Sunteți pe pagina 1din 11

Unitatea colar: Localitatea: Data: 26. 04.

2013 Profesor:

Proiect didactic
Obiectul: Istorie universala Aria curricular: Om i societate Clasa: aX-a Unitatea de nvare: Marile conflicte ale secolului XX. Al doilea Rzboi Mondial Subiectul leciei: Holocaustul Tipul leciei: mixt Durata: 50 min Locul de desfurare: cabinet Mijloace de nvare: a)surse formale: -Valentin Bluoiu, Istorie, manual pentru clasa a X-a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007 -fi de lucru; -prezentare PowerPoint; -imagini b) surse informale: viaa familiei, muzeul oraului, diverse monumente, Metode i procedee didactice: -conversaia euristic, expunerea, problematizarea, dezbaterea, explicaia, exerciiul, demonstraia, nvarea prin descoperire. Matrial didactic: Atlas istoric, Harta Europei, prezentare PowerPoint, fi de evaluare, texte. Bibliografie: -Imanuel Geiss, Istoria lumii din preistorie pn n anul 2000, Editura All, Bucureti, 2006; -Vasile Dupoi, tefan Olteanu, Istoria modern a Romniei, Editura Universitii D. Cantemir, Bucureti, 1996; -Ion Alexandrescu, Enciclopedie de istorie a Romniei, Ediia a III-a, Editura Meronia, Bucureti, 2002; -Crestomanie de texte istorice.

Scopul leciei: -informativ: nelegerea i folosirea surselor istorice pentru delimitarea timpului i a spaiului istoric; -formativ: s neleag i s utilizeze adecvat limbajul istoric; -educativ: educarea sentimentului de cunoatere prin nsuirea de noi elemente despre istoria universal. Competene generale:
-Utilizarea

corect i adecvat a istoriei n receptarea i n producera mesajelor,n diferite situaii

Competene specifice: La sfritul activitii didactice elevii trebuie s : O1 : participe cu interes i motivaie la noul coninut instructiv-educativ ; O2: i nsueasc corect noii termeni prezentai; O3: ncadreze spaio-temporal cauzele declanrii Holocaustului O4:s recunoasc principalele evenimente ale acestei perioade; O5:prezinte desfurarea Holocaustului n spaiul romnesc; O6:s formuleze opinii legate de nsemntatea evenimentului n cadrul societii romneti i universale.

Desfurarea leciei
1.Moment organizatoric: -Se pregtete clasa i materialul didactic pentru buna desfurarea a leciei; -Se noteaz absenele. 2.Captarea ateniei: -Se face prin realizarea unei harticonceptual de tip pnz de pianjen, n centru se afl conceptul de Democraie Scop: fiecare elev scrie cte o noiune ce se refer la termenul propus -au loc discuii pe baza materialului rezultat Metode: conversaia, explicaia, problematizarea, exerciiul

Respectarea drepturilor i libertilor omului Separarea puterilor n stat Sectoare publice

DEMOCRAIE

Vot universal

Alternarea la guvernare

Pluralism politic Plurarism politic

3.Reactualizarea cunotiinelor anterioare -Se face prin enunarea a cteva ntrebri din tema: Al doilea Rzboi Mondia: a)Care au fost cauzele declanrii celui de-al doilea Rzboi Mondial? b)Enumerai marile btlii. c)Prezentai situaia Romniei n timpul celui de-al doilea Rzboi Mondial d)Care au fost urmrile celor dou mari conflicte? Metode: exerciiu, problematizarea 4.Anunarea titlului i a competenelor leciei -Se prezint comptenele care vor fi urmrite pe parcursul noului coninut instructiv-educativ; -Se enun noua tem i se scrie titlul pe tabl. Metode: conversaia, expunerea 5.Prezentarea materialului stimul i dirijarea nvrii: Se propune citirea din manual a Decretului lege privind evreii deportai, pag. 97. Se poat discuii pe baza textului istoric propus. Se folosete metoda diagramei Venn pentru stabilirea caracteristicilor asemntoare ale drepturilor omului. Metode: conversaia, expunerea, problematizarea Asemnri ntre drepturile omului n fascism i comunism Asemnri ntre drepturile omului n fascism i nazism

