Sunteți pe pagina 1din 7

Vedinas Drept constitutional Administratia publica locala Curs 1 La nivelul UE din punct de vedere al org administrative sunt mai

multe vategorii de state; 1)State care au un singur nivel intermediar intre nivelul de baza si cel central.Nivelul de baza este reprezentat de comuna notiune utilizata atit pt localitati rurale cit si pt cele urbane 2)State in care exista 2 sau mai multe niveluri intermediare ,al doilea nivel este regiunea sau provincia. Din punct de vedere adm-teritorial art 3 din Constitutie prevede ca Romania este organizata sub aspect administrativ in comune, orase, judete. Comunele si orasele sunt unitatea adm de baza iar judetul este cea de nivel intermediar.Constitutia recunoaste ca in conditiile legii, unele orase pot fi declaate municipii.Constitutia prevede se asemenea posibilitatea de constituire a adm publice locale si la nivelul subdiviziunilor municipiilor.Adm publica locala este reglementata in Constitutie in titlul III consacrat autoritatii publice cap 5 adm publica sectiunea 2 adm publica locala.In aceasi parte a Constitutiei regasim si institutia prefectului dar aceasta nu inseamna ca prefectul este un organ al adm punlice locale. Prefectul este reprezentantul guvernului in fiecare judet si municipiul Bucuresti.Din punct de vedere al acestei calitati el este organ central, insa din perspectiva atributiilor pe care le exercita si privesc o unitate adm teritoriala el este un organ local (judetean).Acest fapt a determinat plasarea lui in sectiunea consacrata a adm publice locale.La baza organizari si functionarii adm publice in unitatea adm teritoriala Constitutia pria art 120 aseaza principiile autonomiei locale descentralizari si deconcentrarii serviciilor publice.Prin legea de revizuire a Constitutiei /2003 a mai fost abrogay un principiu art 120 aliniat 2(recunoasterea dreptului cetatenilor apartinind unei minoritati nationale dintr-o unitate adm teritoriala unde acestia au o pondere semnificativa , de a folosi limba natala in scris si oral in relatiile cu adm publica locala si in serviciile publice deconcebtrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate ale adm publice.Precizam ca anterior revizuirii ,reglementarile privind adm publica locala au continut unele prevederi prin care se recunoaste dreptul minoritatilor nationale de a-si utiliza limba materna , insa asemenea prevederi nu aveau o baza constitutionala creata in prezent prin art 120 alineatul 2. In conformitate cu art 13 Constitutie limba oficiala in stat este limba Romana, iar prevederile referitoare la cararcterul limbii romane de limba oficiala ca si alte prevederi constitutionale enumerate la art 152(caractre de stat national,unitar si indivizibil forma republicana de guvernamint,pluralism politic, independenta justitiei) constituie limite ale revizuiri fiind sustrase posibilitati de a fi revizuite. Cele 4 principii consacrate de art 120 legea adm publice locale nr 215/2001 le adauga principiile legalitatii, eligibilitatii si consultarii cetatenilor in probleme de interes deosebit.Autoritatile prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi in conditiile legii.Consiliile locale sunt autoritati deliberative , iar primarii sunt autoritati executive.La nivelul judetelor regasim ca si autoritati deliberative consiliul judetean iar ca autoritate executiva
1

presedintele consiliului judetean. Constatam ca la nivelul unitatilor adm teritoriale deliberativul este reprezentat de un organ colegial (consiliul local,judetean) iar executivul este reprezentat de ub organ unipersonal primarul sau presedintele consiliului judetean. In acest fel este reflectata in organizarea adm locale conceptia napoleoniana potrivit caruia a hotari sau a delibera este misiunea mai multor persoane (organ colegial sau pluripersonal) pe cind a executa este miniunea unuia singur, adica a unui organ unipersonal primar, presedinte consiliu judetean. Autonomia locala este un principiu care guverneaza organizarea si functionarea adm publice locale in toate statele de drept.La nivelul