecanismelor de protecie sau blocarea lor. dominaia temelor(frecventa unora dintre ele in raport cu totalul general) indica punctele de maxim interes ale procesului autocunoasterii,trasaturile caracteristice, chiar definitarii ale subiectului;o dominanta exagerata ar putea fi coincidenta cu anumite tendine exclusiviste sau chiar psionevrotice,traducand diverse tensiuni latente ale procesului adaptativ; coninutul lucrrilor deplaseaz analiza de pe aspectele cantitative,furnizand informaii cu privire la natura, geneza, valoarea, devenirea personalitatii si a insusirilor ei, la incarcatura cognitiva sau afctiv-motivationala a compunerilor, la gradul de angajare in sarcina, la ecoul celor redactate in constiinta subiectului;

Pagina 103 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

coerenta/incoerenta compunerilor releva fie nivelul nalt de dezvoltare al gandirii,consecventa ei, capacitatea de triere a informaiilor, spiritul intelectual clar si ferm, cursivitatea exprimrii, usurinta inlantuirii logice si expresive a ideilor, putina corelrii si diferenierii acestora, fie lipsa de suplee intelectuala, nedirectionalitatea inteligentei, neclaritatea intelegerii sarcinii, insuficienta concentrrii si selectivitatii gndirii; contradiciile si contrazicerile sunt semnificative pentru logica si profunzimea gndirii, pentru consecventa si adevrul ei, prezenta lor indica superficialitatea si inconsecventa gndirii, ce traduc diverse dezechilibrri psihice, dezvoltri dizarmonice ale personalitatii, existenta unor tendine accentuate sau agresiv-latente; predominanta lor echivaleaz cu dezvoltarea nearmonioasa a personalitatii sau cu imaturitatea ei; relevanta insusirilor si trsturilor descrise pentru persoana in cauza, fapt care ajuta la identificarea rapida a subiectului, la utilizarea datelor in procesul educrii capacitatii de intercunoastere; cum gradul de relevanta a insusirilor si trsturilor psihice este diferit, ntinzndu-se de la foarte relevante pana la irelevante, nseamn ca implicit aflam si diversele intenii ale subiectului. Analiza secundara urmareste stabilirea manierei generale de redactare a lucrrilor semnificativa fie pentru alte insusiri si trsturi dect cele furnizate expres prin temele si subtemele autocunoaterii, fie pentru unele tendine ascunse ale subiectului ce constituie un potenial latent (pozitiv sau negativ) care oricnd ar putea deveni insa manifest, actual. Noi am desprins sase maniere generale de redactare a lucrarilor,pe care le redm si exemplificam in continuare: maniera autoanalizei si autoprezentarii reci, obiective, incolore, cu insusirea oarecum seaca a informaiilor; maniera filosofarii, uneori profunda, alteori sterila si puerila, uneori personala, originala, implicativa, alteori impersonala, mimetica, detaata; maniera exaltrii poetice, presrata cu metafore, alegorii, comparaii, chiar cu redarea in versuri; maniera laconica, cu rspunsuri vagi, stereotip; maniera tip eschiva,de eludare a raspunsului,de abatere de la subiect; maniera tip amalgam, combinata, cu prezenta a 2, 3, sau chiar a tuturor celorlalte.

d)Chestionar asupra impactului pe care l are srcia asupra activitatii colarului, aplicat cadrelor didactice din Sc. Nr. 141
Pagina 104 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Au fost chestionai 25 de cadre didactice din Sc. Nr. 141, sect.V, cu vrste cuprinse intre 30 si 57 ani, care sunt dirigini, avnd sub observaie si ndrumare un colectiv de elevi intre 20 si 35 de elevi la o clasa , pentru a verifica daca ipoteza emisa in lucrare este verificabila. e)Chestionar general asupra mediului social-economic si cultural familial Au fost chestionai 25 de parinti de la clasele a IV-a din cele 5 clase tinandu-se cont ca in lotul experimental sa fie familii din toate categoriile sociale. Scopul a fost de a culege informaii pentru verificarea unor caracteristici ale mediului familial. f)Testul arborelui (Koch, Stora)-aplicat tuturor copiilor, dar analiza detaliata s-a fcut doar copiilor din studiile de caz Testul a fost aplicat in grup tinandu-se cont ca elevii sa nu aib surse de inspiratie.Au fost explicate sarcinile de lucru, s-a creat un cadru propice pentru a lucra in liniste.Copiii au primit o foaie alba ,un creion si o guma de ters. Dup aplicare se trece la interpretarea testului tinandu-se cont de principalele componente ale desenului unui copac: situarea copacului, ncadrarea lui ,dimensiunea, ordonarea si punerea in pagina; rdcini; trunchiul; ramuri; flori; fructe; schimbri tematice; linia solului; coroana; frunzi; frunze; expresia liniei-umbra si culoare de fond. g)Testul familiei (Louis Corman)-aplicat doar copiilor din studiile de caz. Testul se aplic individual.
Pagina 105 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se lucreaz cu creionul negru, dar se pot folosi i creioanele colorate. Se interzice falosirea gumei de ters. Se dau explicaiile necesare, apoi este lsat copilul s deseneze familia aa cum i-o imagineaz. Pentru interpretarea testului se ine cont de: elemente formale:-trsturi izolate; -structuri de ansamblu; Avem trei niveluri de interpretatre:-nivelul grafic; - nivelul structurilor formale; -nivelul coninutului; Desenul familiei este orientat spre lumea social i convenienele ei, deprtndu-se de realitatea obiectiv pentru a da prioritate propriilor tendine ale subiectului, concepiei sale personale cu privire la viaa de familie. Testul familiei este uor de aplicat i ofer o nelegere rapid a situaiei subiectului. Exprim activitatea imaginativ creatoare a copilului, permind explorri de profunzime, complexe. El mai evideniaz conflictele fraternale i compexul Oedip, modul n care se situeaz un copil n familie, alegerile sale i dificultile care stau n faa sa. Psihologia releiilor interpersonale nu poate fi neleas fr referine permanente la psihanaliz. Conflictele pe planurile sondate de test au efecte grave n conduita colar.

Capitolul V- Analiza rezultatelor si interpretarea lor

A) Testul Raven

Dup aplicarea acestui test mai multor elevi din clasele a IV-a-peste 70 elevi-s-au ales cei a cror Q.I. se ncadra peste gradul de inteligenta sub medie.

Elevi cu
Pagina 106 din 145

Elevi normali

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

handicap social 11 Gr.I Gr. II Intelig. superioara Intelig. peste nivel mediu Depaseste 95 centile Depaseste sau atinge 90 centile Depaseste sau atinge 75 centile Depaseste 50 centile Sub 50 centile Nu depaseste 25 de centile 25 Testul Raven 25 5 9 10 1 14

Gr.III

Intelig. de nivel mediu

Gr. IV Total

Intelig. sub nivel mediu

Pagina 107 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

25

14 11 9 5 10

Inteligenta superioara peste 95 centile Inteligenta peste nivel mediu mai mare sau egala cu 90 centile Inteligenta peste nivel mediu peste 75 centile

1
Elevi cu handicap social Elevi fara handicap social

Total

B) Testul Similitudini S-a aplicat testul la 50 de elevi din clasele a IV-a urmrindu-se in ce msura factorii socio-culturali influenteza sau nu rezolvarea testelor. Aceasta proba solicita, intr-o succesiune logica, operaiile de analiza, comparare, sinteza si clasificare.

