Sunteți pe pagina 1din 6

MATERIALE sI TEHNOLOGII PRIMARE 1. LUCRAREA DE LABORATOR NR. 4. NCERCAREA DE NCOVOIERE PRIN sOC 1.

PRINCIPIUL LUCRRII Comportarea la rupere a unui material, n conditiile unei viteze mari de solicitare, a unei temperaturi si stari de tensiune date, se pune n evidenta prin ncercari dinamice la care aplicarea unui singur ciclu de solicitare se face cu viteza foarte mare (soc). Aceste ncercari sunt ncercari distructive si constau n ruperea dintr-o singura data a epruvetelor de c 626u2014g ;tre o masa aflata n miscare de rotatie sau de cadere libera si n determinarea energiei consumate pentru ruperea lor. Cea mai raspndita este ncercarea de ncovoiere prin soc, denumita si ncercarea de rezilienta. ALTE DOCUMENTE Coduri telefoane mobile Alegerea gurilor de introducere a aerului CUPLU REZISTENT DEPENDENT Armarea planseului ciuperca Tensiunea electromotoare de contur SISTEME STATIC NEDETERMINATE Comitetul pentru Standarde Internationale de Evaluare SISTEM ANTI-EFRACTIE REGULATOARE DIGITALE DE TEMPERATURA Combinarea:

A. Principiul ncercarii; epruvete

ncercarea consta n ruperea dintr-o singura lovitura, cu un ciocan pendul, a unei epruvete prevazuta la mijloc cu o crestatura, epruveta asezata liber pe doua reazeme.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom 12 pt

Pentru executarea ncercarii se utilizeaza epruvete cu crestatura n U (vezi figura 4.1) sau n V (vezi figura 4.1), avnd dimensiunile prezentate n tabelul 4.1, conform STAS 1400 si STAS 7511. Figura 4.1. B. Utilajul folosit

Formatted: Font: (Default) Times New Rom 12 pt

ncercarea se executa pe o masina tip pendul (ciocan Charpy) a carei schema de principiu este prezentata n figura 4.2. Se poate demonstra usor, folosind legea conservarii energiei, ca energia consumata la rupere L este, cu notatiile din figura 4.2, data de relatia: L = mg (cos - cos ) (1)

unde g este acceleratia gravitationala. Dezavantajul principal al ciocanelor de tip pendul consta n faptul ca viteza de lovire este limitata si constanta pentru un anumit utilaj.

Figura 4.2.
C. Exprimarea rezultatelor n baza standardelor romnesti, rezultatele ncercarii de ncovoiere prin soc se exprima astfel: - la ncercarea pe epruvete cu crestatura n U se defineste rezilienta (KCU) prin raportul:

n J/cm2

(2)

unde A este aria sectiunii transversale n dreptul crestaturii. Indicii reprezinta: W0 - energia potentiala initiala a ciocanului pendul, h si b caracteristicile geometrice ale epruvetei. - la ncercarea pe epruvete cu crestatura n V, rezultatele se exprima sub forma energiei consumate la rupere Observatii: 1) Rezultatele ncercarii de ncovoiere prin soc, obtinute pe cele doua tipuri de epruvete, sunt diferite, depinznd de tipul crestaturii. Nu exista o metoda generala de conversiune a acestora (de exemplu n STAS R 10025 se da un tabel comparativ rezilienta - energie consumata la rupere care este valabil numai pentru otelurile carbon si slab aliate, n conformitate cu STAS R 7171). 2) ncercarea de ncovoiere prin soc da o caracteristica complexa (rezilienta, respectiv energia consumata la rupere), care ia n considerare att tenacitatea ct si rezistenta materialului. Scopul acestei ncercari este de a determina comportarea materialului la rupere sub efectul simultan al unei viteze mari de solicitare si al prezentei concentratorilor de tensiuni. ncercarea este una dintre cele mai severe si conventionale, valorile caracteristicilor obtinute neputnd fi utilizate n calculele de proiectare, dar ele constituind cifre de calitate obligatorii pentru un material. Se apreciaza ca: - ncercarea pe epruvete cu crestatura n V reflecta capacitatea materialului de a se opune propagarii fisurii; - ncercarea pe epruvete cu crestatura n U reflecta capacitatea materialului de a se opune initierii si propagarii fisurii. n J.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom 12 pt