UE regasim si un izvor de drept european denumit ,,carta europeana a autonomiei locale care a fost ratifcat si de Romania.Legea organica la care trimite Constitutia pt a reglementa organizarea si functionarea adm publice locale si regimul general privind autonomia locala este in prezent l 215/2001 cu modificarile si completarile ulterioare.In conformitate cu aceasta autonomia locala reprezinta atit dreptul cit si capacitatea efectiva a autoritatilor publice de a gestiona in numele colectivitatilor pe care le reprezinta si sub proprie responsabilitate treburile publice ale colectivitatilor locale care le-au ales si unde i-si desfasoara activitatea. Notiunea de colectivitate locala cuprinde toti cetateni dintr-o unitate adm teritoriala. Legea precizeaza in mod expres ca autonomia locala nu poate sa aiba decit caracter cadru teritorial rezultind astfel ca ea nu poate sa dobindeasca un caracter de autonomie teritoriala.o asemenea interdictie rezulta si din prevederile L 215/2001 potruvut carora toate principiile aplicabile adm publice locale trebuie sa respecte caracterul de stat national ,unitar si indivizibil al statului Roman. Autonomia locala exclude subordonarea autoritatilor autonome fata de orice autoritate publica de la nivel local sau central.Inexistenta unei subordonari este exprimata de constitutie care prevede ca; -intre prefect pe de o parte, consiliile locale si primari precum si consilierii judeteni si presedintele acestora nu exista raporturi de subordonare. Nici intre autoritatile constituite la nivel de de comuna, oras si cele judetene nu exista raporturi de subordonare. Art 6 din L 215/2001 prevede ca intre consiliile judetene si presedintele acestora si consiliile locale si primari nu exista raporturi de subordonare. Raporturile dintre acestea se bazeaza pe principiile autonomiei locale , legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in solutionarea problemelor de interes comun. O asemenea concluzie rezulta si din modul cum este reglementat in constitutie art 122 Consiliul judetean in sensul ca acesta reprezinta autoritatea adm publice locale pt coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean . Descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice. Initial in constitutie era prevazut numai principiul descentralizarii serviciilor publice, cel al deconcentrarii a fost introdus pri legea de revizuire din 2003.Cele doua principii nu sunt identice intre ele existind asemanari si deosebiri. In ambele situatii avem de-a face cu un transfer al dreptului de decizie si actiune de la organele centrale.Legea adm publice prevede ca modalitati de exercitare a consultarii atit referendumul cit si alte forme de consultare publica
2

Curs 2 Notiunea de autoritate deliberativa o definim in sensul in care le include; - consiliile locale (comunale, orasenesti, municipale sau subdiviziuni municipale) - consiliile judetene - consiliul general al capitalei Notiunea de organ executiv include primarii, comune, orase, municipii, subdiviziiuni municipale , primarul general al capitalei si presedintele consiliului judetean. In statele UE primari se aleg in mod direct si reprezinta sefi administratiei locale , pe cind consiliile locale se aleg de asemenea direct insa pe baza de de scrutin de lista , spre deosebire de primari care sunt alesi uninominal. Exista si state in care primarii se aleg indirect de consiliile locale de catre organele deliberative si au atributii mai putin importante de reprezentare, precum si state in sistem anglosaxon unde nu regasim functia de primar ci pe aceea de city-manager , o persoana desemnata pe criterii de profesionalism , un tehnocrat cu rol de a administra o localitate spre deosebire de primar care este o institutie politica desemnata in urma unui fenomen politic respectiv a alegerilor locale. Influenta lui city-manager se resimte si in sistemul roman prin institutia administratorului public care a fost introdusa prin legea adm publice locale215/2001. Legea romaneasca prevede ca poate sa fie infiintata functia de administrator public (cap8) dupa cum urmeaza; 1) La nivelul unitatilor adm-teritoriale de baza (comuna si oras) primarul poate sa propuna consiliului local ca in limita nr max de posturi aprobate sa se infinnteze functia de administrator public .Modul de numire si de eliberare din functie urmeaza sa se realizeze in baza unor criterii, proceduri aprobate de consiliul local , competenta revenind primarului in baza concursului organizat in acest scop. Activitatea se desfasoara in baza unui contract de management care se incheie cu primarul si pot fi stabilite atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local, inclusiv rolul de ordonator principal de credite pe care primarul il poate delega. 2) La nivelul unitati adm-teritorialede rang intermediar(judet) se poate propune ca in aceleasi conditii ca la nivelul localitati de baza , infintarea functiei de administrator public cu deosebirea ca ca in loc de primar sau competenta apartine presedintelui de consiliu judetean si a consiliului judetean. 3) La nivelul asociatiei intercomunitare se poate decide administrator public pe baza unei proceduri aprobate de consiliu de administratie al asociatiei si aprobata prin hotariri ale consiliilor locale si judetene care compun respectiva asociatie. In conformitate cu prevederile legii adm publice locale prin asociatie de dezvoltare intercomunitara se inteleg acele structuri de cooperare cu personalitate juridica de drept privat care sunt infiintate in conditiile legii pt realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare regionala sau zonala sau pt furnizarea in comun de servicii publice o forma specifica de asemenea asociatie o reprezinta zona metropolitana care se constitue pe baza de parteneriat intre capitala Romaniei sau municipiile de rang 1 pe
3

de o parte si unitatile adm teritoriale din imediata apropiere pe de alta parte. In afara de acesta forma de de parteneriat legea adm publice locale mai recunoaste; a) posibilitatea incheieri de acorduri sau participarea inclusiv prin alocarea de fonduri la realizarea dezvoltarii unor programe in baza hotaririlor consiliuli judetean in conditiile legii. b) incheierea de intelegeri de cooperare transfrontaliera intre unitati adm teritoriale limitrofe zonelor de frontiera si structuri similare din statele vecine. c) incheierea de forme de asociere si cooperare intre unitati adm teritoriale din Romania si unitati similare din strainatate d) posibilitatea de a adera la o asociatie internationala a unitatilor adm teritoriale necunoscuta unitatilor adm teritorile din Romania e) constituirea de organisme prestatoare de servici publice sau de utilitate publica de interes local sau judetean prin participarea cu capital sau bunuri a consiliilor locale sau judetene Atunci cind constituirea unor forme de asociere si cooperare, vizeaza structuri similare din alte state este necesar avizul ministerului de externe care are caracter conform, in sensul ca se impune atit obtinerea cit si respectarea continutului acelui aviz. Ministerul de externe are la dispozitie un termen de 30 zile de la primirea solicitarii , in interiorul careia poate sa emita avizul iar daca nu se respecta acest termen se considera ca nu exista obiect si proiectul poate fi supus spre aprobare consiliului judetean sau consiliului local ( aprobare tacita) Intreaga responsabilitate pt continutul si pt modul in care se deruleaza intelegerile de cooperare ale unitatilor adm teritoriale , le revin in exclusivitate acestora. Autoritati ale adm publice locale executiva si deliberativa se pot constitui atit la nivelul unitatilor de baza cit si cele de rang intermediar. Elementele din statutul juridic ale autoritatilor deliberative si executive ale autonomiei locale sunt; a) consiliile locale fac parte din categoria organelor deliberative notiune in care legea impune consiliul local ( comunal, orasenesc,municipal sau a subdiviziunilor cadru teritoriale ale municipiilor, consiliul general al capitalei si consiliul judetean Consiliul local (organ colegial) este constituit din consilieri locali care sunt alesi