Pagina 108 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Folosirea unui criteriu de clasificare in rezolvarea unui item, descoperirea si folosirea unui alt criteriu in rezolvarea itemului urmtor implica o flexibilitate a gndirii. Percentile 90 80 70 60 50 40 30 20 10 Total 25 25 Daca la rezultatele de la Testul Raven nu se observa diferente foarte mari intre cele doua grupe, la acest test descoperim ca muli elevi au obinut punctaj inferior ceea ce nseamn ca acetia au un vocabular srac, nu citesc , iar familia comunica foarte puin cu ei, fiind preocupai mai mult de asigurarea hranei, a imbracamintei sau au alte activitati mai putin aceea de a ajuta copilul sa se dezvolte normal, sa fie educat, instruit, lsnd aceasta sarcina numai in seama scolii. Elevi cu handicap social 2 1 3 4 4 2 7 1 1 Elevi fara handicap social 10 4 1 7 0 0 3 0 0 Media aritmetica 6 2.5 2 5.5 2 1 5 0.5 0.5 Media ponderata 2.82 social-3.75 Elevi cu handicap socialElevi fara handicap

SIMILITUDINI

Pagina 109 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Total

25

Elevi fara handicap social

10

Elevi cu handicap social

2 0

Pagina 110 din 145

3 5

90

4 10 80

70

4 60

2 15 50 40

30

7 20 20

10

1 1 25 30

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

elevi cu handicap social 17% Elevi fara handicap social 83%

10 8 6 4 2 0 Cu handicap Fara social handicap social Media aritmetica

90 centile 80 centile 70 centile 60 centile 50 centile 40 centile 30 centile 20 centile 10 centile

C) Testul arborelui

Pagina 111 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acest test a fost aplicat tuturor elevilor din lot. Observaiile vor fi generale artnd doar semnificaia din perspectiva psihosociala si culturala a subiecilor. S-au observat urmtoarele: subiecii din grupa elevilor cu handicap social au o capacitate adaptativa mai mica dect subiecii din grupa a doua (8 din 25 si 12 din 25); numrul subiecilor care au dificultati de adaptare sau de relaionare sau de integrare in grup este egal la cele doua grupe testate.(12 si 12); la ambele grupe am ntlnit subieci care au un spirit fantezist, amuzant, predominarea principiului plcerii.(2 si 3); doar in grupa elevilor cu handicap socialam ntlnit copii care se simt mai bine intrun mediu protejat.(3 subieci); nevoia de a fi apreciai apare la ambele grupe la un numr de subieci sensibil egali (7 si 6); numai la grupa elevilor fara handicap social am ntlnit subieci cu tendina de izolare (4), greu educabili (2), cu dorina agresiva de afirmare sociala (5) si avnd o falsa estimare a realitatii(11)din numrul total al grupei de 25. Elevi cu handicap social-4.4 Capacitate adaptativ Dificulti de adaptare, de relionare, de integrare n grup Spirit amuzant, fantezist Se simt bine ntr-un mediu protejat 2 3 3 0 2.5 1.5 8 12 12 12 10 12 Elevi cu handicap social Elevi fr handicap social Media Media aritmetica ponderata

Pagina 112 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nevoia de a fi apreciat Tendina de izolare Greu educabili Dorin agresiv de afirmare social Fals estimare a realitii Total

7 1 0 0 0 25

6 4 2 5 11 25

6.5 2.5 1 2.5 5.5

TESTUL ARBORELUI

Pagina 113 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Elevi fara handicap social

12

12

11

0 3

Elevi cu handicap social

12

8 0 10

20

Capacitatea adaptativa Dificultati de adaptare,de relationare si de integrare in grup Spirit amuzant,fantezist Se simt bine intr-un mediu protejat Nevoia de a fi apreciat Tendinta de izolare Greu educabil Dorinta agresiva de afirmare sociala Falsa estimare a realitatii

7 30

0 1 40 50 60

Testul arborelui

Pagina 114 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Elevi cu handicap social 40%

Elevi fara handicap social 60%

Pagina 115 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

12
Capacitate adaptativa

10

Dificultati de adaptare,de relationare si de integrare in grup

Spirit fantezist

8
Se simt bine intr-un mediu protejat

Nevoia de a fi sprijinit

Tendinta de izolare

4
Greu educabil

Dorinta agresiva de afirmare sociala

Falsa estimare a realitatii

Cu handicap social

Fara handicap social

Media aritmetica

D) Testul Cine sunt eu?

Elevi fara

Elevi cu

Media

Media

Pagina 116 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

handicap social Analiza preliminar Complexitate Simplitate Simplitate,mobilitate Inertie,rigiditate Dominanta temelor Identitate Trsturi fizice Trsturi psihice Rezultate la invatatura Preferinte,dorinte Sistemul relaional Analiza secundara Maniera rece cu insiruirea seaca a informaiei Laconic, cu rspunsuri vagi,steriotipe Amalgam Total 20 25 2 19 6 19 6 25 25 23 20 23 19 3

handicap social

aritmetica

ponderata FS 11.2 HS 14.2

4 21 4 21 20 16 3 7 5 10 21

11.5 13.5 11.5 13.5 22.5 20.5 13 13.5 14 14.5

30.2 11.16

11.6 3.77

12

3 25

11.5

Pagina 117 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

25 20 15 10 5 0

Complexitate Simplitate Suplete Inertie Identitate Trasaturi fizice Trasaturi psihice Rezultate la invatatura Dorinte Relatii Maniera rece,seaca

Fara handicap social

Cu handicap social

Media aritmetica

Laconic,stereotip Amalgam

35 30 25 20 15 10 5 0 Analiza secundara Fara handicap social Cu handicap social Dominanta temelor Analiza preliminara

Urmrind rezultatele din tabel se observa urmtoarele: la elevii fara handicap social predomina complexitatea compunerii, iar la elevii cu handicap social predomina simplitatea compunerii; aceleai rezultate ntlnim si la simplitate, mobilitate si inerie , rigiditate. toi elevii din prima grupa se identifica personal si numai 20 din 25 reuesc acest lucru in grupa a doua;

Pagina 118 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

isi recunosc trsturile fizice toi din prima grupa, dar numai 16 din a doua; diferente foarte mari ntlnim la recunoaterea trsturilor psihice (23-3), la menionarea rezultatelor la invatatura (20-7), la identificarea dorinelor, preferinelor (23-5); se observa ca elevii cu handicap social au probleme in relaiile cu cei din jurul lor (19-10) mult mai mult dect elevii fara handicap social; diferente semnificativ de mari ntlnim in modul de redactare al compunerii intr-o maniera rece, doar cu insiruirea seaca a informaiilor si acelea destul de putine;Astfel in prima grupa identificam 3 compuneri de acest gen si 21 de compuneri asemntoare la elevii cuhandicap social; in prima grupa s-a observat ca maniera de redactare a compunerii de tip amalgam este ntlnita la 20 elevi ,deoarece aceste compuneri dein si foarte multe inforamtii despre persoanele respective in comparaie cu cei din grupa a doua la care ntlnim doar 3 compuneri de acest gen, deoarece aceste compuneri sunt foarte srace in informaii;