Fascism

Nazism nclcarea dreptului la via nclcarea libertii personale Nerespectarea dreptului la proprietate Cenzura tiparului, cuvntului Interzisa opoziia
Excluderea Excluderea din din serviciul serviciul militar militar Plata exagerata a Plata exagerata a taxelor taxelor Aplicarea Aplicarea pedepsei pedepsei cu cu moarte moarte

Se prezint noul coninut instructiv-educativ pe baza unei prezentri PowerPoint Holocaustul a reprezentat persecuia organizat de germani i de aliaii acestora, n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, mpotriva evreilor dar i altor categorii de persoane: Martorii lui Iehova, alienaii mintal, persoanele handicapate, opozanii politici. n 1933 la conducerea Germaniei ajunge Adolf Hitler. Acesta era i conductorul partidului unic, N.S.D.A.P. El urmrea formarea unei rase ariene, alctuit din persoane blonde, nalte, cu ochii albatri. Pentru realizarea rasei superioare trebuieau nlturate celelalte categorii de persoane, n special a evreilor. -Se vizioneaz materialul PowerPoint n 1935 sunt adoptate Legile rasiale de la Nurenberg prin care evreii nu mai au dreptul la cetenie german, le este interzis cstoria cu germanii, nu mai au dreptul s dein funcii publice iar mai trziu le sunt confiscate averile. ntre 9-10 nov. 1938, n Germania a avut loc Noaptea de cristal prin care au fost distruse sinagogile, magazinele, au fost ucii peste 100 de evrei iar ali 200 000 au fost trimii n lagre de concentrare. Evreii erau obligai s poarte Steaua lui David, apoi obligai s locuiasc n ghetouri. Acestea sunt apoi transformate n lagre de munc forat i de exterminare. Cele mai cunoscute au fost la Dachau, Auschwitz-Birkenau, etc. -Elevii urmresc harta din manual Referitor la Romnia, aceasta a adoptat o legislaie antisemit n ianuarie 1938. Regimul lui Ion Antonescu a decis ca acetia s fie nlturai din armat, justiie, nvmnt, le sunt confiscate averile i afacerile. Au urmat pogromurile de la Iai- 12 000 , Bucureti-125 victime, Dorohoi-53 mori. Numrul victimelor din spaiul romnesc se ridic la aproximativ 400.000 persoane Holocaustul a reprezentat cea mai mare crim mpotriva umanitii prin desfurare, i numr de victimeaproximativ 9,ooo,ooo persoane. 6.Atingerea performanei i realizarea conexiunii inverse: -Se realizeaz o scurt schem a leciei la tabl, pe baza ntrebrilor, -Metode:exerciiul frontal, descoperirea, harta

7.Evaluarea perfomanei: -se realizeaz evaluare pe baza unei fie cu tema Eseul de 5 minute elevii trebuie s rspund scurt la 3 ntrebri: a)Care este definiia Holocaustului B)Precizai numrul de victime. c)Adresai o ntrebare, nelmurire referitoare la aceast problem studiat.

Se prezint apoi o scurt poveste de via a unei romnce care a supravieuit lagrului de la Auschwitz i cteva personaliti evreiete recunoscute la nivel mondial -se fac aprecieri globale i individuale -se noteaz elevii -Metode:conversaia, explicaia, exerciiul 8.Retenie i transfer: -se prezint tema pentru acas: Realizai un scurt eseu cu tema: Dac a fi evreu n timpul Holocaustului... -Metode:conversaia, explicaia, problematizarea.

SCHIA LECIEI .

HOLOCAUSTUL
1.Definiie -(antichitate) jertfa adus zeilor,n care animalul sacrificat era ars n ntregime -(sec XX) cea mai mare crim mpotriva umanitii declanat de germani i aliaii acestora. 2. Categorii de victime: - Evreii nu au fost singurele victime ale nazitilor n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. -opozani politici, oameni care se mpotriveau regimului lor pe motive ideologice; *romi ; *germani care prezentau un handicap mental sau fizic; *homosexuali; *soldai slavi capturai n rzboi, *dizideni religioi (Martorii lui Iehova etc.)