prin vot universal egal, direct, secret si liber exprimat in conditiile stabilite de legea privind alegerea adm publice locale(L 67/2004) cu modificarile si completarile ulterioare.Membri consiliului local poarta denumirea de consilieri locali categorie care face parte din cea a alesilor locali in care se include pe linga ei ,primari, presedintele consiliului judetean si consilieri judetenitoti indeplinind functia de autoritate piblica , beneficiind de dispozitiile legale ale persoanelor care exercita o functie de stat. Nr de membri difera in functie de numarul locuitorilor din localitatile respective variind intre 9 si 31. Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 zile de la desfasurarea alegerilor.Pt constituirea legala a sedintei legea impune majoritatea calificata de 2/3 care poate fi intrunita in 3 sedinte care se pot organiza din 3 in 3 zile. In variant cind nu se intruneste, prefectul declara prin ordin posturile consilierilor care absenteaza nemotivat in variant in care nu pot fi inlocuite cu supleanti, se
4

organizeaza alegeri partiale pt completarea locurilor vacante. O regula comuna consiliilor locale ,judetene, parlament, este ca sedinta de constituire este condisa de catre cel mai in virsata consilier ajutat de 2(doi) cei mai tineri consilieri. Pentru validare se alege o comisie care propune validarea sau invalidarea fiecarui mandat in parte. Consilieri al caror mandate a fost validat depun juramintul in fata consiliului local, iar in cazul in care refuza depunerea juramintului se considera demisionat de drept. Dupa constituirea consiliului local care are loc cind majoritatea consilierilor au depus juramintul se allege din rindul acestora un presedinte de sedinta pt 3 luni maxim, care urmeaza sa conduca sedintele sis a semneze hotaririle adoptate de catre acesta. Atributiile consiliului local. Consiliul local are initiative si hotaraste potrivit legii in toate problemele de interes local cu exceptia celor care sunt hotarite prin lege in competenta altor autoritati ale adm publice centrale sau locale. Regasim reflectat principiul subsidiaritatii care este unul din principiile dw baza ale dreptului European in conformitate cu care nevoile sociale dintr-o unitate adm teritoriala sunt solutionate in modul cel mai corespunzator de autoritatile publice care sunt cele mai apropiate de cetateni, iar transferul de atributii catre alte autoritati publice se poate realize numai daca sau in masura in care ele vor fi mai bine indeplinite de acestea. Inurma modificarilor aduse legii 215/2001 acestea realizeaza o clasificare a atributiilor care revin consiliului local. Indentificam 5 categorii de atributii si anume; a) Privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate a primarului, institutie, servicii publice, societati si regii autonome de interes local b) Privind dezvoltarea economic-sociala si de mediu a localitati c) Privind domeniul public si privat al localitatii d) Gestionarea serviciilor publice furnizate catre cetateni e) Cooperarea institutional pe plan intern si extern In interiorul fiecarei categorii legiuitorul enunta mai multe tipuri de atributii pe care acestea se dezvolta. Precizam ca enuntarea acestora nu este limitative legiuitorul poate ca prin lege organic sa se adauge si alte tipuri de atributii decit cele prevazute prin legea cadru.In cea ce priveste administrarea domeniului public si privat al unitati adm teritoriale precizam urmatoarele ; - In sistemul constitutional actual al proprietatii identificam 2(doua) noi forme de proprietate si anume; - privata - publica Proprietatea publica apartine numai statului sau unitati adm teritoriale comuna ,oras, judet. Proprietatea privata poate sa apartina oricarui subiect de drept persoana fizica sau juridical, inclusive statului sau unitati adm teritoriale. Statul si unitatea adm teritoriala detine in proprietate 2 tipuri de bunuri; - bunuri proprietate publica , acestea constituind domeniul public al statului, unitati adm teritoriale ele fiind singurele care pot detine aceste bunuri in proprietate.