E) Chestionarul asupra impactului pe care l are srcia asupra activitatii colarului ,aplicat cadrelor didactice din Sc. Nr. 141 a urmrit sa observe care este situaia materiala si situaia la invatatura a elevilor din scoal noastr si, daca aceasta situaie este cunoscuta de ctre cadrele didactice din scoal. S-au constatat urmtoarele: 1-starea materiala s-a inrautatit in ultimii 10 ani la 21 c.d. din 25;-84% 2-cauzele sunt:-somaj-7-28%;noi nasteri-2-8%;-sanatate-4-16%;-pensionare-1-4%;alte motive-11-44%; 3-hrana si intretinerea apartamentului sunt problemele care necesita cheltuieli mai mari la 18 c.d. din 25;-72% 4-starea de sntate a membrilor familiei colarilor poate fi influenata de saracie-23 c.d. din 25;-92% 5-jumatate din c. d. cunosc unde locuiesc elevii si condiiile lor materiale.-50% 6-22 c.d.din 25 cred ca performantele la invatatura sunt influenate de aceste condiii;88% 7-13 c.d. cred ca nu vor sa citeasc in plus-52%;2 c.d. tiu ca au biblioteca acasa8%,iar 10 c.d. tiu ca ali elevi frecventeaz biblioteca scolii-40%; 8-14 c.d. cunosc ca sunt familii care primesc ajutoare de la fundatii,de la primrie de la secte religioase sau de la O.P.C.-84%
Pagina 119 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

9-17 c.d cunosc ca elevii nu au un regim alimentar regulat si bogat in vitamine;-68% 10-21 c.d. au rspuns ca au elevi care vin fara haine corespunztoare anotimpului sau nu au toate rechizitele;-84% 11-23 c.d au rspuns ca starea materiala a familiei creeaz dificultati in colarizarea copiilor;-92% 12-aceste dificultati se regsesc in: asigurarea hranei, a vestimentaiei si a rechizitelor; 13-18 c.d. din 25 susin ca aceti elevi care au probleme sociale frecventeaza cursurile scolii;-72% 14-motivele pentru care unii elevi nu frecventeaz sunt: preocupare colara nesusinuta de parinti;dezinteres pentru scoal al copilului saulipsa veniturilor; 15-Toate c.d. susin ca pregtirea colara este importanta pentru reuita in viata a copilului;-100% 16-doar 2 c.d. din 25 susin ca parintii acestor elevi vin sa se intereseze de situaia colara a copiilor lor;-8% 17-21 c.d din 25 cred ca srcia influenteaza apariia tulburrilor de invatare la copii;84% 18-printre cauze enumeram:lipsa hranei,a rechizitelor,a imbracamintei, a ajutorului parintilor care isi petrec mult timp la serviciu, dezinteres, dar si lipsa energiei, puterii de a invata sau tristeea, izolarea. 19-cele mai multe c.d. considera ca aceste probleme pot fi rezolvate in primul rnd prin implicarea mai mult a statului,a familiei si a comunitatii; 20-cele mai multe c.d. au considerat ca un rol important in pregtire elevilor pentru viata l au:scoala, familia, biserica si comunitatea.

Srcia influeneaz apariia tulburrilor de nvare la colarii mici

Pagina 120 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nu 16%

Da 84%

Starea material precar a familiilor creeaz dificulti in scolarizarea copiilor

Nu 8%

Da 92%

F) Chestionarul general asupra mediului social-economic si cultural familial a fost aplicat parintilor elevilor de la clasele a IV-a din Sc.141, sect.V. Lotul a fost compus din 21 barbati si 4 femei, toi capi de familie, cu vrste cuprinse intre 35 ani si 45 ani; 21 casatoriti, 1 necasatorit,2 divortati,1 vduva ;8 familii au un singur copil, 8 familii au cate 2 copii, 6 familii au cate 3 copii 2 familii au 4 copii si 1 familie are 6 copii. Ocupatii:-muncitori-19;vanzator-1;alte ocupatii-5; Studii:-facultate-2;liceu-12;scoala profesionala-9;gimnaziu-2; Venituri:20 din 25 de parinti au ca venituri salariile si alocaiile copiilor.

Pagina 121 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

21 imobile sunt proprietate privata, iar 4 sunt proprietate de stat;8 familii au 1 camera;10 familii au 2 camere;3 familii au 3 camere si 4 familii au 4 camere; 17 dintre familii au copii in ciclul primar,4-la gimnaziu, 2-la liceu si 2 la facultate;68% 19 cred ca veniturile nu sunt in acord cu munca depusa;-76% 13 dintre ei cred starea materiala s-a inrautatit in ultimii 10 ani;-52% 6 din 25 susin ca aceasta inrautatire se datoreaz salariilor prea mici si a costurilor mult prea mari fata de veniturile lor;-24% cele mai mari probleme sunt pentru procurarea hranei si pentru intretinerea apartamentului; 19 din 25 au o stare de sntate satisfctoare; -76% 15 din 25 au cheltuieli mai mari pentru medicamente;-60% 21 din 25 nu locuiesc cu alte persoane;-84% 21 din 25 nu sprijin alte persoane, nu le intretin;-84% 14 din 25 au un loc special in locuina unde copiilor isi pregtesc leciile;-56% 18 din 25 nu au fost la teatru, cinematograf sau alte manifestri culturale;72% 21 dintre familii nu au o biblioteca proprie-84%, dar in 10 dintre aceste familii copiii frecventeaz biblioteca scolii sau alte biblioteci-47%; nici o familie chestionata nu primete ajutor din alta parte; produsele cumprate in ultimele 2 saptamani sunt repartizate astfel in funcie de frecventa cu care au fost cumprate : carne, mezeluri, fructe, lapte si produse din lapte, oua, mai puin peste, legume si paste finoase, iar alcool si tigari ,in cantitati foarte mici si doar in cteva familii; toate familiile chestionate pot sa asigure cel puin 3 mese pe zi, chiar mai multe; suma cheltuita in septembrie 2002 pentru rechizite s-a situat intre 300 000 lei si 1 000 000 lei pentru 1 copil; 1 singur printe recunoate ca nici un copil nu are haine si incaltaminte potrivite anotimpului, iar 3 ca o parte din copii au haine si incaltaminte potrivite sezonului; 13 din 25 susin ca starea materiala precara poate crea dificultati in colarizarea copiilor, ntampinand greutati in procurarea rechizitelor , a imbracamintei si incaltamintei adecvate si a hranei;-52% toi copiii au fost declarai promovai la sfarsitul anului colar 2001-2002, avnd o situaie colara buna sau parial buna,avand anumite materii note sau calificative mai mici, dar nu sub cele de trecere;-100%
Pagina 122 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

