Sunteți pe pagina 1din 9

ALIMENTATIA COPILULUI SI SUGARULUI In primele 4 luni alimentatia este exclusiv lactata Dupa modul de alimentare a sugarului se descriu 4 tipuri

de alimentatie : *Alimentatie naturala : inseamna alimentatia numai cu lapte exclusiv matern in primele 4 luni de viata. Alimentatia artificiala : alimentatia in primele 4 luni de viata cu laptele altei specii ,de obicei lapte adoptat avind ca sursa laptele de vaca. *Alimentatia mixta : alimentatie in primele 4 luni de viata cu laptele de mama + un preparat de lapte adaptata ,atunci cind secretia lactata a mamei este insuficienta. *Alimentatia diversificata : trecerea treptata de la o alimentatie exclusiv lactata la o alimentatie variata.Sugarul primeste si alimentatie nelactata ,de consistenta semisolida ,ca o etapa de trecere spre o alimentatie complexa ALIMENTATIA NATURALA Calitatile superioare ale laptelui de mama : 1)Furnizeaza o ratie de alimentatie echilibrata ce cuprinde toate principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale 2) Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica ;Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului 1) Creeaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si copil 2) Are aplicatii economice foarte importante 3) Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice

COMPOZITIA LAPTELUI DE MAMA Laptele de mama se prezinta in 3 variante : 1) Colostrul := este un lichid galbui ,secretat din ultimul semestrul de sarcina si citeva zile dupa nastere = este produs in cant. de 10-100 ml/zi , secretia creste in fiecare zi progresiv si se modifica treptat spre laptele de tranzitie si laptele matur =Caracteristici : are densitate crescuta ; este bogat in proteine ; are continut scazut in lactoza ;grasimi ; vitamine hidrosolubile si liposolubile; are Ig in cantitate mai mare decit laptele matur ;Ig asigura apararea antiinfectioasa. Este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichi 2) Laptele de tranzitie dureaza de la 1 saptamina pana la 4 sapt. =Creste concentratia de lactoza,fosfor,vitamine din complexul Ig = Scade concentratia de proteine si saruri minerale 3) Laptele matur se formeaza intre a 10si a 30-a zi dupa nastere.Compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul aceluiasi supt si intre ce doi sini Laptele de mama= este mai mai apos la inceputul suptului(potoleste senzatia de sete) si mai bogat in grasimi la sfirsitul suptului(da senzatie de satietate sugarului) = contine 87-95% apa ; 5-13% substituient uscat(proteine,glucide,lipide,saruri minerale) = este un lapte de tip albuminois

Proteinele din laptele de mama: =nu sunt influientate de variatiile aportului alimentar al mamei reprezinta9-13g/litru ptr.laptele matur =Sunt alcatuite din : cazeina 40% si proteine lactoserului 60%.Acest raport (40/60) sa demonstrat a fi variabil in functie de momentul lactatiei Cazeina este o fosfoproteina ,usor de digerat (este dispersata in micelii mici), contine taurina ( f.important in dezv. creierului si metabolismul colesterolului) Proteinele lactoserului :=alfalact-albumina serica intervine in digestia lactozei =Lactoferina este o oligoproteina ce are rol bacteriostatic; In abs Fe =>protectia sugarului in alimentatia la sin Ig din laptele matern : Ig A secretor, IgM, IgM, IgE. IgA secretor este diferit de IgA seric ,se gaseste in cant. f. mari in colostru Ig are rol in apararea antiinfectioasa a n.n. atit la nivelul mucoasei digestive cit si respiratorii.Nu impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora saprofitta In caz de deficit de Ig A secretor in laptele matern este favorizat aparitria infectiei respiratorii si a diareei cronice Enzimele din laptele matern:= Rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa =Sunt: lizozimul(rol bactericid);alfa amilaza;lactoperoxidaza(rol bactericid asupra E.Coli si Salmonela) Glucidele (hidrati de carbon)din laptele matern: in cant de 70g/l-60g/l lactoza si 10g/l oligozaharide Lactoza este un dizaharid(glucoza+ galactoza)Reprezinta principalul constituient osmotic al laptei Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectiooasa.Reprezinta factor de crestere pentru Lactobacilul bifidus Lipidele din laptele matern : in cant de 38-40g/l ; sunt alcatuite din TG(98%), colesterol,fosfolipide ,AGL Laptele matern contine :AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare.Dintre AG din laptele matern cel mai important este acidul linoleic.Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare decit laptele de vaca.El intervine in maturarea SN a copilului. Sarurile minerale din laptele matern :2g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo); Na este in cantitate mica in laptele matern.Ca urmare scade riscul de HTA Ca si P sunt in cantitate de 3 ori mai mica decit in laptele de vaca , dar sunt in raport optim absorbtiei Ca.(Ca/P este 2/1 in I.m. si 1,2/1 in Iv) Fe este in cant. Mai redusa in i.m. fata de i.v.dar cu absortie foarte buna Vitaminele din laptele matern : variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei. Vitamina A : 1000ui/L-este cantitate suficienta pt. a proteja n.n. de infectiile cutanate Vitamina D := D3-22UI/l cantitate insuficienta pt. a proteja sugarul de aparitia rahitismului. = Sulfat de vitamina D1 care este hidrosolubila ; este in cant de 850 UI/l cantitate suficienta pt. al proteja Vitamina K in cantitate mica in colostrul.de aceea se administreaza vit.K fiecarui nn. in doza de 0,5-1mg.pentru a preveni aparitia bolii hemoragie la nn Vitamina B1 ;B3 ;B6- in cantitate mica in I.m. Vitamina B2;B12-in cant.suficienta in I.m.

