Sunteți pe pagina 1din 3

Cu ce probleme se confrunt experii judiciari contabili

Am analizat OG nr. 2/2000, varianta actualizata la 27.11.2010, valabila in prezent, expunerea de motive pentru modificarea si completare ei, precum si Proiectul in sine. Privind in ansamblu, OG nr. 2/2000 produce efecte asupra activitatii de expert contabil judiciar numai prin intermediul articolelor de la nr. 15 pana la nr. 24 inclusiv, celelalte articole pana la nr. 42 referindu-se doar la expertizele tehnice judiciare. Insa, problemele pe care le intampinam ca experti judiciari, indiferent de specializare, sunt in mare parte comune si tin de insuficienta reglementare legislativa a statutului de expert judiciar si a drepturilor si obligatiilor acestuia, dar mai ales a drepturilor, situatie care este mostenita din perioada totalitara. Voi detalia mai jos cateva dintre acestea, fara a avea pretentia ca sunt si cele mai importante. Din punct de vedere fiscal, expertul judiciar activ este o persoana fizica autorizata care desfasoara activitati de expertiza fiind fie salariat si expert judiciar, fie administrator al unui SRL si expert judiciar, fie doar expert judiciar. Prin calitatea de expert judiciar, el presteaza servicii care au la baza experienta profesionala, servicii in schimbul carora primeste o remuneratie intermediata de organul de justitie care a dispus expertiza si a numit expertul. Obligatiile expertului judiciar? Sa primeasca lucrarea, sa depuna lucrarea la termenul fixat, sa depuna suplimentul la lucrare la termenul fixat, sa depuna raspunsuri la obiectiuni la termenele fixate, sa se prezinte in sala de judecata si sa dea lamuririle cerute, sa se prezinte in camera de consiliu cand e citat, toate sub sanctiunea amenzii; sa plateasca cotizatiile profesionale, sa plateasca cursuri de pregatire profesionala, sa calculeze, sa declare si sa plateasca impozitele si contributiile la bugetul de stat si la bugetele speciale. Drepturile expertului judiciar? Sa fie remunerat, si aici am sa dezvolt, sa solicite concediu fara plata de la angajator daca e si salariat, sa depuna nota de evaluare a onorariului, sa execute silit diferentele de onorarii aprobate de organul de justitie si neachitate de bunavoie, si aici din nou am sa dezvolt. Cu privire la dreptul de a fi remunerat pentru munca prestata: Ca expert judiciar ma confrunt cu mai multe probleme, majoritatea legate de aspectul financiar. 1. Lipsa unui onorariu provizoriu minim, pe care il apreciez la 1000 lei, luand in calcul: 2 ore studiu dosar + 1 ora intocmire convocare parti cu solicitari documente + 2 ore intalnire cu partile + 6 ore intocmire lucrare simpla + 1 ora avizare si depunere = total 12 ore x 80 lei brut/ora munca = 960 lei brut. Din aceasta suma expertul isi vireaza taxele ca PFA si isi acopera costurile de regie cabinet, ramanand in final cu 50%, respectiv cu 500 lei pentru doua zile: o zi jumatate de munca efectiva si inca jumatate de zi consumata pe traseul: cabinet, arhiva, cabinet, sediu parti, CECCAR, registratura, BLETJ, cabinet. 2. Lipsa posibilitatii de decontare a onorariului provizoriu si lipsa suplimentarii acestuia pe parcursul efectuarii lucrarii. Exista cauze complexe, cu multe documente de expertizat, care se pot intinde, complet justificat, pe mai multe luni de zile sau chiar ani de munca prestata, timp in care expertul contabil judiciar nu are cu ce sa isi acopere traiul zilnic. Instantele, in pofida faptului ca inteleg cu ce neajunsuri ne confruntam, nu aproba cereri de eliberare partiala/totala a onorariului provizoriu si de reintregire a acestuia motivand ca nu exista reglementare legala in acest sens. 3. Lipsa limitarii cuantumului amenzii aplicate expertului. In opinia mea, amenda totala aplicata unui expert nu ar trebuie sa depasesca valoarea onorariului provizoriu; cererea de reexaminare a sanctiunii cu amenda nu ar trebui sa fie judecata de aceeasi instanta care a aplicat amenda.