toi parintii considera ca pregtirea colara este importanta pentru reuita in viata a copiilor;-100% 24 din 25 au fost de 3 ori sau chiar mai multe ori la scoal intr-un an colar;-96% toi considera ca un grad superior de colarizare poate asigura un loc de munca mai bun;-100% toi discuta cu copiii lor despre situaia scolara,unii fcnd acest lucru zilnic;-100% 21 din 25 considera ca alegerea viitoarei profesiuni trebuie sa fie hotrta impreuna:parinti-copii ;-84% 1 singur printe considera ca fiul sau fiica lui ar trebui sa se angajeze la terminarea gimnaziului din 25;-4% 6 din 25 cred ca locurile de munca oferite nu corespund dorinelor parintilor sau copiilor-24%, dar 19 dintre ei nu ar avea posibilitatea sa-i obtina un loc de munca singur sau sa aib o alta posibilitate de a finana copilul sau-76%; 24 din 25 cred ca scoal are un rol important in pregtire tinerilor pentru viata.

Copiii lor au loc special amenajat pentru pregtirea leciilor

Nu 44%

Da 56%

Starea material precar poate crea dificulti n colarizarea copiilor, n procurarea rechizitelor, a mbrcmintei si nclmintei necesare

Pagina 123 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nu 48%

Da 52%

G) Studii de caz: A.R. : 16 mai 1992;4 membri;o garsonier conf.III,mama pensionar invaliditate, tatl muncitor; calificative de satisfctor i de bine; testul Raven, 96 centile, inteligen medie; testul Similitudini, 90 procentile din 100; testul C.S.E.; Eu sunt un biat bun, milos, prietenos, nalt, slab, credincios, cu ochi cprui, nzdrvan, sunt Andrei Robert cel mai bun prieten al lui Adi.(aspect fizic, trsturi psihice, relaii interumane); testul arborelui: vitalitate, dorina de a atrage atenia, lupta unor tendine contrare, nervozitate, anxietate, sim social civic, atitudine pozitiv fa de semeni, dificulti adaptative resimite puternic de subiect, releionare ncordat nevoia de sprijin; testul familiei: distanare afectiv, probleme de adaptare, relaie distanat de mam, avnd un sentiment de culpabilitate, mama nu are autoritate, este posesiv, l dojenete mereu, dorin de contact social, tatl autoritar; Elevul are rezultate slabe la nvtur, este timid, nu este sigur pe ceea ce a nvat acas, dar uimete cu rspunsurile deosebite la leciile de predare, obinnd ns la lucrrile scrise calificative mici. L.N. :11 noiembrie. 1992; 4 membri; ap. cu 4 camere, tatl decedat, mama ngrijitoare, doi frai studeni, sora cu probleme de sntate, internat de mai multe ori ntr-un an, venituri reduse;

Pagina 124 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Calificative de f.bine; Testul Raven, 107 centile, inteligen superioar; Testul Similitudini, 90 procentile din 100; Testul C.E.S.: Salut! Eu am zece ani, sunt din fire mai glumea, simpatic i bun. Nu mi place s m laud, dar sunt bun la nvtur. Nu mi place s iau note mai mici de apte. M-am nfuriat foarte tare atunci cnd la un concurs ( pentru pregtire suplimentar-preselecie) nota trei!. A fost cea mai oribil zi din viaa mea. Dar promit, cu mna pe inim, c de acum nainte voi nva mult,mult,mult peste limite. AaAi aflat despre mine la coal, dar acas? Acas, suntEuCe vrei s v spun acum Sunt ct de ct harnic: eu ngrijesc pisica, atunci cnd lipsete sora mea, mai ngrijesc televizorul, uitndu-m la el, mai ud florile din cnd n cnd..Este de ajuns. Nu v mai spun nimic. Pasiunile mele sunt: cercetarea(Titanicului, poate), cititul, dansul i jocurile. Din cnd n cnd mai rezolv exerciii(un comar!). S dau cteva date despre mine: nu sunt nalt, sunt slbu, ochii verzi, prul este blond-castaniu-rocat i cea mai important dat: mi-am srbtorit ziua de nume pe 6 decembrie. Este de ajuns ca s v putei da seama cine sunt. V salut i..succes!(trsturi fizice psihice, rezultate la nvtur, dorine ,realizri,pasiuni,compunere complet, bine structurat, separ activitile de la coal de cele de acas); Testul arborelui: aptitudini practice, apreciere, dar fals estimare a realitii, nchidere n sine; Testul familiei: afeciune foarte intens (este nconjurat cu braele de mam), dorina de contact social, familie fragil (nali i foarte slabi),pisica este un membru al familiei suplinind astfel lipsa tatlui). Are calificative foarte bune deoarece este atent la ore, este dornic de a afla mai multe, i place s caute lucruri noi, s fie mereu n frunte, s fie apreciat, sufer atunci cnd rezultatele nu sunt dup ateptri, este bine educat tiind s vorbeasc mereu cu respectul cuvenit. 3)D.B. :3 ian.1991, 3 membri, garsonier conf. III,mama casnic, tatl omer, lucreaz doar cnd gsete accidental de lucru;

Pagina 125 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Calificative de insuficient i de satisfctor,lipsete des sau ntrzie la prima or, prinii nu-l supravegheaz, nu se intereseaz de situaia lui colar, chiar dac au promis acest lucru de foarte multe ori; Testul Raven, 81 centile, inteligen sub medie; Testul Similitudini, 30 procentile din 100; Testul C.E.S.:Eu sunt un copil n clasa a IV-a C.Eu stau acas i m joc cu jucriile i cu mainile. Eu m joc cu copiii, cu mingea. Seara eu m uit la televizor. Tata seara m pune s dorm.,iar mama m scoal dimineaa s mannc,iar dup aia m duc la coal, iar cnd vin mi fac temele i apoi m uit la televizor la desene.(dorine, simplitate); Testul arborelui: spirit ngust domestic, capacitate redus de integrare n grup, fals estimare a realitii, superficial, spirit influenabil, iritabil n relaiile cu semenii, nu poate rezolva situaiile complicate; Testul familiei:simplist,schematic, n josul paginii, tatl este redat ca un copil avnd aceleai dimensiuni cu ale lui-negarea realitii n care nu se poate adapta-mama are o mn mai mare, este desenat ca un om matur, sugereaz c este mai autoritar . Lipsete des sau ntrzie la prima or, prinii nu-l supravegheaz, nu se intereseaz de situaia lui colar, chiar dac au promis acest lucru de foarte multe ori, nu dorete s primeasc ajutor de la colegii si, este retras nu se joac cu ceilali colegi n pauze; 4)R.I.D.:13 oct.1992; 5 copii i 3 aduli ntr-un apartament de dou camere, confort III,bunica st intr-o camer cu un singur copil restul familiei stnd n cealalt camer; tatl este omer, mama pleac de acas foarte des, lipsind zile i nopi, copiii fiind ngrijii de bunic; Calificative de satisfctor i cteva debine; Testul Raven,97 centile, inteligen medie; Testul Similitudini, 50 procentile din 100; Testul C.E.S.Eu sunt mai ru, m bat cu colegii, cteodat nu mi fac un exerciiu de la tem, vorbesc n or, nu prea i ascult pe prini, mi fac temele trziu.(rezultate la nvtur, simplitate, trsturi psihice negative). Testul arborelui: la exterior vesel, dar n interior nesigur, abtut, ataare de trecut, orizont strmt de cunoatere, sensibilitate, inhibiie, inconsecvena motivaiei relaionale, fragilitate psihic, agresivitate n relaionare, fals estimare a realitii); Testul familiei: nu apar n desen el ca persoan i nici bunica lui, tatl este suprat, mama are gura mare, deschis, o sor este aezat n josul paginii; nemulumirea fa de
Pagina 126 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