Vitamina C acopera nevoile sugarului. Alte substante ale Im : hormoni,PGE2 si F2 ;substante exogene excretate NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE Este cel mai mare in perioadele de crestere ale organismului ,efort fizic,stari febrile. Sodiul :=principal cation extracelular = nevoi pentru sugar :1-2 mEq/kg./zi = surse : lapte de vaca, lapte matern, legume,fructe,carne ,peste = rol : in mentinerea echilibrului Acido-bazic,a presiunii coloid osmotice Potasiu : =principal cation intracelular = nevoi : 2,5 mmol/100cal = surse : carne,lapte,cartofi,fructe = rol : mentin echilibrul acido-bazic, a presiunii coloid osmotice; = intervin in contractia musculara Clor = este un anion extracelular = necesar : 0,3-0,5 g/zi Calciu = principal constituient al osului = rol : reglarea excitabilitatii neuro-musculare ;participa la procesele de coagulare;activeaza tripsina si lipaza pancreatica; transmite fluxul nervos; mentine echilibrul acido-bazic; realizeaza contractia miocardului = Surse : lapte si derivate din lapte, oua, peste,carne,zarzavaturi,fructe = nevoi : 400-600 mg/zi ptr. sugar = deficit de calciu =>rahitism ,tetanie, osteoporoza,mineralizarea deficitara a dintilor Fosfor = este constituient principal al oaselor si muschilor = surse : lapte,carne,peste,viscere,galbenus de ou. = absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D Raportul Ca/ P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult, raport ce nu se regaseste in majoritatea surselor alimentare Fier = intra in structura Hb ; mioglobulinei; a unor enzime celulare citocrom C , ATP = necesar : 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg / zi la sugar cu GN normala; Peste 4 luni 0,51mg/kg/zi ; La pubertate 12-24 mg/zi = Surse : carne, ficat, galbenus de ou, lapte, legume, fructe = carente de Fe => anemie hipocroma microcitara ; = Excesul de Fe in tesuturi => hemoderoza !! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina.Ele acopera nevoile sugarului in primele 3-4 luni de viata, de aceea prematurii au/nu au rezerve reduse de Fe la nastere Cupru = rol in sinteza Hb ;= stimuleaza cresterea = Surse : ficat, carne,peste,nuci,legume Flour = intra in structura dentara si ososasa = deficitul de flour=> carii dentare = Surse : alimente vegetale, apa de baut Magneziul = este un cation intracelular = Surse : din abundenta in legumele verzi = Rol: in metabolismul Ca; scade excitabilitatea neuro-musculara; favorizeaza patrunderea vitaminei B6 in celula nervoasa are actiune trofica vasculara = necesar: la sugar 60mg/zi; la adolescent 300-400mg/zi = deficit de magneziu=> convulsii,diaree,osteoporoza