3. CRONOLOGIE
1933-Hitler si Partidul Nazist ajung la putere in Germania 1933-construirea primului lagar de concentrare la DACHAU 1935-LEGILE DE LA NUREMBERG (EVREILOR LI SE RETRAGE CETENIA GERMAN) 1938-NOAPTEA DE CRISTAL -200 SINAGOGI DISTRUSE -100 EVREI UCISI -30 000 EVREI TRIMII N LAGRE 1939-1941-CONSTRUIREA DE GHETOURI N POLONIA 20 ian. 1942- CONFERINA DE LA WANNSEE- SOLUIA FINAL 1942-1945-MASACRE LA AUSCHWITZ, CHELMNO, TREBLINKA, MAIDANEK LAGARE DE CONCENTRARE: BERGEN-BELSEN, DACHAU, MAUTHAUSEN, RAVENSBRUCK, FLOSSENBERG

4. LAGARE DE EXTERMINARE: Auschwitz-Birkenau,

Belzec, Chelmno, Lublin-Maidanek, Sobibor ,Treblinka

5. Victimele evreieti ale Holocaustului: POLONIA-3.000.000 morti URSS-1.000.000 morti ROMANIA-469.432 morti CEHOSLOVACIA-277.000 morti UNGARIA- 200.000 morti LITUANIA-143.000 morti GERMANIA-160.000 morti FRANTA-83.000 morti

Mari personaliti evreieti Albert Einstein (1879-1955) a fost un fizician german, apatrid din 1896, elveian din 1899, emigrat in 1933 in SUA, naturalizat american in 1940, profesor universitar la Berlin i Princeton. Este autorul teoriei relativitii. In 1921 i s-a decernatPremiul Nobel pentru Fizic. Einstein nu s-a manifestat doar indomeniul tiinei. A fost un activ militant al pcii i susintor al cauzei poporului evreu creia ii aparinea. Einstein a publicat peste300 de lucrri tiinifice i peste 150 in alte domenii. Sigmund Freud (1856 -1939) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al colii psihologice de psihanaliz. i-a luat numele de "Sigmund" abia la varsta de 21 de ani. Sigmund a fost primul nscut din cei nou copii ai familiei, dar mai avea i ali frai din cstoriile precedente ale tatlui su. Prima lucrare publicat de Freud, "Concepii asupra afaziei"(1891), trata problema tulburrilor de vorbire aprute in urma unei leziuni organice a creierului. Unii autori nu au ezitat s-l acuze pe Freud de fraud, demonstrand c acesta a alterat in mod repetat i sistematic datele clinice pentru a-i justifica teoriile, a prezentat tratamente euate drept reuite sau chiar c, in anumite articole, ar fi inventat cu totul cazuri i pacieni cu scopul de a-i promova metodele. Baruch Spinoza (1632 - 1677) a fost un renumit filosof evreu olandez, cu strmoi de provenien portughez. Gandirea lui a fost influenat de scrierile lui Thomas Hobbes i Rene Descartes, ins - spre deosebire de concepia dualist a acestuia din urm Spinoza a avut o reprezentare monist a lumii, intreaga existen reducandu-se la ceea ce el a numit "Substan". Franz Kafka (1883 -1924) a fost un scriitor evreu de limb german, originar din Praga. Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influen covaritoare asupra literaturii postbelice. Romanele sale se caracterizeaz printr-o viziune halucinant, stranie asupra realitii, marcat de expresionism i suprarealism, in care condiia tragic a omului este reprezentat parabolic. Post-mortem, opera sa literar, rmas in cea mai mare parte inedit, a fost publicat de poetul Max Brod, prietenul i legatarul su testamentar, cel care nu a dus la indeplinire rugmintea lui Kafka s ard manuscrisele. Boris Pasternak (1890 - 1960) a fost un poet i scriitor evreu rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur in 1958, pentru romanul Doctor Jivago. Inceput in iarna lui 1945 si fnalizat un deceniu mai tirziu, acesta va fi publicat in 1957 in traducere italiana. Pe plan international, cartea va inregistra un succes considerabil, dar, aparitia sa in URSS se dovedeste imposibila, iar autorul devine tinta unei campanii de presa sustinute, culminind cu excluderea sa din Uniunea Scriitorilor, precum si din Asociatia Scriitorilor din Moscova. Reabilitarea lui Pasternak se va produce abia in 1987, iar ulterior acesteia Doctor Jivago va vedea, in sfirsit, lumina tiparului si in tara sa de origine, cu o intirziere de peste treizeci de ani. Romanul a fost ecranizat in 1965, iar filmul a fost distins cu cinci premii Oscar, patru Globuri de Aur si doua premii Grammy si inclus pe lista celor mai bune 100 de filme ale tuturor timpurilor. Marc Chagall (1887-1985) a fost un pictor modern, nscut in Belarus. Stilul su de pictur este considerat ca deosebit de original i poetic, sub influena fanteziei i al melancoliei, i strans legat de cultura ebraic. Ea reprezint o tem care revine permanent in creaia sa, la fel ca i oraul provincial bielorus, in care artistul i-a petrecut copilria.