propria persoan i dorina de a fi cu totul altfel, reacie depresiv, conversiunea agresivitii n autoagresivitate i culpabilitate. Mama este foarte nervoas, i bate cu picioarele sau cu alte obiecte din cas, nu-i ngrijete deoarece nu vine dect foarte rar acas i atunci pentru a-i certa ,a le lua din alimente sau din bani, are un cerc de prieteni dubioi fiind nevoit s umble cu un cuit asupra sa pentru a se putea apra. Are 32 ani, iar soul 46 ani. Nu se neleg, el a rmas fr serviciu, ncercnd s se ocupe de educarea celor 4 copii, dar neavnd nici o autoritate asupra lor. Bunica este cea care i ngrijete, i aduce i i duce la i de la coal, se intereseaz de situaia lor colar (doi de vrst colar i doi de vrst preclar, dar care stau acas).In timpul testelor am observat c avea momente in care nu se pute concentra, necesitnd o pauz de cteva minute pentru a pute continua. 5)N.M.V.:11 dec.1992;2 membri, este ncredinat din 20.07.1999, prin Hotrrea nr.602,Centrului de Plasament Sf. Ana;mama-portar la un cmin studenesc; Calificative de bine i de satisfctor; Testul Raven, 96 de centile, inteligen medie; Testul Similitudini, 30 procentile din 100; Testul C.E.S.:Eu sunt bun, cteodat sunt rea, dar nu ca s bat pe cineva ci c sunt suprat pe cineva ,c am pierdut un un lucru, c am certat pe cineva.(simplitate, cteva relaii umane, cteva trsturi psihice negative); Testul arborelui: contacte sociale speciale; inconsecvena motivaiei relaionale, caracter ezitant, voin de adaptare social, capacitate redus de integrare n grup, spirit de observaie, nevoia de a-i etala capacitile; Testul familiei: apare ea i mama ei, capul este mare n raport cu restul corpului, trunchiul este subire,o mn este mai lung dect cealalt, predomin n ambele desene prul strns n codie lungi cu bucle;dorn de contact social, sentimente de culpabilitate legate de tendine agresive, lipsa urechilor poate arta c are probleme de auz, ine foarte mult la mam deoarece prul este desenat ca al ei, dorete s fie iubit i s se integreze cu grupul clasei. Caracterizarea general: Profil psihologic: A)Procese i nsuiri psihice: -percepia-bun reprezentare a obiectelor, a mrimilor, formelor, bun corelare a structurilor grafice cu cele sonore;
Pagina 127 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-memoria-bun, reine uor, reproduce fidel, stabil; -gndirea-inteligen medie, gndire flexibil, capacitate de adaptare, comparaie, analiz; -limbajul-corect, coerent, fluent; -atenia-vocabular bogat n limitele vrstei, capaciti de concentrare a ateniei; B)Trsturi de personalitate: -temperamentul-deschis, social, comunicativ, calm, echilibrat-flegmatic; -caracteriale-trsturi voluntare-prezint autocontrol; -trsturi afective-echilibru emotiv stabil; -atitudinea fa de sine-distrat, o bun imagine a eu-lui; -atitudinea fa de alii-prietenoas, uor egoist; Mama ine la ea, o ia foarte des la cminul studenesc unde este portar i unde locuiete ntr-o camer. Cnd are liber o ia chiar mai multe zile, se intereseaz de ea la coal. Dorete ca s stea ct mai mult cu ea de aceea vrea ca de la anul colar viitor s o ia s stea mpreun i s mearg la o coal mai aproape de serviciu ei. 6) D.E 11 ian. 1992, 3 copii ,2 aduli,locuiesc ntr-un apartament de 2 camere confort III, prinii sunt muncitori. Calificative Foarte bine, Testul Raven,100 centile,inteligen superioar; Testul Similitudini,90 centile din 100; Testul C.S.E.:M numesc Edwina. Am 10 ani i nv la Scoala I.I.C.Brtianu din Bucureti. Sunt de statur potrivit, am prul brunet i sunt puin slbu.Materiile mele preferate sunt matematic a,romna i civica. Cu colegii i amicii mei m neleg destu lde bine i cred c eu gndesc mai matur dect ei . M neleg bine i cu familia mea. Sunt cea mai mic dintre frai i cea mai rsfat, dar asta nu nseamn c nu ajut la treburile gospodreti. De micm mama m-a nvat s fiu ordonat i cuminte. Cnd voi crete mare mi doresc s fiu doctor,pentru c mi place s ajut oamenii. (identitate, trsturi fiyice, rezultate la nvtur, relaii interumane, dorine ); Testul Arborelui: iritabil n relaiile cu semenii ,dorina de afectivitate ,de apeciere. Compunere : Casa mea: Locuiesc pe strada P.,ntr-un bloc ,la etajul trei. Apartamentul nu este mare. Are dou camere, un hol, o baie i o buctrie.

Pagina 128 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Locul meu preferat este sufrageria deoarece rafturile mobilii sunt pline de jucrii de plu, jucrii pe care eu le ador. n aceast camer eu mi fac leciile. Tot aici se mai afl i un televizor i canapeaua. Buctria nu este mare. Aici mama i petrece cele mai multe ore, gtind tot felul de mncruri i dulciuri. n dormitor i fac temele leciile sora i fratele meu. Seara, dac ne-am terminat temele, ne uitm la televizorul din dormitorul nostru, dup care adormim. Baia nu este spaioas. Ea conine toate lucrurile necesare ntr-o astfel de ncpere. Chiar dac apartamentul meu nu este mare i luxos,eu sunt de prere c cel mai mult conteaz atmosfera din interiorul lui, adic bun nelegere dintre mine,fraii i prinii mei.