Zinc = este constituient al unor metalo-enzime si al unor depozite ,se gaseste in cantitati mari in colostrul hepatic =Are efect asupra acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intoxicati. Iod = rol: in sinteza hormonilor tiroidieni ( moni,dio, tri si tertra-iodotirozia); in metabolismul energetic. = Surse : sarea de bucatarie imbogatita cu iod = Absenta in alimentatie => gusa endemica = este un mijloc terapeutic in cazul radiatiilor NECESARUL DE VITAMINE Vitamina A = rol : la nivelul celulei retiniene ; in eficacitatea mucoaselor si tesuturilor ; in procesul de crestere a oaselor si dintilor =Surse : lapte ; untura de peste ; ficat ; galbenus de ou ; morcov ;spanac ; ardei ; varza Vitamina D = rol : in metabolismul fosfo-calcic , ca co-factor antirahitic = Surse : exogene ou ,lapte,unt,ficat,ulei de peste Endogene sinteza in piele sub actiunea UV = Nevoi : 400-800 UI/zi Vitamina E = rol: antioxidant in metabolism si functia de reproducere ale glandelor endocrine,muschi,SN ; procese de crestere =Surse: plante verzi,orez,griu,drojdie de bere Vitamina K ( K1-7) = rol : in procese de coagulare a singelui ; in biosinteza colesterolului = Surse : spanac; urzici; ficat de porc Vitamina C ( acid ascorbic)= rol : in formarea colagenului, substantei intercelulare ; favorizeaza absorbtia Fe = Surse : citrice, fructe, legume verzi. Se distruge in prepararea termica a alimentelor = Deficit=>scorbut = Excesul=> oxalurie Vitamina B1 = rol : in asigurarea functiei SN , in procese de oxido-reducere = Surse : cereale,ficat, peste, carne, oua Vitamina B2 = rol : in procese de oxido-reducere ; in functionarea SNC; a aparatului vizual; a epidermei = Surse: lapte,oua,spanac, mazare, fasole, crustacee Vitamina B6 = rol : in procese de oxido-reducere = Surse : cereale,legume,carne,peste = Deficit=>convulsii,anemie hiporcoma Vitamina B12 = rol: in hematopoieza = Surse : ficat, creier, splina, crustacee ; . = Deficit=> anemie pernicioasa

Tehnica alimentatiei naturale Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca a viitoarei mame. In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in timp durata alaptarii. In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la secretia lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii. NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil).

In a 2-a zi nn va suge 10 min. In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30 min.La inceput sugarul suge des,dupa meto-dala cerere.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele singur : Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi. Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi. In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa. Intre - 1-2 luni 120-150 ml/masa; - 2-3 luni 150-170 ml/masa; Peste 4 luni 160-180 ml/masa. Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate mesele.Ptr aprecierea secretiei lactate a mamei se face media cant. de lapte primite/24 ore. Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece curate; mama spala miinile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt. In primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele sprijinite pe un scaunel.- pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului. Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu germeni.Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt - mama va introduce mamelonul in gura copilului. Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pt. a nu se obstrua narinele sugarului. Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa eructeze.Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame. La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula secretia lactata. Durata alimentatiei naturale : este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca dureaza pana la 6-9 luni. Ablactarea se poate face brusc sau treptat. Ablactarea treptata este ideala;- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare timp de saptamani sau luni;- este bine suportata si de catre copil si de catre mama. Ablactarea brusca este mai greu suportata, se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al copilului; - necesita adm. de preparate medica-mentoase:antagonisti de prolactina (Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile). CONTRAINDICATIILE alim. naturale: C.I. materne permanente: TBC pulmonar activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat, tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt., trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv. C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare sangerande,inf.acute tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin). C.I. permanente din partea copilului: galactozemie, intoleranta secundara la AG nesaturati. C.I. tranzitorii din partea copilului: sd. icteric cu BI crescuta. ALIMENTATIA ARTIFICIALA COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA: apa 87,5% ; substanta uscata 12,5%.Este un lapte cazeinos precipita in flocoane mari.Necesita un timp mai mare pt. digestie. PROTEINELE din l.v.: 34 g/l; l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. Excesul de prot. este transformat la niv. ficatului determinand hipertrofie hepatica. se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala. - cazeina reprez. 80% din prot. l.v.