4. Lipsa posibilitatii legale de mediere de catre organismul profesional care reglementeaza profesia a diferentelor de pozitii dintre instanta si expertul desemnat, in ceea ce priveste onorariul definitiv. Sunt situatii clare in care, desi expertul respecta legea si norma profesionala, instanta nu aprecieaza corect munca depusa de expert pentru efectuarea lucrarii, in pofida calitatii raportului si a decontului de cheltuieli si a notei de evaluare a onorariului. Consider ca, in aceste cazuri, sau macar in cazurile in care diferenta dintre onorariul definitiv solicitat de expert si cel acceptat de instanta in urma aprecierii este de minim 30%, norma profesionala sa permita aprecierea lucrarii si de catre organismul profesional, iar instanta sa se pronunte pe cererea expertului tinand cont si de punctul de vedere transmis de actre acesta in urma analizei calificate. 5. Dificultatea extrema, dusa pana la imposibilitate, de a se incasa diferenta dintre onorariul definitiv aprobat si cel provizoriu. Prima solutie ar fi acordarea de termen de catre instanta inainte de a ramane cauza in pronuntare, sub sanctiunea decaderii din proba, situatie care ar trebui sa fie clarificata atat prin OG nr. 2/2000 cat si prin Codul de procedura civila. A doua solutie ar fi executarea silita fara perceperea cheltuielilor de executare in avans de la expert; sunt nenumarate cazuri in care acestea sunt mai mari decat onorariul provizoriu incasat. O solutie ar putea fi si agreerea unui executor sau grup de executori pentru toate sumele de executat in contul onorariilor de expert, din urmatoarele motive: specializarea duce la performanta in executare, sumele de executat sunt mici, dar fiind multe devine eficient si pentru executorii judecatoresti. Si, nu in ultimul rand, este necesar ca grefierul de dosar sa fie obligat prin fisa postului sa expedieze expertului incheierea de sedinta legalizata prin care a fost dispusa plata diferentei de onorariu, sau hotararea legalizata. Expertul pierde mult timp neplatit revenind in arhiva pentru a incerca sa prinda redactarea sentintei si sa faca legalizarea ei. Desigur, legalizarea implica timbru judiciar pe care expertul il poate depune odata cu lucrarea sau printr-o cerere separata. Chiar si primirea sentintei redactate dar nelegalizate ar fi de un real folos expertului. Insa, solutiile mentionate la acest punct nu ar fi necesare daca instanta s-ar asigura, inainte de ramanerea in pronuntare pe cauza generala, ca onorariul definitiv a fost in intregime achitat de partile obligate la plata. Cu privire la conditiile de munca : 6. Lipsa spatiului adecvat pentru studiul dosarelor in camera de arhiva: lipsa spatiu fizic, lipsa scaune, zgomot permanent, lipsa unui statut special la documentare a expertului, parte directa a actului de justitie. Consider ca expertii trebuie sa aiba acces fie la o incapere dedicata in care sa se aduca toate dosarele solicitate pentru studiu, fie la un program de studiu in afara programului cu publicul. Aceasta, intrucat calitatea timpului alocat studierii dosarului cauzei este esentiala in intelegerea spetei, in selectarea inscrisurilor importante, reflectandu-se direct in calitatea lucrarii intocmite. 7. Interzicerea utilizarii laptop-ului si a tabletei electronice in camera de arhiva pentru trecerea informatiilor direct in format electronic. Personalul arhivei asimileaza aceste obiecte cu camerele de luat vederi, desi este evident ca si telefoanele mobile dispun de acelasi dispozitiv, fiind chiar mult mai usor de utilizat in acest scop, avand in vedere dimensiunea. Consider ca este nevoie de o reglementare generala la nivelul instantelor care sa permita utilizarea laptop-ului si a tabletei electronice in camera de arhiva pentru usurinta documentarii si reducerea timpului alocat redactarii solicitarilor adresate partilor pentru convocare.

Modificarile propuse prin Proiect sunt departe de a reglementa statulul expertului judiciar si pozitia lui in cadrul sistemului de justitie si in societate in general. Continua separare a expertilor judiciari in uniuni, corpuri, asociatii si grupuri nu este benefica pentru expertii judiciari daca nu exista un corp comun legislativ unic aplicabil tuturor, indiferent de specializarea tehnica sau economica, fiscala, topografica etc. Punctual, voi reveni cu al doilea material, cu prezentarea pe articole a OG nr. 2/2000, a modificarilor ce au fost propuse spre dezbatere publica si a modificarilor corectate si completate ce ar trebuie sa fie cuprinse, in opinia mea, in varianta noua a Legii pentru modificarea i completarea Ordonantei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activittii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara. Mihaela BARTA expert contabil judiciar