CAPITOLUL VI Consideraii generale In discuiile referitoare la factorii care determina apariia si perpetuarea handicapului social, prerile cercettorilor sunt impartite, complexitatea fenomenului nepermitand delimitarea exacta a ponderii acestora si nici gsirea unor soluii universal valabile. In colile de cartier vom ntlni destul de des acest handicap, deoarece in astfel de cartiere triesc familii cu posibilitati materiale reduse, unele mult sub pragul de srcie, familii in care apar discuii datorita lipsei resurselor banesti, apar violentele domestice, divorurile sau abandonurile fie a unui printe, fie a copilului tentat de libertatea strzii. Ideea ca starea de srcie se perpetueaz de regula de la o generaie la alta, atrage atenia asupra situaiei copiilor care cresc intr-un mediu de dependenta sociala. Este cunoscut faptul ca parintii ncearc de cele mai multe ori sa nlesneasc copiilor participarea la viata sociala. Probleme apar insa cnd nivelul de educaie al parintilor este redus, cnd srcia se afla de mai multe generaii in familie, nsprind situaia, astfel ca legturile copiilor cu cei de aceeai vrsta devin foarte dificili, deoarece prietenii nu pot veni in vizita, condiiile de locuit fiind oarecare, iar mprejurimile periculoase pentru joaca. Probleme grave exista cu privire la cunoaterea posibilitatilor de colarizare sau a instanelor care ar putea furniza informaiile legate de acest aspect. Problema anselor egale in invatamant capata un nou aspect in cazul abordrii acesteia sub forma reletiei dintre

Pagina 129 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

invatamant si viitorul forei de munca, in special pentru copiii din medii srace, aflate sub semnul dependentei fata de ajutorul social. Aceasta lucrare e inspirata de descoperirea unei realitatii deosebit de dure privind condiiile de trai si de educaie ale unei colectivitati de oameni sraci ce locuiesc in sectorul 5 al Bucurestiului, iar copiii frecventeaz in mare parte Sc.Nr. 141I.I.C.Bratianu. In urma testelor aplicate am observat c dificultile de nvare ntlnite la o parte din aceti copii, au cauze multiple i c ntr-adevr acolo unde ntlnim mai muli factori perturbatori copiii ntmpin greuti n activitatea colar. In familiile n care exist interes de a iei din aceast situaie, unde exist mult afeciune, linite, echilibru sufletesc, copiii respectivi reuesc s obin rezultate bune, chiar unii foarte bune, dorind i ei s ias din aceast stare, dorind s se afirme. Acolo unde cel puin un printe nu se intereseaz de familie, greutatea cznd pe umerii doar unuia dintre ei i familia este compus din copii minori, se observ c apar dificulti de nvare, dar i de relaionare, de adaptare. Aceti copii nu fac fa unei activiti ndelungate sau dac sunt supui unui stres ct ar fi de mic. In urma celor observate consider c obiectivele cercetrii au fost atinse, iar ipoteza cercetrii s-a dovedit a fi real. Cred c rezolvarea acestor probleme se poate realiza prin implicarea factorilor de decizie, a comunitii locale, a colii prin cunoaterea bine a fiecrei situaii n parte i gsirea soluiilor optime fiecreia, prin crearea unor Reele de intervenie comunitar multidisciplinar de ctre O.N.G.-uri, O.P.C.-uri care s ajute concret fiecare familie aflat n dificultate.

ANEXA I

I)Chestionarul asupra impactului pe care l are srcia asupra activitatii colarului, aplicat cadrelor didactice din Sc. Nr. 141

Vrsta Sex

Pagina 130 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.Apreciati ca starea materiala a familiei s-a inrautatit in ultimii 10 ani? a. da b. Nu c.putin d. Foarte mult 2.Daca da, care credei ca este cauza? a.somaj b.divort c.decesul unuia dintre soi d.abandonari e. Noi nateri f.sanatate g. Pensionare h. Alte motiv (care) 3.Care din urmtoarele cauze ar crea probleme in asigurarea condiiilor de viata dorite de o familie? a. hrana b. Imbracamintea c. Intretinerea apartamentului d. Chiria e. Medicamente f. Alte cheltuieli 4.Credeti ca starea de sntate a membrilor familiei colarilor poate fi influenata de srcie? a. da b. Nu 5.Stiti in ce condiii invata si locuiesc elevii clasei pe care o conducei ca diriginte? a. da b. Nu 6.Cum influenteaza aceste condiii performantele elevilor la invatatura? a.putin b.deloc c.cateodata d.intotdeauna 7.Cunoasteti daca: a.o biblioteca dotata acas b.frecventeaza alte biblioteci c. nu doresc sa citeasc in plus 8.Stiti daca familiile srace primesc ajutoare din alta parte. De unde? a. da b. Nu 9.Elevii din clasa dumneavoastr au un regim alimentar regulat, bogat in vitamine? a. da b. Nu c. Nu tiu 10.Aveti elevi in clasa care vin la scoal fara rechizite, haine corespunztoare anotimpului? a.toti b.o parte c. Nici unul 11.Starea materiala a familiei creeaz dificultati in colarizarea copiilor? a. da b. Nu 12.Daca da, in ce mod? a. in asigurarea hranei b. In asigurarea vestimentaiei c. In asigurarea rechizitelor d. In alte forme 13.Acesti elevi frecventeaz coala in mod regulat? a. da b. Nu c. Uneori 14.Care sunt motivele, daca unii din copii nu frecventeaz coala?
Pagina 131 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

lipsa veniturilor b. Vagabondaj c. Dezinteres pentru scoal al copilului d. Preocupare colara nesusinuta de parinti e. schimbarea strii civile f. Starea de sntate 15.Pregatirea colara e importanta pentru reuita in viata copilului? a. da b. Nu c. Nu tiu 16.Parintii acestor copii se intereseaz de situaia colara a lor in timpul unui an colar? a. da b. Nu c. Uneori 17.Considerati ca srcia influenteaza apariia tulburrilor de invatare la colari? a. da b. Nu c. Uneori 18.Daca da, in ce mod?

19.Cum vedei rezolvarea acestor probleme? prin implicarea familiei b. Prin implicarea scolii c. prin implicarea cadrelor didactic d. Prin implicarea comunitatii e. prin implicarea statului 20.Cine va avea un rol important in pregtirea tinerilor pentru viata? a.scoala b. Familia c. Comunitatea d. Prietenii e. Biserica f.autoritatile