- Proteinele lactoserului: imp.este lactoglobulina ea este puternic antigenica. Este incriminata in alergia la prot. l.v. - Lactoferina este in cant. Redusa in l.v.aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v. - Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului. - Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in E.coli. GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. l.v. se va zahara 5% inainte de a fi administrat. LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%). SARURILE MINERALE sunt in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.Raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca. L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut. Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la 6 luni. Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari). Formule de lapte : Se administreaza in urmatoarele situatii:Hipogalactia materna;Mame cu activ. socioprofesionala care nu-si pot permite o alaptare prelungita; -Sugari din leagane. Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a producatorului),form. de lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l.m. Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare termica),nu necesita nici un fel de adaos. Valoarea calorica e apropiata de a l.m. Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului mic. Glicidele sunt reprez. de lactoza. Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu). Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului. Tipuri de formule dietetice : * FORMULE DE START(de inceput): pt. sugari 0-4 luni pot fi adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1 sau partial adaptate:difera de prep. adaptate prin compozitia in glucidese adauga polizaharide la lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac. *FORMULE DE CONTINUARE:pt. sugari cu varsta peste 4 luni; se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana l la varsta de 1 an: Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2. *FORMULE SPECIALE(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni): - formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A. - formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre. -formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25, Morinaga NL33.; preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia Tehnica alimentatiei artificiale :

PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale: noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;Fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive. Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine). Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul aspirarii laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei. Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina cu lapte. La sugarul alimentat cu lapte de vaca:la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu de orez: - in prima luna dilutia este de (o parte lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar); - in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar); - in luna a 3-a dilutia este de (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar). - din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).

ALIMENTATIA MIXTA Este acceptata in urmatoarele situatii: nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata. apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt. Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administr la intervale mari de timp). Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt. mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt). In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mixta. Alimentatia mixta poate fi: Metoda complementara: copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.Este o metoda fiziologica. Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf. Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani). Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata. ALIMENTATIA DIVERSIFICATA Diversificarea pt. sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni. Pt. sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 3,5-4 luni. Reguli pt.diversificarea alimentatiei: diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;Se introduce alimentul nou pro-gresiv,prin tatonarea tolerantei digestive;Alimentul nou se adm. cu lingurita;Nu se adm. simultan 2 alimente noi;Daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui cu prudenta ;Nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. Exista riscul anorexiei psihogene la sugar. Alimente pt. diversificare: Fructe (citrice, mere, morcov) bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric; - Se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.Doza se creste treptat- de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.

- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise. - dupa 6 luni: suc de pere pergamute. - dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici). - dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata). - dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie 1-2 lingurite de branza de vaci. Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe. NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante. masa de fructe se adm. imediat ce este preparata. nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele. Legumele: se introduc in alimentatie de la 4 luni; morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa. - se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal, piure de legume + unt si lapte (dupa varsta de 5 luni). Fainoasele: - au valoare energetica mare. !!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului (putand produce un sdr.celiachiform).De aceea se va introduce in alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!! Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine. - carnea de pui sau vita se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de legume, de 3-4 ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mixata). - dupa 6 luni ficat de pasare; - dupa 8-9 luni perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie. - dupa 10 luni peste alb: salau, pastrav,stiuca. - dupa 1 an chiftelute de carne preparate in ulei. - dupa 3 ani carne de porc sau oaie. - dupa 6 luni galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana). - dupa 1 an albusul de ou (este alrgizant). - dupa 5 luni branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV). - dupa 8-9 luni mamaliguta cu branza de vaci. - dupa 5 luni iaurt preparat in casa si zaharat 5%. - dupa 8 luni se adauga si biscuiti.

REFERAT
Alimentatia sugarului

Nume: Ghiban Prenume:Silviu-Mihail Clasa:E1 Anul: 3 A.M.G