Solomon Marcus (n.1925, Bacu) este un matematician roman de etnie evreiasc, membru titular (2001) al Academiei Romane. Dei domeniul principal al cercetrilor sale a fost analiza matematic, matematica i lingvistica computaional, a public at numeroase cri i articole pe diferite subiecte culturale, din poetic, lingvistic, semiotic, filosofie, sau istoria tiinei i a educaiei. Julius Popper (1857 - 1893) a fost un inginer, cartograf i explorator romn de etnie evreiasc. Pentru activitile sale de exploatri aurifere, cartografiere, colonizare i organizare civic a rii de Foc, determinante pentru definitivarea situaiei geo-politice pan in prezent, a fost supranumit Conchistadorul romn al Patagoniei. Constantin Daniel Rosenthal (1820 -1851) pictor i revoluionar roman de etnie evreiasc, nscut la Budapesta intr-o familie de negustori. A absolvit Academia de bellearte din Viena. Se imprietenete cu Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti i cu ali tineri din generaia paoptist, iar in 1842 se stabilete la Bucureti. Studiaz i picteaz la Paris i Londra in anii 1845-48, in condiii materiale dificile. Aici, devine membru al Societii studenilor romani din Paris. In 1848 revine la Bucureti i particip activ la revoluia roman din 1848, pentru care guvernul revoluionar ii acord naturalizarea. Este autorul celebrului tablou Romania revoluionar. Iosif Sava (1933-1998) a fost un muzicolog romn, realizator de emisiuni radio i de televiziune, provenit dintr-o familie evreiasc in care se fcea muzic de peste trei secole. Profesia sa de baz era cea de clavecinist si pianist, pe care a exercitat-o din 1974 pan in 1987, in cadrul multor formaii de muzic de camer, primind numeroase premii. In afar de interpretarea muzicii, a fost pasionat i de comentarea fenomenului muzical. In 1951 i-a inceput activitatea de editor muzical la Radiodifuziunea Roman. In 1980 a inceput activitatea la televiziune, pe programul 2 al TVR, realizand sptmnal emisiunea "Serata muzical TV", emisiune ce a fost scoas din grila de programe in 1985. n 1990 Iosif Sava a reluat emisiunea, pe care a realizat-o ca pe un forum de discuie cu cei mai reprezentativi oameni de cultur romani, gravitand in jurul muzicii, dar cu trimiteri la politica cultural i la problemele contemporaneitii. A scris peste 40 de cri dedicate muzicienilor lumii.