ANEXA II II)Chestionar general asupra mediului social-economic si cultural familial 1.Numarul membrilor in gospodarie. 2.Sexul 3.Varsta 4.Starea civila:-casatorit(a) -necasatorit(a) -divortat(a) -vaduv(a) 5.Nivelul de pregatire scolara: primar, gimnazial, liceal, scoala profesionala, colegiu, facultate.
Pagina 132 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6.Ocupatia: muncitor, tehnician, functionar ,vanzator, casnica, somer, alte ocupatii. 7.Venituri:-salariu -pensie -ajutor de somaj -alocatie de sprijin -alocatie pentru copii -burse scolare -din activitati ocazionale -alte venituri 8.Considerati ca veniturile dumneavoastra sunt in acord cu munca depusa? a.DA b.NU 9.Apreciati ca starea materiala a familiei s-a inrautatit in ultimii 10 ani? a.DA b.NU 10.Daca DA,care credeti ca este cauza? a.somaj b.divort c.decesul sotului d.abandonari e.noi nasteri f.sanatate g. Pensionare h. Alte motive(care?) 11.Care din urmtoarele condiii va creaza probleme in asigurarea condiiilor de viata dorite? a. hrana b.imbracamintea c.intretinerea apartamentului d. chiria e. Medicamente 12.Care este starea de sntate a dumneavoastr? a. foarte buna b. Buna c.satisfacatoare d. Rea 13.Cheltuielile fcute pe medicamente va afecteaz capacitatea de rezolvare a altor probleme? a. DA b. NU 14.Daca locuii cu alte persoane, acestea contribuie la veniturile gospodriei? a. DA b. NU c. Nu locuiesc cu alte persoane 15.Exista alte persoane care nu locuiesc cu dumneavoastr ,dar pe care le sprijinii constant? a. DA b. NU 16.Apartamentul dumneavoastr este: a. proprietate privata b. Proprietate de stat c.subinchiriat 17.Cate camere are apartamentul?
Pagina 133 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a. una b. Doua c. Trei d. Patru 18.Copii au un loc special unde isi fac temele? a. DA b. NU 19De cate ori ai fost de la nceputul anului la: a. cinematograf b. Teatru c. Muzeu d. Alte manifestri culturale(care?) 20.Copiii dumneavoastr : a. au o biblioteca dotata acas? B.frecventeaza alte biblioteci? 21.Sunteti sprijinii material de prieteni,rude,vreo organizaie nonguvernamentala? DA b. NU 22.Daca promii sprijin, in ce mod? a. bani b.imbracaminte c.incaltaminte d. Hrana e. In supravegherea copiilor. f. alte modalitati(care?) 23.In ce msura ajutorul primit contribuie la imbunatatirea situaiei familiei? a. deloc b. In mica msura c. In mare msura. 24.Ce cantitate din urmtoarele produse ai cumprat in ultimule doua saptamani? a. lapte si produse lactate b. Carne de porc,vita,pui c mezeluri d. Oua e. Peste f. Fructe g. Legume h. Paste finoase i. Alcool j.tigari. 25.Cate mese servesc copii pe zi? a. una b. Doua c. Trei d. Patru e. Mai multe. 26.Ce suma ai cheltuit in septembrie 2002 pentru rechizite? 27.Cati dintre copiii dumneavoastr au haine potrivite pentru sezonului? a.toti b.o parte c .nici unul. 28.Cati dintre copiii dumneavoastr au incaltaminte proprie potivita sezonului? a.toti b. O parte c. Nici unul. 29.Starea materiala va creaza dificultati in colarizarea copiilor? a. DA b. NU 30.Daca DA, in ce mod? a. asigurarea hranei b. Asigurarea vestimentaiei c. In asigurarea rechizitelor d. In alte forme. 31.Cati din copiii dumneavoastr de vrsta scolara frecventeaz scoal? a. in ciclul primar b.in ciclul gimnazial c.in liceu d.alte forme. 32.Care sunt motivele, daca unii din copii nu frecventeaza scoala?

Pagina 134 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a.lipsa veniturilor b.vagabondaj c.dezinteres pentru scoala al copilului d.preocupare scolara nesustinuta de parinti f.starea de sanatate 33.Cati dintre copiii dumneavoastra au fost declarati promavati in anul scolar 2001/2002? a.in ciclul primar b.in ciclul gimnazial c.la liceu d.alte forme 34.In anul scolar 2001/2002 copiii dumneavoastra au o situatie scolara: a.buna b.partial buna c.slaba d.foarte slaba 35.Cosiderati ca pregatirea scolara este importanta pentru reusita in viata a copiilor? a.DA b.NU c.Nu stiu. 36De cate ori in ultimul an scolar ati fost la scoala pentru a va interesa de situatia copiilor? a.o data b.de trei ori c.de mai multe ori d.nu stiu 37.Considerati ca un grad de scolarizare superior asigura sanse pentru ocuparea de locuri de munca mai bune? a.DA b.NU c.Nu stiu 38.Obisnuiti sa discutati cu copiii dumneavoastra despre situatia lor scolara? a.DA b.NU 39.Daca DA,cat de des? a.zilnic b.din cand in cand c.foarte rar d.deloc 40.Alegerea profesiunii viitoare apartine: a.copiilor b.parintilor c.ambelor parti. 41.Considerati ca fiii/fiicele dumneavoastra ar trebui mai curand sa se angajeze,decat sa-si continue studiile? a.DA b.NU c.Nu stiu. 42.Locurile de munca oferite de scoala corespund dorintelor dumneavoastra? a.DA b.NU 43Daca NU,aveti posibilitatea sa le rezolvati altfel problema? a.DA b.NU 44.Credeti ca in viitor scoala va avea un rol important in pregatirea tinerilor pentru viata? a.DA b.NU c.Nu stiu.

Pagina 135 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANEXA III

III)SIMILITUDINI Numele si prenumele: Vrsta: Nscut Profesia tatlui: A.SARPE-VACA-TIGRU B1.CUI-MONEDA-SARMA 2.TRANDAFIR-CARTOF-ARBORE .. 3.CARTE RADIO-REVISTA C.1.PRUNA-PIERSICA .. 2.PISICA-SOARECE 3.PIAN-VIOARA 4.ORA-SAPTAMANA .. 5.USA-FEREASTRA 6.MUNTE-LAC .. 7.PATRAT-CERC 8.TOPIRE-ARDERE 9.METRU-GRAM
Pagina 136 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

10.PRIMUL-ULTIMUL 11.PAMANT-LUNA 12TRACTOR-STRUNG .. 13.BICICLETA-NAVA COSMICA(RACHETA) .

ANEXA IV

IV)Testul arborelui aplicat tuturor, dar analiza detaliata s-a fcut doar copiilor din studiile de caz Indici de apreciere a desenului I. indici de apreciere Observaia de ansamblu Impresia globala cod Taxonomia parametrilor de interpretare a desenului OA Ideea de sinteza IG Ideea de analiza Plastic-artistica Plastic-detaata Plastic-dizarmonica Expresia grafica R-Radacini T-trunchi C-coroana AC-Alte componente EG Plastic-apatica Clara Puternica, precisa Armonioasa, pictata Alunecoasa, superficiala Fragila, destinsa Ornata Dezordonata Monotona Friabila cod

Pagina 137 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rigida II. Schema procesului Plasarea desenului in pagina Mrimea desenului de P M Frisanta proiecie Poziie centrala Deplasare in sus Deplasare in jos Deplasare la dreapta Deplasare la stnga Depasirea sptiului grafic Normala, echilibrata Supradimensionata Parametrii msurabili subdimensionata PM Inaltimea rdcinii HR Inaltimea trunchiului HT Inaltimea coroanei HC Latimea coroanei LC HR>(HT+HC) HT<HC HT<HC/2 HT>HC HT=HC Linia solului LS HR de o parte si alta a liniei solului Prezenta liniei solului Linia solului deasupra bazei trunchiului Fuziunea cu baza si rdcina Linia solului oblica Linia solului sub baza trunchiului Absenta liniei solului Linia solului sugernd pamantul, iarba Linia solului dubla, ondulata Linia solului din liniue verticale III.Semnificatia paralele componentelor arborelui

