Sunteți pe pagina 1din 3

Crbunii

Carbunele de pamant este unul dintre cele 3 stari alotropice a carbonului, alaturi de diamant si grafit. Crbunele este o roc sedimentar de culoare brun - neagr cu proprieti combustibile format prin (carbonizare) mbogirea n carbon (n condiiile lipsei oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani n urm.
Carbunii fosili sau carbunii de pamant s-au format din plante prin transformari biologice (sub actiunea unor microorganisme) si chimice, in timpul unor lungi perioade in conditii nu prea bine cunoscute, dar in orice caz in absenta oxigenului din aer (caci putrezirea obisnuita, in conditii aerobe, duce numai la CO2, H2O, NH3, etc.) In cursul acestor transformari anaerobe, oxigenul continut in materialul initial s-a eliminat, in cea mai mare parte, sub forma de H 2O si CO2, iar azotul sub forma de NH3 si N2. In cursul acestui proces lent de incarbonizare, continutul in carbon a crescut cu varsta zacamantului. Dupa urmele gasite au putut fi indentificate speciile botanice din care s-au format diferitii carbuni.

n tehnic, compoziia crbunilor se exprim parial n elemente chimice, carbon (C), hidrogen (H), azot (N), oxigen (O) i sulf (S), parial n substane ca masa mineral i umiditate. Compoziia se poate exprima ca:

mas organic, care conine C, H, N, O i S din combinaiile organice; mas combustibila,conine i S din combinaiile minerale (pirite), care arde i el, adic tot ce arde - ceea ce nu arde (masa mineral plus umiditatea) este balastul; mas anhidr, care conine i masa mineral, adic tot, mai puin apa; masa uscat la aer (masa pentru analiz), care conine i umiditatea de constituie i cea higroscopic, compoziie folosit n determinrile de laborator, fiind stabil; masa iniial, care conine i umiditatea de mbibaie, adic compoziia crbunelui introdus n focare.

n timpul nclzirii, din crbune se degaj gaze combustibile, numite materii volatile. Cu ct se degaj mai multe materii volatile, cu att crbunele se aprinde mai uor. Prin aprindere i ardere crbunele degaj cldur. Cantitatea de cldur eliberat prin arderea complet a unui kilogram de combustibil (aici crbune) este puterea calorific (sau cldura de ardere) a combustibilului, care n SI se exprim n MJ/kg. n practic, util este puterea calorific inferioar . Se disting 2 specii principale ( si numeroase varietati ) de carbuni:

Superioara(antracitul, huila si lignitul-care au procent de carbon mare si putere calorica mare);antracitul si huila lasa pe o placa de portelan poros o dara neagra. Inferioara(carbunele brun si turba-care au un procent de carbon mic si putere calorica mica);lasa pe o placa de portelan poros o dara cafenie. Lignitul, in care se mai recunoaste structura lemnului initial, este o varietate de carbune brun. Turba, care se mai formeaza si in zilele noastre din muschi si plante acvatice ce apar in mlastini sau turbarii, este un carbune inferior ce retine multa apa. In antracit incarbonizarea este cea mai avansata. Desi aflorimentele de carbune au aparut din vremuri preistorice, utilizarea carbunelui drept combustibil este comparativ recenta.Timp de mii de ani carbunele era considerat o simpla piatra neagra.Exista dovezi ca britanicii antici au folosit carbunele drept combustibil si ca romanii au aflat de la ei valoarea sa.Prima referire scrisa la carbune apare intr-o cronica anglo-saxona din secolul X. Carbunele contine carbon,care-i ofera si acea culoare neagra, caracteristica, si gaze inflamabile cum ar fi hidrogenul, azotul si oxigenul.

Carbunele se foloseste:

Drept combustibil, att casnic, ct i n producerea de curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale. Prin ardere crbunele elibereaz cldur i produce gaze de ardere ca dioxid de carbon, dioxid de sulf i vapori de ap. In anul 2003 24,4 % din energia primar produs pe glob i 40,1 % din energia electric era produs pe baz de crbune, cu ponderea nsemnat a huilei i lignitului. Termocentralele moderne au redus substanial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea crbunilor. Ca materie prim n industria chimic i n metalurgie. O importan mare o prezint cocsul care este folosit drept combustibil n nclzire (nlocuitor al gazelor naturale) i de asemenea ca reductor al minereurilor feroase n furnale.

Prin distilarea uscata a carbunilor de pamant in spatii inchise si in absenta aerului se obtine patru produse principale: - gaz de generator sau de cocserie - gudron - ape amoniacale - reziduu solid: semicocsul si cocsul Lichefierea direct a crbunelui este procesul chimic care transform direct crbunele ntr-un amestec de hidrocarburi lichizi numit petrol sintetic. Exist mai multe variante de procesare, toate coincid n prima faz cu dizolvarea crbunelui ntr-un dizolvent la mare presiune i temperatur , apoi se adaug hidrogen pentru a realiza hidro-cracarea n prezena unui catalizator. Produsul obinut este

un petrol sintetic i n continuare trebuie rafinat, consumnd hidrogen. De-a lungul secolelor s-a raspandit utilizarea carbunelui pentru incalzirea gospodariilor.Insa carbunele moale utilizat , usor de obtinut, a provocat o poluare grava sub forma fumului si funinginii continand compusi sulfurati ce provoaca ploi acide care distrug vegetatia, ucide pestii si alte creaturi marine,provocand si deteriorarea carbunilor cladirilor construite din caramizi si piatra.Pentru a-i diminua utilizare,carbunele a fost puternic impozitat si in multe locuri ,arderea lui a fost interzisa din cauza pericolului asupra sanatatii publice.Consumul de carbune a crescut rapid in anii 1700 pe timpul Revolutiei Industriale cand a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate.Carbunele era combustibil pentru masinile cu aburi si din el se obtinea cocsul (o forma dura si poroasa a carbonului utilizata in otelarie si drept combustibil ). Carbunii negri si grafit artificial prin descompunerea termica a multor materiale organice se obtin numeroase varietati de carbune negru. Proprietatile acestora difera mult cu substanta initiala si cu conditiile in care a fost efectuata carbonizarea. Aspectul macroscopic al carbunelui negru este amorf, dar la cercetarea cu raze X au fost observate, la multe specii de carbuni negri, aspecte asemanatoare cu ale grafitului. Carbunele negru este un conglomerat de cristalite minuscule, orientate neregulat in toate directiile posibile si legate intre ele intr-un mod ce nu este inca bine cunoscut. Din cauza acestei structuri, carbunele negru, in general, conduce rau caldura si electricitatea. O alta categorie de carbuni sunt cei vegetali si medicinali folositi in farmacia naturista.