5

- bunuri proprietate privata care formeaza domeniul privat al statului sau unitati adm teritoriale, bunuri ce pot fi detinute si de alte subiecte de drept. In sistemul constitutional actual regula o reprezinta proprietatea private iar exceptia proprietatea publica. Proprietatea publica este genera de un regim de putere publica in centru careia se afla principiul inailabilitati, alaturi de acesta regimul de putere publica mai presupune; - insezibilitatea imposibilitatea ca bunurile sa fie urmarite si executate silit - imprescriptiblitatea dreptul la actiune privind un asemenea bun nu se stinge cit timp nu a fost exercitat, iar un bun public nu poate fi dobindit in proprietate , effect al posesiei de buna credinta al bunului respective - imposibilitatea grevari de sarcini sau servitude cu exceptia servitutilor naturale( nu pot fi ipotecate,gajate, etc) In schimb bunurile private inclusiv cele care fac parte din domeniul privat al statului sunt guvernate de norme de drept comun.Potrivit constitutiei art;44 si 136 Proprietatea privata cit si cea publica este in egala masura garantata si ocrotita prin lege. Faptul ca bunurile proprietate publica sunt inalienabile, ingaduie posibilitatea ca ele sa fie puse in valoare, constitutia si legea permitind acest lucru sa se realizezeprin urmatoarele mijloace; - darea in administrare (catre o regie autonoma) - concesiunea - inchirierea - darea in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica Atributia de a administra atit domeniul public cit si cel privat revine consiliilor locale, iar primarul ca organ executiv transpune in practica hotaririle acestora. Mandatul consiliului local, judetean si al primarului este de 4 ani si se exercita de la data constituirii pina la data declarari ca legal constituit al noului consiliu local.Poate fi prelungit ca la orice organ ales pe mandat (priar ,parlament,presedinte )numai prin lege organica in cazuri extraordinare (razboi,catastrufa).Forma de lucru este sedinta; -cea ordinara avind caracter lunar la convocarea primarului -cea extraordinara de cite ori este nevoie la cererea primarului sau 1/3 din totalul consilierilor. Prezenta la sedinta este obligatorie, aceasta are caracter public si se desfasoara in limba romana dar legea recunoaste pt consiliile locale in care consilieri apartin minoritatilor nationale(1/5 din numarul total) sedinta sa se desfasoare si in limba minoritatii respective cu obligatia pt primar de a asigura traducerea in romana iar documentele se incheie intotgeauna in limba romana. Actele consiliului local se numesc hotariri, acte administrative care pot avea caracter normativ sau individuale.Cele cu caracter individual care produc efecte fata de in subiect determinat se comunica celui interesat si produc efecte de la data comunicari. Cele cu caracter normativ produc efecte general obligatorii si sunt opozabile fata de toti (ergaomnis) se aduc la cunostinta prin publicare si produc efecte de la data publicarii in monitorul oficial al judetelor ,siteuri, loc public.Ca regula hotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti(majoritate simpla) insa exista situatii cind este necesara majoritatea absoluta pentru hotaririle care privesc bugetul local, contracte de imprumut,impozite si taxe,programe de dezvoltare precum si asocierea
6

sau cooperarea cu alti subiecti de drept.Unele se adopta cu majoritatea calificata 2/3 (cele care privesc patrimoniul) Hotaririle se semneaza de presedintele de sedinta se contrasemneaza de secretarul unitatiadm-teritorale care poate refuza hotarirea pe care o considera nelegala, motivind in scris refuzul. Secretarul unitati adm-teritoriale este cel care comunica in cel mult 10 zile de la data aprobarii hotaririi catre primar si prefect care exercita controlul de legalitate a acesteia.Consilieri locali in calitatea de alesi locali au obligatia sa organizeze periodic intilniri cu cetateni sa acorde audiente si sa prezinte un raport annual de activitate care se face publi prin grija secretarului.Mandatul de consilier local se suspenda de drept in cazul arestarii preventive , masura ce se comunica de indata de instanta de judecata prefectului pentru ca acesta sa constate prin ordin suspendarea mandatului. Dizolvarea consiliului local(forma de incetare a mandatului organelor colegiale inainte de termen si in conditiile legi) poate sa aibe loc de drept astfel; -cind nu se intruneste timp de 2 luni consecutiv desi a fost convocat -cind nu adopta in 3 sedinte ordinare nici o hotarire -cind numarul consilierilor se reduce sub jumatate +1si nu se poate completa prin supleanti -prin referendum local organizat ca urmare a cererii adresate prefectului de cel putin 25% dinnumarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitati adm-teritoriale. Organizarea referendumului se face de o comisie numita de prefect formata dintr-un reprezentant al prefect,primar,consiliu local,consiliu judetean si judecatoria competenta teritorial.Referendumul este valabil daca s-au prezentat la vot cel putin jumatate +1 din numarul total de locuitori cu drept de vot.In cazul in care sa intrunit aceasta majoritate ,guvernul stabileste la propunerea prefectului data alegerilor in maxim 90zile de la validarea rezultatelor referendumului sau de cind a ramas irevocabila hotarirea prin care sa constituit dizolvarea consiliului local.Pina la constituirea noului consiliu local , primarul sau secretarul rezolva problemele curente ale unitatii adm-teritoriale.