Pagina 138 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rdcina

Prezenta radacinei Absenta radacinei Rdcina din linie simpla Rdcina din linie dubla nchisa Rdcina din linie dubla deschisa Rdcina cu sudura Rdcina in forma de X Rdcina filiforma sub linia solului legata de trunchi Prezenta trunchiului Absenta trunchiului Din linie continua Din linie ntrerupta Din linie ondulata Din linie neregulata la dreapta/stanga Din linii difuze,intrerupte Din linie simpla Din linie dubla(paralele, echidistante) Tubulara Tubulara lrgita la dreapta Tubulara lrgita la stnga Tubulara lrgita in ambele parti Dreapta aezata pe marginea foii Situata pe o colina sau insula Baza pe sudura Absenta bazei trunchiului Baza de sudura lrgita in ambele parti pe marginea foii Trunchi conic Trunchi cu adncituri Trunchi in forma de S Trunchi cu umflturi(excrescene) Trunchi cu ingrosari si strangulri

Trunchiul Conturul trunchiului

T CT

Expresia trunchiului

ET

Baza trunchiului

BT

Forma trunchiului

FT

Pagina 139 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Trunchi de brad intr-un pom fructifer Trunchi si ramuri cu sudura Trunchi si ramuri din linii ntrerupte Trunchi cu forme drepte si unghiulare Trunchi cu forme rotunjite Trunchi cu sprijin(tarus) Trunchi dreptunghiular Trunchi cilindric Trunchi sub forma unei linii Trunchi impartit in doua jumatati Trunchi conic cu baza mare in sus Trunchi sub forma de baza Extremitatile trunchiului EX Trunchi oval(nnegrit) Deschise la ambele parti Trunchi deschis la baza Trunchi deschis in jos Trunchi nchis jos, deschis sus, ramuri dintr-o linie Trunchi deschis in coloana balon Trunchi nchis la ambele parti fara Direcia trunchiului D sudura nclinare spre stnga nclinare spre dreapta Scoara SC Direcia verticala dreapta Din linii ascutite,dantelate, geometrice Din linii curbe,rotunde,arcuite Scoara cu pete Scoara umbrita la stnga Scoara umbrita la dreapta Scoara cu petesi scorbura aproape de coroana

Pagina 140 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Scoara complet alba Scoara complet colorata Scoara haurata cu scorbura Scoara cu conturul dublu Scoara nehasurata cu scorbura Scoara pictata cu mere Coroana-ramuri organizarea coroanei CR O Scoara cu ramuri dezorganizate Ramuri structurate necircumscrise Ramuri structurate circumscrise Ramuri-tub,izolate,dezorganizate Ramuri nestructurate circumscrise Ramuri nestructurate Forma coroanei F necircumscrise Coroana cu contur ondulat Coroana cu conturul tremurat Coroana in forma de balon Coroana mzglita Coroana in forma de bucle Coroana cu penaj de fum Coroana in forma de spalier Coroana in forma de arcada Coroana cu baloane de nori Coroana in umbra Coroana cu spatii vide Coroana aplatizata Coroana cu ramificaii abundente Coroana in forma de matura Coroana in forma de reea Coroana cu forme inverse Coroana cu paranteze Coroana antropomorfica cu ramuri,flori,frunze exterioare Coroana balon cu ramuri radiale exterioare

Pagina 141 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Coroana cu ramuri si mere exterioare Coroana balon complet colorata Coroana si trunchi de brad cu mere Coroana balon cu halou Centrarea ramurilor (coroanei) CE Coroana fitomorfica Centripeta Centrifuga Radiala Direcia ramurilor (coroanei) D concentrica In poziie normala In poziie inversata Inclinatie spre dreapta Inclinatie spre dreapta Direcia orizontala Ridicarea spre dreapta recznd spre stnga Ramuri ascendente Ramuri care cad Coroana (arbore) bara btut de vnt Ramuri in jos si la stnga Expresia ramurilor ER Ramuri care atrna(cai obosii) Dintr-o linie continua Dintr-o linie discontinua Din doua linii continue paralele Din doua linii discontinue Forma ramurilor FR Dintr-o linie ondulata Tubulare Tubulare in dezordine Tubulare deschise la extremitati Deschise In forma de flcri In forma de spini si pumnale Aplatizate

Pagina 142 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nchise Deformate Ramuri prea lungi si libere Izolate caznd Cu parti exterioare ascuite Legate de rdcina sau sol Curbate Etajate Tiate frontal In forma de unghi(in echer) In forma de unghi(izolate) Retezate In forma de palmier Ramuri frontale izolate Ramuri mciuca Tubulare imprastiate in interior Izolate in contra-sens Incrucisate Ramuri de brad Ramuri din linii duble,intrerupte,mazgalite Trunchi cu doua ramuri laterale Ramuri czute sau caznd la pamant Ramuri din linie unica pe trunchi dreptunghiular Ramuri foarte groase din linie dubla Coordonarea ramurilor Frunze FZ CO fara coordonare si semnificaie Armonioasa Dizarmonica Fara semnificaie Prezenta frunzelor in desen Absenta frunzelor din desen Frunzi czut ca un sac

Pagina 143 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Frunze si fructe supradimensionate Frunze in forma de inima Frunze in forma de buze Frunze in forma de ovale neregulate Frunze nedifereniate de flori sau Flori Fructe FL FR fructe Prezenta florilor din desen Absenta florilor din desen Prezenta fructelor in desen Absenta fructelor din desen Fructe si frunze supradimensionate Fructe libere in spaiul coroanei Fructe(si frunze)caznd sau czute Mr/mere supradimensionate normale libere Mere,pere,ghinda,mandarine,plasate Particularitati ale desenului PC in sus, in jos, in lateral Regularitati Deformri Stereotipii Accesorii Antropomorfism Culoarea desenului ANEXA V

Nr.743(3154)din 12/09/2001 Europa nu a eradicat srcia In Europa de Est sunt nu mai puin de 165 milioane de persoane care triesc sub nivelul minim de saracie,adica au venit sub 4,4 euro pe zi-scrie, in ediia sa de ieri, ziarul madrilenEl Mundo.

Pagina 144 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Bolile de care sufer aceasta enorm da multa populaie cu venituri extrem de mici sunt numeroase, uneori sunt boli aproape uitate, cum este tuberculoza,continua publicaia citata. Pe de alta parte, autorul mentioneaza ca numrul sracilor este din ce in ce mai mic in tarile occidentale,desi el reprezint inca 10% din populaie si aceasta se concentreaz mai ales in suburbiile marilor orae. Aici-noteaz El Mundo-vin mai ales sracii din tarile din Est, in fiecare tot mai multi,emigranti cu statut legal sau ilegal. Rezultatul este o ngrijortoare deteriorare a sanatatii publice in Europaasa cum de altfel mentioneaza si Organizaia Mondiala a Sanatatii,intr-un raport dat publicitatii recent publicitatii la Madrid. Este aceasta realitate cruda, departe de clieele despre bunstarea europeana, pe care guvernele noastre,societatile noastre nu o poate ignora-conchide El Mundo. (din ziarul Dimineata-cotidian social-democrat)

Pagina 145 din 145