Povestea unei romance care a supravietuit la Auschwitz Eva Mozes Kor si sora sa geamana, Miriam, erau doar niste copile cand au trait ororile Holocaustului, la Auschwitz, unde si-au pierdut parintii, gazati impreuna cu alte cateva mii de evrei si au fost supuse experimentelor ingrozitoare ale doctorului Josef Mengele. -a iertat insa pe nazisti si acum, cand are aproape 80 de ani, are sufletul vindecat, marturiseste Eva . Eva si Miriam s-au nascut intr-un mic sat din Transilvania - Porti - pe 30 ianuarie 1934. Familia lor era singura de evrei din intregul sat. Tatal lor lucra ca agricultor la propria-i ferma si mama lor avea grija de toti cei patru copii - cele doua gemene si surorile mai mari, Edit si Aliz. Aveau doua menajere care ii ajutau, pana in 1942, cand evereilor le-a fost interzis sa angajeze alte persoane in afara evreilor. "Viata era pasnica, exceptand ura fata de evrei, care se manifesta prin porecle, batai de la ceilalti copii si pedepse de la profesorii maghiari", ne-a spus Eva Mozes. In anul 1940, autoritatile Ungariei au intrat in Transilvania cu forta, rupand din Romania acordul lui Hitler. In martie 1944, familia Evei a fost luata pe sus de jandarmii maghiari si dusa intr-un ghetou din Simleul Silvaniei. "Am construit corturi din paturi si cearsafuri. Imi amintesc ca ploua foarte mult si pamantul era umed si rece. Fiecare cap de familie a fost chemat pentru interogatorii. Tatal meu a fost adus pe o targa, sangerand de la loviturile de bici, cu unghiile de la maini si picioare smulse si fata arsa. Soldatii unguri voiau sa stie unde se afla aurul si nu l-au crezut pe tatal meu cand le-a spus ca toti banii erau in pamant", a rememorat Eva . Drumul spre lagar Comandantul maghiar le-a spus ca vor fi trimisi la munca, in Ungaria, cand toti evreii din ghetou au fost bagati in trenuri marfare. "Ne-au inghesuit ca pe sardine. Nu aveam cum sa ne miscam, nu aveam mancare, nu aveam apa... Vagoanele erau incuiate si pazite de un gardian inarmat. Trenul se misca foarte rapid si se oprea doar pentru realimentare cu combustibil. Am cerut apa, iar paznicul ne-a spus ca ne costa cinci ceasuri de aur, pe care un adult urma sa i le dea prin spatiul izolat cu sarma ghimpata, iar gardianul trebuia sa arunce o galeata de apa. Eu am primit doar cateva picaturi, insuficiente pentru a-mi potoli setea. Atunci am inteles cu totii ca ne-au mintit si nu mergeam la munca in Ungaria, ci in Germania pentru a fi ucisi. Fiecare persoana din tren plangea si se ruga. Urmatoarea oprire avea sa fie Auschwitz, nu mai auzisem niciodata pana atunci de acest loc ". Ziua in care a ajuns pe platforma de la Auschwitz a fost si ultima in care Eva si Miriam si-au vazut parintii. Gemenele, care au fost tatuate cu numerele A7063 si A7064, nu au fost puse la munca, ci au fost folosite pentru experimentele facute dedoctor Josef Mengele. Eva Mozes nu a intalnit niciun nazist care sa vrea sa le ajute, iar de acte de bravura nu poate fi vorba: foarte putine persoane au reusit sa scape de la Auschwitz-Birkenau. n1945, dupa luni de bombardamente si focuri de artilerie, armata sovietica i-a eliberat pe evrei din lagarul de la Auschwitz-Birkenau. Eva isi aminteste ca statea, alaturi de Miriam, lipita de gardul de sarma ghimpata si privea cu uimire spre salvatorii lor. "A fost o experienta incredibila sa te simti, din nou, viu si liber", a mai declarat Eva

Dupa aceea, s-a intors pentru o scurta perioada in Romania, insa nimeni cunoscut nu supravietuise. Sub regimul comunist, in tara nu mai era mancare, astfel incat gemenele au emigrat in Israel. Ulterior, Eva s-a mutat in SUA, Indiana.