3) Pentru metalele si aliajele cu retea cristalina CVC (oteluri carbon si slab aliate, oteluri feritice si martensitice) ncercarea de ncovoiere prin soc devine mai semnificativa n cazul n care este condusa de-a lungul unui domeniu de temperaturi. La aceste materiale, cu scaderea temperaturii se observa o scadere brusca a rezilientei (vezi figura 4.3). Pe aceasta cale se poate determina temperatura de tranzitie, folosindu-se drept criteriu de trecere n domeniul comportarii fragile temperatura la care rezilienta scade sub o anumita valoare,

stabilita experimental (de exemplu pentru oteluri KCU =35 J/cm2). Figura4.3. Comportarea la rupere a unui material este dependenta de tenacitatea lui. Apreciind deci tenacitatea unui material, se pot obtine indicatii privind susceptibilitatea lui la rupere fragila (cnd tenacitatea este scazuta). Cifrele obtinute la ncercarea de ncovoiere prin soc sunt cifre pe baza carora se poate evalua tenacitatea materialelor. Tendinta actuala este de a se lua n considerare si aspectul macroscopic al sectiunii de rupere. La o epruveta ncercata la ncovoiere prin soc, sectiunea de rupere prezinta doua zone distincte (vezi figura 4.4): - zona I, centrala, cu aspect cristalin, grauntos si stralucitor datorat ruperii de tip fragil; - zona 2, cu aspect fibros, mat, datorita deformatiilor prealabile ruperii, consecinta, deci a ruperii plastice.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom 12 pt

Pentru aprecierea tenacitatii, respectiv fragilitatii n STAS 10026 se definesc notiunile: - cristalinitate Cr, ca raport dintre aria suprafetei de rupere cu aspect cristalin, stralucitor, Ar, si aria sectiunii epruvetei, A0. - fibrozitatea Fb, ca raport dintre aria suprafetei de rupere cu aspect mat, fibros, Ab, si aria sectiuni epruvetei, A0. Figura 4.4 Stabilirea fibrozitatiisi cristalinitatii n acelasi standard sunt prezentate scari etalon pentru aprecierea caracterului tenace al ruperii pe baza aspectului suprafetei de rupere al unor epruvete 10 X 10 din otel, cu crestatura n U sau n V de adncime 2 mm. 2. CONINUTUL sI SCOPUL LUCRRII Lucrarea va cuprinde:

- studierea principiilor teoretice si deprinderea modului de lucru cu ciocanul pendul pentru ncercarea de rezilienta; - ncercarea la rezilienta pe epruvete din acelasi material dar de tipuri diferite: cu crestatura n U si n V si pe epruvete de acelasi tip din acelasi material, dar prelevate dupa directii diferite (pentru a se evidentia anizotropia proprietatilor n cazul semifabricatelor obtinute prin deformare plastica la cald). Scopul 1ucrarii este mbogatirea cunostintelor teoretice ale studentilor si familiarizarea cu elementele de lucru practic, necesare efectuarii ncercarii de rezilienta si interpretarii rezultatelor. 3. APARATURA sI MATERIALE FOLOSITE. MODUL DE LUCRU Pentru efectuarea ncercarii se utilizeaza ciocanul pendul avnd m = 18,750 Kg, l = 0,85 m, dimensiuni ce corespund unei energii potentiale initiale de 300 J. Se va efectua ncercarea pe epruvete cu crestatura n U si n V cu dimensiunile standardizate 10 x 10 x 55 mm. Pentru fiecare ncercare se calculeaza urmatoarele: - energia consumata la rupere cu relatia (1) si se compara cu valoarea citita direct pe cadran; - caracteristica pentru fiecare tip de epruveta, KCU cu relatia (2) sau KV; - cristalinitatea si fibrozitatea. Datele obtinute la ncercare si n urma calculelor se trec ntr-un tabel de forma celui de mai jos.

Locul de Nr. Tipul Material prelevare al crt. epruvetei probei [grad]

[grad]

L [J]

KCU [J/cm2]

KV [J]

Cr [%]

Fb [%]

4. CONINUTUL REFERATULUI Referatul va cuprinde aprecieri asupra: - comportarii la rupere a materialului; - influenta epruvetei asupra energiei consumate la rupere; - anizotropiei proprietatilor unui semifabricat obtinut prin deformare plastica la cald; - calitatii materialului pe baza compararii cu valorile prescrise de standardele pentru materialele analizate.

Tabelul 4.1

Formatted: Font: (Default) Times New Rom 12 pt